Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce e Nou in DOOM Institut - Pps
Ce e Nou in DOOM Institut - Pps
2005
1. Cuvintele la care s-au făcut modificări
de normă faţă de ediţia I
sunt precedate de !,
cuvintele nou introduse – de *.
2. Modificări privind numirea/
citirea unor litere
• be/bî • en/ne/nî
• če/cî • pe/pî
• kü [2]
• de/dî • er/re/rî
• ef/fe/fî • es/se/sî
• ğe/ghe/gî • şe/şî
• haş/hî [1] • te/tî
• î/î din i • ţe/ţî
• ve/vî
• je/jî! • dublu ve/dublu vî
• ka/kapa • ze/zet [3]/zî
• el/le/lî
• [2] Pronunţarea [chĭu], indicată în
em/me/mî DOOM1, este nerecomandabilă.
[1] Varianta ha este rar folosită. [3] Citit şi [zed].
3. Folosiri „ necanonice”
ale numelor literelor
în româna „electronică”, cf. şi o reclamă din
„ Academia Caţavencu” 16/2006:
Tineretu din ziua de azi …
s-a apukt sa scrie la katzavencu.
d sapt viitoare, gaseshti in fiecare editie
un supl facut d elevii
din cite un liceu d baza al tzarii.
primu p lista e mishu.
traducerea in numarul viitor
4. Admiterea unei valori suplimentare
a literei w
În câteva anglicisme, w [u]
la iniţială de cuvânt + ee, (h)i
(deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba
română)
• !weekend [uĭkend]
• !whisky [uĭski]
• !wigwam [uĭgŭom]
5. Recunoaşterea blancului
ca semn ortografic
• Nu era recunoscut ca semn ortografic în
DOOM1.
• A fost inclus ca atare în Dicţionarul
general de ştiinţe ale limbii, 1997, s.v. pauză.
• Flora Şuteu, Elisabeta Şoşa, în Îndreptar
ortografic şi morfologic, 1999, p. 272 (ed. I,
1993), îl consideră „marcă ortografică”.
6. Abrevieri
• 1. !S-a admis şi scrierea fără puncte
despărţitoare, preferată actualmente, a unor abrevieri
de tipul SUA, UNESCO.
• 2. Nu mai sunt urmate de punct:
• simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: !gal
pentru galon;
• simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi
ştiinţific: !Rh pentru (factorul) Rhesus.
• 3. La unele substantive provenite din abrevieri
se preferă folosirea nearticulată: !ONU/O.N.U. a
decis ... (în loc de O.N.U.-ul ...).
7. Unităţi de măsură
S-au respectat, pentru numele şi simbolurile unităţilor
de măsură, prevederile sistemelor internaţionale
obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti:
!watt-oră, pl. waţi-oră, nu wattoră, pl. wattore
V. şi 6. Abrevieri 3.
NB Pentru litru se poate folosi, pe lângă simbolul l
indicat în DOOM2, şi L (ambele în caractere drepte).
8. Accentul I [1]
La unele cuvinte se admit • !acatist/acatist
variante accentuale literare • !antic/antic
libere (indicate în Dicţionar • ! axilă/axilă
în ordinea preferinţei), cu • !gângav/gângav
unele deosebiri faţă de • !gingaş/gingaş
DOOM1: • !hatman/hatman
• !jilav/jilav
• !penurie/penurie
[1] Vocala care poartă accentul
• profesor/profesor
principal este subliniată cu o
• !trafic/trafic
linie.
9. Accentul II
La unele cuvinte se recomandă o singură variantă accentuală, uneori diferită
faţă de DOOM1:
• !aripă
• !avarie
• !caracter
• !cobalt
• !crater
• !despot
• !himen
• !Procust
• !suntem, !sunteţi
[dar butelie, email, prevedere, nu butelie, email, prevedere]
10. Nume proprii străine I
1. Numele statelor actuale trebuie folosite în forma oficială
recomandată de acestea:
• *Belarus pentru statul actual/Bielorusia
(cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi în ambele forme: !
belarus/bielorus, !belarusă/bielorusă)
• !Cambodgia, nu Kampuchia
• !Côte d’Ivoire, nu Coasta de Fildeş
• !Myanmar, nu Birmania
11. Nume proprii străine II
2. Formele tradiţionale curente,
intrate prin intermediul altor limbi şi
adaptate limbii române, ale unor
nume de locuri străine cunoscute de
mai multă vreme la noi, pot fi
folosite şi în !indicaţii bibliografice:
Florenţa etc.
