Pronumele și numeralul

FLORESCU DANIELA-MIHAELA
 Pronumele înlocuiește substantivele, se referă la participanții din truna de comunicare adjectivul
pronominal nu înlocuiește substantivele nici nu evocă participanții dintre o conversație,
însoțește substantive cu care se acordă în gen număr și caz.
 Adjectivul pronominal aduce informații caracteristice tipului pronominal căruia îi aparține de
exemplu adjectivul pronominal demonstrativ acesta din sintagma băiatul acesta însoțește
substantivul băiatul cu care se acordă în gen ( masculin) număr (singular) și caz (nominativ)
având rolul de a indica apropiere de vorbitor
 FELURILE

 Din punct de vedere morfologic pronumele și adjectivul pronominal prezintă categoriile

gramaticale de gen caz un număr dar cea mai importantă trăsătură distinctivă a pronumelor și
adjectivelor pronominale este trăsătura persoanei pronumele se distribuie în două mari clase
 pronumele care disting persoana adică pronumele personale propriu zise de politețe, reflexive,
posesive, de întărire
  pronume nepersonal:pronume demonstrative, interogative, relative
  unele pronume prezintă și distincția între forme accentuate și forme neaccentuate (acc.mine tine)
sunt forme neaccentuate( mă te t).
PRONUMELE

 Este parte de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv

 Are următoarele categorii gramaticale: gen, număr, persoană, caz
PRONUMELE PERSONAL:

 Indică diferite persoane care participă la actul comunicării.

 CATEGORII GRAMATICALE ALE PRONUMELUI PERSONAL:
 PERSOANA: - pers I, care vorbește, pers II-a, cu care se vorbește, pers. A III-a, despre care se vorbește
 NUMĂRUL – singular, plural
 GENUL – numai la perrsoana a III- a masculin și feminin
 CAZUL:
 Are forme accentuate la toate cazurile și neaccentuate numai la cazurile acuzativ și dativ
 Are cazurile N, A, D ,G (numai la pers. A III-a), V (numai la pers. A II-a)
 La pers. A III-a , există sinonime ale pronumelor personale el, ea, ei, ele: dânsul, dânsa, dânșii,
dânsele.
cazul Funcția sintactică Exemple
N Subiect Eu plec la plimbare
Nume predicativ Prietenii mei sunt la ei
A Complement direct L-am invitat și pe el la ziua mea
Complement indirect Tocmai vorbeam despre voi.
  Am primit scrisoarea de la tine.
  Mingea este pentru el.
Atribut pronominal prepozițional  
Nume predicativ Să mergem până la ei!
Complemet circumstanțial Am sosit după voi,la cinci minute.
- De loc  
- De timp Aș vrea să scriu ca tine.
   
- De mod  Tema lui este scrisă de tine.
Complement de agent  

D Complement indirect Mi-ai înapoiat cartea?

Nume predicativ
 
Atribut pronominal prepozițional
 
Atribut pronominal in dativ (dativul posesiv)
Complement circumstanțial de mod
G Nume predicativ genitival
Atribut pronominal prepozițional
 
Nume predicativ
Complement circumstanțial
- De loc
- De timp
V Nu are funcție sintactică
Această fată este asemenea ei.
Un băiat asemenea lui nu mai există.
Parcă văd privirea-ți senină.
Ai câștigat datorită lui.
Vocea stridenta este a lui.
Atitudinea contra ei nu este frumoasă.
De ce ești contra sa?
 
Mă așez înaintea lui.
Ea a sosit înaintea lui.
Cei de acolo, voi, veniți la mine!
Funcțiile sintactice ale pronumelor personale
D Complement indirect Mi-ai înapoiat cartea?
Nume predicativ Această fată este asemenea ei.
Atribut pronominal prepozițional Un băiat asemenea lui nu mai există.
  Parcă văd privirea-ți senină.
Atribut pronominal in dativ (dativul posesiv) Ai câștigat datorită lui.
Complement circumstanțial de mod
G Nume predicativ genitival Vocea lui este stridentă.
Atribut pronominal prepozițional Atitudinea contra ei nu este
frumoasă.
 
De ce ești contra?
Nume predicativ
 
Complement circumstanțial
- Mă așez înaintea lui.
De loc
-  
De timp
Ea a sosit înaintea lui.
V Nu are funcție sintactică Cei de acolo, voi, veniți la mine!
Pronumele personal de politețe sau de
reverență:
 Exprimă respectul față de anumite persoane
 Are forme numai la pers.a II-a și a III-a
 Are forme diferențiate de gen, numai la pers.a III-a singular 
 În limbajul solemn se utilizează formule de reverențioase, exprimând cel mai înalt respect.
(Domnia Voastră, Domniile voastre, Măria ta, Sfinția Sa, Excelența sa)
 Regional, în limbajul famliar: mata, matale, mătăluță
 Îndeplinesc aceași funcție sintactică ca și pronumele personal.
Algoritmul de analiză morfosintactică a pronumelui
personal și a pronumelui personal de politețe:

 Tata mi-a povestit despre cartea de la Dumneavoastră.

