ŢESUTUL CONJUNCTIV

PROF. DR. IRINA-DRAGA CĂRUNTU

 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

- localizare, structura şi funcţii  multitudine de varietăţi

 Clasificare didactică: trei tipuri principale

- ţesut conjunctiv propriu-zis
- ţesutul conjunctiv cu proprietăţi speciale (???)
- ţesut conjunctiv specializat

 Ţesutul conjunctiv propriu-zis

- cantitate relativă de matrice extracelulară nefibrilară, fibrilară şi de celule
- diferenţele cantitative ale raportului acestora variază în raport cu localizarea, existând
o corelaţie între histoarhitectonică şi funcţie
- ţesutul conjunctiv lax
- ţesutul conjunctiv dens
- ţesutul conjunctiv reticular
- ţesutul conjunctiv elastic
- ţesutul conjunctiv mucos
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

 Ţesutul conjunctiv specializat

-varietăţi
- ţesutul cartilaginos
- ţesutul osos
-celulele proprii, matricea extracelulară  specializate  funcţia de susţinere a
organismului / structura scheletului
- ţesurul adipos
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX
- proporţii aproximativ egale a celor trei componente:
- celule
- fibre
- matrice extracelulară nefibrilară
- alte denumiri:
- areolar – după modul de aranjare a fibrelor
- difuz – după larga lui distribuţie
- celular – datorită prezenţei în număr relativ mare,
atât a celulelor autohtone, cât şi a celor migrate
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX

Caracteristici:
- fibre de colagen, reticulare şi elastice dispersate sau organizate într-o reţea
tridimensională, determinând existenţa unor spaţii areolare, care conţin substanţă
fundamentală abundentă şi celule
- colagenul nu formează mănunchiuri groase de fibre – fibrele sunt individualizate,
realizează traiecte sinuoase şi au orientări variate
- celulele proprii şi migrate se găsesc în raport diferit, dependent de funcţionalitatea
ţesutului: predomină fibroblastele şi macrofagele, iar în unele teritorii sunt prezente şi
adipocite albe solitare sau în grupe mici
- prezenţa de fibre nervoase mici şi de numeroase capilare sanguine – asigură
schimburile hidroelectrolitice, gazoase şi nutritive între sânge şi diferite celule
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX
Localizare
- cea mai răspândită varietate în
corpul omenesc
- participă la edificarea stromei diferitelor organe (uneori ca septuri care delimitează
lobuli)
- prin intermediul membranei bazale vine în contact cu ţesutul epitelial de tapetare,
formând lamina propria (corionul mucoaselor) şi dermul superficial (papilar)
- intră în alcătuirea seroaselor care formează marile cavităţi naturale (peritoneu, pleură,
pericard), precum şi a meningelui moale
- realizează teci conjunctive în jurul fibrelor nervoase şi tunica externă (adventicea)
vaselor sanguine.
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
- predominanţa fibrelor ţesutului conjunctiv, frecvent
organizate sub formă de mănunchiuri
- două subtipuri:
- dens neregulat sau semiordonat (mănunchiurile de
fibre cu orientări diferite)
- dens regulat sau ordonat (mănunchiurile de fibre
cu organizare paralelă între ele)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
•Ţesutul conjunctiv dens semiordonat
- format, în principal, din colagen (> tip I), organizat sub
formă de fibre care formează groase,
orientate fascicule spaţial în mod variat,care apar
printre
dispersate reţele fine de fibre elastice
Localizare
- dermul profund al pielii
- capsulele conjunctive care tapetează unele organe
interne (splină, testicul, ficat, rinichi, limfoganglioni) şi,
uneori, septurile, care compartimentează interiorul
acestora
- dura mater
- tecile nervilor mari
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
•Ţesutul conjunctiv dens ordonat
- format din fascicule grosolane de colagen de tip I,
împachetate strâns şi orientate pe direcţia de
acţiune a forţelor mecanice de tracţiune, ceea ce
conferă astfel o rezistenţă maximă
- matrice extracelulară nefibrilară prezentă în
cantitate redusă, celule puţine (fibrocite, dispuse
printre fibre, cu axul lung paralel cu fasciculele
de collagen)
Localizare
- structuri rezistente de susţinere şi protecţie:
- tendoane
- ligamente
- aponevroze
- cornee
- capsule de înveliş ale organelor
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV RETICULAR
- predominanţă a fibrelor reticulare (colagen de
tip III), organizată într-o reţea tridimensională,
cu ochiuri mai mici (strânse) sau mai mari
(largi)
Localizare
- trama de susţinere (stroma) - organe
hematopoetice, limfoide
- cadrul arhitectural al sinusoidelor ficatului,
ţesutului adipos, muşchilor netezi şi al
insulelor Langerhans pancreatice
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC

- abundenţa fibrelor de tip elastic, organizate
-ca atare
-ca lamele elastice
Varianta fibrilară
- fibre individualizate, bine reprezentate printre
fibrele de colagen, formând uneori fascicule
Localizare:
-septurile interalveolare pulmonare
- lamina propria a vezicii urinare
-dermul pielii
Varianta lamelară
- fibre aranjate paralel, rezultând foiţe subţiri sau
membrane fenestrate
Localizare:
-vase sanguine mari (tunica medie, de tip
elastic)
- ligamentul suspensor al penisului
 ŢESUTUL CONJUNCTIV
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV

ŢESUTURI CONJUNCTIVE SPECIALIZATE

 - ţesut adipos alb
 - ţesut adipos brun