SITUATIA URBANA

STRATURILE ORASULUI
Bulevarde

■ In planul Borroczyn din 1852, nu exista Bulevardul Carol

■ In cel din 1911, apar bulevardele mari: Carol si Pache Protopopescu.
■  Mihai Bravu si Calea Calarasilor sunt prezente inca din 1852. 
■ Dupa 1911, Calea Calarasilor este largita, prin urmare parcelele care au acces la aceasta
sunt micsorate, acest lucru fiind o diferenta semnificativa intre planul din 1911 si cel
actual. 
Insule-retele stradale 

■ In 1852, forma insulelor urbane este aproape organica, nu putem vorbi despre o delimitare
planificata, ci de o aparitie spontana. In contrast, in planul din 1911 este format Bulevardul
Carol care taie prin fondul construit, urmand sa fie flancat cu cladiri pe ambele parti. Astfel,
incepe o planificare urbana clara. 
■ Insulele de la 1911 raman aproximativ aceleasi cu mentiunea ca apar numeroase strazi
secundare de dimensiuni reduse (vascularizare urbana abundenta). Se formeaza Bulevardul
Nicolae Balcescu.
■ Gradul de fragmentare al tesutului urban creste substantial de la 1852 la 1911, insa cateva
insule se unesc. 
■ La intersectia strazilor mari la 1852 erau vizibile piete, urmand ca acestea sa fie inlocuite de
la 1911 pana in prezent de scuaruri. 
Vegetatie

■ Inca de la 1852, gradinile private au fost mult mai numeroase decat cele publice. Se
observa prezenta terenurilor neconstruite si maidanelor de la periferia orasului. 
■ Gradinile publice sunt spatiile plantate din parcuri, din jurul bisericilor si scolilor.
■ In planul din 2016, este observabila o marire a scuarurilor si spatiilor verzi publice (ex:
parcurile) datorata unui interes predilect al primariei pentru cresterea acestor spatii cu
scop recreativ si de repaus.
■ In trecut nu exista acest interes social, aceste spatii fiind anterior destinate comertului,
de trecere sau pur si simplu parcele libere.
Parcelar

■ Gradul de ocupare al “parcelelor” creste major de la 1852 la 1911- fondul construit

dominand fondul neconstruit, care era ocupat anterior de vegetatie abundenta. 
■ Trama stradala devine rectangulara si regulata, unele strazi pastrandu-se pana in prezent
sub aceeasi forma. 
■ Din punct de vedere al pozitionarii caselor pe parcela, majoritatea sunt aliniate la strada,
gradinile private sunt situate spre zona din spate a terenului. Restul cladirilor sunt
pozitionate izolat pe parcela (bisericile sau casele aflate pe colt) sau alipite la calcan. Ne
confruntam, tipic zonei, cu pozitionari mixte ale acestora pe parcele, lucru care reiese
din multitudinea de straturi ale tesutului urban care s-au suprapus de-a lungul timpului.
 Referitor la modul in care sunt asezate, majoritatea sunt alipite la calcan câte 2.
Mai exista și unele excepții unde sunt cate 3-4 case alipite. Iar înca un tip de
poziționare ar fi amplasarea izolata pe parcela unde clădirile au curte de jur
împrejur.

 In principiu majoritatea caselor sunt poziționate pe parcela fie cate una, doua la
calcan sau cate trei. Cea mai mare parte din aceste cladiri au ca regim de
înălțime P+1 sau P+2, acestea având maxim 9 metri înălțime. Sunt câteva
excepții care au doar parter sau altele cu mai mult de 2 etaje. Acest lucru
valorificand faptul ca majoritatea cladirilor se aseamănă din punct de vedere al
regimului de înălțime.
Parohii si maidane 

■ In toate planurile, bisericile au o pozitie privilegiata pe parcela in raport cu tesutul urban

imbacsit si restul cartierului. Acest fapt contribuie la echivalarea raportului plin-gol, care
a evoluat dramatic de la 1852 unde domina golul; la 1911 domina fondul construit. 
■ Numarul bisericilor a scazut de la 1852 pana in 1911, apoi a crescut pana in prezent. 
■ 1852- 18 biserici 
■ 1911- 11 biserici
■ Prezent- 15 biserici
■ Maidanele de la 1852 au reduse numeric in 1911, in prezent disparand complet. 
  
STRATURI
URBANE-
STILURI 
• Domina stilul art-deco. Exista si brancovenesc si neo-romanesc, care sufera insa modificari. 

• Ca detalii, in unele cladiri accesul se face direct din strada. De altfel, la altele exista o distantare de
la gard pana la intrarea efectiva in casa. Nu se poate vorbi despre o regula clara. 

• Exista multe interventii asupra cladirilor mai vechi, interbelice (o arhitectura “vernaculara”
contemporana). Apar disonante, un amalgam de stiluri. Se pot observa si tendinte/inspiratii
orientale(textura, adaugare de corpuri cu forme cilindrice, constructia arcelor ).

• In unele curti, in care se poate vedea adancimea parcelei, se observa mai multe generatii de case si
alte “prototipuri de locuire colectiva”. 

• Stradutele noi formate sunt inguste si cu sens unic. Apar fundaturi.

• Lipsa unei paturi de mijloc: cartierul aduna oameni care provin din clase sociale aflate intr-o
completa opozitie. Problematica sociala persista de la 1852, la 1911 si pana in prezent. 

• Apar cladiri cu gabarit mare in fostul maidan Nenovicioaia. 

• Limita estica, Mihai Bravu, este flancata cu locuinte colective comuniste P+10.

• Insumand toate aceste aspecte, multe strazi dau impresia de mahala.