Cancerul negru al mărului –

simptome și tratamente

Otilia Cotuna

18 decembrie 2021

1793

Share

FOTO: Otilia Cotuna

Livezi de mă r nou înființate, în sistem ecologic superintensiv în județul Timiș sunt infectate cu
fungul Botryosphaeria obtusa. Nu exclud prezența fungilor Botryosphaeria
stevensii și Botryosphaeria dothidea ală turi de B. obtusa.

De altfel, între fungii B. obtusa și B. stevensii diferențele sunt atât de mici încât și astă zi există
discuții contradictorii cu privire la încadrarea lor taxonomică . Livada de unde am prelevat
probele a fost înființată în luna mai 2021.

‹ adv ›

Folie de acoperire pentru solar și sere - Marcoser ››

Pomii sunt foarte bolnavi. Lăstarii bolnavi pot fi observați în această perioadă cu ușurință ,
deoarece sunt acoperiți cu fructificațiile negre ale ciupercii ce dau aspect de fumagină .
La marea majoritate a pomilor, tulpina în secțiune prezintă brunifică ri tipice
fungului Botryosphaeria.

În zona de inserție a portaltoiului cu altoiul, lemnul este brunificat, ceea ce ridică suspiciunea că
pomii au fost infectați în pepinieră . Tinerele tulpini sunt pline de cancere deschise (atac grav).

Acești pomi este posibil să moară în scurt timp. Recomand verificarea cu atenție a
materialului de plantat. Nu plantați pomi bolnavi. Din momentul când ați pus pomii în
pă mântul dumneavoastră există posibilitatea ca nimeni să nu mai recunoască că pomii au fost
bolnavi înainte.

Fungul a pă truns în lemnul tulpinii subțiri FOTO Otilia Cotuna

Întotdeauna cereți sfatul specialiștilor din protecția plantelor înainte de plantat, nu după . Fungii
care au capacitatea să producă cancere pe tulpini, ramuri, lăstari sunt foarte periculoși,
mai ales la pomii tineri, unde pot invada tulpina subțire foarte ușor.
Corpuri fructifere pe ramură ce dau aspect rugos
Termenul de ”cancer” este utilizat în fitopatologie pentru a scoate în evidență gravitatea bolii.

Ce este cancerul la pomi?

Este o zonă bolnavă de pe tulpini, ramuri, lă stari, care duce la moartea scoarței infectate și care
se poate extinde în țesuturile lemnoase, ucigând uneori pomul.
Explic acest termen deoarece am primit întrebă ri pe această temă . În mod normal, folosim
cuvântul cancer atunci când un patogen produce creșterea exagerată și neregulată a unor
țesuturi din tulpini, ramuri, ră dă cini, pe care apar hipertrofii (umflă turi, gâlme, tumori).

Cel mai frecvent cancer este cancerul bacterian produs de Agrobacterium tumefaciens. Cu toate
acestea, în fitopatologie se utilizează termenul de ”cancer deschis” în cazul unor fungi care
produc ră ni deschise cu suprafață rugoasă pe margini (după Hulea et al., 1983).

Citește și despre Cancerul bacterian al pomilor fructiferi – prevenire.

Pentru că sunt probleme mari cu acest patogen în livezile ecologice de mă r și nu numai (avem
situații la piersic și cais de gumoză produsă de Botryosphaeria sp.) și pentru că datele din
literatura de specialitate sunt puține, aduc în atenția dumneavoastră informații despre biologia și
combaterea acestuia.

În livezile pe rod, dacă observați simptome pe frunze și dacă fructele putrezesc în pom înainte de
recoltat este posibil să vă confruntați cu cancerul negru sau cu putregaiul negru al mă rului.

Nu ezitați să ne contactați ori de câte ori aveți probleme deosebite care necesită un diagnostic
corect. Botryosphaeria obtusa (Schwein.) Shoemaker (stadiul sexuat); Sphaeropsis malorum
Peck. (stadiul asexuat) – Cancerul negru al mă rului.

Numele bolii (cancerul negru al mărului sau putregaiul negru al fructelor) a fost dat după
simptomele produse de patogen la fructe. Pagubele pot fi mari în livezile infectate, mai ales în
zonele cu climat cald și umed (Brown-Rytlewski et McManus, 2000).
Corpuri fructifere negre pe ramuri ce dau aspect de fumagină
Acest patogen este întâlnit mai des în livezile amplasate în zone unde există variații mari de
temperatură . Se poate instala pe mă r, gutui, pă r, cais, prun, arbuști fructiferi, specii forestiere și
chiar plante ierboase.

