Sunteți pe pagina 1din 11

Kinetoterapia în

tratamentul scoliozelor

Kinetoterapie la domiciliu
Master, Anul II
Panfiloiu Camelia
Definiția scoliozelor și tipul
acestora

• Scoliozele se definesc ca deformări ale coloanei,


caracterizate prin curbură laterală (în plan frontal) şi
rotaţie vertebrală. Convexitatea (respectiv gibozitatea)
este aceea care conferă denumirea direcţiei scoliozei.
Rotaţia vertebrală se face spre concavitatea coloanei.
Obiective

• Corectarea posturilor vicioase prin: posturări corective (coordonare și


autocoordonare) și posturări hipercorective cu caracter antalgic.
• Combaterea dezechilibrelor musculo – ligamentare.
• Dezvoltarea grupelor musculare necesare menținerii corecției obținute prin
exercițiile specifice de recuperare și a gimnasticii medicale.
• Conștientizarea pozițiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor și a
bazinului, prin adoptarea unor posturi corective (corecte).
• Menținerea și corectarea posturilor și aliniamentului corpului pe tot
parcursul recuperării.
• Creșterea si refacerea mobilității articulare și musculare, treptat.
• Tonifierea musculaturii afectate în regim de scurtare și de alungire, acolo
unde este suferind (nivel c.v).
• Corectarea și menținerea tonusului muscular, prin exerciții și gimnastică
medicală.
• Creșterea forței și rezistenței la nivel lombosacrat.
• Educarea și reeducarea conștientizată prin perceptie a pacientului, a
senzațiilor de echilibru, a orientării mișcărilor în spațiu, a senzației de
verticalizare și de înclinare a corpului; senzația de mișcare rectilinie;
senzația de rotație; senzația de vizualizare; senzația de lateralitate.
• Reantrenarea pacientului la efort prin creșterea treptată a forței și
rezistenței la nivelul grupelor musculare, se vor introduce o serie de
aparate ajutătoare în recuperare și reantrenare, cum ar fi:
• bicicleta ergometrică;
• stepperul;
• placa de echilibru și spalierul;
• aparatul multifuncțional helcometru;
• covorul rulant;
• gim-ball.
Ameliorarea posturii

• Este vorba de corectarea cifozelor şi lordozelor şi apoi a scoliozei


propriu-zise, care se face prin:
• 1. Posturi fixe menţinute - corectoare sau hipercorectoare:
• decubit dorsal, lateral, ventral, din şezând, din ortostatism; se
utilizează perne,suluri, spătarul scaunului, peretele etc. pentru
corectarea hiperlordozeilombare, a cifozei dorsale şi, desigur, a
scoliozei.
• poziţionarea membrelor superioare sau inferioare este o modalitate
curent folosită. Posturile se menţin în pauzele programului de
gimnastică, după cum şi atunci când se scoate corsetul.
• Exerciţii de corectare posturală, axate pe :

a) Conştientizarea înclinării pelvisului pentru delordozare;


b) Scăderea cifozei dorsale prin exerciţii de „întindere" a
coloanei din cele trei poziţii de bază (decubit, şezând,
ortostatism) – de fapt, conştientizarea poziţiei „a sta înalt" sau „a
sta drept". Se controlează în oglindă, urmărind alungirea gâtului
şi trunchiului în ax. Pentru realizarea acestor exerciţii de
„întindere", asistentul, cu palma, aplică pacientului o uşoară
presiune pe creştetul capului.
c) Scăderea curburii scoliotice prin: Utilizarea poziţionărilor
corpului şi membrelor pentru corectarea curburilor, cu „ruperea"
poziţiei, urmată din nou de poziţionarea corectoare. Treptat, se
ajunge la conştientizarea staticii scoliotice şi a poziţiilor care o
corectează. Controlul în faţa oglinzii are un bun efect.
Înaintea exercițiilor kinetice de recuperare se folosesc o
serie de mijloace cu efect de relaxare, hidrobalneofoto-
termoterapie și o ședință de masaj general ( întregul corset
muscular).

• mers 4 pași pe vârfuri cu ducerea brațelor sus – mers 4 pași obișnuiți –


(2x8 m – 4x10 m);
• mers 4 pași cu arcuirea brațelor lateral și 4 pași cu aplecarea trunchiului
înainte cu mâinile îndreptate spre varfurile picioarelor (2x8 m – 4x10 m);
• mers 4 pași cu arcuirea brațelor întinse sus, 4 pași cu sprijin pe palme
(2x8 m – 4x10 m).
• Stând:
• ridicarea alternativă a genunchilor spre piept (2x8 – 5x10);
• rotirea capului și gâtului în ambele sensuri (2x8 – 4x10);
• cu brațele întinse lateral, flexia și extensia capului, gâtului și trunchiului
cu arcuire (1- 3); revenire (4) (2x4 – 4x8).

• Stând cu o latură spre scara fixă, cu mână departată apucat


deasupra capului, cealaltă la nivelul șoldului:
• îndoirea trunchiului lateral spre partea opusă scării (spre convexitatea
curburii scoliotice) (1); revenire (2) (2x4 – 4x8).

• Din decubit dorsal, cu capul spre scara fixă, apucat de treapta


cea mai de jos:
• ridicarea genunchilor îndoiți până la scară (1); revenire (2) (2x4 – 4x8).
• Pe genunchi cu sprijin pe palme:
• rotunjirea și îndreptarea spatelui (cu rezistență manuală în prima parte a
exercițiului) (2x4 – 4x8).

• Din decubit dorsal:


• - “bicicleta” (2x8 s – 5x 20 s);
• - “bicicleta” apucat cu mâinile de gambă (2x4 s – 4x8
s).
• Atârnat cu spatele la scara fixă:
• pendularea picioarelor cu amplitudine mare (2x8 – 4x10).

• Din decubit ventral pe un plan înclinat, cu capul în jos:


• extensia brațelor (1) ; revenire (2) (2x4 – 4x8) ;
• atârnat – răsturnat – menținerea acestei poziții cât mai mult cu putință
(2x5 – 4x8).
• Din poziția stând execută îndoirea trunchiului
spre stânga, cu arcuire, iar mâna dreaptă sus, stânga
pe șold (de 10 ori); fig. 1
• Din poziția stând piciorul stâng sprijinit lateral pe
un suport, piciorul drept pe sol, mâna dreaptă sus,
stânga pe șold; execută îndoirea trunchiului spre
stânga, cu expirație, revenire cu inspirație (de 10
ori).fig. 2
Fig. 1 Fig. 2
Bibliografie

• “Kinetologia profilactică terapeutică și de recuperare”,


Ed.Medicală, Bucureşti, 1987 - Sbenghe Tudor;
• “Programe de gimnastică medicală”, Ed.Stadion, 1974 –
Baciu Clement;
• Toisier O.Algies, ’’Cervicales, dorsales ou lombaire’’ ;.
• ’’Tehnique de Reeducation’’, Ed.Encyclopedique, Med.
Kinesitheraphie.

S-ar putea să vă placă și