PROTECTIA PĂDURILOR DE STEJAR ÎMPOTRIVA

FACTORILOR BIOTICI SI ABIOTICI DĂUĂTORI IN

CONTEXTUL GOSPODĂRIRII DURABILE A
ACESTOR PĂDURI

AUTOR : RUS IONEL

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ – SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ
Generalități :


 Stejarul (Quercus robur), este un arbore din zona
temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase,
coroană largă şi bogată.
 Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă,
aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-
faună activă (în special furnici şi anumite specii de
gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi.
Peţiolul este scurt (4-8 cm).
 Ecosistemul unei păduri de stejar

 Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de
pâna la 700-800 m.
 În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din
stejar brumăriu și stejar pufos.
 În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec
cu cer sau gârniță (rude cu stejarul).
 În zona dealurilor înalte se întâlnește gorunul care
formează păduri întinse numai de gorun (numite
gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase.
 Dăunători abiotici ai stejarului
( boli neparazitare )

 Recunoaşterea unei boli, dacă este parazitară sau neparazitară se face cercetându-se
mai întâi dacă în plantele bolnave se află sau nu un parazit .
 Aşadar bolile neparazitare (fiziologice) sunt bolile produse de acţiunea nefavorabilă a
unor factori externi (temperatură, umiditate, lumină, poluare, etc.) sau interni plantei
(respiraţie , metabolism, etc.). Cele mai întâlnite categorii de boli neparazitare se pot
grupa astfel:
 - boli datorate situaţiei geografice necorespunzătoare, factorii care cauzează aceste boli
fiind altitudinea şi latitudinea. Cu mărirea altitudinii se micşorează temperatura medie
anuală şi sezonul vegetativ, raporturile de umiditate, etc.
 - boli datorate rănilor. Rănile sunt leziuni ale plantelor produse de o cauză mecanică,
cum ar fi lovirile, tăierile, ruperile, sau pot fi datorate unor factori climatici ca gerul sau
vântul etc. Plantele rănite au proprietatea că reacţionează şi tind să cicatricizeze rana.
 - boli datorate plusului sau minusului de căldură sau de apă.
 - boli cauzate de surplusul sau minusul de lumină.
 - boli datorate poluării.
 Dăunători biotici ai stejarului
( boli parazitare )

 Sunt bolile provocate de diferiţi agenţi patogeni: virusuri,
microorganisme, alge, plante superioare etc, denumite şi infecţioase.
 După evolutia procesului patologic, bolile plantelor pot fi acute – când
desfăşurarea este rapidă, provocând în scurt timp moartea organului
atacat sau întreaga plantă, si cronice, cu o evolutie înceată, de lungă
durată, care determină slăbirea treptată a plantei bolnave.
 Bolile plantelor, spre deosebire de bolile animalelor, se pot manifesta, ca
simptome, pe diferite organe, sau pe mai multe organe în acelasi timp.
 Datorită capacitătii ridicate de multiplicare a unor ciuperci si bacterii
fitopatogene, acestea pot produce adevărate invazii, epidemii sau epifitii.
 Există si situatii când o anumită boală se manifestă an de an în aceeasi
zonă, cu intensităti diferite, având un caracter endemic.
 Dăunători biotici

Băşicarea frunzelor de stejar - Taphrina coerulescens

 Ciuperca produce pe frunzele de stejar, gorun, gârniţă şi

multe alte specii de Quercus , începând cu luna iunie, pete
neregulate, mai mult sau mai puţin băşicate, de un verde-
deschis, apoi cenuşiu, cu o brumă albăstruie-albicioasă, de
8-12 mm diametru.
 Petele pot să conflueze şi să cuprindă mai bine de
jumătatea limbului; cu timpul ele se brunifică şi ţesuturile
frunzei din dreptul lor se usucă.
 Dăunători biotici

Făinarea stejarilor - Oidium
quercinum

 Produce pete albicioase-cenuşii pe

ghinde, frunze şi lujeri. Miceliul este
compus din hife hialine, întreţesute,
care se dezvoltă la suprafaţa
pericarpului.
 Boala este comună pe ghindele
recoltate din pădurile atacate de
această ciupercă. Ea este forma
imperfectă a speciei Microsphaera
abbre viata Peck.
 Dăunători biotici

Putrezirea brună a ghindei -
Cytospora glandicola

 Este un parazit dăunător al ghindei.

Boala se manifestă în primele faze prin
pătarea suprafeţei cotiledoanelor; petele
sunt mici, cu marginea imprecisă, de
culoare cenuşie-măslinie, apoi
brunenegricioase.
 Mai târziu, petele confluează ocupând
toată suprafaţa cotiledoanelor. În ultimul
stadiu , pe cotiledoanele moarte se
dezvoltă o stromă ocracee, de sub care
apar picnidiile, care se formează numai
pe ţesuturile moarte.
 Gestionarea durabilă a pădurilor
de stejar

 Gestionarea durabiă a pădurilor reprezintă
gospodărirea pădurii în vederea asigurării de
produse şi servicii în mod continuu, fără ca prin
aceasta să se diminueze valorile inerente şi
capacitatea productivă a pădurii şi fără inducerea
unor efecte nedorite asupra mediului fizic şi a
celui social .
VĂ MULTUMESC !