Totuși, mă rul ră mâne gazda principală unde agentul patogen produce pagube serioase (Lefter et
Minoiu, 1990).

Simptome produse de putregaiul negru al fructelor

Botryosphaeria obtusa atacă frunzele, florile, fructele, ramurile și tulpinile.

Simptomele de pe frunze apar sub forma unor pete mici de culoare violet, pe partea superioară .
Petele au diametrul cuprins între 2 – 10 mm, formă circulară sau lobată uneori, cu zone
concentrice (Lefter et Minoiu, 1990).

Marginile petelor rămân violacee – roșietice, în timp ce restul țesutului capătă culoare
brun – roșiatică sau maro – gălbuie, dând leziunilor aspect de ”ochi de broască”.
Uneori, în centrul petelor pot fi observate picnidii mici, negre (au aspect de coșuri). Lă starii și
ramurile de schelet bolnave, prezintă zone de culoare maro – roșiatice, chiar portocalii uneori,
scufundate sub nivelul scoarței să nă toase din jur (în stadiile incipiente de boală ).

Aceste pete pot evolua că tre cancere de mici dimensiuni ce pot muri până la sfârșitul anului sau
în cancere care se mă resc de la an la an.

Cancerele care se extind de la un an la altul pot ajunge la dimensiuni de câțiva metri lungime.
Marginile cancerelor mai vechi sunt ușor înă lțate și lobate.

Scoarța din centrul lor se deschide la culoare, se zbârcește, având uneori aspect zdrențuit. Pe
lemnul mort se formează picnidiile (corpuri fructifere anamorfe).
Unele cancere apar ca o rugozitate la suprafața scoarței, iar alteori scoarța moartă crapă . Cel mai
periculos este atacul la tulpină și ramurile de schelet.

Acesta se manifestă prin cancere tipice acestui patogen. De obicei, leziunile canceroase se
formează la inserția cu alte ramuri de ordin secundar sau terțiar care au fost infectate inițial.

Cancerele au formă ovală – alungită sau pot fi circulare și prezintă cră pă turi dispuse sub
forma arcurilor de cerc. Ț esuturile bolnave se necrozează , devenind negre cu aspect de
fumagină , fiind ușor recunoscute.

Un simptom important este desprinderea scoarței care produce leziuni deschise cu lemn
înnegrit. În zonele bolnave se formează corpurile fructifere ale fungului cu aspect de vezicule
(Sajad Un Nabi et al., 2018). La atacuri grave, ramurile pot fi complet cuprinse de patogen.

Fungul poate ataca și florile, care se ofilesc. Petalele se brunifică și se încrețesc, pentru ca în
final întreaga floare să se înnegrească (Lefter et Minoiu, 1990).

Putrezirea fructelor începe, de regulă, în zona caliciului și poate să își aibă originea în orice
rană care apare pe epidermă , inclusiv în ră nile produse de insecte.
De obicei, există o singură pată de fruct (astfel se poate distinge de putregaiul alb). La începutul
infecției, zona infectată se colorează în maro și poate ră mâne așa sau devine neagră .

Pe mă sură ce putregaiul înaintează , apar zone concentrice unde alternează benzile de culoare
neagră cu cele de culoare maronie. Pulpa degradată ră mâne fermă și pieloasă cu gust neplă cut.

Fructele putrezite complet au culoare neagră și sunt zbârcite. Astfel de fructe se vor usca
pentru ca în final să se transforme în mumii (mumifiere).

Putregai apă rut în urma infecției artificiale realizată în laborator cu conidii prelevate din
picnidiile formate la suprafața cancerelor
La suprafața lor se vor forma corpuri fructifere negre (picnidii), dispuse concentric, ce conțin
numeroase conidii. La soiurile de mă r timpurii fructele pot fi atacate chiar în livadă , iar la cele
tardive în perioada de depozitare (Lefter et Minoiu, 1990).

