Postmodernismul

 Text suport-,,Poema chiuvetei'' de 

Mircea  Cărtărescu
• Obiective:
• Să citim expresiv textul poetic;
• Să  precizăm trăsăturile postmoderniste
• Să identificăm elementele de versificație
specifice acestui tip de text
• Să identificăm secvențele poemului dat
•  Să precizăm tema textului
• Să comparăm poemul dat cu acela pe care îl
parodiază
• Să-ne exprimăm, oral şi în scris, opinii,
sentimente, atitudini proprii faţă de operă.
 Postmodernismul. Definiție.
• Este o mişcare, orientare în cultura universală,
manifestată în a doua jumătate a secolului al
XX-lea, conştientizată şi accentuată în anii ’80. 
• În timp ce modernismul rupe legătura cu
tradiţia, postmodernismul înglobează
experienţa estetică anterioară, o recuperează
creator, ironic și parodic.
• Postmodernismul are manifestări în multe
discipline academice
sau neacademice: filosofie, teologie, artă, ar
hitectură,film, televiziune, muzică, teatru, soc
iologie, modă, literatură etc.
  Postmodernismul în artă
și arhitectură
• Cele mai vizibile idei şi trăsături ale
postmodernismului se observă în
arhitectură.

• Spaţiile funcţionale şi formalizate ale

mişcării moderniste sunt înlocuite de diverse
abordări estetice, stilurile se ciocnesc şi se
întrepătrund.
Arhitectura modernă și postmodernă
City of the Arts and the Sciences in Valencia, Spain by Santiago Calatrava. Opened to public in 1998.
Moskow_melnikow_house
Exemplu de artă postmodernă:
Jeff Koons, Bilbao, 1992 Andy Warhol
   În
literatura română, postmodernismul este reprezentat de
generaţia ’80: Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Florin
Iaru, Traian Coşovei, Alexandru Muşina, Matei Vişniec.
Primul scriitor optzecist care a folosit termenul
postmodernism a fost Alexandru Muşina (1982).

t
Postmodernismul “construieşte pe ruinele fumegânde ale
modernismelor antebelice” (Mircea Cărtărescu) o lume în
care principala misiune a artei este de a delecta şi scopul
vieţii este plăcerea, o lume ludică, dezordonată şi
lipsită de iluzii, în care valoarea se concentrează şi se
destramă asemenea fumului, în care gustul fluctuează
liber, imprevizibil.
  Trăsături ale postmodernismului în literatură
• Tehnica de creaţie preferată de postmodernişti 
= intertextualitatea prin care textul trimite
mereu, citând fără ghilimele, preluând
personaje, simboluri, fragmente, sintagme
celebre sau rescriind pur si simplu alte texte
• Recuperarea ironică şi parodică a trecutului, a
fenomenelor de cultură ale predecesorilor
• Literatura postmodernistă utilizează citatul, aluzia,
reciclarea formelor literare vechi
• Hibridizarea, fragmentarea, colajul, reciclarea unor
vechi motive, teme şi formule estetice
• Ironia, ludicul, parodia
• Poezia se întoarce spre realitatea oraşului şi a străzii
 Trăsături ale postmodernismului în literatură
• Se estompează graniţele tradiţionale dintre genuri și specii
literare
• Trecerea la proza autoreflexivă
• Eliberarea fanteziei şi împrumutarea limbajului familiar
• Amestecul de narativitate şi lirism în poezie
• Oralitatea expresiei
• Libertatea absolută: prozodică,  de ortografie, de punctuație
• Valorificarea prozaismului (banalului)
• Mitologizarea ostentativă a lucrurilor comune
• Renunţarea la metaforă şi la imaginea elaborată
• Postmoderniștii modifică fundamental chiar conceptul
de ,,literatură'', introduc genurile nonficționale (jurnalul,
corespondența, literatura de popularizare) și literaturile
noncanonice (literatura minorităților naționale, cea pentru femei
etc.)
 Postmodernismul în spațiul românesc

• Postmodernismul s-a declanşat în  literatura

română în a doua jumătate a anilor ’60 şi
continuă să existe până în zilele noastre.
 Poema chiuvetei
                         de Mircea Cărtărescu
într-o zi chiuveta căzu în dragoste
iubi o mică stea galbenă din colţul geamului de la bucătărie
se confesă muşamalei şi borcanului de muştar
se plânse tacâmurilor ude.
în altă zi chiuveta îşi mărturisi dragostea:
- stea mică, nu scânteia peste fabrica de pâine şi moara
dâmboviţa
dă-te jos, căci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice şi sunt pline de becuri
te risipeşti punându-ţi auriul pe acoperişuri
şi paratrăznete.
stea mică, nichelul meu te doreşte, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe şi el
vasele cu resturi de conservă de peşte
te-au şi îndrăgit.
vino, şi ai să scânteiezi toată noaptea deasupra regatului de
linoleum
dar, vai! steaua galbenă nu a răspuns acestei chemări
căci ea iubea o strecurătoare de supă
din casa unui contabil din pomerania
şi noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
aşa că într-un târziu chiuveta începu să-şi pună întrebări cu
privire la sensul existenţei şi obiectivitatea ei
şi într-un foarte târziu îi făcu o propunere muşamalei.
... cândva în jocul dragostei m-am implicat şi eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus această poveste.
am iubit o superbă dacie crem pe care nu am văzut-o decât o
dată...
dar, ce să mai vorbim, acum am copii preşcolari
şi tot ce a fost mi se pare un vis.
•  Ce mi s-a părut important în această
lecţie şi ce am învăţat?
 Tema pentru acasă

• Care este atitudinea eului liric din Poema

chiuvetei față de tema iubirii? 
• reconsiderare
• valorizare
• demitizare
• Argumentați, în minimum 50 de cuvinte.