DESEN SI GRAFICA

INGINEREASCA
Curs No. 5

Conf. Dr. Ing. LIGIA PETRESCU

Apr 18, 2021 1

 5 INTRODUCERE ÎN DESENUL TEHNIC
Acest capitol prezintă metodele şi modalităţile de a descrie forma şi mărimea obiectelor tridimensionale.
Forma poate fi descrisă prin proiecţii; proiecţiile ortogonale sau vederile pot fi definite cu ajutorul
proiectantelor ce cad perpendicular pe planul de proiecţie.
Extinzând tripla proiecţie ortogonală a unui punct, la un obiect, (ca în cap. 4), se pot vedea cum arată cele
trei proiecţii sau vederi ale unui obiect. Această cale de a reprezenta obiectul în acelaşi plan (epura obiectului),
oferă informaţii corecte şi complete despre forma lui.

5.1 SISTEME DE PROIECŢIE

Un sistem de proiecţie este format din În concordanţă cu poziţia spaţială a acestor patru elemente
patru elemente: se disting două sisteme de proiecţie:
1. observatorul; • sistemul EUROPEAN
2. razele proiectante (de lumină); • sistemul AMERICAN.
3. obiectul;
4. planul de proiecţie.
Plan de
observatorul obiectul proiecţie
observatorul
(la ∞) transparent
(la ∞)

obiect
plan de raze
raze proiecţie
opac
Fig. 5.1 Fig. 5.2

Apr 18, 2021 2

 5.2 DISPUNEREA PROIECŢIILOR, SAU CELE ŞASE PROIECŢII ALE
[N]
UNUI OBIECT
Sistemul EUROPEAN Pentru obiecte cu aspecte formale mai
[V]
complicare, trei proiecţii nu sunt suficiente pentru a defini forma,
mărimea şi dimensiunile unui obiect. Sunt necesare şi alte proiecţii
realizate pe plane de proiecţie [N], [F] şi [P], paralele cu cele trei
[P] cunoscute (fig. 5.3).

[L]
Acum, obiectul este înconjurat de şase plane,
[H] Fiecare perpendicular pe cele patru plane adiacente lui. Rezultă
o cutie cu şase feţe şi obiectul va fi proiectat pe toate, din faţă,
[F]
de sus, din stânga, din dreapta, de jos şi din spate. Noile vederi
[N]
Fig. 5.3 sau proiecţii sunt simetrice primelor trei, cu diferenţa că unele
muchii vizibile pot fi invizibile şi invers (linie întreruptă).
VEDERE DE JOS

[P] [L] [F]

[V]

VEDERE DIN VEDERE DIN FAŢĂ VEDERE DIN

PROIECŢIE VEDERE DIN
DREAPTA STÂNGA
PRINCIPALĂ SPATE

[H] VEDERE DE
Fig. 5.4
Apr 18, 2021
SUS 3
 Sistemul AMERICAN

În sistemul AMERICAN de proiecţii (fig. 5.5), “cutia” este una

[H]
transparentă, de sticlă şi trebuie tăiată în lungul intersecţiilor
dintre planele [V] şi [P], [H] şi [P], [H] şi [V], [H] şi [L], [N] şi [P],
[F] [N] şi [V], [N] şi [L]. Vederea din faţă rămâne în planul hârtiei,
iar celelalte se obţin prin desfăşurarea feţelor cutiei (fig. 5.6).

[P]

[H]
[L]

[N]

VEDERE DE
[V] SUS
[F] [P] [L]
[V]
Fig. 5.5

VEDERE DIN VEDERE DIN FAŢĂ VEDERE DIN

VEDERE DIN PROIECŢIE
STÂNGA DREAPTA
SPATE PRINCIPALĂ

Fig. 5.6 [N] VEDERE DE JOS

Apr 18, 2021 4

 5.5 COMBINAŢII DE SUPRAFEŢE  OBIECT
Orice obiect este alcătuit spaţial, prin alăturarea mai multor tipuri de suprafeţe, nu numai plane.
Domeniul ingineriei foloseşte frecvent suprafeţe curbe.
Din punct de vedere geometric, arborii, şuruburile, conductele, sunt cilindri, conuri, sau
porţiuni ale lor.
5.5.1 CLASIFICAREA SUPRAFEŢELOR
Orice suprafaţă poate fi generată de o „linie” de un anumit tip, numită generatoare, care se mişcă după o
anumită lege de mişcare, în lungul unei alte „linii”, directoare.
Din punct de vedere al generatoarei, suprafeţele se împart în două tipuri:
1. suprafeţe riglate – acele suprafeţe care sunt generate de o linie dreaptă (liniile drepte fiind elemente
geometrice infinite, aceste suprafeţe sunt la rândul lor infinite):
plane – sunt generate prin mişcarea unei linii drepte sprijinită pe două drepte concurente sau paralele;
suprafeţe poliedrale – generatoarea linie dreaptă se mişcă în lungul unei directoare poligonale, fiind
paralelă cu ea însăşi (suprafaţă prismatică), sau având un punct fix, punct director (suprafaţă piramidală);
suprafeţe cilindro-conice – generatoarea linie dreaptă se mişcă în lungul unei directoare curbe, fiind
paralelă cu ea însăşi (suprafaţă cilindrică), sau având un punct fix, punct director (suprafaţă conică);
suprafeţe strâmbe – două poziţii consecutive ale generatoarei nu sunt nici paralele, nici concurente,
sunt drepte disjunte (suprafaţa elicoidală a filetelor, suprafaţa unei aripi de avion).
2. suprafeţe neriglate – sunt generate de o generatoare linie curbă (cele mai uzuale sunt suprafeţele
de revoluţie, obţinute prin rotirea unei curbe în jurul unei axe, deci directoarea este cerc:
sferă (fig. 5.10 a);
elipsoid (fig. 5.10 b);
paraboloid (fig. 5.10 c);
hiperboloid (fig. 5.10 d);
tor (fig. 5.10 e).
Apr 18, 2021 5
O parte dintr-o suprafaţă riglată, cuprinsă între două plane paralele (baza inferioară şi cea superioară),
sau un plan (baza) şi un punct director (vârf), se numeşte corp geometric.