Ciclul de viață al cancerului negru al mărului

Acest fung poate produce infecții la mă r de la înflorit și până la recoltare.
De la un an la altul, se poate transmite prin miceliul de rezistență , picnidii cu picnospori și prin
peritecii cu asce și ascospori (mai rar) – Lefter et Minoiu, 1990. Picnidiile și periteciile (corpuri
fructifere negre) iernează pe scoarța moartă , crenguțe uscate, fructe mumificate.
Pe timp umed din
picnidii iese o masă gelatinoasă plină de conidii care în contact cu aerul ia forme spiralate
vizibile cu ochiul liber sau cu o lupă
Ciuperca poate invada aproape orice țesut lemnos mort și este frecvent izolată din
țesuturile ucise de Erwinia amylovora (focul bacterian al rosaceelor). Primă vara, picnidiile și
periteciile eliberează conidii și ascospori.

Conidiile sunt produse continuu în perioadele umede pe tot parcursul verii și pot ră mâne viabile
perioade lungi de timp.

Pe timp umed, din picnidii iese o masă gelatinoasă plină de conidii care, în contact cu aerul ia
forme spiralate vizibile cu ochiul liber sau cu o lupă . Răspândirea sporilor se face cu ajutorul
picăturilor de ploaie, a vântului, insectelor.

Aceștia pot infecta frunzele, florile, fructele mici, lă starii tineri, ramurile, tulpinile. Pot pă trunde
cu ușurință prin deschiderile naturale (stomate), ră nile mecanice, ră nile produse de insecte.

Temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 20°C. După Lefter et Minoiu (1990),
picnosporii au rolul de bază în realizarea infecțiilor în perioadele ploioase, putând realiza
infecții în intervalul de temperatură cuprins între 9 – 27°C.

În condiții optime de temperatură și umiditate, incubația durează 4 – 5 zile pe frunze și ramuri și

1 – 2 zile pe fructe. Emisia ascosporilor are loc în perioadele cu ploi abundente și lungi și
temperaturi favorabile.

Temperatura optimă de germinare a ascosporilor este cuprinsă între 16 – 27°C iar maxima este
de 32°C. Uneori infecțiile la fructe și lemn nu sunt vizibile timp de câteva să ptă mâni.

Infecția la fructe are loc la înflorire, dar simptomele devin evidente de abia la mijlocul verii, pe
mă sură ce fructele se apropie de maturitate. După aceea, infecțiile se produc prin ră ni.

Leziunile care apar pe fructe la recoltat favorizează instalarea patogenului iar acestea se pot
descompune în timpul sau după depozitare.

Dacă fructele sunt recoltate în perioade umede infecțiile se realizează cu ușurință (Lefter et
Minoiu,1990).

Cum putem controla cancerul negru al mărului

Măsuri de prevenție
Mă rul este predispus a fi infectat atunci când își pierde vigoarea. Pentru a-și menține vigoarea
pomii trebuie să fie să nă toși. Botryosphaeria sp. atacă în general doar pomii slă biți sau stresați.

Unele specii pot fi agenți patogeni periculoși ce duc la moartea pomilor deoarece atacă și lemnul
viu. Livezile de măr ar trebui înființate pe terenuri fără exces de umiditate și fără curenți
reci de aer.

Se recomandă:

 Menținerea pomilor într-o stare bună de sănătate pentru a ține la distanță fungii din
genul Botryosphaeria care sunt agenți patogeni de regulă oportuniști (se instalează pe
un țesut deja afectat din alte cauze);
 Livezile ecologice ar trebui să planteze soiuri rezistente la putregaiul negru;
 Controlul dăunătorilor de scoarță/cicade deoarece produc porți de intrare pentru
patogen;
 Evitarea daunelor produse de arsurile solare, gerurile din iarnă (cancerele se dezvoltă
rapid pe pomii afectați de ger și arsuri solare);
 Evitarea rănilor mecanice;
 Efectuarea tăierilor anual. Igienizarea pomilor este esențială în ținerea sub control a
patogenului. Trebuie eliminate ramurile și lăstarii bolnavi cu fructificații fungice.
După tăieri, rănile rămase vor fi badijonate cu masticuri protectoare. Ramurile
afectate se taie mult sub cancer (aproximativ 12 – 15 cm). Materialul lemnos
rezultat se îndepărtează din livadă (îngropat sau ars) deoarece constituie o sursă
importantă de inocul pentru sezonul viitor. Îndepărtarea lemnului bolnav dă rezultate
bune mai ales în livezile cu infecție ușoară și medie de Botryosphaeria (Hasey et al.,
2016);
 Lăstarii din sezonul curent afectați de foc bacterian este important să fie eliminați la
sfârșitul primăverii, deoarece pot fi ușor colonizați de Botryosphaeria, putând servi ca
sursă de inocul în același sezon de creștere;
 Fertilizare echilibrată bazată pe analize de sol și plantă;
 Îndepărtarea fructelor mumificate din coroana este extrem de importantă pentru
reducerea sursei de inocul;
 Dacă infecția a cuprins trunchiul și a ajuns la rădăcini este bine ca pomul să fie
eliminat complet din livadă (se întâmplă mai ales la pomii tineri care au tulpina
subțire);
 Dezinfectarea instrumentelor de tăiere cu soluție de alcool 70% sau hipoclorit 3 – 5%
după fiecare tăietură pentru a nu infecta ramurile sănătoase;
 Drenarea solurilor acolo unde este cazul;
Irigare judicioasă (Lefter et Minoiu, 1990; Edwards, 2019). Seceta stresează pomii reducând
capacitatea de apă rare a pomilor împotriva infecțiilor. Udarea excesivă și drenajul deficitar
omoară ră dă cinile și fac pomii susceptibili la cancerul negru produs de Botryosphaeria
obtusa (Lefter et Minoiu, 1990; Edwards, 2019).

