Ministerul educației și cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de stat din Tiraspol

Facultatea chimie și biologie
catedra biologia vegetală
Studiul de caz la morfologia plantelor pe tema:Schimbările sezoniere și de vîrstă ale plantelor

A realizat: Bufteac Andriana,

Gr.103,chimie și biologie
A verificat: brînză Lilia
 cuprins
1. Ce este natura;
2. Modificările sezoniere în natură;
3. Ritmul biologic la plante;
4. Variațiile sezoniere;
5. Schimbări ce se produc în timpul ernii;
6. Schimbările în timlul primăverii;
7. Schimbări în timpul verii;
8. Schimbări în timpul toamnei;
9. Concluzie;
10. Surse bibliografice.
 Ce este natura
Natura, în sensul cel mai larg, este echivalent cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau
universul. „Natura” se poate referi la fenomenele lumii fizice și, de asemenea, la viață în
general. Studiul naturii este o mare parte, dacă nu singura parte a științei. Deși oamenii fac
parte din natură, activitatea umană este adesea înțeleasă ca o categorie separată de
fenomenele naturale.Cuvântul „natură” este derivat din cuvântul latin natura, care înseamnă
„calități esențiale, dispoziție înnăscută” și, în cele mai vechi timpuri însemna literalmente
„naștere”.În filosofia antică, Natura este folosită mai ales ca traducere latină a cuvântului
grecesc physis care inițial se referea la caracteristicile intrinseci pe care plantele, animalele și
alte caracteristici ale lumii le dezvoltă de la sine. În cadrul diferitelor utilizări ale cuvântului de
astăzi, „natura” se referă adesea la geologie și animale sălbatice. Natura se poate referi la
domeniul general al plantelor și animalelor vii și, în unele cazuri, la procesele asociate cu
obiectele neînsuflețite — modul în care există anumite tipuri de lucruri și se schimbă de la
sine, precum vremea și geologia Terrei.
 Schimbările sezoniere
Pe planeta noastră, există schimbări meteorologice regulate pe tot parcursul anului.
Aceste schimbări se numesc sezoane. Toate schimbările sezoniere în natură au
propriul lor nume separat. Iarnă, primăvara, vara și toamna. În aceste perioade
depind de cantitatea de radiație solară răspândită în diferite regiuni ale globului. De
mare importanță este și unghiul de incidență a razelor soarelui de pe suprafața
Pământului. Cu cât unghiul de înclinare față de linia dreaptă tinde mai mult, cu atât
devine mai fierbinte în locul specific al incidenței acestei raze. De asemenea,
longitudinea zilei influențează schimbările sezoniere. În emisferele nordice și sudice
pe glob are loc schimbări sezoniere complet opus. Depinde de locația Pământului în
raport cu Soarele. Linia roșie imaginară de pe glob împarte cele două emisfere exact
în mijloc. Această linie este numită ecuator. Pe tot parcursul anului, razele soarelui
cad pe acest teritoriu aproape în unghi drept. Prin urmare, în țările situate pe linia
ecuatorului, există întotdeauna o vreme fierbinte și uscată. În mod tradițional, perioada
de iarnă este considerată a fi începutul anului.
Ritmul biologic la plante
În natură plantele trăiesc pretutindeni,populînd toate mediile de viață. Ele își desfășoară ciclul de viață
sub influența factorilor de mediu. În decursul dezvoltării istorice a plantelor acestea au fost supuse
marilor varietăți ale factorilor abiotici.Pentru a supraviețui,plantele și-au modificat în timp
structurile,forma organelor și înfățișarea, aceasta fiind adaptatarea plantelor la mediul de viață.
Ritmurile biologice ale plantelor sunt determinate de variațiile diurne și variațiile produse de alternanța
anotimpurilor,numite variații sezoniere.
Ziua- plantele verzi transformă,prin fotosinteză, energia solară în energie chimică.
Noaptea-activitatea fotosintetică a plantelor încetează sau este foarte slabă.
Variațiile sezoniere sunt 4 la număr și anume-iarna,primăvara,vara și toamna. Anotimpurile sunt
perioade ale anului în care condițiile climatice și de temperatură sunt diferite. Ele se succed ciclic în
fiecare an.Anotimpurile produc modificări cantitative și calitative ale factorilor din biotop. Aceste
modificări determină schimbări atât în fizionomia plantelor cît și asupra funcțiilor acestora în
ecosistem.Fiecare plantă crește,se dezvoltă,se înmulțesc în anumite perioade ale
anului,caracteristice fiecareia.
 Variația sezonieră
Primăvara aduce o vreme caldă.Florile se deschid.Copacilor le cresc din nou frunze și
înfloresc.Vremea însorită de adieri reci de vînt și ploi scurte.
Vara zilele sunt lungi,iar pămîntul primește soarele din belșug.Temperaturile sunt ridicate,iar
copacii și celelalte plante sunt verzi și cu frunziș bogat.Furtunile cu tunete aduc ploi.
Toamna scad temperaturile,pe măsură ce zilele se scurtează tot mai mut.În această perioadă
a anului,în unele regiuni izbucnesc furtuni violente.Frunzele se îngălbenesc și cad din copaci.