Cele mai depărtate generatoare care formează conturul unui corp geometric se numesc generatoare de
contur aparent.

Punct
director

Directoare Generatoare –linie Directoare Directoare Generatoare –linie Directoare

poligonală dreaptă curbă poligonală dreaptă curbă
a). b). c).
d).

Fig. 5.9
Apr 18, 2021 6
Generatoare Generatoare
cerc elipsă

Directoare
a). b). cerc

Generatoare Generatoare Generatoare

parabolă hiperbolă cerc

Directoare
d). e). cerc
f).
Apr 18, 2021
Fig. 5.10 7
 5.6 INTERSECŢII DE SUPRAFEŢE
Intersecţia a două suprafeţe este o linie comună ambelor suprafeţe.
Determinarea acestei linii se face intersectând generatoarele unei suprafeţe cu cea de a doua suprafaţă

5.6.1 INTERSECŢIA UNEI SUPRAFEŢE CU UN PLAN

Intersecţia unei suprafeţe cu un plan se numeşte secţiune. Conturul acestei secţiune se obţine prin
intersectarea unor generatoare consecutive cu planul de secţiune.
Se disting două tipuri de secţiuni:
1. Secţiuni transversale, când toate generatoarele sunt tăiate de planul de secţiune;
2. Secţiuni longitudinale, când planul de secţiune conţine două generatoare;

a). b). c). d).

Fig. 5.11
Secţiunea se evidenţiază prin haşurare sau haşuri, care sunt linii subţiri, paralele, echidistante, în general
înclinate la 45°.
Apr 18, 2021 8
 a). b). c). d).
Fig. 5.12

Secţiunea sferei cu un plan, indiferent de poziţia acestuia, este un cerc.

Secţiunea maximă obţinută cu un plan de secţiune paralel cu planul

orizontal, este un cerc numit ecuator, iar cea făcută cu un plan paralel
cu planul vertical, este meridianul principal (meridianul zero). Fig. 5.13

Apr 18, 2021 9

 5.6.2 INTERSECŢIA DINTRE DOUĂ SUPRAFEŢE SAU CORPURI GEOMETRICE.
Funcţie de poziţia relativă a celor două axe, se disting trei cazuri:

1. Aceiaşi axă pentru suprafeţe diferite;

2. Axe concurente;
3. Axe disjuncte.

Fig. 5.14

Fig. 5.15
Apr 18, 2021 10
 a). b).
Fig. 5.16

Fig. 5.17 11
Apr 18, 2021
 Fig. 5.18
Fig. 5.19

Fig. 5.20 Fig. 5.21

Apr 18, 2021 12
 5.6.3 RACORDĂRI (ROTUNJIRI) ŞI CONCAVITĂŢI.

Piesele obţinute prin turnare sau forjare, au în general muchii rotunjite dar şi concavităţi.

concavitat racordare concavitat racordare

e
e

Fig. 5. 22 Fig. 5. 23
Fig. 5. 24

Când o suprafaţă curbă intersectează un plan, se formează o muchie reală (Fig. 5.22), insă atunci când
Suprafaţa este tangentă la un plan, nu se vede nici o muchie (Fig. 5.23).

Apr 18, 2021 13

 Intersecţia dintre două suprafeţe curbe poate fi racordată ceea ce înseamnă că muchia de intersecţie
(numită aşa chiar şi atunci când nu este o linie dreaptă), nu mai este una definită, ci una indefinită sau
muchie imaginară.

Intersecţiile racordate elimină muchiile ascuţite, dar fac dificilă descrierea clară a formei obiectului. În desen,
astfel de muchii nu mai apar linii continue groase, (Fig. 5.16, 5.17, 5.19) ci linii continue subţiri, care nu
intersectează nici o linie, ca în Fig. 5.25:

a). b). c).

Fig. 5.25

Apr 18, 2021 14

 STUDIU INDIVIDUAL SI- 05: SISTEMUL E&A DE PROIECŢIE
1. Reprezentaţi în sistemul European şi American obiectul din imagine (folosiţi ambele feţe ale
formatului A3):

10
15
15

47

50
28
15

87

48

SISTEMUL EUROPEAN
DE PROIECŢIE

Apr 18, 2021 15

 STUDIUL INDIVIDUAL SI- 06: VEDERI ŞI SECŢIUNI
1. Reprezentaţi în trei proiecţii, o secţiune şi două vederi, piesa din imagine (secţiunea se va face cu
planul de simetrie definit de axele suprafeţelor de rotaţie):

Ø40
Ø28

Ø24

55
Ø16

R20
50

Ø32
80
10

R20
S V

Apr 18, 2021 16