12. Nume proprii străine III
3. Pentru unele nume greco-latine se recomandă forme
diferite faţă de anexa la DOOM1 :
• !Bahus/(lat.) Bacchus, nu Bacus
• !Damocles, nu Damocle
• (cf. şi expresia consacrată sabia lui Damocles)
• ! Menalaos, nu Menelau
• !Oedip [ödip], nu Edip
• (cf. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi al
operei lui George Enescu)
• Pentru Artemis se recomandă g.-d. lui Artemis, nu
Artemidei
13. Scrierea cu literă mică I
1. Se scriu cu literă mică şi numele fiinţelor
mitice multiple (scrise cu literă mare în anexa
la DOOM1):
• ciclop
• gigant
• muză
• sirenă
• titan
14. Scrierea cu literă mică II
• 2. !În propoziţie, elementele iniţiale din
numărul de ordine al unor manifestări
periodice se scriu cu literă mică:
Participanţii la !cel de-al X-lea Congres... sau
Participanţii la !al X-lea Congres...,
nu Participanţii la Cel de-al X-lea Congres...
sau Participanţii la Al X-lea Congres...
15. Scrierea cu literă mică III
3. !Se pot scrie, ocazional, cu literă mică,
unele cuvinte care, în mod obişnuit, se
scriu cu literă mare, pentru a realiza:
3.1. un efect stilistic : ceauşescu, pcr sau
3.2. un efect grafic: univers enciclopedic
pe publicaţiile editurii în cauză.
16. Scrierea cu literă mare I
Se scriu cu literă mare la iniţială şi:
• 1. toate componentele (cu excepţia, de regulă, a cuvintelor
ajutătoare) ale:
• 1.1. numelor proprii (inclusiv în cazul unităţilor lexicale
complexe folosite ca nume proprii) care desemnează:
• - marile epoci istorice (!chiar dacă nu reprezintă evenimente): !
Antichitatea, !Evul Mediu;
• - războaiele de anvergură (Primul *Război Mondial, al Doilea
*Război Mondial, dar cele două războaie mondiale) sau care au un nume
propriu (*Războiul celor Două Roze, *Războiul de Independenţă,
*Războiul de Secesiune, *Războiul de Treizeci de Ani, *Războiul de 100
de Ani ş.a.), dar războaiele balcanice, punice etc.;
• 1.2. !locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa !Sa !Regală,
Domnia !Sa, Excelenţa !Voastră, Înălţimea !Voastră, Majestăţile !Lor !
Imperiale, Sfinţia !Sa;
17. Scrierea cu literă mare II
• 2. Se scriu cu literă mare la iniţială
şi numele de instituţii folosite !eliptic:
• admiterea la !Politehnică;
• student la !Litere;
• secretar de stat la !Externe;
• Lucrează în !Institut de cinci ani.
18. Scrierea cu literă mare III
• 3.Se scrie cu literă mare la iniţială numai primul element
din numele proprii compuse care reprezintă !denumirile
organismelor de conducere şi ale compartimentelor din
instituţii: Adunarea generală a Academiei Române, Catedra
de limba română, Comisia de cultivare a limbii a Academiei
Române, Compartimentul/Sectorul de limbi romanice,
Direcţia, Secretariatul, Secţia de filologie şi literatură a
Academiei Române, Serviciul de contabilitate.
19. Scrierea cu literă mare IV
• 4. Se pot scrie cu literă mare unele
cuvinte (care, de obicei, se scriu cu
literă mică) în semn de cinstire:
• Soldatul Necunoscut;
• Slavă Ţărilor Române!
• (dar ţările române, pentru că nu a
fost niciodată numele unui stat).
20. Scrierea cuvintelor compuse I
• Se scriu cu cratimă şi:
• 1. adjectivele (şi adverbele) compuse nesudate
cu structura adverb (invariabil!) + adjectiv (eventual
provenit din participiu), când compusul prezintă o
diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: *bine-
credincios, !bine-crescut „cuviincios”, !bine-cunoscut
„celebru”, !bine-venit „oportun, agreat”.
• Îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare
se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvâtat)
şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează
fiecare sensul (*bine crescut „dezvoltat bine”, bine cunoscut
„ştiut bine”, bine mirositor, bine venit „sosit cu bine”).
21. Scrierea cuvintelor compuse II
• 2. Se scriu cu cratimă şi:
• - substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică
decât a celor scrise într-un cuvânt (şi, eventual, cu articulare şi flexiune şi
la primul element), ca:
• !bună-credinţă „onestitate”; *bună-creştere, !bună-cuviinţă
„politeţe”; !bună-dimineaţa (plantă), *bun-gust, !bun-rămas „adio”;
• *primă-doamnă, *prim-balerin(ă), !prim-procuror, *prim-
secretar, *prim-solist(ă);
• *bas-bariton, *contabil-şef [1], *cuvânt-înainte, *cuvânt-titlu,
*maşină-capcană;
• - tipuri izolate: !mai-mult-ca-perfect (timp verbal).
• Dar se scrie într-un cuvânt *blocstart.
•
[1] În actele normative, numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate.
