Materiale de

construcții
Clasificarea materialelor

Poluante Eco

Antice lemn, piatra, nisip,

calcarul chirpici,
lutul, argilă,
caramidă

Moderne cimentul, vată

tencuiala, bazaltică,
amorsă, vopseluri
grund, sticlă, eco, BCA
Istoria materialelor
Mileniul VII î.e.n. 
• Se practică olăritul fără roata în sud-estul Asiei

Mileniul V î.e.n. 
• În Mesopotamia se produc cărămizi crude. În Egipt materialul principal de construcţie este argila.
• În Egipt, ipsosul a fost folosit în mortarele de zidărie şi pentru tencuieli.

Mileniul IV î.e.n. 
• În Egipt şi Mesopotamia se utilizează varul pentru tencuieli şi grunduri.

Mileniul III î.e.n. 

• În Egipt se foloseşte cărămida nearsă.
• Pe teritoriul actual al României se folosesc ca materiale de construcţii: cărămizile uscate la soare şi lemnul, sub
formă de pari şi de împletituri de nuiele.
• În China este atestată documentar existenţa porţelanului
Mileniul III î.e.n. 
• În civilizaţia egeeană se foloseşte varul foarte curat (aerian), la tencuieli de calitate superioară.

Mileniul II î.e.n. 
• În China, se cunoştea tehnica obţinerii temperaturii de 1000°, ceea ce permitea fabricarea porţelanului
şi a gresiei ceramice.

Mileniul I î.e.n. 
• Pe teritoriul României, se construiesc locuinţe din împletituri de nuiele şi chirpici.

Sec. XII î.e.n. 

• În construcţiile din Grecia lemnul începe să fie împletit din ce în ce mai mult cu cărămida crudă şi cu
piatră.

Sec. X î.e.n. 
• În Egipt, erau cunoscuţi adezivi ca: guma arabică, albuşul de ou, balsamurile, răşinile naturale, pasta de
făină de cereale etc.

Sec. VII î.e.n. 

• În Grecia se adoptă piatra ca material de construcţie, în special la realizarea unor temple monumentale
alături de materialele ceramice.
Sec. V î.e.n. 
• În Egipt se folosesc plăci de faianţă pentru placarea pereţilor piramidelor.

Sec. III î.e.n. 

• Grecii folosesc cenuşa la acoperirea pardoselilor.

Sec. II î.e.n. 
• Este menţionată una dintre cele mai vechi clădiri construite de romani din beton masiv turnat: un depozit de
alimente pe malul Tibrului..

Sfârşitul sec II î.e.n. 

• Geto-dacii foloseau, la construcţia cetăţilor de apărare, piatra fasonată, iar chirpiciul ars, la clădirile
obişnuite.

Sec. I î.e.n.
• Grecii utilizau conducte de plumb.
• În Siria începe să se lucreze sticla prin suflare.
 Sfârşitul sec. I. 
• Romanii utilizează betonul în construcţia de drumuri (peste 15 000 km).

Sec. IV. 
• Romanii execută la Tomis unul dintre cele mai mari mozaicuri pavimentare din lume.

Sec. VI. 
• În India, la finisarea exterioară a templelor budiste se utilizează “cimentul de piatră” şi cimentul metalic.

Sec. X.
•  Începe să se producă, în Europa, faianţa, introdusă de arabi în Spania.

Sec. XII. 
• Se utilizează intens piatra în construcţiile monumentale gotice.

Sec. XIII. 
• În Transilvania şi în ţările române era folosită piatra, la construcţia cetăţilor şi oraşelor.

Sec. XIV. 
• În Europa şi în Asia se extinde folosirea ceramicii şi a mozaicurilor colorate.
Sec. XVI. 
• Pe teritoriul ţării noastre, cărămida arsă înlocuieşte lemnul în construcţia bisericilor.
• Veneţia devine, în Europa, centrul cel mai important pentru fabricarea sticlei de calitate superioară (cristal).
• Domnul Moldovei, Alexandru Lapuşneanu, înfiinţează, la Baia, prima manufactură românească de ţigle,
olane şi cărămizi.

