Cum devii psiholog în România

- repere privind profesia de

psiholog

Prof. univ. dr. Cătălin Nedelcea

Cadru legislativ
• În România profesia de psiholog este reglementată:

• Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă

practică, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România -
CPR,
• HG 788/2005 (normele metodologice de aplicare a legii 213/2004),
• Hotărârile cu caracter normativ ale CPR – codul deontlogic, normele privind
formarea, atestarea și supervizarea profesională, publicate în MOf.
• CPR este autoritatea de reglementare a profesiei de psiholog pe teritoriul
României: www.alegericpr.ro
 Atestarea dreptului de liberă practică
• Atestarea dreptului de liberă practică se face:
• 1. Pe specialități,
• 2. Pentru practică sub supervizare și pentru practică autonomă,
• 3. Pe trepte de specializare.

• 1. Specialitățile (10) sunt definite prin HG 788/2005: a) psihologie clinică, b) consiliere psihologică, c) psihoterapie,
d) psihologia muncii și organizațională, e) psihologia transporturilor, f) psihologia aplicată în servicii, g) psihologie
educațională, consiliere școlară și vocațională, h) psihopedagogie specială, e) psihologie aplicată în domeniul
securității naționale, f) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

• 2. Dreptul de liberă practică se poate atesta în următoarele (2) forme:

• a) în condiții de supervizare, (pentru psihologii fără experiență în domeniul respectiv) și
• b) practică autonomă (pentru psihologii care întrunesc criteriile de competență și experiență profesională).

• 3. Treptele de specializare (3) sunt:

• a) practicant (sub supervizare sau autonom),
• b) specialist și
• c) principal.
 Atestarea dreptului de liberă practică
• Atestarea dreptului de liberă practică este condiționată de parcurgerea procedurilor de atestare la CPR!

• Atestarea dreptului de liberă practică sub supervizare (treapta de practicant):

• Se face pe baza diplomei de licență în psihologie, pentru toate specialitățile,
• Cu excepția specialităților psihoterapie, consiliere psihologică și poligraf, pentru care este necesară absolvirea unui
program de formare profesională complementară de lungă durată, urmat după absolvirea studiilor de licență în psihologie,
• Implică dobândirea calității de membru al colegiului.

• Atestarea dreptului de liberă practică autonomă:

• Se poate face după minim 1 an de practică sub supervizare,
• Este condiționată de absolvirea unui program de master în domeniul general de specializare în care se regăsește respectiva
specialitate psihologică,
• 10 credite de formare continua / an.

• Schimbarea treptei de specializare:

• Se poate face după minim 5 ani de practică pe o anumită treaptă,
• Este condiționată de formarea continuă (10 credite / an).
 Pași în obținerea dreptului de liberă practică
• 1. Documentarea pe website-ul Colegiului Psihologilor din România (www.alegericpr.ro),

• 2. Pregătirea și depunerea dosarului la CPR,

• 3. Parcurgerea procedurilor de atestare:

• în prezent, interviu cu comisia de specialitate a CPR sau cu comitetul filialei – pentru practicant sub supervizare,
• În perspectivă, evaluare scrisă de cunoștințe.

• 4. Elaborarea unei propuneri privind acordarea / neacordarea dreptului de liberă practică de către
comisia de specialitate a CPR,

• 5. Validarea propunerilor comisiilor de specialitate de către comitetul director al CPR,

• 6. Comunicarea deciziei comitetului director (și a documentelor aferente, după caz) către solicitant.
Atestarea dreptului de liberă practică în domeniul
clinic
• Specialități în domeniul clinic:
• Psihologie clinică,
• Consiliere psihologică,
• Psihoterapie.

• Master sau formare?

• Dreptul de liberă practică sub supervizare poate fi obținut pe baza diplomei de licență în psihologie pentru
specialitatea psihologie clinică,
• Absolvirea unui program de formare complementară este obligatorie pentru obținerea dreptului de
practică sub supervizare în specialitățile consiliere psihologică, psihoterapie și poligraf,
• Absolvirea unui program de master este obligatorie pentru atestarea autonomiei profesionale pentru
toate trei specialitățile,
• !Formarea în psihoterapie se poate realiza (parțial) prin master,
• Cel mai facil traseu de dezvoltare în carieră presupune obținerea inițială a dreptului de liberă practică în
psihologie clinică, urmată de obținerea dreptului de liberă practică în psihoterapie, după finalizarea
formării.
Standarde aplicabile - formarea psihoterapeuților
• Standardul de formare EAP pentru psihoterapeutul autonom (obținerea European Certificate
of Psychotherapy):
• Minim 7 ani de pregărite, minim 3200 ore, (primii 3 ani sunt licența),
• Următorii 4 ani de formare se derulează obligatoriu după obținerea licenței,
• I. Minim 500 ore de formare specifică în psihoterapie + 150 ore de lucru personal în psihoterapie – de regulă în primii 2 ani din cei 4 – după este
posibilă atestarea ca psihterapeut sub supervizare,
• II. Minim 100 ore lucru personal + minim 150 ore de supervizare (bazate pe minim 300 ore de practică profesională în psihoterapie)) – de regulă
ultimii 2 ani din cei 4 – după este posibilă atestarea ca psihoterapeut autonom.