Soiurile foarte sensibile la putregaiul negru sunt: Orin, Pristine, Red Delicious. Uneori, la
soiul Red Delicious miezul fructelor putrezește înainte cu 3 – 6 să ptă mâni de data normală a
recoltă rii, iar acestea cad din pomi fă ră a avea simptome evidente pe suprafața lor.

Soiuri moderat sensibile sunt: Ginger Gold, Cameo, Yatyka.Soiuri relativ rezistente la patogen
sunt: Golden Delicious, Gala Supreme, Golden Gala, Aurora, Braebrun, GoldRush, Fuji (Kim et
Urbez, 2016).

Important! Atunci când pomii tineri sunt afectați imediat după plantare și apar cancere la unirea
altoiului cu portaltoiul și mai jos că tre sistemul radicular, poate fi suspectată o infecție instalată
în pepinieră (Edwards, 2019).

De ce este greu de combătut putregaiul negru

Combaterea chimică a acestui patogen este o adevă rată provocare, mai ales la pomii care
prezintă cancere avansate. În această fază a bolii, fungicidele nu sunt eficiente sau au eficacitate
scă zută .

Cantitatea mare de spori pe care fungul îi produce pe toată perioada de vegetație și porțile de
intrare disponibile pe tot parcursul anului, fac combaterea anevoioasă în livezile unde ciuperca s-
a instalat.

Pe lângă asta, perioadele ploioase, esențiale pentru realizarea infecțiilor, fac adesea imposibilă
efectuarea tratamentelor la timp în livezi. În combaterea chimică este deosebit de importantă
efectuarea tratamentelor în momentele cheie ale infecției, pentru a stopa sau limita infecțiile noi
în livezile bolnave.
Tratamente recomandate în livezile bolnave de putregaiul negru
În primul rând, pomicultorii trebuie să fie conștienți că livada trebuie menținută să nă toasă din
toate punctele de vedere.

Combaterea dă ună torilor, bolilor și buruienilor să se facă conform schemelor de tratamente

elaborate de specialiști în protecția plantelor și doar la avertizare.

Decizia de efectuare a unui tratament chimic sau biologic (atunci când se poate) trebuie luată în
urma unui control fitosanitar corect. În mod special, livezile unde Botryosphaeria sp. s-a instalat
trebuie monitorizate cu mare atenție.

În gestionarea cancerului negru trebuie să începem cu tratamentele de iarnă sau din timpul
perioadei de repaus vegetativ.

Într-o livadă infectată , un prim tratament trebuie efectuat imediat după recoltarea fructelor, în
luna octombrie cu un produs pe bază de cupru. Al doilea tratament se va face la că derea
frunzelor, la sfârșitul lunii noiembrie – începutul lunii decembrie, cu zeamă bordeleză în
concentrație mai ridicată (se poate merge până la 3%).
În timpul efectuării tratamentelor temperatura aerului trebuie să fie mai mare de
5°C. După aceste tratamente se vor efectua tă ierile. În caz de infecție cu Botryosphaeria sp. este
indicat să se facă tă ierile în sezonul rece când patogenul este inactiv. În acest mod se evită
infectarea pomilor să nă toși.