22. Scrierea cuvintelor compuse III
• 3. !Se generalizează scrierea cu cratimă a
compuselor nesudate care denumesc substanţe
chimice, specii de plante sau animale (cu nume
ştiinţifice diferite) ş.a.:
• !cinci-degete, !ochi-de-pisică, !ochii-păsăruicii, !
ochiul-boului, !ochiul-păunului,!peşte-auriu, !peşte-
ciocan, !peşte-cu-spadă, *peşte-cu-şapte-nume, !
peşte-de-mare,!peştele-lui-Solomon, !vaca-Domnului,
!vacă-de-mare, !viţă-de-vie.
• .
29. Scrierea cuvintelor compuse VIII
• Argumente pentru scrierea niciun(ul) (4):
• Tot atât de normal este să distingem şi între pron./adj.
nedisociabil niciun(ul) şi combinaţiile libere în care nici este
accentuat în frază şi în care se poate intercala, de ex., adv.
măcar:
• niciunul pron. neg. „nimeni”: N-a venit niciunul, dar
• nici unul conj. + pron. nehot.: N-a venit nici unul, nici altul;
N-a venit nici unul, nici celălalt;
• niciun adj. pron. negativ: N-are niciun prieten, dar
• nici un adv. + art. nehot. (El nu e nici un duşman, dar nici un
prieten) sau conj. + num. (Mă confundaţi, eu nu am nici
[măcar] un frate, nici doi/nici mai mulţi).
•
30. Scrierea cuvintelor compuse IX
•
Argumente pentru scrierea niciun(ul) (5-9):
• 5. Combinaţiile în care apar secvenţele omofone care trebuie scrise în continuare
separat apar mult mai rar decât pron./adj. şi mai ales în structuri binare, în care
un(ul) se opune altui pron. nehot. (altul, celălalt), respectiv altui num. (doi etc.) sau
unei construcţii cu sens numeric (mai mulţi etc.).
• 6. Scrierea niciun(ul) reflectă şi paralelismul cu pron./adj. cu o componenţă relativ
asemănătoare vreun(ul), scris şi până acum într-un cuvânt.
• 7. Grafia niciun prezintă şi avantajul de a corespunde pronunţării adjectivului, care
este [ničun].
• 8. Ea uşurează recunoaşterea de către elevi, în texte scrise, a pron. / adj. în cauză.
• 9. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua „Gramatică a Academiei” [1], fiind în
concordanţă cu interpretarea gramaticală dată şi până acum.
• 10. Grafia adoptată respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în
care există pronume cu o structură asemănătoare: it. nessuno, sp. ningún.
•
[1] GALR, vol. I, p. 269.
31. Scrierea locuţiunilor
• Deoarece nu pun alte probleme decât cele generale, precum şi ale
componentelor lor, multe locuţiuni nu au fost incluse în DOOM1 [1] , iar în
DOOM2 s-a adăugat un număr restrâns.
• Se scriu în cuvinte separate, ca şi până acum.
• Ex. de locuţiuni introduse în DOOM2 sau cu modificări: !băgare de
seamă „atenţie”, *chit că, !cu bună ştiinţă, *de bunăvoie „benevol”, *de jur
împrejurul, !de prim rang „de calitatea întâi”; !Doamne fereşte; !Domnia Lui, !
Excelenţa Sa, !Înalt Preasfinţia Voastră, *în ciuda, *în jur „în preajmă”, *în jur de
„aproximativ”, *în jurul, *în locul, !Măria Ta; *până ce, *până să.
• Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative
situaţiile în care unele elemente din componenţa lor se scriu cu cratimă din motive
fonetice – todeauna (de-a berbeleacul, !dintr-odată) sau acidental, pentru a reda
rostirea lor în tempo rapid (*aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte
compuse (!de (pe) când Adam-Babadam).
• Deoarece locuţiunile
adverbiale nu cunosc categoria
numărului, loc. adv.
• !altă dată nu are plural,
• !alte dăţi fiind o locuţiune
distinctă.
43. Articolul
• s-au admis
variante de
flexiune:
!Ilenei/Ileanei.
51. La unele subst. fem. şi neutre la care se ezită cu privire la
forma de pl. (la fem. şi de gen.-dat. sg. neart.) – în -e sau -i şi,
respectiv, în -uri/-e –,
• opţiunea normei actuale este una din următoarele:
• 1. ambele forme sunt admise ca variante literare libere, cu preferinţă pentru una
dintre ele (indicată prima în Dicţionar), schimbarea constând în acceptarea
formelor în -i la fem.:
• !coarde/corzi (ca în DOOM1 râpe/râpi)
• !găluşte/găluşti
• !căpşuni [1] „fructe”/căpşune
• !cireşi „fructe”/cireşe
• (NB Nu există decât plurale în -i atât pentru numele de fructe, cât şi pentru cele ale
pomilor sau tufelor corespunzătoare în cazul lui fragi, gutui, lămâi, nuci, piersici,
rodii)
• !coperţi/coperte