 Mi – pronume personal, forma neaccentuată, pers. I, nr. Singular, cazul Dativ, funcția
sintactică de complement indirect.
 (de la) dumneavoastră – pronume personal de politețe, pers a II-a, nr.singular, cazul
Acuzativ, precedat de prepoziția compusă de la, funcția sintactică de atribut pronominal
prepozițional.
 PRONUMELE REFLEXIV
 Exprimă identitatea dintre subiectul asupra căruia se exercită (direct sau indirect) acțiunea
verbului și subiectul verbului.
 Are forme proprii, accentuate și neaccentuate. – numai la cazurile acuzativ și dativ, la pers. a
III-a
 Nu se deosebesc după număr și gen.

cazul Forme accentuate Forme neaccentuate

A (pe)sine Se, s-

D Sie, sieși Își, și-, (-și, și-)

 Pentru persoanele I și a II-a singular și plural, folosește formele neaccentuate ale pronumelui
personal în acuzativ și dativ
 Pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive. 

cazul Funcția sintactică Exemple

A Complement direct Azi se întălnește cu foștii
profesori.

D Complement indirect Își caută de lucru.

Atribut pronominal (dativ Vorbea cu gura-și mică.
posesiv)
Algoritmul de analiză morfosintactică a
pronumelui reflexiv:

 Ionel s-a invitat singur la o înghețată și-și caută banii.

 s- pronume reflexiv, pers. a III-a, nr. Singular, cazul Acuzativ, funcția sintactică de
complement direct.
 -și- pronume reflexiv, pers. a III-a , nr. Singular, cazul Dativ, funcția sintactică de atribut
pronominal.
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL POSESIV

 Pronumele posesiv înlocuiește numele obiectului posedat și numele posesorului.

 Pronumele posesiv devine adjectiv posesiv când determină un substantiv, acordându-se în gen,
numărr și caz cu acesta
 Formele pronumelui posesiv sunt stabilite în funcție de numărul posesorilor și al obiectelor
posedate.
 Un posesor – un obiect posedat: al meu, a mea
 Un posesor – mai multe obiecte posedate: ai mei, ale mele
 Mai mulți posesori – un obiect posedat: al nostru, ale noastre
 Mai mulți posesori – mai multe obiecte posedate: ai noștri, ale noastre
 Persoana a II-a: al tău, a ta, ai tăi, ale tale, al vostru, a voastră, ai voștri, ale voastre
 Persoana a III-a : al său, a sa, ai săi, ale sale, nu există forme specifice pentru pers. a III-a –
mai mulți posesori – mai multe obiecte posedate.
cazul Funcția sintactică Exemple
N SUBIECT Ai săi stau la masă
NUME PREDICATIV Casa este a voastră.
A Complement direct Iată-i pe ai tăi!
Complement indirect Despre al nostru vom discuta.
  Cortul de la nostri mi-a prins bine.
Atribut pronominal prepozițional Cartea este de la ai mei.
Nume predicativ  
  Voi merge la ai sai, în curte.
  Voi veni, după aceea, nu înaintea alor mei.
Complement circumstanțial Vorbești frumos ca ai tai.
- De loc  
- De timp
- De mod

D Compl. Indirect Le-am făcut o surpriză alor mei.

 
Nume predicativ
 
Atribut pronominal prepozițional
Complement circumstanțial de mod
G Atribut pronominal genitival
 
Atribut proniminal prepozițional
 
Nume predicativ
Complement circumstanțial
- De loc
- De timp
Telefonul tău este asemenea alor sai .
Dezordinea asemenea alor lor, mă deranjează.
Vorbește asemenea alor sai.
 
Părerile alor nostri sunt interesante.
Floarea dinaintea lor o îmbia.
Opinia mea este contra alor vostri.
Merg înaintea lor cu un pas.
Maria a venit înaintea alor sai.
 Algoritmul de analiză morfosintactică a
pronumelui/ adjectivului demonstrativ
 Cortul pentru ai mei este si pentru ai sai.
 Cortul acesta este pentru ceilalți.
 Acesta - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acordă cu subiectul
”cortul”(neutru, singular, nominativ)funcția sintactică de atribut adjectival.
 (pentru)ceilalți – pronume demonstrativ de diferențiere, de depărtare, genul masculin,
nr.plural, cazul acuzativ precedat de prepoziția simplă pentru, funcția sintactică de nume
predicativ
 PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEHOTÂRĂT

 Pronumele nehotărât înlocuiește un substantiv, fără a da vreo indicație precisă asupra obiectului.
 Sunt : simple – altul, atât, cutare, tot, unul
Compuse – careva, ceva, cineva, câtva, altcineva, altceva, altcareva, fiecare, oarecare,
oarecine, vreunul
 Când determină un substantiv, acordându-se cu el în gen, număr și caz, pronumele nehotărât
devine adjectiv pronominal nehotărât. Funcția sintactică a acestuia este de atribut adjectival.
cazul Funcția sintactică
N SUBIECT
NUME PREDICATIV
A Complement direct
Complement indirect
 
Atribut pronominal prepozițional
Nume predicativ
 
 
Complement circumstanțial
-de loc
- de mod
Complement de agent
D Complement indirect
 
Nume predicativ
Atribut pronominal prepozițional
Complement circumstanțial de mod
G Atribut pronominal genitival
 
Atribut pronominal prepozițional
Nume predicativ
 
Complement circumstanțial
- De loc
- De timp
Exemple
Este cineva la ușă?
Marian pare un altul.
Eu ascult cu atenție pe oricine.
Am vorbit cu fiecare despre concurs.
Sfatul de la oricine îmi este necesar.
Cadoul este de la cineva drag.
 
Aleargă spre altul.
Alin se poartă ca un oarecare.
Compunerea este scrisă de altcineva.
Le-am povestit tuturor despre olimpiadă.
Ioana este asemenea fiecăreia.
Exprimarea asemenea unora mă îngrijorează.
Dan muncește potrivit programului.
Ideea unuia a fost interesantă.
Opoziția contra oricui nu este benefică.
Părerea ta este contra vreunuia dintre noi?
La poartă sunt doi meri și înaintea fiecăruia este câte
o bancă.
Elena a ajuns la școală înaintea tuturor.
Algoritmul de analiză morfosintactică a pronumelui și
a adjectivului nehotărât:

 La fiecare sunet, Mihai întreabă:

 E cineva la ușă?
 Fiecare – adjectiv pronominal nehotărât, se acordă cu substantivul ”sunet”(neutru,
singular, acuzativ), funcția sintactică de atribut pronominal nehotărât
 Cineva – pronume nehotărât, cazul nominativ, funcția sintactică de subiect.
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
NEGATIV

 Înlocuiește numele obiectelor prezentate ca inexistente

 Apare numai în propoziții negative
 Forme ale pronumelui negativ: nimeni, nimic, niciunul, niciuna
 Când determină un substantiv și se acordă în gen, număr și caz cu acesta, pronumele
negativ devine adjectiv pronominal negativ.
 EX: pronume negativ: Nu este nimeni acasă
 Adjectiv pronominal negativ: Nu mai am niciun măr.
cazul Funcția sintactică Exemplu
N SUBIECT Nu a venit nimeni la mine.
NUME PREDICATIV Premiantul nu este niciunul dintre noi.

A COMPLEMENT DIRECT Nu am pregătit nimic pentru serbare.

  Nu am povestit despre nimeni.
COMPLEMENT INDIRECT Scrisoarea de la niciunul nu m-a impresionat.
ATRIBUT PRONOMINAL PREPOZIȚIONAL Darul nu este pentru niciuna din ele.
NUME PREDICATIV Sâmbătă nu m-am dus la nimeni.
  Fapta n-a fost făcută de niciunul de aici.
COMPLEMENT CIRCUMSTANȚIAL DE
LOC
COMPLEMENT DE AGENT
D COMPLEMENT INDIRECT Nu m-am destăinuit nimănui.
G ATRIBUT PRONOMINAL GENITIVAL Caietul niciuneia nu este dezordonat.
Algoritmul de analiză morfosintactică a
pronumelui și a adjectivului negativ:

 Niciunul dintre noi nu are nicio greșeală.

 Niciunul – pronume negativ compus, genul masculin, numărul singular, cazul Nominativ,
funcția sintactică de Subiect.
 Nicio – adjectiv pronominal negativ compus, se acordă cu substantivul in caz, număr și gen
”greșeală”(feminin, singular, acuzativ)funcția sintactică de atribut adjectival.
Pronumele și adjectivul pronominal
interogativ
 Ține locul substantivului așteptat ca răspuns la o întrebare
 Apare numai în propoziții interogative
 Funcția sintactică corespunde cu aceea a cuvântului așteptat ca răspuns la întrebare
 Pronumele interogative sunt: care, cine, ce ,cât
 Când determină un substantiv și se acordă în gen, număr și caz cu acesta, pronumele
interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactică de atribut
adjectival.
Cazul Funcția sintactică
N Subiect
Nume predicativ
A Complement direct
Complement indirect
 
Nume predicativ
 
Complement circumstanțial
- De loc
- De timp
- De mod
Complement de agent
D Complement indirect
G Atribut pronominal genitival
exemple
Cine bate la ușă?
Ce sunteți voi?
Pe cine ai ajutat astăzi?
La cine ai fost în vizită?
Din ce este acest vas?
 
