P.S. Lecție – de scris pe caiet, problemele rezolvate și timise.

Transformări de stare de agregare

Materia poate exista în natură în 3 stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. O stare de

agregare este o formă de organizare a materiei caracterizată prin uniformitate în consistenţă şi
rezistenţă, proprietăţi care o diferenţiază de celelalte stări în care substanţa respectivă se poate
găsi. În condiții normale unele substanțe se găsesc în stare solidă: fierul, plumbul, sticla, etc,
altele în stare lichidă: apa, alcoolul, benzina, altele în stare gazoasă: aerul, oxigenul, metanul etc.
O substanţă în stare solidă are o formă bine definită şi este rigidă, una în stare lichidă nu are o
formă stabilă, dar are volum fix, iar în cazul stării gazoase nu putem vorbi nici de formă, nici de
volum fix, substanţa aflată în această stare de agregare luând forma şi dimensiunile vasului în
care se găseşte.

Această clasificare este însă incompletă și aproximativă: există stări de agregare cu

proprietăți noi sau intermediare, cum sunt stările de plasmă, obținută la temperature foarte mari
și de cristal lichid.
Aceeași substanță se poate afla în diferite stări de agregare. Astfel,apa,de exemplu,poate fi în
stare - solidă (gheața), - lichidă (apa), - gazoasă (vapori de apă). (circuitul apei în natură)
 Schimbarea stării de agregare are loc cu primire sau cedare de căldură, notată cu Q. Așa cum
se observă în schema de mai sus, au loc următoarele schimbări de stări de agregare: topirea și
solidificarea, vaporizarea și condensarea, sublimarea și desublimarea.
Căldura latentă este o expresie care se referă la cantitatea de căldură eliberată sau absorbită
de către o substanță chimică în timpul unei transformări, fără schimbare de temperatură, cum ar
fi topirea zăpezii sau fierberea apei. Termenul a fost introdus în jurul anului 1750 de Joseph
Black, pe baza cuvântului din latină latere.
Căldură latentă este cantitatea de căldură primită sau cedată de un corp sau de un sistem de
corpuri într-o transformare termică. Sunt specifice fiecărei transformări de stare.
- Căldură latentă de vaporizare = Căldură latentă de condensare,
- Căldură latentă de sublimare = Căldură latentă de desublimare,
- Căldură latentă de topire = Căldură latentă de solidificare.
În timpul transformărilor, masa substanței rămâne constantă iar volumul acestora se modifică.
Temperatura de topire este aceeași cu temperatura de solidificare, temperatura de vaporizare este
aceeași cu temperature de condensare. Aceste temperaturi sunt constante pe tot timpul
transformării și sunt specifice fiecărei substanțe.

Temă: manual pag. 83, prob. 4. și cele două probleme de mai jos.

1. Determinați alungirea unei bare din oțel de lungime inițială l0 =10 m, care suferă variația
de temperatură de 50K. (α = 0,000011 K-1)

2. Aflați la ce variații de temperatură poate fi supusă o vergea de sticlă, de lungime 2m,

pentru a nu depăși o alungire de 0,45mm. (α = 0,000009·K-1 )