• Standardul EuroPsy pentru specialistul în psihoterapie

• Față de standardul EAP pentru psihoterapeutul autonom, adaugă cerința absolvirii unui master în psihologie, îm domeniul
clinic.

• Normele CPR privind formarea și atestarea profesională a psihologilor în specialitatea

psihoterapie / competența generală în psihoterapie:
• Integrează standardele EAP și EFPA la nivel de psihoterapeut autonom,
• Niveluri/trepte de atestare: practicant (sub supervizare sau autonom), specialist, psincipal.
 Formarea în psihoterapie și atestarea dreptului de liberă practică în
psihoterapie

• Cerințele formative în psihoterapie sunt în acord cu:

• Standardul European Association of Psychotherapy (pentru obținerea dreptului de liberă practică sub supervizare și autonomă – treapta de
practicant),
• Standardul European Federation of Psychological Associations pentru psihologii specializați în psihoterapie (treapta de specialist).

• Formarea în psihoterapie
• Se face printr-un program de formare complementară de lungă durată derulat de o asociație profesională cu statut de furnizor
de formare, avizată de către CPR (lista asociațiilor și programelor avizate poate fi consultată pe website-ul CPR),
• Se face după absolvirea studiilor de licență în psihologie,
• Se face pentru o formă de psihoterapie sau o modalitate terapeutică (ex. psihanaliză, CBT, psihoterapie experiențială etc.),
• Are 2 etape largi și durata totală de 3-4 ani:
• Etapa I (2-3 ani) – formare (minim 500 ore) și dezvoltare personală (minim 150 ore), pentru obținerea dreptului de liberă practică sub supervizare,
• Etapa II (1-2 ani) – dezvoltare personală (minim 100 ore) și supervizare (minim 150 ore, bazată pe minim 300 ore de practică clinică în
psihoterapie), pentru obținerea dreptului de liberă practică autonomă.
• Formarea în psihoterapie se poate realiza (parțial) prin master, în baza parteneritelor existente între asociații și universități
(programele de master), prin care asociațiile recunosc formarea realizată prin master.
• Recomandări:
• Documentarea în vederea alegerii formei / modalității de psihoterapie (există suport empiric diferențiat pentru formele de psihoterapie),
• Documentarea detaliată privind programele de formare ale asociațiilor avizate de către CPR și condițiile de derulare a acestora.
 Exercitarea profesiei de psiholog
• Conform Legii 213/ 2004 psihologii pot lucra:
• A. Într-o formă de exercitare a profesiei de psiholog (liberă practică),
• B. Ca angajați.

• Forme de exercitare a profesiei de psiholog (conform Legii 213/2004):

• 1. Cabinetul individual,
• 2. Societatea civilă profesională,
• 3. Cabinetele asociate.

• Înființarea unei forme de exercitare:

• 1. Documentare pe website-ul CPR,
• 2. Pregătirea și depunerea dosarului,
• 3. Analiza dosarului de către comisia de specialitate a CPR și adoptarea unei rezoluții,
• 4. Validarea rezoluțiilor propuse de comisii de către comitetul director al CPR,
• 5. Comunicarea deciziei (și după caz, a documentelor) către solicitant.

• Cerințe generale:
• 1. Formative (în funcție de specialitatea aleasă),
• 2. Metodologice (în funcție de specialitatea aleasă),
• 3. De spațiu.
 Care sunt costurile profesiei de psiholog?
• 1. Costuri cu formarea
• A) formarea inițială
• Apar prin urmarea studiilor universitare de licență și master în regim cu taxă,
• Apar pentru formarea în consiliere psihologică și psihoterapie, având caracter variabil în funcție de prețurile practicate de către furnizorul de formare ( de regulă înre
25-55 lei / ora).
• B) formarea continuă
• Minim 10 credite = 10 ore de formare continuă / an, indiferent de numărul de specialiități pentru care un psiholog este atestat.

• 2. Costuri aferente supervizării profesionale

• 100 ore supervizare pentru toate specialitățile cu excepția psihoterapiei, pentru care sunt necesare 150 ore de supervizare,
• Au caracter variabil, în funcție de prețul practicat de către supervizorul ales.

• 3. Costuri aferente metodologiilor de evaluare utilizate

• Asociate obținerii licențelor de utilizare pentru instrumentele de evaluare utilizate,
• Au caracter variabil, în funcție de metodologia utilizată,
• Nu sunt obligatorii în cazul specialităților consiliere psihologică și psihoterapie.

• 4. Costuri asociate cu spațiul

• Chirie și întreținere cabinet și consumabile, după caz,
• Au caracter variabil și pot fi reduse pe baza asocierii între psihologi.
 Cât câștigă un psiholog?
• Cuantumul venitului este variabil, în funcție de mai multe aspecte:

• Nivelul de pregătire și expertiză

• Veniturile cresc odată cu creșterea nivelului de pregătire și expertiză profesională,
• Volumul de activitate derulat
• Un psiholog care muncește mult va câștiga mai bine decât unul care muncește mai puțin,
• Cât de bun este psihologul în cauză
• De principiu un psiholog bun câștigă bine,
• Nivelul competenței economice și al abilităților antreprenoriale
• Psihologii cu abilități antreprenoriale câștigă mai bine decât cei fără.

• În concluzie, pe piață există o variabilitate mare a veniturilor psihologilor!