Cu mare atenție se vor elimina pă rțile bolnave din pom și chiar pomul întreg în situațiile grave.
La sfârșitul tă ierilor se va mai face un tratament cu substanțe pe bază de cupru pentru a proteja
ră nile ră mase. Pot fi utilizate produse pe bază de cupru, diferite formulă ri (cupru, oxiclorură de
cupru, hidroxid de cupru, sulfat de cupru tribazic).

Acestea se găsesc pe piață sub diferite denumiri comerciale: Curenox 50, Flowbrix/Copper
– Field, Champ 77 WG/Coppermax, Kocide 2000, Triumf 40 WG, Vitra 50WP/Cupridin
(poate fi utilizat de la căderea frunzelor până la apariția mugurilor florali), Cuproxat
Flowable/Kupferol, Airone SC (căderea frunzelor, deschiderea mugurilor, sfârșitul
înfloritului), Badge WG/Coprantol Duo (căderea frunzelor, deschiderea mugurilor,
sfârșitul înfloritului), Bouille Bordelaise WDG, Zeamă bordeleză tip MIF/Zeamă
bordeleză VALLES.

La desprimă vă rare patogenul trebuie monitorizat cu mare atenție, la fel și condițiile climatice.
Dacă se prognozează perioade ploioase este bine să ținem cont de ele și să intervenim cu un
tratament înainte de ploaie și uneori după perioada ploioasă .

Tratamentele cheie ce trebuie executate într-o livadă de măr

infectată sunt:
 La buton alb cu unul din fungicidele: fluopiram+trifloxystrobin,
fluxapyroxad+pyraclostrobin, benzovindiflupyr, captan, mefentrifluconazole,
trifloxystrobin, penthiopyrad, fluazinam, pyraclostrobin+boscalid, fluxapyroxad,
kresoxim – methyl, flutriafol, ziram. Acest tratament asigură protecție pentru
infecțiile florale cu Botryosphaeria sp.
 La căderea petalelor cu unul din fungicidele: captan (se recomandă utilizarea
acestuia singur, nu în amestecuri deorece există risc de fitotoxicitate în această etapă),
benzovindiflupyr, mefentrifluconazole, ferbam, trifloxystrobin, penthiopyrad,
fluopiram+trifloxystrobin, fluxapyroxad+pyraclostrobin, fluazinam,
pyraclostrobin+boscalid, fluxapyroxad, kresoxim – methyl, flutriafol, ziram. Se
recomandă repetarea tratamentului după 7 – 10 zile în livezile cu istoric de
putregaiuri.
 Tratamente de vară: la mijlocul lunii iunie și mijlocul lunii iulie cu unul din
fungicidele menționate mai sus.
Tratamentele pot fi repetate, dacă este nevoie, mai ales în verile umede și calde când ciuperca
sporulează intens. Fungicidele menționate au fost testate împotriva putregaiului negru în diferite
zone din Statele Unite. În România nu sunt omologate la mă r pentru cancerul negru.
Unele din substanțele amintite sunt omologate la mă r în țara noastră dar pentru combaterea altor
fungi ce produc putregaiuri și cancere (ex. Nectria galligena).

Fungicidele omologate la măr în România pentru patogeni ce produc putregaiuri și

cancere (altele decât cancerul negru) sunt:

Captan (Merpan WDG, Captadin 80WDG, Captan 80 WDG, Lekaro 80 WG, Kollin 80WG),
pirimetanil (Scala), boscalid + piraclostrobin (Bellis), fluopiram +fosetil de aluminiu (Luna Care
WG), pentiopirad (Fontelis), flutriafol (Impact 25 SC/TopGuard 25), fluopiram+tebuconazol
(Luna Experience 400 SC – maxim un tratament pe sezon în faza de buton floral nedeschis),
kresoxim metil + difenoconazol (Ksar Max), kresoxim metil (Quimera, Stroby DF), fluxapiroxad
(Sercadis), fludioxonil + ciprodinil (Switch 62,5 WG), fludioxonil + pirimetanil (Pomax – 2
tratamente înainte de recoltat, timp de pauză 7 zile), trifloxistrobin + tebuconazol (Flint Max 75
WG).

Aceste fungicide pot fi utilizate în perioada de vegetație pentru prevenirea putregaiului negru al
mă rului.

