VLAD TEPES

poiect psihosociologia conducerii -

Lazar Cristina

Vlad Tepes - Dracula a ocupat tronul Tarii Romnesti n trei rnduri: 1448, 1456-1462 si 1476. Lund
domnia ntr-un moment de grava criza interna si de decadere a statului muntean pe plan international, situatie
generata de ndelungatele lupte interne dintre gruparile Draculestilor si Danestilor, Tepes a promovat n
interior o politica autoritara destinata refacerii puterii centrale, iar pe plan extern a angajat Tara Romneasca
n lupta antiotomana, manifestndu-se ca unul dintre principalii exponenti ai acesteia din secolul al XV-lea.
Domnul muntean este n prezent, foarte probabil, cea mai cunoscuta personalite politica a Evului
Mediu romnesc, pe plan international. Din pacate nsa, acest lucru nu se datoreaza exceptionalelor sale
realizari politice si militare, ci nefericitei sale identificari, din cauza cognomenului sau Dracula sau Draculea,
cu vampirul cu acelasi nume, personajul romanului omonim, al autorului irlandez Bram Stoker. n zilele
noastre, impactul unor productii holywoodiene, discutabile din punct de vedere artistic, inspirate de acelasi
roman sau de aceeasi tema, nu au facut dect sa i sporeasca aceasta nemeritata faima n rndul unor largi
categorii de populatie din Occident ndeosebi, slab pregatite din punct de vedere intelectual si cu un nivel de
cultura submediocru.

Fara ndoiala, Vlad Tepes a fost o personalitate complexa, un produs al epocii si al mentalitatilor
acesteia, sub toate aspectele sale pozitive si negative. Sursele de care dispunem ne permit constatarea ca el a
reunit n caracterul sau contradictoriu o serie de defecte, precum cruzimea, violenta, suspiciunea,
nencrederea, accentuate, foarte probabil, de faptul ca jumatate din viata si-a petrecut-o ca ostatic la turci
(1442-1448), n pribegie (1448-1456) sau n detentie (1462-1476), cu numeroase calitati, precum inteligenta
politica, talentul militar, spiritul de dreptate si justitie, demnitatea, drzenia, dragostea de tara. Din acest
punct de vedere, domnul muntean nu se deosebeste prin nimic, nici ca trasaturi de carcater, nici ca mod de
actiune, de alte capete ncoronate sau potentati ai epocii sale.
Un portret a lui Vlad Tepes, apropiat de cel din povestirile germane realizeaza, spre exemplu, Tursunbey (sec. XV). "Cnd acel tiran sngeros si ghiaur fara ndurare a ajuns domn al Tarii Romnesti, relateaza cronicarul turc - a fost impus de Poarta la dari foarte mari. [...]. Dar era un tiran nendurator fata
de ghiauri. Cruzimea lui era att de mare, nct daca cineva dintr-un sat savrsea vreo nelegiuire, tragea n
teapa pe toti locuitorii acelui sat, barbati, femei si copii la un loc. n fata cetatii de lemn (Aga-Hisar) unde
si avea resedinta, el a pus, pe o lungime de sase mile, sa i se mpleteasca doua rnduri de garduri, pe lnga
care a pus maracini, spunnd ca-si face o gradina. Apoi a umplut locul dintre cele doua garduri cu unguri,
moldoveni si valahi trasi n teapa. n afara de aceasta, mprejurimile cetatii fiind mpadurite, de fiecare
craca de copac atrnau nenumarati oameni spnzurati si poruncise ca cel care va lua jos pe unul dintre
spnzurati sa fie spnzurat n locul aceluia".