Sec. XVII. 
• În ţara noastră, principalul material pentru acoperişuri era şindrila de stejar sau de brad.
• În Bucureşti se face prima încercare de pavare cu piatră a străzilor.

Sec. XVIII. 
• Se foloseşte, în Anglia, pentru prima dată, fonta.
• James Parker patentează un ciment destinat zidăriilor şi tencuielilor subacvatice.
• Se utilizează oțelul pentru dezvoltarea construcţiilor de căi ferate, de poduri.
Sec. IX.
• Se prepară primul adeziv din cauciuc natural.
• Se construiesc primele şosele asfaltate la Paris şi apoi la Londra şi Berlin.
• Se înfiinţează, în Bucureşti, o fabrică de cărămidă “cu maşini”.
• Inginerul Anghel Saligny utilizează oţelului turnat la construirea podului peste Dunăre, la Cernavodă.
• La Cotroceni începe fabricarea asfaltului pentru trotuare şi străzi.
• Începe exportul de ciment românesc în Bulgaria, Turcia şi Egipt.

Sec. XX.
• Realizarea cimentului aluminos .
• În comerţul mondial apar adezivi pe bază de cauciucuri.
• Se produce plexigasul, folosit ca sticlă de siguranţă.
• În Japonia se fabrică un material de construcţii din deşeuri de PCV.
Am vorbit ”pe scurt” despre istoria materialelor de construcții, și după cum bine știm, o clădire
necesită timp, bani, spațiu, muncitori, designeri, mobilă, în general bani, mulți bani.
De ce? Probabil din nevoia de a utiliza produse de înaltă calitate care, domne”, trebuie să țină
casa trei generații. Bun, bun, dar toate aceste nevoi afecteză natura, adică, poluează.
Așa că venim noi cu niște soluții ce reduc prețurile, sunt eco-frendly, iar dacă ai vre-un prieten
mai talentat, îl poți face gelos până și pe Bill Gates.
Îți place foarte mult sucul? Tatăl tău e dependent de bere, mama ta e mare colecționară de sticle?
Dar nu aveți unde locui?

Nicio problemă! Avem soluția: Casa din sticlă

Ușor de construit, termo-izolatoare, strălucitoare și în mod special ajută la reciclarea sticlei
„Ai cumva ziarul de azi?”, sincer, n-am trăit acele vremuri ca să aud această întrebare, dar bat pariu
că mătușica Mărioara are un teac de ziare lăsate la baie pentru unchiul Marcel, care acum utilizează
telefonul, așa că hârtiile au fost mutate în debera. Ce ai putea face tu pentru a recicla?
Simplu, îți faci o casă din ele!
Ziarul fiind, practic, tot lemn, cu ajutorul unui clay, lac și puțină tencuială, vei putea afla știrile din
1976 doar dintr o clipită.
Știi mirosul ăla groaznic de plastic ars? Vecinul Vasile arde săptămânal cauciucuri de la mașină și
umple aerul cu fum înnecăcios? Dacă ai răspuns ”da” înseamnă că cel mai probabil suntem
vecini sau că cel mai probabil vrei să-l oprești pe omul ăla din a mai polua.
Cea mai simplă idee constă în reutilizarea plasticului, ca de exemplu, cauciucurile.
Îți trebuie minim un cauciuc pentru a putea construi un ghiveci pentru flori sau pentru a crea un
leagăn ori pentru a ți folosi imaginația într o direcție ingenioasă.
În încheiere, vrem să spunem că pentru a salva planeta trebuie să fim deschiși unor noi idei de lucru,
să ne gândim la binele tuturor, nu doar la confortul nostru, să economisim și să reciclăm pentru o viață
mai bună care să țină peste ”trei generații”.
Participanții proiectului:
Informații: Theo și Sabin
Editori:
Regizori:
Imagini:
Citire:
Animații și tranziții:
Timp alocat proiectului: