Starea lichidă – proprietățile

substanțelor lichide
Ghimboașă Nicoleta
 Lichidele
• Laptele din sticlă, cafeaua din ceaşcă sunt lichide; ele iau
forma vasului în care sunt puse.

• Suprafaţa liberă a laptelui aflat în repaus într-un vas este plană

şi orizontală. Suprafaţa liberă a laptelui aflat într-un tub îngust
este curbă.

• Lichidele aflate în repaus au suprafaţa liberă, plană şi

orizontală, uşor curbată în apropierea pereţilor vasului în care
se află.

• Lichidele sunt corpuri aflate într-o stare de agregare

intermediară între starea solidă şi gazoasă.
 Stare de agregare
• În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a
materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice calitative,
care se traduc printr-o anumit comportare la scară
macroscopică. Conform tradiției sunt cunoscute patru stări de
agregare, descrise prin proprietățile de „volum” și „formă”:

• în stare solidă materia are volum și formă fixe;

• în stare lichidă are volum fix, dar are forme variabile;
• în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil,
luând forma corespunzătoare;
• în stare de plasmă, materia nu are nici formă, nici volum
propriu, și este ionizată, răspunde la forțe electromagnetice și
emite radiații electromagnetice.
Stări de agregare
Stări de agregare
 Starea lichidă

• Moleculele unui lichid sunt mobile şi îşi pot schimba locurile

între ele, de aceea lichidele curg şi îşi pot schimba forma.

• Lichidele nu pot fi comprimate într-un spaţiu mic fiindcă

moleculele lor sunt aproape unele de altele.

• Lichidele au volum propriu, nu au formă proprie (iau forma

vasului în care se află).
 Proprietăţile lichidelor
• izotropie;
• incompresibilitate;
• presiunea de vapori – presiunea la care coexistă în echilibru lichid şi
vapori la o anumità temperatură;
• temperatură de fierbere – temperatura la care presiunea de vapori a
lichidului este egală cu presiunea atmosferică;
• căldura latentă de vaporizare – cantitatea de căldură necesară
transformării unui gram de lichid în vapori la temperatură constantă;
• tensiunea superficială s - forţa tangenţială la suprafaţa lichidului
care acţionează pe unitatea de lungime şi se opune măririi suprafeţei;
• vâscozitatea lichidelor - forţa cu care se opune un strat de lichid la
deplasarea sa faţă de un strat învecinat – este rezultatul forţelor de
frecare dintre moleculele lichidului.