Genurile Literare

Genul epic
Opera epică este opera literară în care autorul își exprimă sentimentele, gândurile și ideile în mod indirect, prin
intermediul acțiunii și al personajelor.

Modurile de expunere:

• Narațiunea are rolul de a dezvolta firul epic, mai exact de a relata ori prezenta întâmplările.

• Descriere este folosită în expoziție în prezentarea cadrului și descrierea atmosferei, locul și timpul acțiunii.
• Dialog are rolul de a caracteriza indirect, cu ajutorul limbajului, personajele. Dialogul asigură un dinamism aparte povestirii, prin
schimbul de replici dintre personaje.

• Monolog interior este o modalitate specifică prozei, atunci când un personaj analizează propriile stări sufletești. Vorbirea
personajului cu sine însuși.
• Speciile genului epic in proză:
Roman - ,,Enigma Otiliei de George Călinescu ”
Schiță - ,,Momente și schițe de I.L. Caragiale”
Povestiri , nuvelă - ,,Nuvele și povestiri de I.L.Caragiale”
Anecdotă
Autobiografie
Basm
Biografie
Jurnal
Memorii
Mit
Parabolă
Cum demonstrezi apariți unui text la genul epic?
Unul dintre primii pași pentru a argumenta apartenența unui text la genul epic este definirea operei epice. Genul
epic cuprinde opere literare în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi sentimentele, prin
intermediul acţiunii, al personajelor şi al naratorului.
Un text aparține genului epic deoarece: are acţiune – rezumat, eventual momentele subiectului; are personaje –
prezentare scurtă; are narator – felul naratorului, la ce persoană povesteşte; se foloseşte naraţiunea, ca mod de
expunere principal, dar, în funcţie de text, ea se împleteşte cu dialogul şi descrierea.
 Genul dramatic
Genul dramatic are trăsături care îl diferențiază clar de alte genuri literare, cum ar fi modurile de expunere specifice textelor
dramatice. Indicațiile scenice apar doar între paranteze ori la subsolul paginilor și se referă la acțiunea personajelor, la mimică,
decor ori la gesturi.

Genul dramatic – caracteristici

Acțiunea este declanșată de conflictul dramatic care constă în confruntarea a două personaje, situații
ori idei.
Structura este specifică prin: scene, acte sau tablouri.
Replicile sunt precedate de numele personajului care le rostește;
Autorul își face simțită prezența doar prin indicații scenice:
Modul de expunere predominant al genului dramatic este dialogul sau monologul.
 Speciile genului dramatic:

Tragedia
Comedia
Drama

Cele mai cunoscute opere dramatice Cele mai cunoscute opere dramatice scrise de ale lui I.L.
Cragiale Vasile Alecsandri
“O noapte furtunoasă” „Chiriția în provincie’’
“O scrisoare pierdută” „ Chiriția în voiagiu”
D-ale carnavalului” „Chiriția în balon”
“1 Aprilie” „Chiriția în Iași sau două fete ș-o neneacă”
“O soacră”
“Codu Leonida față cu reacțiunea”
 Genul liric
Este genul literar al discursului subiectiv care exprimă sentimentele cu ajutorul figurilor de stil și simbolurilor.
Discursul genului liric este la persoana I, dar este folosită și persoana a II-a. Opera lirică poate fi cultă, cu autor
cunoscut, ori populară, cu caracter anonim, colectiv sau oral.

Lirismul este un registru artistic, o tonalitate, care pune accent pe expresia poetică a sentimentelor personale și
implicit a pasiunii.

Genul liric – trăsături

Vocea autorului – se numește și eu liric și este acea modalitatea prin care autorul își exprimă trăirile. Eul liric poate fi
subiectiv, atunci când în text apar mărcile subiectivității eului precum adjective pronominale ori verbe și pronume la persoana
I, ori obiectiv, atunci când în text nu apar aceste mărci, ci forme pronominale și verbe la persoana a III-a .
 Accentul – va fi mereu pe exprimarea sentimentelor, stărilor sufletești și trăirilor și este
caracterizat de stări precum: dragoste, dor, melancolie, tristețe, extaz, teamă, admirație, etc.

În textul liric este remarcată și varietatea figurilor de stil și a imaginilor artistice precum
metafore, hiperbole, enumerații, comparații, hiperbole, epitete, imagini olfactive, auditive, etc.

Creația lirică – este o confesiune permanentă a eului liric, o dezvăluire a sensibilității și

sentimentelor intime ale acestuia.

Specii ale genului liric

Elegia; Epigrama; Epistola; Oda; Pastelul; Meditația; Satira; Pamfletul; Sonetul; Rondelul; Gazelul; Glosa;
Romanța; Imnul; Doina; Idila; Haiku.