Geţii şi dacii

- rânduieli, obiceiuri, credinţe -

 Eu îi numesc daci pe
oamenii pomeniţi mai
sus, cum îşi spun ei înşişi
şi cum le zic romanii,
măcar că ştiu prea bine
că unii dintre helleni
(greci) îi numesc geţi fie
pe drept, fie pe nedrept.
Căci eu îmi dau bine
seama că geţii locuiesc
dincolo de Haemus, de-a
lungul Istrosului
(Dunării).
(Dio Cassius, Istoria romană)
Hartă cu sud-estul Europei în
secolul al II-lea î. Hr.
 Daci – daos (lb. frigiană,
înrudită cu cea vorbită
de traci) = lup (aprox.)

• grecii îi numeau
„geţi” iar romanii
„daci”.

• Organizaţi în triburi şi
uniuni de triburi.
Simboluri dacice
 • Unelte
dacice

Ocupaţii: agricultura, comerţ, meşteşuguri.

 Podoabe dacice

Coiful dacic de
la Coţăfeneşti
 Călăreț dac nobil, greu înarmat și echipat. Poartă o armură din

solzi metalici, un coif bogat ornamentat, iar ca arme, o lance, o

sică și o altă armă pe partea stângă. Scutul îi e legat pe spate cu

o curea din piele. 

Armament dacic
 Falxul dacic

Arme dacice din situri Pumnal sica din colecţia Muzeului

arheologice Unirii din Alba Iulia
• Locuinţă geto-dacă

• „murus dacicus”
Răspândirea cetăţilor geto-dace
 2 clase sociale

• aristocraţia
(tarabostes sau
pileati): purtau
cuşmă, conduceau
cetăţile, luptau
călare;

• meşteşugari şi
negustori (comati
sau capillati).
 Iată cum se cred nemuritori geţii: ei cred că nu mor şi că acela
care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis ... Tot
în al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol tras la sorţi, cu
porunca să-i spună lucrurile de care, de fiecare dată, au
nevoie. Iată cum trimit un sol: unii dintre ei primesc poruncă
să ţină trei suliţe cu vârful în sus, iar alţii, apucând de mâini şi
de picioare pe cel ce urmează să fie trimis la Zalmoxis şi,
ridicându-l în sus, îl aruncă în suliţe. Dacă - străpuns de suliţe -
acesta moare, geţii socot că zeul le este binevoitor. Iar dacă nu
moare, aduc învinuiri solului şi trimit un altul, căruia îi dau
însărcinări fiind încă în viaţă. Aceiaşi traci, când tună şi
fulgeră, trag cu săgeţile în sus spre cer şi ameninţă
divinitatea, deoarece ei cred că nu există alt zeu în afară de al
său.
(Herodot, Istorii)
Religia geto-dacilor:
• politeistă (Zalmoxis – zeu
suprem);
• Centrul sfânt - Muntele
Kogaionon;
• Ritul de înmormântare –
incinerarea;
• Sacrificii umane aduse zeilor.