Morfosintaxa

Substantivul

Curs P.I.P.P.
Limba română
 Cuprins
1. Definiţie
2. Flexiunea substantivului
3. Genul
4. Numărul
5. Cazul
 Marcarea cazului
 Cazul. Aspecte normative
 Greşeli de grafie
 1. Substantivul
 Semantic: denumeşte indivizi, în sens larg, obiecte, în
sens general, fie neindividualizaţi (casă, copil, pix), fie
unici (Bucureşti, Ileana, Petre).
 Morfologic:
- prezintă flexiune de număr şi caz (nu şi de gen, genul
fiind o trăsătură inerentă a substantivului).
- valorile de număr şi caz se exprimă sintetic (solzii
peştilor) sau analitic (solzii la peşte).
 Sintactic: reprezintă centrul grupului nominal, se
combină cu articolul şi cu alţi determinanţi.
 2. Flexiunea substantivului
 Categorii gramaticale: gen, număr, caz
 Categorii flexionare: numărul, cazul
 Afixele: desinenţa şi/sau articolul definit
 Structură: morfem-radical+morfem-flectiv
Eg. Cas+ă genul feminin, număr singular,
caz N/Ac
Cas+e gen feminin, număr plural, caz N/Ac
 2. Flexiunea substantivului
Eg. G. D. casei: cas+ei flectiv

radical desinenţa e
(gen, nr., caz)

articolul hotărât i
(specific substantivelor feminine, G. D., sg.)
 2. Flexiunea substantivului
Eg. Casa cas+a flectiv

desinenţă, marchează aceleaşi

valori gramaticale ca ă + valoarea de
determinant definit
Eg. Casele cas+e+le determinant definit

pl., feminin, N. Ac.

 2. Flexiunea substantivului
 Opoziţiile gramaticale de număr şi caz se
marchează:
- prin desinenţe
- prin alternanţe vocalice şi consonantice
Eg. Ministru-miniştri, sfânt-sfinţi, măr-meri, cal-
caøi, masă-mese, floare-flori, poartă-porţi
 3. Genul
 Masculin, feminin, neutru
 Genul este inerent, fix substantivul nu
trece de la un gen la altul
Eg. student, studentă

- nu reprezintă forme ale aceluiaşi substantiv

- sunt cuvinte diferite (student+sufix=studentă)
 3. Genul
 Afixele care marchează genul:
- Desinenţă (uşă, bradø, registru, case, munţi,
ziduri)
- Articolul definit: uşa, fata
- Desinenţă+articol: câinii, fetele
 într-un grup nominal, genul e preluat de alţi
componenţi ai grupului: casa mea, aceşti
participanţi
 3. Genul
 Este motivat: genul gramatical e motivat de sexul referentului
 Deşi au desinenţă de feminin, reflectă genul personal: popă,
tată
 Genul neutru cuprinde inanimate (caiet, penar), dar şi animate
(animal, popor, star)
Context diagnostic 1
feminin această ≈ (această fată) aceste ≈ (aceste fete)
masculin acest ≈ (acest băiat) aceşti ≈ (aceşti băieţi)
neutru acest ≈ (stilou) aceste ≈ (stilouri)