n culori la fel de ntunecate este prezentat Vlad Tepes si de cronicarul bizantin Kritobulos din Imbros
(secolul XV), un colaborator apropiat si un admirator al sultanului Mehmed II, chiar daca n lucrarea
cronicarului bizantin invectivele folosite de cronicarii otomani la adresa domnului muntean lipsesc n marea
lor majoritate. Ostilitatea lui Kritobulos la adresa lui Vlad Tepes este nsa confirmata de modul n care ne
prezinta actiunile domnului Tarii Romnesti. n primul rnd, n opinia cronicarului bizantin, domnul muntean
este un razvratit mpotriva binefacatorului sau, sultanul otoman, care l-a instalat n domnie. "n timp ce
mparatul (sultanul, n.n.) se preocupa de aceasta, - scrie Kritobulos - i se anunta ca Draculea, domnul
getilor (romnilor, n.n.), umblnd dupa schimbari, s-a razvratit si ca, adunnd destula oaste si calareti si
arme, s-a ridicat mpotriva mparatului, care mai nainte vreme i daduse aceasta domnie".

n opozitie totala cu aceste opinii se situeaza cele provenite din surse favorabile lui Vlad Tepes.
Acestea accentueaza exclusiv calitatile domnului muntean, fie trecnd cu vederea, fie punnd ntr-o lumina
favorabila, defectele acestuia. n acesasta categorie se nscriu, n primul rnd, povestirile romnesti despre
Vlad Tepes, precum si o serie de relatari ale unor umanisti apuseni care au trait la curtea Ungariei sau a
Transilvaniei n secolul al XVI-lea.
Conform uneia dintre povestirile romnesti, "Vlad-voda era viteaz, curajos fara seaman, dar si
nemilos fara crutare cu cei lenesi si rai, precum si cu dusmanii tarii, pe care obisnuia pe toti sa-i traga n
teapa si de aceea oamenii l-au poreclit Tepes-voda. El era nepot al lui Mircea cel Mare si tinea mult ca tara
lui sa fie libera si neatrnata fata de turci si de aceea era iubit si temut de soldatii sai".
Cel mai mare elogiu i este adus lui Vlad Tepes de carturarul Anton Verancsics (Verantio), care si-a petrecut
cea mai mare parte a vietii n Transilvania si Ungaria, unde a ocupat nalte functii n ierarhia bisericeasca. n
referirile sale la romnii din Tara Romneasca el afirma ca"s-a nceput mai nti de catre turci a-i numi
draguli de la prea viteazul lor principe Dragula [...]. Astfel si Dragula e un diminutiv de mngiere de la
Drago, ceea ce nseamna "cel drag"".

Rezultatele politicii interne a domnului muntean, de o severitate dusa pna la paroxism, sunt nsa
apreciate ca pozitive de umanistul german. Ca urmare, acesta conchide ca Vlad Tepes"s-a purtat cu atta
asprime nct n [aceas tara barbara putea orisicine sa stea cu avutiile sale n mijlocul padurilor n cea mai
mare siguranta".

ncheiem demersul nostru cu concluzia ca sursele de care dispunem, contemporane sau tardive, ne
permit creionarea aproximativa a imaginii unui Vlad Tepes cu un caracter puternic si contradictoriu n care se
mbina calitati deosebite - vitejia, cinstea, fermitatea, dragostea de tara, dorinta de dreptate, bun strateg si
militar - si defecte - cruzimea, setea de snge, violenta - mpinse pna la extrem. Din acest punct de vedere
domnul muntean se ncadreaza perfect, prin faptele sale, n galeria unor mari personalitati ale istoriei
universale precum, Ludovic al XI-lea regele Frantei, Richard al III-lea regele Angliei, Ivan al III-lea marele
cneaz al Moscovei, Francesco Sforzza, ducele de Milano, Cezare Borgia, sau chiar marele sau adversar,
sultanul Mehmed al II-lea. n pofida defectelor sale, calitatile de care a dat dovada l-au impus pe domnul
Tarii Romnesti, alaturi de Ioan de Hunedoara si Stefan cel Mare, ca o personalitate marcanta a secolului al
XV-lea romnesc.