Cicero, teoretician al artei de a

vorbi bine – Orator. Oratorul ideal

Limba latină
An școlar 2021-2022
Maria Opre
Han Andrei
Profesor: Coeneliu Clop
 Introducere
Cicero a fost un om politic și filozof, politician, jurist,
orator, teoretician politic, consul și constituționalist
roman din perioada de sfârșit a republicii. Cicero este
una din cele mai influente personalități ale lumii
romane.
Născut într-o familie de cavaleri și notabili municipali
la Arpinum în Latium în data de 3 ianuarie 106 î.Hr.,
Cicero a urmat cursurile școlare obișnuite la Arpinum,
iar la 17 ani este dus la Roma de tatăl său, unde devine
discipol al lui Carneade.
În anul 81 î.Hr. debutează ca avocat.
Studiază oratoria la Atena sub îndrumarea lui Molon.
Se implică în politică devenind senator. În 76 î.Hr.,
Cicero devine quaestor, iar apoi senator. În iulie 64
î.Hr. este ales consul pentru anul 63 î.Hr.
În timpul mandatului său de consul, Cicero descoperă
conspirația lui Catilina, care pierduse alegerile pentru
postul de consul, care avea ca scop final asasinarea lui
Cicero.
În acest context, Cicero rostește în fața senatului
roman celebrele discursuri catilinare prin care încearcă
să-I întoarcă pe senatori împotriva lui Catilina și să-I
aducă suportul necesar pentru a putea lua măsuri
concrete împotriva lui Catilina.
Întoarcerea senatorilor împotriva lui Catilina era cu
atât mai dificilă cu cât Cicero era primul nobil din
familia sa și era născut în provincia imperiului în timp
ce Catilina provenea dintr-o familie nobiliară, având o
mai mare influență și mai multe relații la Roma.
Cicero reușește să obțină susținerea senatorilor
datorită tehnicilor sale avansate de oratorie și
persuasiune, care rămân un etalon până în ziua de
astăzi.
Cicero se folosește de suportul pe care îl obține în senat
pentru a aresta conspiratorii însă acest lucru îi atrage
antipatie din partea popularilor conduși de Caesar.
Din martie 58 î.Hr., petrece mai mult de un an de exil
în Grecia.
Încearcă să-I reconcilieze pe Caesar și pe Pompei, însă
fără succes. În cele din urmă trece de partea lui Pompei
și a optimaților iar după ce acesta pierde, obține
iertarea de la Caesar.
După asasinarea lui Caesar, Cicero face tot ce poate
pentru a încerca salvarea republicii însă statul este
marcat de războaie civile și intențiile lui Cicero nu se
concretizează.
A încercat să-l manipuleze pe Octavianus împotriva
lui Marcus Antonius,dar fără succes. Pe 7 decembrie
43 î.Hr. a fost ucis chiar de către oamenii lui Marcus
Antonius.
Cunoscutul orator Marcus Tullius Cicero își structura discursurile
având în minte trei scopuri bine definite, într-o gradație
ascendentă, fiecare urmărind, bineînțeles, să câștige jocul fin și
incitant al persuasiunii: primul scop era acela de a atrage atenția
și compasiunea audienței pe cale emoțională, apelând la tehnici
psihologice, chiar dacă nu în mod conștient. Apoi, când membrii
audienței se identificau deja cu oratorul și cu subiectul
discursului, Cicero încerca să distorsioneze ușor percepția
colectivă a publicului țintă în raport cu tema, prin argumente
elocvente, păstrând discursul în crescendo. Ultimul scop al
actului oratoric era aceea de a convinge audiența să acționeze în
scopul dorit de vorbitor, utilizând baza formată anterior: o
concepție stabilă, puternic formată în etapele anterioare.
,,He came up with three goals for persuading people, in order of
increasing difficulty: Stimulate your audience’s emotions, Change
its opinion, Get it to act.”
Menținerea și sporirea atenției publicului nu venea
nici ea de la sine, oratorul utilizând ca tehnică
digresiunea: oscilația tonului și al ritmului din
momentul vorbirii, elemente ce faceau discursul mult
mai atractiv.
,,Cicero used digressions to change the tone and
rhythm of an argument.”
Tuturor ne place să râdem și adesea ne amintim
momentele încărcate de umor mai ușor decât de cele
monotone. Și Cicero a remarcat asta și, mai mult decât
atât, considera umorul drept una dintre cele mai
persuasive tehnici, într-un discurs. Dacă creăm
legături cu principiile lui Cicero menționate anterior,
constatăm că accentul pus pe această tehnică nu este
întâmplător, întrucât servește unuia dintre cele trei
scopuri ale oratorului: acela de stabili o legătură cu
audieța pe plan emoțional.
,,Cicero, who claimed that humor was one of the most
persuasive of all rhetorical passions.”
Pentru ca un orator să fie de succes într-un discurs,
este necesar să creeze legături între el, discurs și
audiență: cel care concepe și oferă discursul trebuie să
fie el prima data convins de cuvintele sale, înainte să
convingă el mai departe. Cicero loved this technique—
the appearance of struggling for self control. It serves
actually to amplify the mood in the room. Cicero also
said a genuine emotion persuades more than a faked
one;
,,Cicero hinted that the great orator transforms
himself into an emotional role model, showing the
audience how it should feel.”
Concluzii
În concluzie, Cicero rămâne una din cele mai
marcante figuri nu doar ale romanității dar și a
oratoriei.
Se poate spune că, din punct de vedere Oratoric,
Cicero era omul complet. Pleodoariile sale erau bine
argumentate atât datorită tehnicilor sale de
persuasiune, al moralității lor dar și datorită faptului
că avea cunoștințe aprofundate despre temele despre
care vorbea.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Tullius_Cicero
https://www.britannica.com/biography/Cicero
Marcela Grațianu, Alexandru Pop, ,,Elemente de limbă
și cultură romanică-manual pentru clasa a VII-a”,
editura Aramis, 2019
Jay Heinrichs, ,,Thank You for Arguing. What Cicero,
Shakespeare and the Simpsons Can Teach Us About
the Art of Persuasion”, Penguin Books Ltd