Iarna zilele sunt scurte,iar cerul este uneori plini de nori cenușii,întunecați.Mulți copaci sunt
desfrunziți,iar pămîntul este adesea acoperit de chiciură,zăpadă sau gheață.
Schimbări în vreme de iarnă
Emisfera nordică este în timpul iernii cel mai îndepărtat de Soare. Toate schimbările
sezoniere în natură în această perioadă se îngheață în anticiparea încălzirii. Timp de
temperaturi scăzute, ninsori, vânturi și formarea abundentă de gheață. După
echinocțiul de iarnă pe 21 decembrie, Soarele începe să crească mai sus de linia
orizontului, iar durata zilei crește încet. Timpul de iarnă pentru natură este o perioadă
de luptă și frumusețe. Plantele se opresc din creștere. Cele mai multe plante în timpul
iernii sunt în repaus. Printre ninsoarele de zăpadă albă, doar câteva tipuri de copaci
sunt verzi, cum ar fi molidul, cedrul, pinul , bradul,ghioceii sau clopoțeii. La sfârșitul
iernii, încălzirea începe mișcarea sucurilor, iar primii muguri apar pe copaci.
Trandafirul Crăciunului sau spânzul este primul din familia lui care înflorește, de
obicei, în ianuarie, dar ocazional chiar de Crăciun. Este o plantă perenă, veșnic verde,
înaltă de doar 30 cm. Florile mari, rotunde, sunt colorate în alb, roz, verde sau
purpuriu închis și sunt prevăzute cu două-trei bractee. Chiar și după înflorire,
capsulele cu semințe pot avea rol decorativ. Perioada de înflorire: ianuarie-martie.
Unele plante care înfloresc iarna și fac
fructe
Ghioceii și clopoțeii care apar prin păduri sau parcuri chiar și la începutul lui februarie sunt
capabili să supraviețuiască fără probleme în soluri în care majoritatea plantelor nu reușesc –
adică sub arcurile grele ale copacilor de foioase mari sau, uneori, adânc ascunși în pădurile
bătrâne. În locurile în care nici iarba nu poate crește, aceste plante prosperă folosindu-și bulbii
ca un dispozitiv de stocare a energiei pe care îl umplu înainte de începutul primăverii, când
soarele este slab și copacii încă fără frunze. Până când copacii mari sub care răsar sunt
complet înfrunziți, plantele care înfloresc iarna și-au făcut treaba pentru anul respectiv, iar
frunzele lor se usucă deja până la sfârșitul primăverii. Zaharurile produse prin fotosinteză sunt
transformate în amidon și retrase în bulbul îngropat adânc în pământ, pentru a le oferi protecție.
Alegând această tactică, ele evită să concureze cu plantele mai puternice care se dezvoltă în
timpul verii.Pentru alte plante, înflorirea în timpul iernii este avantajoasă din alte motive. Planta
de alun, de exemplu, care produce flori în sezonul rece, este polenizată de polenul transmis de
vânt. Dacă alunul ar înflori în altă perioadă a anului, când planta este plină de frunze, acestea
ar forma o barieră, prevenind polenizarea. De aceea ,în timpul ernii plantele au o creștere mai
lentă ,principalul factor care influențează această creștere fiind temperaturile scăzute ,iar pe
parcursul anului aceste plante hibernează și apar în următorul an.
 primăvara
Primăvara începe pe 21 martie. De la sfârşitul lui februarie sau începutul lui martie, florile timpurii ne
reamintesc să aşteptăm cu nerăbdare primăvara. După lungile luni de iarnă, reci şi întunecate,
primăvara readuce natura la viaţă. Zilele devin mai lungi, florile încep să înflorească,iar pomii şi arbuştii
au din nou lăstari.Este vremea florilor timpurii. Dar căldura şi razele soarelui de la începutul primăverii
nu sunt suficiente pentru a asigura nutriţie optimă pentru plante. Cantitatea de lumină solară nu este
adecvată pentru fotosinteza optimă, necesară pentru formarea lăstarilor. Totuşi, plantele care înfloresc
primăvara au găsit o soluţie la această problemă. Au un fel de cămară unde depozitează nutrienţii,
mineralele şi amidonul, care sunt esenţiale pentru supravieţuirea plantelor şi pe care le înmagazinează
în anul precedent. De asemenea, iarna înmagazinează energie în bulbi, pe care primăvara o utilizează
pentru a ieşi la suprafaţă şi pentru a înflori.De obicei, se face deosebirea între florile de primăvară
anuale şi cele perene. Soiurile perene supravieţuiesc iernii prin lăsarea de seminţe. Însă plantele
anuale care înfloresc primăvara mor iarna. Ghioceii vă încântă, fiind unele dintre primele flori de la
începutul primăverii. Vârfurile lor se iţesc din pământul încă rece între sfârşitul lui februarie şi începutul
lui martie. Din punct de vedere botanic, ghioceii sunt plante erbacee perene şi cresc până la
aproximativ 20 cm. Au frunze cu margini netede şi flori albe. Dacă vreţi să statorniciţi ghiocei în grădina
dvs., se recomandă să puneţi mai mulţi bulbi într-un loc, întrucât din fiecare bulb răsare o singură
tulpină. Ghioceii preferă locuri umede şi umbroase, astfel că adesea cresc în luminişurile de pădure, pe
pajişti şi în pădurile de foioase. Ghioceii înfloriţi se găsesc ca plante în ghiveci până în martie şi pot fi
plantaţi în grădină după ce au înflorit.
 vara
După 21 iunie, adevărata vară începe în emisfera nordică. Dezvoltarea tuturor plantelor este în plină
expansiuneToate schimbările sezoniere ale naturii în timpul verii apar foarte repede. Excelenta vreme
permite oamenilor să creasca în lunile de vară atât de multe legume și fructe încat rezervele lor pot
dura foarte mult timp. Perenienele câștigă, de asemenea, puterea principală în lunile de vară. La
sfârșitul verii începe recolta de maturare. Pe multe tufișuri, copaci și alte plante începe să se coacă
fructele. Dar producția de vară a legumelor și fructelor este uneori redusă drastic datorită deshidratării
solului și incapacității de a furniza plantelor suficientă apă.
Campanula de gradină este o veritabilă bucurie în curtea casei, florile mici și albastre-mov fiind
extrem de decorative. Planta este perenă și are tendința de a prolifera și forma tufe, dar nu crește mai
înalta de 30 de centimetri. Partea cea mai frumoasă despre campanula de gradină este că rezistă
foarte bine gerurilor din iarnă, fară tratamente speciale și îngrijire deosebita. Pentru a rezista cu bine
gerurilor aspre, toamna, tufa trebuie tunsă la trei-patru centimetri mai sus de tulpină și trebuie
acoperită cu frunze sau paie. în iernile geroase și uscate campanula de gradină are nevoie de apă.
Udările iarna se fac în zilele mai calde, cu o cantitate mică de apă la temperatura camerei (15-20 de
grade). în iernile umede cu zapadă abundentă campanula de gradină nu are nevoie de nici o îngrijire
specială. Udările de iarnă sunt necesare pentru că gerurile aspre din iernile uscate deshidratează și
usucă rădăcinile plantei și aceasta poate să moară. Vara cea mai mare problemă o poate reprezenta
caldura excesivă. Planta face față la câteva ore toride, dar nu suportă canicula Baraganului, motiv
pentru care trebuie cultivată îîn grădină, doar în zonele de deal și subalpine. Cînd aerul e foarte uscat
este atacată ușor de paianjenul roșu, care poate duce la deteriorarea aspectului și pierderea
frunzelor.
 Toamna
Din 22 septembrie, au apărut noi schimbări sezoniere în natură în toată emisfera
nordică. În toamnă, cursa rece începe în curând. Există o scădere a temperaturii, iar
soarele de după-amiază nu mai încălzește foarte mult. Zilele devin mai scurte și se
termină ciclul de viață al multor plante. În această perioadă multe plante se pregătesc
pentru ernat. Unii dintre copaci își schimbă culoarea frunzelor emanînd o paletă de
culuri începind de la galben pînă la roșu-cărămiziu.
Crizantema este floarea de aur a toamnei. Este stapana de necontestat a grădinilor în
sezonul de toamnă, deține un loc important în sortimentul florilor cultivate în spații
neprotejate, datorită calității ornamentale deosebite și a însușirilor biotehnologice care
permit manevrarea mai largă a tehnologiilor de cultură.Crizantema este sensibilă la
atacul păduchilor de frunze, de aceea se va examina periodic și se va interveni cu
produse fitosanitare la primele semne ale apariției dăunătorilor.Această plantă
împodobește cu succes o terasă de toamnă sau un balcon, fiind decorativă până la
începutul iernii.

.
 concluzie
Deci ,în concluzie pot spune că plantele sa-u adaptat la tipul de sezon care îi corespunde și
conform timpului în care anumite plante se dezvoltă urmează ca mai apoi să cedeze și să apară
în natură abia în următorul an. Totuși, sunt și unele plante la care ciclul de viață durează pe tot
parcursul anului.Ca urmare,plantele ,unele dintre ele, iarna sunt în repaus ,iar altele anume in
această perioadă înfloresc și prind la viață(ghioceii,brîndușele...). Primăvara,este timpul trezirii
la viață pentru multe plante.Astfel, mulți copaci dau în muguri,încep a înflori și apar feunzele.
Vara, un alt tip sezonier, multe plante deja au un frunziș bogat și frumos care face impresia că
suntem într-un paradis. Toamna ,ultimul anotimp sezonier,unele plante se pregătesc pentru
iernat și își leapădă frunzele,altele însă dinpotrivă(crizantemele),aceasta fiind perioada
favoravilă pentru ele prin înflorirea lor încă mai bucură ochii lumii.
Surse bibliografice
1. https://olnafu.ru/știri-și-societate/73065-modificări-sezoniere-în-natură-în-vara-
toamna.html
2. https://ru.scribd.com/doc/95073193/ritmuri-biologice-la-plante
3. https://ro.Wikipedia.org/wiki/natură