PREZENTARE

ECOLOGIE
Ecologia, definitie si obiect de studiu

Elevi: Dina Antonio Ugur Ali

Daria ElenaTrăistaru
Croitoru Andreea Denisa
DEFINIREA ECOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ

Ecologia
 studiază organizarea, corelaţiile şi interrelaţiile dintre sistemele biologice
supraindividuale aflate în interacţiune cu mediul de viaţă;

 studiază producţia şi productivitatea, stabilitatea, dinamica şi evoluţia generală a

ecosistemelor;

 are o sferă largă de cuprindere şi se situează la graniţa dintre ştiinţele naturii şi cele
sociale;

 s-a format ca ştiinţă din necesitatea cunoaşterii legităţilor ce dirijează fenomenele de

organizare, funcţionare şi existenţă a lumii vii în strânsă interacţiune cu mediul abiotic;

 integrează datele şi metodele de cercetare ale altor ştiinţe în propriul său domeniu de
cercetare.
ECOSISTEMUL UMAN

• Reprezintă un ansamblu integrat care cuprinde:

 totalitatea fiinţelor umane,

 elementele naturale şi antropizate în care acestea sunt integrate la un
 elementele definitorii ale societăţii moment dat, prin interrelaţii complexe.

• Structura => BIOCENOZĂ + BIOTOP

mediul natural–echivalentul biotopului

antropocenoză–totalitatea populaţiilor
din ecologia generală;
umane;
mediul antropic–totalitatea produselor
fitocenoză–naturală şi de cultură;
create de om, depozite de deşeuri,
zoocenoză–naturală şi domestică.
reziduuri.
IMPORTANŢA ECOLOGIEI UMANE

Importanţa ecologiei:

 studiază interdependenţa omului cu mediul său de viaţă ,

 urmăreşte realizarea unui echilibru permanent pe baze biologice raţionale.

Pentru aceasta:

 trebuie găsite căi de optimizare a interrelaţiilor organism-mediu cu respectarea

legilor ecologice;

 trebuie descoperiţi factorii de mediu potenţial perturbatori ai schimburilor de

informaţie, energie şi substanţă în cadrul ecosistemului uman.
PRINCIPII ECOLOGICE

• Legi ecologice:

1. Legea minimului (Liebig,1840) => vegetaţia în creşterea ei depinde de acele elemente

necesare în cantităţi minime.
Verificarea în practică -> completarea cu 2 principii :
 principiul substituirii factorilor
 principiul interacţiunii sau al conexiunii factorilor ecologici

2. Legea toleranţei (Blackman, 1905) => există un prag limită minim şi unul maxim, între
care organismul îşi poate desfăşura activitatea.

3. Acţiunea combinată a factorilor ecologici Această lege, enunţată de Mitcherlich,

arată că în natură organismele sunt supuse acţiunii globale a tuturor factorilor limitanţi,
în anumite condiţii devenind precumpănitori unii, în alte condiţii alţii.
 STAREA DE SĂNĂTATE ŞI ECOLOGIA
UMANĂ
INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
Indicatori direcţi (pozitivi)
 Nivelul de reproducere a populaţiei: natalitatea, fertilitatea generală şi specifică, reproducerea
brută şi netă, fecunditatea
 Nivelul de supravieţuire a populaţiei: durata medie a vieţii, speranţa de viaţă la diferite vârste,
numărul supravieţuitorilor la diferite vârste, durata de viaţă sănătoasă, durata de viaţă activă,
longevitatea populaţiei.
 Dezvoltarea fizică a populaţ iei: somatoscopia, fiziometria, somatometria
 Dezvoltarea psiho-intelectuală a populaţiei :nivelul sănătăţii mintale a populaţiei, dezvoltarea
neuro-psihică, dezvoltarea neuro-motorie şi capacitatea de muncă intelectuală a copiilor şi
adolescenţilor, coeficientul de inteligenţă, nivelul de integrare psiho-socială a populaţiei.
 Starea de nutriţie a populaţiei
 Capacitatea de muncă a populaţiei
 Ponderea populaţiei sănătoase
 Durata de supravieţuire fără incapacitate
 Condiţiile ecologice (sănătatea mediului ambiant)
 Dezvoltarea şi amploarea serviciilor de sănătate, a resurselor lor (materiale, financiare şi umane).
 Eficienţa şi eficacitatea medicală şi economică a serviciilor de sănătate 
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI
ECOLOGIA UMANĂ

INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE

Indicatori indirecţi
 Morbiditatea
 Invaliditatea
 Mortalitatea populaţiei
 Consum per capita/anual de alcool, tutun, droguri

Indicatori sintetici, globali, multicriteriali

 indicele de activitate a vieţii zilnice
 Indicele.I.R.S (Cumulate Illnes Rating Scale)
 incapacitate şi dependenţă
 Indicele de sănătate fizică
 STUDIU APLICATIV

• Analiza demografica comparativa

POPULAŢIE
An Bazna România*
2003 3850 21733556
2004 3825 21673328
2005 3810 21623849
2006 3855 21584365
2007 4200
2008 4350

* - date oficiale INS

CONCLUZII

Sporul natural al populatiei in Bazna

 înregistreză o scădere puternică în anul 2004, comparativ cu 2003, respectiv de la 1,2 la 0,4;
 în 2005 este înregistrată o creştere a sporului natural până la valoarea de 2,4;
 în anii următori, 2006 şi 2007, indicele de spor natural a crescut la 3,7, respectiv 3,8, urmând ca, în
2008 acest indice să scadă, din nou, la 3,4.
Sporul natural in Romania
 în 2003 se înregistra valoarea -2,5, apoi a crescut la -1,9 (în 2004 şi 2005), pentru a continua
creşterea la - 1,8 în 2006. Valorile pentru sporul natural în cazul României sunt negative, spre
deosebire de cele înregistrate în localitatea Bazna.
Din comparaţia celor două grafice se observă o evoluţie diferenţiată a valorilor indicelui sporului
natural în comuna Bazna şi în ţară.
Natalitatea
 Tendinţa de scădere a indicelui de natalitate în localitatea Bazna este în concordanţă cu scăderea
acestui indice în întreaga ţară.
Mortalitatea
In Bazna scade de la valoarea 10,4 înregistrată în anul 2003, la valoarea 9,8 în anul 2008
In Romania scade de la valoarea 12,3 înregistrată în anul 2003, la valoarea 12 în anul 2006, cea mai
mare scădere fiind înregistrată în anul 2004, respectiv de 11,9.