Context diagnostic 2 – contextul unui adjectiv cu patru forme

≈ frumos, ≈ frumoasă, ≈ frumoşi, ≈ frumoase
 4.Numărul
 Substantive numărabile (carte, munte, ochi,
pui, învăţătoare)
 Non-numărabile (ochelari, aplauze, oină,
muşeţel, curaj, pace, Bucureşti)
 Afixele de gen=afixele de număr
 Alternanţe fonetice: artist-artişti, muscă-
muşte, ac- ace [c-č], văr-veri, sfânt-sfinţi
 4. Numărul
 La împrumuturile recente, în curs de adaptare, norma actuală
a adoptat soluţii diferite, şi anume:
1. folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy,
hippy, peso, playboy;
2. încadrarea în modelul substantivelor româneşti, prin formarea pluralului:
- la cele masculine - cu desinenţa -i, cu alternanţele fonetice
corespunzătoare: adidaşi, bodyguarzi/bodigarzi, brokeri, dealeri;
- la cele neutre, în general cu desinenţa -uri,
- legată direct (fără cratimă) la cuvintele - chiar
neadaptate sub alte aspecte - care se termină în litere din alfabetul limbii
române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi], itemuri
[itemuri], trenduri [trenduri], weekenduri [uĭkenduri]);
- prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă
deosebiri între scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri], show-uri [şouri])
sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română:
party-uri, story-uri.
 4. Numărul. Exerciţii
 Sunt variabile sau invariabile următoarele substantive:
ochelari, aplauze, curaj, învăţătoare, ochi, pui?
 5. Cazul (1)
 Exprimă relaţiile sintactice pe care substantivul le angajează
în cadrul grupurilor de cuvinte
 Exprimă restricţiile impuse substantivului de către centrul
unui grup sintactic
Eg. Vine profesorul (nominativ).
Citeşte cartea. (acuzativ)
Aparţine comunităţii. (dativ)
Copiii Mariei (genitiv)
Favorabilă vieţii/ proprie lingvisticii (dativ)
Iată lucrarea! (Ac)
Bravo câştigătorilor! (D)
Eg. Cazuri impuse de prepoziţie: Lângă fereastră (acuzativ)/ contra
Mariei (genitiv)/ graţie Mariei (dativ)
lângă fata blondă/ contra fetei blonde/ contrar multor intervenţii
 5. Cazul (2)
 Caz 1 – dat de funcţie
Eg. Mănâncă mere. A1
 Caz 2 - obţinut prin acord
Eg. Mănâncă mere bune. A2
 Caz 3 - dat de prepoziţie
Eg. Mănâncă mere de la aprozar. A3
 5. Cazul (3)
 Nominativ – tipic subiectului şi numelui predicativ
- subiect: Vine profesorul.
- nume predicativ: El este inginer.
- apoziţie: Ion, colegul nostru, a obţinut premiul I.

 Acuzativ – ocupă poziţia de complement direct

- Complement direct (A1): Citeşte cartea.
- Cu prepoziţie (A3): Stă lângă fereastră. Plecarea la gară
s-a amânat. Lângă fata blondă
 5.Cazul (4)
 Genitiv – ocupă poziţia posesorului (G1)
- Atribut substantival genitival (G1): Cartea Mariei…
- Cu prepoziţie (G3): Contra Mariei, contra fetei blonde; se vor
căsători în jurul Crăciunului
- În prezenţa a doi martori…/ prin apariţia a foarte multe lucrări

 Dativ – ocupă poziţia de complement indirect

- Complement indirect (D1): Aparţine comunităţii. Se dedică
studiului. Substanţe folositoare vieţii./ Bravo concurenţilor! Se
comportă asemenea părinţilor.
- cu prepoziţie (D3): / graţie Mariei, graţie fetei blonde
 5. Cazul (5)
 Vocativ – cazul adresării
- Marcat prin intonaţie (Fată, fugi de-aici!)
- Marcat prin desinenţe specifice (Copile, vino aici!, Copilule,
vino aici!, Fetiţo, de ce nu-mi răspunzi? Copiilor, la treabă!
Ioane! Dinescule! Mirceo!)
Eg. Prieten drag, ne cunoaştem de-o viaţă…
Fată, fugi de-aici!
Copile/ copilule, fetiţo, veniţi la masă!

Nerecomandabil în vorbirea îngrijită:

• Fetele, ce mai e nou? Băieţii, cât mai întâtziaţi?
• Rădulescule, care sunt ultimele propuneri?
 Determinarea (articolul)
Pom:
Un pom – pomul
Penar
Unui pom – pomului Un penar – penarul
Nişte pomi – pomii Unui penar – penarului
Unor pomi - pomilor Nişte penare – penarele
Fată: Unor penare - penarelor
O fată – fata
Unei fete - fetei
Nişte fete – fetele
Unor fete - fetelor
 5.1. Marcarea cazului (1)
Feminin Singular plural
nearticulat
N. A. G. D. N. A. G. D

(această) casă (acestei) case (aceste, acestor) case

Masculin N. A. G. D N. A. G. D
neatriculat
(acest) pomø, codru, leu, frate (aceşti, acestor) pomi, codri, lei,
(acestui) scaunø, tablou, taxiø, fraţi
premiu (aceste, acestor) scaune,
tablouri, premii
 5.1. Marcarea cazului (2)
Feminin Singular plural
articulat
N. A. G. D. N. A. G. D.

