Noi am rmas n glie i vrednici de rzboi.

i devenim pdure, i-am rs de toi barbarii

i devenim recolte, Ce-au vrut acest
S v hrnim pe voi. pamant.
i temelia rii, Strignd la ei cu steagul
S-o ntrim cu oase Fcut din cap de lup.
i iubitori de pace,
 GETI Denumire data de greci
DACI Denumire data de romani
GETO-DACII , UNUL SI ACELASI POPOR
 DACIA
SARMISEGETUSA
Geto-dacii se ocupau cu:
agricultura;
creterea animalelor;
apicultura, sericicultura;
meteugurile (olritul,
tesutul);
mineritul (aur, argint,sare);
comerul (cu grecii i
romanii).

unelte dacice

vas de lut opait cup de argint

 CULTURA
Dacii au excelat in acest domeniu, asa cum ne
dovedesc sapaturile arheologice. Podoabele lor
erau de o rara frumusete, sculptura in lemn avea o
veche traditie transmisa pana in timpurile noastre
pe intreg teritoriul tarii, casele erau impodobite cu
fel de fel de ornamente, pentru care foloseau
scule fine, in genul toporaselor miniaturale.
Din epoca bronzului ne-au ramas cele 11
pumnale de aur si tiparele pentru turnarea
topoarelor de la Sarata-Monteoru Tot aici s-au
pastrat inele din aur, echivalente ca frumusete cu
cele de la Troia si margele de faianta asemenea
celor din Egipt.
 AGRICULTURA
Dacia a avut cea mai veche agricultura
din Europa, fiind cotatata printre cele
mai vechi din lume

MEDICINA
Nu s-a pastrat nici o planta medicinala
din limba latina, dacii fiind unii din cei
mai mari specialisti ai antichitatii in
cunoasterea, cultivarea si folosirea
plantelor medicinale . La Sarmizegetusa
Dacica, s-a gasit chiar o trusa medicala
 ARMATA
Burebista putea ridica la oaste 200000 de osteni.
In timpul lui Decebal, armata daca, numara
aproximativ 100 000 osteni. Principalele arme dace :
sabia incovoiata, sica (sabie scurta), sulita, arcul .
Romanii au imprumutat de la daci vestitul stindard
reprezentand lupul si sarpele, unic in lumea antica ,
care va fi insusit de toate legiunile romane. Insasi
organizarea de lupta a fost la inceput de origine
traco-macedoneana sub forma bine cunoscutei
falange.
Romanii nu au reusit niciodata sa lupte calare
folosind totodata arcul, asa cum o faceau dacii,
ceea ce explica rapida lor capitulare in fata partilor, a
carpilor si a popoarelor migratoare.
Arme dace, coif dacic

Soldat dac si soldat roman

 PORTUL
Este stiut ca taranii nostri mai poarta si azi, in
multe zone ale tarii, aceeasi imbracaminte ca dacii
de pe columna lui Traian (itari, camasa lucrata cu
flori si diferite motive stilizate pe poale si maneci,
cojocele - pe care romanii nu le aveau) .Femeile
dace erau net superioare celor romane ca stil si arta
in toalete (camase cu decolteu, ie, fusta cu clos,
fote, basma elemente de imbracaminte, pe care
femeile romane nu le cunosteau). Insusi cuvantul
imbracaminte, este de origine dacica Ca element de
permanenta a elementelor de port de-a lungul
mileniilor, in afara closului si decolteului, avem
originala caciula dacica pe care o mai poarta inca
taranii nostri, ca mostenire din timpurile stravechi
OBIECTE DACE
 Geto-dacii erau organizai n:
GINI UNIUNI
n cadrul lor s-a
TRIBURI
dezvoltat familia
TRIBALE
conduse de un rege

COMATI
TARABOSTES
oamenii de rnd
oamenii bogai
SARMISEGETUSA, SIMBOL AL
NEATARNARII
SARMIZEGETUSA REGIA - ruinile zidurilor de aparare
Dacii au ridicat ceti ntrite.
Piateta pavata si sanctuarul mare circular de la Sarmisegetusa
SARMIZEGETUSA REGIA
zona sacra
Cetatea de
la Blidaru
Cetatea de
la COSTESTI
 BUREBISTA (82 -44 .Hr.) DECEBAL (sec. I d. Hr.)
Unete triburile geto-dacice
ntr-un singur stat cu capitala Statul dac a cunoscut o
la Sarmizegetusa. perioad de nflorire.

Burebista
Monumentul de la Ortie
 BUREBISTA
Burebista devine rege n jurul anului 882 .Hr.
Numele adevrat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar
inteligena, puterea i vitejia lui n lupt avea s-i aduc meritatul
nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-nu-este) nseamn
"Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost i nu mai este". Monede
descoperite din vremea lui, n Transilvania, ni-l nfieaz pe acest
rege al regilor cu dou capete, simboliznd trecutul i prezentul.

O inscriptie greceasca l numeste pe Burebista "cel dinti si cel mai

mare dintre regii din Tracia".
 DECEBAL
Dio Cassius descriindu-l pe Decebal spune:
"Era priceput in ale razboiului si iscusit la fapta; stiind
cand sa navaleasca si cand sa se retraga la timp,
mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se
folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-
o infrangere; pentru care lucruri el a fost mult timp
pentru romani un potrivnic de temut ".
Acest portret se putea referi numai la o
personalitate exceptionala.
 Iar a tacea si lasii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa rada! Bunii rid si cad!
Sa radem, dar, viteaz rasad,
Sa fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pana-n iad!
Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfant,
Zamolxe, c-un intreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamant,
Caci, ei au cerul lor!
Eu nu mai am nimic de spus!
Voi bratele jurind le-ati pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Si-n zei! Dar va ginditi, eroi,
Ca zeii sunt departe, sus,
Dusmanii langa noi!
COLUMNA LUI TRAIAN, MARTURIE DESPRE UN POPOR VITEAZ
Iar daca Decebal bau otrava
Si cerul Daciei s-a mohorat ,
Razbunator, puterea ei grozava
Le-a stat romanilor in gat.
In lanturi ard pe pietrele columnei
Barbosii daci cu ochii tristi si grei
Dar , daca dacii si-ar desface pumnii,
Intreaga Roma ar cadea sub ei.
MATERIAL REALIZAT DE Postolachi Oxana