Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ela absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 a fost admis la
Şcoala teologică din Chişinău. Deşi a fost printre cei mai buni studenţi, la
sfârşitul seminarului s-a îndreptat către o altă direcţie. S-a înscris la facultatea
de fizică şi matematică a Universităţii Dorpat, în Estonia de azi. După un an
de studii, s-a transferat la Universitatea Imperială din Sakt Peterburg,
facultatea de fizică şi matematică, pe care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I.
Cel care a condus Republica Democratică Moldovenească, din ianuarie până
în martie 1918, a fost coleg la Dorpat cu un alt erou al românilor basarabeni,
Pantelimon Halippa. Mai târziu, au devenit colegi în conducerea primului
Parlament de la Chişinău, Sfatul Ţării.
La 2 aprilie 1917 s-a format Partidul Naţional Moldovenesc cu un
program care prefigura o largă autonomie a Basarabiei şi cerea
constituirea Sfatului Ţării, cu rol de conducere executivă. În aprilie
1917, Ion Inculeţ a revenit în Basarabia Este ales deputat în primul
parlament al Basarabiei - "Sfatul Ţării" alături de Pantelimon
Halipa, Boris Epure şi Ion Buzdugan, militând activ pentru
reîntregirea neamului românesc
. Pe 6 ianuarie 1918, bolşevicii rusofoni
au încercat să dea o lovitură de stat, să
preia puterea de la Chişinău şi să
proclame o republică socialistă
sovietică în Basarabia. Ajutat de trupele
formate din foştii soldaţi basarabeni din
armata ţaristă, dar şi de detaşamente de
voluntari ardeleni şi bucovineni, care
luptaseră în armata austro-ungară, au
reuşit să pacifice teritoriul şi să alunge
bandele bolşevice. La 24 ianuarie
Sfatul ţării a proclamat independenţa
Basarabiei, sub denumirea de
Republica Democratică
Moldovenească, iar Ion Inculeţ a
devenit şef al statului. Din această
poziţie, el a pregătit Unirea Basarabiei
cu România, din 27 martie 1918.
Ion Inculeţ a rămas în memoria neamului ca unul din principalii ctitori ai României
Mari
La scurt timp, fiind foarte apreciat în Vechiul Regat, a devenit membrul al Academiei
Române. El a fost ministru de stat pentru Basarabia, apoi ministru al Sănătăţii,
ministru de Interne şi ministru al Comunicaţiilor. În guvernarea lui I. Gh. Duca, cea
care a scos România din Marea Criză Economică din 1929-1933, Ion Inculeţ a
devenit viceprim-ministru.
În 1940, momentul în care URSS cotropit teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru,
marele patriot basarabean a suferit o puternică decepţie. Nu a trecut mult până când
avea să „depună armele". În noiembrie 1940, Ion Inculeţ a murit de inimă rea, la Iaşi.
MARTIRUL BASARABIEI.
ION PELIVAN -PĂRINTELE
NAŢIONALISMULUI DIN
BASARABIA
(n. 1 aprilie 1876, Răzeni,
Imperiul Rus – d. 25 ianuarie 1954,
Sighet)
La 25 ianuarie 1954, într-o celulă sordidă şi supra-
aglomerată din închisoarea ungurească Sighet, murea,
măcinat de boli, bătăi şi inaniţie, la 78 de ani, un adevărat
martir al Basarabiei şi unul dintre cei mai mari eroi
necunoscuţi ai României: Ioan Gheorghe Pelivan.
La 27 martie 1918 a votat pentru
unirea Basarabiei cu România.