Probleme ale școlii

contemporane cu cauzalitate și
incidență socială:
comportamentul deviant/
delicvent

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

 • Comportamentul deviant este orice comportament care este
contrar normelor dominante ale societății.
• Devianţa comportamentală este un „fenomen sociologic”, în
vreme ce tulburarea de comportament este un fenomen
psihic, determinat de cauze biogene şi psihogene, cu
tendinţă spre psihosocial. 

 Deviant/ • Tulburările de comportament sunt expresia unor deficienţe ale

căror cauze, uneori, sunt greu de precizat.
delicvent • Delincvența prezintă o serie de manifestări antisociale care are
un grad de periculozitate și gravitate din punctul de vedere al
consecințelor comportamentelor delincvente ale
adolescenților, afectând valorile, normele sociale protejate de
normele juridice penale. Termenul desemnează conduite
inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului,
fiind aplicat celor care transgresează legea, dar și celor care se
integrează în anturaje potențial delincvente.
 Este necesar să se clarifice imediat că aceste două concepte nu sunt pe deplin
echivalente. Acestea sunt legate între ele ca un întreg și părțile sale. Orice
comportament delicvent este deviant, dar nu orice abatere - este o crimă. Totul
depinde de legile care se aplică în țară. Comportamentul deviant devine
delincvent numai sub influența statului în persoana organelor sale speciale,
care monitorizează executarea normelor formale.
•Care credeți că sunt
cauzele comportamentului deviant/
delicvent?
Referință istorică

Comportamentul deviant a fost una dintre problemele centrale ale sociologiei încă
de la începuturile sale. Unul dintre fondatorii deviantologiei este omul de știință
francez Emile Durkheim, care în 1897 a publicat o lucrare clasică numită
Sinucidere. El a introdus conceptul de anomie, adică confuzia socială și
dezorientarea în societate care apare în timpul schimbărilor sociale radicale și al
crizelor. Durkheim și-a susținut afirmațiile cu statistici care au arătat o creștere a
numărului de sinucideri în timpul recesiunilor sau creșterilor economice abrupte.
Adeptul omului de știință a fost americanul Robert King Merton, care a creat
teoria funcționalismului structural și a fost unul dintre primii care au clasificat
reacțiile comportamentale umane din punctul de vedere al sociologiei.
 Comportamentul uman se formează
ca reacție la o combinație de mai
mulți factori: mediul social, o
situație specifică și propria
Răspunsurile comportamentale
personalitate. Cel mai simplu mod
anormale iau mai multe forme.
de a descrie conformitatea
Deci, comportamentul poate fi:
comportamentului uman la
patologic, delincvent, retragere,
normele general acceptate este cu
non-standard, creativ, deviant,
ajutorul unor concepte precum
Ce înseamnă un comportament deviant și marginal. Norma este
comportamentul „normal” și
deviant? determinată pe baza unor criterii
„anormal”. „Normal” poate fi numit
care pot fi negative și pozitive. În
un astfel de comportament care
primul caz, norma este considerată
satisface pe deplin așteptările
ca absența semnelor de patologie,
celorlalți. De asemenea, ilustrează
iar în al doilea - ca prezența unor
sănătatea mintală a unei persoane.
simptome „sănătoase”.
Prin urmare, comportamentul
„anormal” se abate de la normele
general acceptate și poate fi o
ilustrare a bolii mintale.
În modelul său, el a prezentat 5 modalități de adaptare a unui individ la condițiile create de
societate. Fiecare dintre modalități caracterizează aprobarea unei persoane a obiectivelor
societății și a mijloacelor prin care intenționează să atingă aceste obiective, sau dezaprobarea.
Unele dintre reacțiile descrise, de fapt, sunt tipuri de comportament deviant:
Subordonare. Acceptarea obiectivelor societății și a
mijloacelor de realizare a acestora.

Inovaţie. Acceptarea obiectivelor, dar nu a mijloacelor

Tipuri de pentru a le atinge.

comportament ritualism. Scopul este recunoscut ca de neatins, dar

deviant după respectarea tradițiilor continuă.

Merton Retragerea. Părăsirea societății, respingerea completă a

scopurilor și mijloacelor acesteia.

Revoltă. O încercare de a schimba ordinea socială, de a-și

introduce propriile scopuri și mijloace.
                                                                Cauze

            

    La adolescenți, cauzele abaterilor sunt sociale, acestea sunt dezavantajele educației. Din
75% dintre copii, 25% au familii monoparentale, 65% dintre adolescenți au tulburări grave
de personalitate, 65% sunt accentuate.

 Motivele comportamentului delincvent, deviant al adolescenților constau într-

o supraveghere insuficientă, lipsa de atenție din partea rudelor, anxietatea și frica pentru pedea
psă, în fantezie și în timpul zilei, în dorința de a scăpa de grija profesorilor și a părinților, în
maltratarea tovarășilor, într-o dorință nemotivată de a schimba mediul plictisitor. 

Următoarea formă de comportament deviant
al adolescentului este exprimată în formarea patologică psihogenă a personalității. Formarea an
ormală a unei personalități imature este realizată sub influența situațiilor psiho-
traumatice cronice, educație urâtă, experiențe dificile de dificultăți, boli cronice, nevroză prelungi
tă, defecte în organele corpului și simțuri. Tulburările de comportament duc adesea la
un punct mort pentru părinți și educatori cu experiență.
       
  Comportamentul deviat al adolescenților include acțiuni antis
ociale, antidisciplinare, delincvente, ilegale, precum și acțiuni a
utoagresive (auto- dăunătoare și suicidare). Acțiunile sunt cauz
Cum indentificăm  ate de diverse abateri în dezvoltarea personalității. Adesea, ace
       un   asemenea  ste abateri includ reacțiile copiilor la circumstanțele de viață di
ficile. 
  comportament?​
          Tulburarea nesocializată se remarcă printr-o combinație
de comportament antisocial și agresiv. Tulburarea se
caracterizează prin absența unei comunicări productive cu
colegii lor, precum și prin manifestarea izolării de aceștia,
respingerea prietenilor și relațiile reciproce empatice cu colegii.
La adulți, adolescenții manifestă cruzime, dezacord,
resentimente, cu atât mai rar, există relații bune, dar fără
încredere. Pot apărea tulburări emoționale concomitente.
      Adesea, un copil este singur. O astfel de tulburare este marcată
de extorsiune, conduită dezordonată sau asalt cu violență,
precum și cruzime, nepăsare, neascultare, rezistență la
autorități și individualism, furie necontrolată și izbucniri severe
de furie, acțiuni distructive.
                                                       Prevenire

             Este mult mai ușor să efectuezi prevenirea decât să

schimbi ceva, dar societatea noastră încă nu ia măsuri suficiente
pentru a preveni abaterile.
             Deficitul unor astfel de concepte precum bunătatea, mila,
respectul alimentează o atitudine indiferentă față de soarta
copiilor. În instituțiile de învățământ, se observă o creștere a
atitudinii formale față de copii.

•Prevenirea unui comportament deviant ar trebui să includă

monitorizarea factorilor de risc. Adesea, premisele unui
comportament deviant sunt ascunse în familie. Familia oferă
copilului valori de bază, fundamentale, stereotipuri
comportamentale, norme. Sfera emoțională a psihicului copilului
se formează în familie, însă defectele educației acasă sunt foarte
greu de remediat. În prezent, treburile comune ale părinților și
copiilor sunt reduse la minimum. Văzut în momentul devierii și
asistență psihologică și medicală adecvată poate preveni
deformarea personalității unui adolescent.
Vă mulțumesc!