Date despre eficacitatea fungicidelor recomandate pentru prevenirea și combaterea

putregaiului negru al mărului:

 Captan – control excelent;

 mefentrifluconazole – control bun;
 trifloxystrobin – control bun;
 penthiopyrad – eficacitate necunoscută, 25 zile timp de pauză;
 fluopiram+trifloxystrobin – control excelent, timp de pauză 14 zile, a nu se depăși 4
aplicări pe an;
 fluxapyroxad+pyraclostrobin – control excelent, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
 fluazinam – bun, 28 zile timp de pauză, a nu se depăși 10 aplicări pe an;
pyraclostrobin+boscalid – control excelent, 7 zile timp de pauză, a nu se depăși 4
aplicări pe an;
 fluxapyroxad – control bun, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
 kresoxim methyl – control bun, 30 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an;
 flutriafol – eficacitate necunoscută, 14 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe
an; ziram – ineficient, 4 zile timp de pauză, a nu se depăși 7 aplicări pe an (după
Beckerman et al., 2021).
Datele de eficacitate prezentate în acest material se bazează pe studii și teste efectuate în mai
multe livezi din zone diferite din Statele Unite. Conform autorilor ele reprezintă doar un ghid.
Pomicultorii trebuie să respecte întodeauna etichetele pesticidelor și recomandă rile specialiștilor
din protecția plantelor. Autorii ghidului sunt cercetă tori fitopatologi și entomologi din mai multe
universită ți din SUA.

IMPORTANT! Când cancerul negru al mă rului devine o problemă într-o livadă , fungicidele pot
fi aplicate de la înflorire până la recoltare, cu respectarea strictă a perioadelor de pauză până la
recoltat și a indicațiilor de pe eticheta produsului.

Nu uitați să protejați polenizatorii. NU utilizați insecticide și acaricide în timpul înfloritului.

Alternați substanțele utilizate. Nu depă șiți două aplică ri consecutive cu aceeași substanță activă
pentru a nu favoriza apariția reacției de rezistență .

Tă ierile la mă r este important să se facă în timpul iernii, când temperaturile sunt sub 00C. Mai
întâi se elimină ramurile bolnave, uscate după care se fac alte tipuri de tă ieri. Până în primă vară ,
ră nile au timp să se vindece, fiind mai puțin predispuse la infecții (Grabowski, 2019).

În gestionarea acestui cancer, fungicidele pot fi utilizate preventiv. Din pă cate, odată pomii
infectați, boala este aproape imposibil de combă tut mai ales în livezile nou înființate.

Se poate spune că , fungicidele nu sunt eficiente în managementul cancerului negru. În astfel de

situații, practicile culturale sunt importante în reducerea sursei de inocul (Gauthier et Rideaut,
2016; Kim et Urbez, 2016). Nu neglijați aceste aspecte.

REȚINEȚI! Fungicidele nu sunt eficiente pentru controlul ”fazei de cancer” la pomii slă biți.
Există studii care arată că substanțele kresoxim methyl și trifloxystrobin aplicate foliar în mod
constant au redus incidența și dimensiunea cancerelor comparativ cu martorul netratat.

Cu toate acestea, deși fungicidele au redus simptomele cancerului extern, din țesutul xilemic al
pomilor bolnavi au fost frecvent izolate ciupercile Botryosphaeria obtusa (putregaiul negru)
și Botryosphaeria dothidea (putregaiul alb).

Acest rezultat sugerează că fungicidele nu oferă un control pe termen lung (Phillips, 2007).

Măsuri biologice de combatere a putregaiului negru

Încercă rile de combatere ”bio” ale acestui patogen au eșuat. În testă rile efectuate cu ulei de
cuișoare, extract de usturoi și ulei de neem s-a constatat că acestea nu au redus nici dimensiunea
și nici incidența cancerelor (Phillips, 2007).

În livezile eco sau bio se recomandă ca, la plantare ră dă cinile să fie inoculate cu agenți biologici
care să le protejeze o perioadă de timp de atacul patogenilor. Pot fi utilizate produse pe bază de
Tricoderma harzianum T22, Trichoderma koningii, micorize arbusculare, rizobacterii
(Rhizobium sp., Bacillus amyloliquefaciens, B. megaterium etc), Pseudomonas putida (Walter et
al., 2017).

În general, agenții biologici testați au prezentat variații mari în ceea ce privește eficacitatea. În
cazul utiliză rii micorizelor arbusculare, unele studii arată că , pomii inoculați au dezvoltat mai
puține cancere decât cei care nu au fost inoculați (Berdeni et al., 2018).

Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna OtiliaȘef lucr. dr.
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara