Tranșee este termenul militar folosit pentru șanțurile adânci
de 2m sau 1m uneori si late de 1-2m, uneori întărite și apărate de o rețea de sârmă ghimpată și saci de nisip (pentru apărare împotriva gloanțelor),de asemenea putând fi folosite mitraliere pentru apărare în caz de atac inamic. Ce este razboiul de transee? Războiul tranșeelor sau de poziție este o formă de luptă în care forțele înfruntate mențin linii statice fortificate săpate în pământ. Războiul tranșeelor s-a născut odată cu revoluția armelor de foc și creșterii puterii lor, Iadul din transee • milioane de soldaţi au suferit tulburări de stress , cauzate de ororile din tranşee. Insomniile şi tulburările nervoase erau simptomele cele mai des întâlnite • reţelele de tranşee din Primul Război Mondial se întindeau pe aproximativ 40.200 de kilometric • câmpul deschis dintre două reţele de tranşee opuse devenea „No man’s land”, tărâmul nimănui • in tranşee, mizeria, şobolanii noroiul şi îngheţul aduceau boli grave, iar atacurile cu gaz produceau nenumărate victime • soldaţii din tranşee primeau însă adesea cantităţi mari de alcool (rom). Mai multe informatii despre transeele din Primul Razboi Mondial
• adâncimea medie a tranșeelor a fost de aproximativ 1,5 metri, iar lățimea
medie a fost de aproximativ 2,5 metri. • unele tranșee au fost excavate la o adâncime de până la 9 metri pentru a oferi protecție împotriva bombardamentelor inamice. • pământul excavat din tranșee a fost folosit pentru a construi ziduri de protecție numite parapeti. • pe lângă tranșeele de luptă, au existat și tranșee de comunicare, care au permis soldaților să se deplaseze și să transmită informații în siguranță. Gazele toxice •cele mai comune gaze toxice folosite în Primul Război Mondial au fost clorul, fosgenul și iperita •fosgenul (clorură de carbonil sau diclorură de oxicarbon) este un compus anorganic având formula COCl2. •iperita-C₄H₈Cl₂S •gazele toxice au fost utilizate pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial și au fost folosite în principal de germani •folosirea gazelor toxice în Primul Război Mondial a dus la dezvoltarea Convenției de la Geneva din 1925, care a interzis utilizarea gazelor toxice în război. Premiera in lumea razboaielor • la 22 aprilie, era folosit pentru prima dată în lume un gaz toxic drept armă pentru nimicirea inamicului, un moment în care „ştiinţa şi-a pierdut nevinovăţia”, conform spuselor istoricului Ernst Peter Fischer. • eliberează în atmosferă 180 de tone de clor lichid, pe o distanţă de 6 km, între Steenstraat şi Langemarck, care în câteva minute avea să formeze un nor galben uriaş, care este dus de vânt în zona poziţiilor franceze, având un miros distinct care părea a fi un amestec de ananas şi piper. • francezii se înroşesc la faţă, orbesc şi se sufocă, circa 3000 dintre ei mor în chinuri cumplite, iar aproape 7000 supravieţuiesc însă vor rămâne cu sechele grave pentru tot restul vieţii Gaze de luptă la Mărăşeşti şi pe Valea Oituzului
• bătălia de la Mărăşeşti a început la 6 august 1917 cu un atac german
cu gaze asfixiante (probabil fosgen) pe frontul Diviziei 34 Infanterie rusă, în zona pădurii Neagra, la sud de Mărăşeşti • artileria română a fost foarte activă atunci: în cursul zilei de 8 august 1917, „artileria noastră a executat trageri de baraj bătând satul Doaga cu obuze chimice” . Astfel de evenimente au dus la înfiinţarea Serviciului de gaze al Armatei române, la 26 octombrie 1917, prin parafa generalului de corp de armată şi mareşalul de mai târziu Constantin Prezan .