INTERACȚIUNEA DINTRE

MONILINIA LAXA ȘI PRUN

LUNGU CLAUDIA-SORINA
AMELIORAREA PLANTELOR ȘI PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ
ANUL I
 CUPRINS

1. Monilinia laxa
2. Rezistența mecanică pasivă
3. Simptome și semne
4. Metode de combatere
5. Concluzii
6. Bibliografie
 1. MONILINIA LAXA

 Genul monilinia formează scleroți în interiorul fructelor din germinarea

cărora rezultă apotecii pedunculate, galben-brune. Acosporii sunt ovoidali,
hialini, unicelulari.
 Monilinia laxa (Putregaiul  brun și Mumifierea fructelor) este o ciupercă ce 
atacă aproape toate speciile pomicole  sâmburoase (cireș, vișin, cais, piersic,
nectarin,  prun) și seminţoase (măr, păr, gutui).  Atacul de monilioză se
manifestă în primăverile  reci și ploioase, favorizat de umiditatea crescută, 
temperaturile scăzute și de leziunile produse de  grindină, boli sau dăunători și
poate cauza  pierderi mari la speciile afectate, prin ofilirea unui  număr mare
de ramuri cu frunze și flori (arsura  moniliană).
 Agentul cauzal al putregaiului brun (Monilinia spp.) este un agent
patogen policiclic (Seem, 1984) implicând o secvență de infecție repetată
de mai multe ori pe parcursul ciclului anual de creștere al gazdei. Ciuperca
supraviețuiește iernii în fructele mumificate (Casals et al., 2015), în copac
sau în sol (Hrustić et al., 2013) și în pedunculii fructelor (Ritchie, 2000).
 Miceliul ciupercii este intercelular şi fructifică sporodochii de culoare
galben-cenușiu, iar pe suprafața acestora se formează conidiofori și lanțuri
de conidii limoniforme.
 Sporodochia are aspectul unei perniţe şi este formată din aglomerarea
hifelor miceliene la suprafaţa organelor atacate. Pe suprafaţa hifelor se
diferenţiază conidiofori scurţi şi conidii singulare sau înlănţuite (Figura 1).
 După circa doi ani pe fructele mumifiate apar apoteciile cu asce şi
ascospori care reiau ciclul ciupercii în primăvară. Reluarea ciclului se
poate realiza şi prin conidiile de pe sporodochii sau prin miceliul de
rezistenţă ce se localizează în fructele mumifiate sau sub scoarţa ramurilor.
Uneori miceliul de rezistenţă poate pătrunde până la flori, trecând prin
pedunculul acestora şi realizând mari pagube.
 Figura 1. Conidii de Monilinia laxa la fructele de prun
(Sursa: Romanian Journal for Plant Protection, Vol. XIII, 2020)
 REZISTENȚA MECANICĂ PASIVĂ

 Prezența stratului de ceară pe frunze și pe fructe imprimă

rezistență mecanică prin faptul că nu permite reținerea apei și
exclude posibilitatea germinării sporilor. Stratul de ceară de pe
prune le face mai rezistente la atacul de Monilia laxa.
 Conținutul celular în diferite substanțe- un conținut ridicat în
glucide este corelat cu micșorarea rezistenței plantelor la boli.
Astfel, prunele încep să fie atacate de ciuperca Monilinia laxa când
conținutul de zaharuri depășește 1%.
 SIMPTOME SI SEMNE