Casa, poarta, Casei, porţii, casele, Caselor,

basmaua basmalei porţile, porţilor,
basmalele basmalelor
Masculine şi N. A. G. D N. A. G. D
neutre
- pomul, codrul, - Pomului, - pomii, codrii, - pomilor
leul, fratele codrului leii, fraţii - scaunelor
- scaunul, - Scaunului, - scaunele,
tabloul, premiul tabloului tablourile,
premiile
 A, al, ai, ale – marcă a genitivului

 Se acordă în gen şi număr cu regentul.

 Pentru acord, se impune stabulirea regentului.
A
această carte a fetei; această carte a băiatului….
Al
acest caiet al fetei; acest penar al băieţilor
Ai
aceşti pomi …. băieţilor; aceşti pantaloni …. băiatului; aceşti
pomi …. grădinii
Ale
Aceste rochii … fetelor; Aceste mese … bucătăresei; Aceste
tablouri … galeriei de artă
 5.2. Cazul. Aspecte normative (1)

- Institutul de Lingvistică a Academiei Române / Institutul de

Lingvistică al Academiei Române (enunţurile subliniate sunt
corecte)
- În jurul Crăciunului şi al datei comunicate ieri / În jurul
Crăciunului şi a datei comunicate ieri
- Îi trimit cărţi acestei studente a facultăţii / Îi trimit cărţi
acestei studente ale/alei facultăţii
- Contra (G) studenţilor şi a profesorilor / contra studenţilor şi
ø profesorilor
- Plecarea profesorilor şi a studenţilor / plecarea profesorilor şi
ø studenţilor
- Graţie (D) studenţilor şi a profesorilor / Graţie (D) studenţilor
şi ø profesorilor
 5.2. Cazul. Aspecte normative (2)
- Plecarea a câţiva colegi – plecarea câtorva colegi – plecarea
a câtorva colegi
- Plecarea a mulţi colegi – plecarea multor colegi – plecarea a
multor colegi
- Plecarea a anumiţi colegi – plecarea anumitor colegi –
plecarea a anumitor colegi
- Căutarea de câţiva ţapi ispăşitori – căutarea câtorva ţapi
ispăşitori – căutarea a câtorva ţapi ispăşitori

 Popular, familiar, neacceptat:

- din cauză la fata asta, urmările la secetă;
- Cartea lui Maria / prietenul lu’ fata asta / cadoul lu’ naşa
- Nu-i place la bărbatul meu să muncească atâta.
- din cauza la guvernanţii aştia
 5.2. Cazul. Aspecte normative (3)
- A dat / a oferit la şcoli – şcolilor
- Meritele lui Ion / lui Jeni / (popular) meritele lui socru-său
- Cartea elevului/ o carte a elevului
- Teza a mulţi elevi / teza multor elevi / *tezele a multor elevi
- Contra câtorva profesori / contra a câţiva profesori / *
contra a câtorva profesori
- Elevului cel atent / elevului celui atent
- Colegelor celor din primul rând / colegelor cele din primul
rând
 5.2. Cazul. Aspecte normative (4)
- se admite o singură formă:
- ambele forme sunt admise ca
variante literare libere, cu
preferinţă pentru una dintre
ele (indicată prima în
Dicţionar):
- monede/ monezi
- Gagici/ gagice
- Poieni / poiene
- remarci / remarce
- ţărănci / ţărance
- ţigănci / ţigance
- seminare /seminarii
- Coală – coale/ coli
- Ciocolate/ ciocolate
- Aragaze/ aragazuri
- Hoteluri/ hotele
- căpşuni/căpşune
- cicatrice/cicatrici
- coarde/corzi
- coperte/coperţi
- găluşte/găluşti
- râpe/râpi
- chipie/chipiuri
- tuneluri/tunele
 5.3. Atenţie la grafie!
 Masculine cu radical în r, l – se scriu la pl. nearticulat cu un
i (i silabic)
Eg. Membri, socri, arbitri, multipli

 În registru colocvial: Mă-sa, ta-su, noră-sa

 Atenţie la diferenţe!
- Doresc a-i salva vs salvatori ai copiilor
- Doresc a-l salva vs salvator al copilului