La cine te duci?
Cât ai stat în parc?
A ce miroase?
De către cine a fost descoperit radioul?
Cui i-ai împumutat cartea?
A cui pictură este cea premiată?
Algoritmul de analiză morfosintactică a
pronumelui și a adjectivului interogativ:

 Ce faci? Care cheie se potrivește?

 Ce – pronume interogativ, cazul acuzativ, funcția sintactică de complement direct
 Care – adjectiv pronominal interogativ, genul feminin, numărul singular, cazul
nominativ, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul „cheie”, funcția sintactică de
atribut adjectival
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL RELATIV
 
 Pronumele relativ face legătura în frază între o propoziție subordonată și regenta ei.
 Sunt omonime cu pronumele interogative.
 Forme ale pronumelui și adjectivului pronominal relativ:
 simplă: care, cine, ce, cât
 compusă: ceea ce
 Când determină un substantiv nearticulat înaintea căruia este plasat și se acordă în gen,
număr și caz cu acesta, pronumele relativ, devine adjectiv pronominal relativ
cazul Funcția sintactică
N Subiect
 
Nume predicativ
A Complement direct
 
Complement indirect
Complement circumstanțial de loc
D Complement indirect
G Atribut pronominal genitival
Complement circumstanțial de loc
Exemple
Elevii care merg la olimpiadă sunt pregătiți temeinic.
Cine este sportivul anului, acela va fi invitat.
Fata /pe care am cunoscut-o/ este Aura./
Filmul/ la care mă gândesc/ este de aventuri.
Clădirea/ în care lucrează mama/ este impunătoare./
Omul/ căruia îi port cel mai mare respect /este tatăl
meu./
Albumul/ ale cărui fotografii ți-au plăcul /este al
familiei mele./
Casa/ înaintea căreia te-ai oprit,/ este casa mea/.
Algoritmul de analiză morfosintactică a
pronumelui și a adjectivului relativ:

 Cine știe/care cheie se potrivește,/ acela va intra./

 Cine – pronume relativ, cazul nominativ funcția sintactică de subiect.
 Care – adjectiv pronominal relativ, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
”cheie”(feminin, singular, nominativ)funcția sintactică de atribut adjectival
Pronumele de întărire a dispărut din limba contemporană.
În comunicare se folosește astăzi numai adjectivul pronominal de întărire

Formele adjectivului pronominal de întărire:

În cadrul propozițiilor, adjectivul pronominal de întărire va determina întotdeauna un
substantiv sau un înlocuitor al acestuia și în consecință, va aveau funcția sintactică de atribut
adjectival.
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE
persoana cazul Numărul Numărul Numărul plural Numărul plural
singular singular

    masculin Feminin masculin feminin

I N- A însumi însămi Inșine Însene
I D–G însumi însemi înșine Însene
A II- a N- A însuți însăți înșivă Însevă
A II- a D–G însuți înseți înșivă Însevă
A III-a N-A însuși însăși Înșiși Înseși, însele

A – III-a D-G însuși înseși înșiși Înseși

 Numeralul ordinal- indică ordinea prin numărare.
Ex: Al doilea câștigător este colegul meu.
Numeralul fracționar- denumeste oparte dintr-un întreg, o fracție.
Ex: Pădurile ocupă o treime din regiune.
Numeralul colectiv - arată din câte obiecte este formată o colectivitate.
Ex: Au plecat amândoi ieri.
Algoritmul de analiză morfosintactică a
adjectivului pronominal de întărire:

 Fetelor înseși nu trebuie să le pară rău.

 Înseși – adjectiv pronominal de întărire, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul

”fetelor”(feminin, plural, dativ)funcția sintactică de atribut adjectival.
VALORILE NUMERALULUI

- valoare substantivală- Trei au plecat la săniuș.

- valoare adjectivală- Doi pisoi dorm.
Unele numerale își schimbă forma după gen:

Masculin Feminin

Primul elev prima elevă

Doi copii două fete

Doisprezece băieți douăsprezece fete

FUNCȚIILE SINTACTICE ALE
NUMERALULUI

 Subiect - Cele două s-au așezat pe bancă.

 Complement direct - I-am ajutat pe cei trei la teme.
 Complement indirect - I-a spus celui de-al doilea să plece.
 Atribut adjectival- A cumpărat trei buchete de flori.
 Complement circumstanţial de loc: A pornit înspre cei doi.
 Complement circumstanţial de mod: Sunt mai bun decât cei trei.