ACCIDENTUL NUCLEAR DE

LA CERNOBÎL
TRESTIANU FLORIN
CLASA A XI A
 ORASUL

• CERNOBÎL ESTE UN ORAȘ RAIONAL DIN RAIONUL IVANKIV, REGIUNEA KIE
V, UCRAINA. ÎN AFARA LOCALITĂȚII PRINCIPALE, NU CUPRINDE ȘI ALTE SA
TE. 
• ORAȘUL A FOST PĂRĂSIT ÎN ANUL 1986
DIN CAUZA ACCIDENTULUI NUCLEAR DE LA CENTRALA NUCLEARĂ DE
LA CERNOBÎL, CARE SE AFLĂ LA 14,5 KM SPRE NORD-VEST
DE LOCALITATE. CENTRALA ELECTRICĂ A FOST DENUMITĂ DUPĂ ORAȘ ȘI 
S-A AFLAT ÎN RAIONUL CERNOBÎL(EN), IAR LOCALITATEA ȘI CENTRALA N-
AU FOST CONECTATE DIRECT. ÎN TIMPUL CONSTRUIRII CENTRALEI,
UN ORAȘ DENUMIT PRÎPEAT A FOST CONSTRUIT PENTRU LUCRĂTORI. 
• CHIAR DACĂ ORAȘUL ESTE ÎN PRINCIPAL NELOCUIT, CÂȚIVA OAMENI TRĂ
IESC ÎNCĂ ACOLO. CASELE OCUPATE NU
SUNT DIFERITE FAȚĂ DE CELE NELOCUITE, ÎNSĂ PE ELE SE AFLĂ SCRIERI 
CARE DECLARĂ CĂ „PROPRIETARUL ACESTEI CASE TRĂIEȘTE AICI”.
DE ASEMENEA, LUCRĂTORI ÎN PATRULĂ ȘI PERSONALUL ADMINISTRATIV 
AL ZONEI DE EXCLUDERE CERNOBÎL SUNT STAȚIONAȚI ÎN ORAȘ PENTRU P
AZA TEMPORARĂ. 
• ÎNAINTE DE
ACCIDENT, ORAȘUL AVEA O POPULAȚIE DE APROXIMATIV 14.000 LOCUITOR
I. 
ACCIDENTUL
NUCLEAR DE LA
CERNOBÎL

• ACCIDENTUL NUCLEAR DE LA CERNOBÎL A FOST UN

ACCIDENT MAJOR ÎN CENTRALA NUCLEARĂ, PE DATA
DE 26 APRILIE 1986 LA 01:23 NOAPTEA, CARE S-A
COMPUS DINTR-O EXPLOZIE A CENTRALEI, URMATĂ
DE CONTAMINAREA RADIOACTIVĂ A ZONEI
ÎNCONJURĂTOARE. CENTRALA ELECTRICĂ SE AFLA LA
51°23′23″N 30°5′58″E, ÎN APROPIERE DE ORAȘUL
PRÎPEAT, UCRAINA. ACEST DEZASTRU ESTE
CONSIDERAT CA FIIND CEL MAI GRAV ACCIDENT DIN
ISTORIA ENERGIEI NUCLEARE. UN NOR DE
PRECIPITAȚII RADIOACTIVE S-A ÎNDREPTAT SPRE
PĂRȚILE VESTICE ALE UNIUNII SOVIETICE, EUROPEI ȘI
PĂRȚILE ESTICE ALE AMERICII DE NORD. SUPRAFEȚE
MARI DIN UCRAINA, BELARUS ȘI RUSIA AU FOST
PUTERNIC CONTAMINATE, FIIND EVACUATE
APROXIMATIV 336.000 DE PERSOANE. CIRCA 60 % DIN
PRECIPITAȚIILE RADIOACTIVE CAD ÎN BELARUS,
CONFORM DATELOR POST-SOVIETICE OFICIALE.
 CENTRALA NUCLEARA

• CAE CERNOBÎL  SE AFLĂ ÎN APROPIERE DE ORAȘUL

PRÎPEAT, UCRAINA, LA 18 KM NORD-VEST DE ORAȘUL
CERNOBÎL, LA 16 KM - SUD DE FRONTIERA UCRAINO-
BELARUSĂ ȘI APROXIMATIV 110 KM NORD DE KIEV.
CENTRALA ERA COMPUSĂ DIN PATRU REACTOARE DE
TIP RBMK-1000, FIECARE CAPABIL DE PRODUCEREA A
1 GW DE PUTERE ELECTRICĂ. CONSTRUIREA
CENTRALEI A ÎNCEPUT ÎN ANII '70 AI SECOLULUI XX,
CU REACTOARELE NR. 1 (PUS ÎN FUNCȚIUNE ÎN ANUL
1977), NR. 2 (PUS ÎN FUNCȚIUNE ÎN 1978), NR. 3 (PUS ÎN
FUNCȚIUNE ÎN 1981) ȘI NR. 4 (PUS ÎN FUNCȚIUNE ÎN
1983, CEL LA CARE A AVUT LOC ACCIDENTUL
NUCLEAR).ALTE DOUĂ REACTOARE ERAU ÎN
CONSTRUCȚIE LA MOMENTUL EXPLOZIEI DIN 1986,
CONSTRUCȚIA ACESTORA FIIND SISTATĂ ȘI ULTERIOR
ABANDONATĂ, DUPĂ DEZASTRU.
ACCIDENTUL

• SÂMBĂTĂ, 26 APRILIE 1986, LA 01:23:52, REACTORUL NR. 4 A SUFERIT O

EXPLOZIE CATASTROFALĂ A CAZANELOR SUB PRESIUNE DE ABUR DIN
COMPONENȚA ACESTUIA, CARE A DECLANȘAT UN INCENDIU, O SERIE DE
EXPLOZII ADIȚIONALE ȘI SCURGERI RADIOACTIVE. ACCIDENTUL POATE FI
GÂNDIT CA O VERSIUNE EXTREMĂ A ACCIDENTULUI SL-1 ÎN STATELE
UNITE DIN 1961, UNDE CENTRUL REACTORULUI A FOST DISTRUS
(OMORÂND TREI OAMENI), RADIOACTIVITATEA RĂSPÂNDINDU-SE DIRECT
ÎN INTERIORUL CLĂDIRII UNDE SE AFLA SL-1. ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI
DE LA CERNOBÎL ÎNSĂ, ACEASTA A FOST DUSĂ PRIN VÂNT SPRE
FRONTIERELE INTERNAȚIONALE.

• ACCIDENTUL DE LA CERNOBÎL A INJECTAT ÎN ATMOSFERA TERESTRĂ DE

400 DE ORI MAI MULT MATERIAL RADIOACTIV DECÂT CEL DE LA
FUKUSHIMA (JAPONIA), DE CÂTEVA ORI CANTITATEA DE MATERIAL
RADIOACTIV CORESPUNZĂTOARE BOMBELOR DE LA HIROSHIMA ȘI
NAGASAKI,[5] DAR DE O MIIME PÂNĂ LA O SUTIME (ÎN FUNCȚIE DE
IZOTOPUL EVALUAT) FAȚĂ DE EMISIILE ATMOSFERICE ALE TESTELOR
NUCLEARE DE SUPRAFAȚĂ A ARMAMENTULUI NUCLEAR TESTAT LA NIVEL
MONDIAL PÂNĂ LA INTERZICEREA EFECTUĂRII ACESTORA ÎN ATMOSFERĂ.