 Deși putregaiul brun este de obicei observat pe fructe, ciuperca

poate infecta și florile, frunzele și lăstarii. Frunzele se brunifică și
apar fructificațiile ciupercii de culoare galben-cenușiu (Figura 2),
rămânând prinse pe lăstar, iar vârful se îndoaie, în timp ce florile
devin maro și se lipesc de lăstari într-o matrice gumosă în care
produc mase de spori fungici de culoare gri până la cafeniu.
 Lăstarii infectați cu ciuperca putregaiului brun dezvoltă cancere
eliptice, maro, și pot deveni gumosi. Zonele afectate sunt de obicei
limitate la lăstari noi și apar de obicei pe măsură ce boala avansează
de la florile infectate. Masele de spori fungici cenușii până la
cafeniu pot fi produse în zonele afectate. 
 Atunci când condițiile de mediu favorizează dezvoltarea bolii,
fructele coapte pot putrezi complet în două zile. Masele de spori
de culoare cafeniu până la gri sunt adesea evidente pe fructele
putrezite. Fructele bolnave devin maro spre negru, fie căzând pe
pământ, fie rămânând atașate de copac (Figura 3). 
 Figura 2. Fruct atacat de Monilinia laxa Figura 3. Mumifierea fructelor atacate de
(Sursa: https://www.dreamstime.com/rotten- Monilinia laxa
plum-fruit-tree-monilia-laxa-infestation- (Sursa:
plant-disease-monilinia-image190854854) https://www.researchgate.net/profile/Jovana-
Hrustic)
 METODE DE COMBATERE

 Curățarea pomilor de lăstari bolnavi, ramuri uscate, scoartă

exfoliată, muschi și licheni, atât în timpul vegetației cât și în
perioada de repaus, contribuie la reducerea importantă a inoclului
unor agenți patogeni.
 Numeroase abordări fizice și biologice de control au obținut
rezultate de succes, dar adesea în studii la scară mică și izolat de
strategiile integrate. Metodele promițătoare de control fizic includ
îndepărtarea fructelor mumificate din livezi și tratarea cu apă caldă
după recoltare (Rungjindamai, N., Jeffries, P. & Xu, XM, 2014).
 Pulverizările cu fungicide în perioadele pre- și post-recoltare sunt
de obicei utilizate pentru a controla Monilinia spp. dar, în Europa,
nu sunt permise tratamente fungicide pe fructe după recoltare.
 Multe studii efectuate în ultimii ani au definit trei domenii
principale de cercetare în cadrul metodelor alternative de combatere
a putregaiului brun post-recoltare:
1. Control biologic cu antagonişti microbieni;
2. Utilizarea compușilor bioactivi naturali;
3. Utilizarea metodelor fizico-chimice;
 Deși rezultatele revizuite au raportat o reducere semnificativă a
utilizării pesticidelor, pe viitor se recomandă o abordare
multidisciplinară, în care produsele biologice vor fi combinate cu
fungicide chimice cu risc scăzut, substanțe antimicrobiene naturale
și alte mijloace fizice pentru o strategie integrată de control al
putregaiului brun.
 CONCLUZII

 Putregaiul brun apare oriunde sunt cultivate sâmburoase și sunt

suficiente precipitaţii în timpul înfloririi şi perioadele de coacere a
fructelor. Afectează piersici, cireșe, prune, caise cu o severitate
aproximativ egală. Pierderile din putregaiul brun rezultă în principal
din fructe putrezind în livadă, dar pot, de asemenea, să apară
pierderi grave în timpul tranzitului și comercializării fructelor.
 Recoltele pot fi reduse și prin distrugerea florilor în timpul etapei
de inflorire a bolii. 50 până la 75% din fructe pot putrezi în livadă,
iar restul se poate infecta înainte ajunge pe piață.
 BIBLIOGRAFIE

 Alin Gheorghe , Ion Leveanu, Angela Amuza. 2020. Romanian

Journal for Plant Protection, VOL. XIII. PRELIMINARY
RESULTS ON BEHAVIOR OF APRICOT, PEACH AND PLUM
TO MONILINIA SPP. IN EXPERIMENTAL FIELD OF USAMV
BUCHAREST
 https://www.researchgate.net/publication/
260505226_Genus_Monilinia_on_Pome_and_Stone_Fruit_Species
 Rungjindamai, N., Jeffries, P. & Xu, XM. Epidemiology and
management of brown rot on stone fruit caused by Monilinia
laxa . Eur J Plant Pathol 140, 1–17 (2014).
Vă mulțumesc!