PROPORTIILE CORPULUI UMAN

PREMISE TEORETICE
 PROPORTIE

UN RAPORT MATEMATIC INTRE DOUĂ MĂRIMI MĂSURABILE

(UN NUMĂR)

P=a/b
UNDE:
a- MĂRIME CERCETATĂ ÎN RAPORT DE
b- MĂRIME CUNOSCUTĂ , REFERINȚĂ,

P-PROPORȚIA LUI a FATA DE b

DEX
NUMĂR
- CANTITATE DE DE ELEMENTE DE ACELAȘ FEL CARE INTRĂ ÎNTR-O ÎNȘIRUIRE

- CANTITATE CARE ARATĂ DE CÂTE ORI O MĂRIME SE CUPRINDE IN ALTĂ DE ACEEAȘI MĂSURĂ

- CEEA CE REPREZINTĂ REZULTATUL UNEI MĂSURĂRI

- SEMN GRAFIC SAU GRUP DE SEMNE GRAFICE CARE INDICĂ O ASTFEL DE CANTITATE, UN ASEMENEA REZULTAT
FORŢA NUMĂRULUI

• LUMEA VAZUTĂ CA NUMĂR

• LUMEA VAZUTĂ CA FORMĂ

• FORMA ȘI FRUMOSUL
 LUMEA VAZUTĂ CA NUMĂR

NUMĂRUL

- REZOLVĂ CONFLICTUL ÎNTRE INFINITUL LUMII CA PREZENȚĂ ȘI DIVERSITATE , ȘI EXISTENȚA CONCRETĂ LA CARE POȚI AVEA ACCES
ȘI CARE ESTE LIMITATĂ TEMPORO-SPAȚIAL

- NUMĂRUL LIMITEAZĂ

- OFERĂ ORDINE ȘI ÎNȚELEGERE

- CONDIȚIE A EXISTENȚEI
- UN LUCRU EXISTĂ ÎN MĂSURA ÎN CARE ESTE LIMITAT ȘI POATE FI ÎNȚELES PRIN MĂSURARE
- LA LIMITĂ - PRIN CORELAREA LUI(STRUCTURĂ, PROPRIETĂȚI) CU UN SISTEM DE LEGI/RELAȚII MATEMATICE

PITAGORA- ”TOTUL ESTE RÂNDUIT DUPĂ NUMĂR”

PHILALAOS (FILOSOF PITAGOREIC)- “TOATE LUCRURILE CE SE CUNOSC AU UN NUMĂR: FĂRĂ NUMĂR NU NE-AR FI CU PUTINȚĂ SĂ
CUNOAȘTEM NIMIC”

PLATON- ”NUMERELE REPREZINTĂ CEL MAI ÎNALT GRAD DE CUNOAȘTERE”

- ”NUMERELE REPREZINTĂ CUNOAȘTEREA ÎNSĂȘI”
 LUMEA VAZUTĂ CA FORMĂ

- ORICE LUCRU/FIINȚĂ ESTE DEFINIT DE O FORMĂ

- ORICE LUCRU/FIINȚĂ ESTE FĂCUT DIN PARȚI

- FORMA POATE FI- UNICĂ - SIMPLĂ

- COMPLEXĂ- REALIZATĂ DIN PARȚI COSTITITUTIVE
IDENTIFICABILE

- TOATE LUCRURILE CE EXISTĂ REFLECTĂ ÎN ANUMITE LIMITE REGIMURI DE ORDINE

(STRUCTURALE, FUNCȚIONALE)

- ORDINEA ESTE NUMĂR ȘI LEGI MATEMATICE

- ÎNTELEGEREA FORMEI PRESUPUNE:

- RECEPTAREA
- IDENTIFICAREA PĂRȚILOR
- IDENTIFICAREA RELAȚIILOR DINTRE PĂRTI

- RELAȚIA CU FORMA ESTE CONDIȚIONATĂ DE SCOP

 FORMA ȘI FRUMOSUL

- ATÂT FORMELE CÂT ȘI FRUMOSUL SUNT REALITĂȚI REGĂSITE LA NIVELE DIFERITE DE ORGANIZARE A
EXISTENTULUI ȘI A UMANULUI

- IDENTIFICAREA/CAUTAREA FORMELOR FRUMOASE ESTE DEFINITORIE ATÂT PRACTICII ARTISTICE DAR ȘI

BUNULUI-SIMT ……….IMPULS NATURAL ȘI PRACTICĂ EDUCATĂ/PROFESIONALIZATĂ

- CONECTAREA FORMELOR ȘI FRUMOSULUI SE FACE PRIN ARMONIE

- ARMONIE = POTRIVIRE DESĂVÂRȘITĂ A ELEMENTELOR/PĂRȚILOR UNUI ÎNTREG

PITAGORA- ”VIRTUTEA ESTE ARMONIE, TOT AȘA ȘI SĂNĂTATEA, ȘI TOT BINELE ȘI DIVINITATEA.
ÎN CONSECINȚĂ LUCRURILE TOATE SUNT PLASMUITE DUPĂ LEGILE ARMONIEI”.
 Teoria proportiilor corpului uman

- corpul uman este facut din părți : macro –parțile sunt segmentele
(la rândul lor definindu-se printr-un inventar morfo –structural)

- proporțiile corpului= teorie a unor paramentri umani de stabilire a unor relații matematice între părți

- scopul -dorința de căutare/înțelegere/postulare a frumosului

- interes pentru normă
- nevoia de a stabili o convenție

- exista două realități asupra carora se poate aplica problematica proporțiilor

- obiectul reprezentării (subiectul aflat “in poză”)- se caracterizează prin “proporții obiective”
- reprezentarea obiectului- imaginea propusă- se caracterizează prin “proporții tehnice”
 Obstacole
Teoretice

- azi scepticism și interes scăzut datorită

- suspiciunii de a “descifra” ceea ce de fapt noi investim în receptarea și intelegerea artistică a corpului uman
- arta definită ca manifestare a subiectivității individuale și cu +/- o dimensiune iratională nu are nevoie
de impuneri legice/ constrângătoare/ condiționante

Practice

- accesul/relația cu realitatea în termenii unei consistențe maxime de “adevăr”/ ”de real”

(funcț
(funcția/conceptul
ia/conceptul de ADEVĂR este ax al civilizaț
civilizației europene)
europene)
- receptarea /înțelegerea corpului uman în regim de maximă realitate pe cale vizuală este practic imposibilă:
1- corpul uman ca structură complexă organică introduce prea multe variabile (de formă, de mișcare)

- identificările dimensionale sunt foarte dificile datorită:

- diversitătii viului în statica/mișcare , +/- variabilele determinate odată cu trecerea timpului
- imposibilității reconstrucției artificiale în condiții de laborator/atelier
( scheletul este o realitate orientativă și imprecisă raportată la viul căruia i-a aparținut)

2- receptarea subiectului artistic (în acest caz a modelului aflat “în poză” ) cât și a produsului actului artistic
(reprezentarea subiectului în forme specifice artei ) se realizează cu ajutorul funcție văzului

- actul de a privi este “parazitat” de “deformarea perspectivală”

deci:
-între real existent și real aflat în câmp vizual într-o perspectivă oarecare există consistente diferențe
- constientizarea acestora și raportarea la ele este o practică artistică îndelungată
 CORPUL UMAN

DATE
ANTROPOLOGICE
ȘI
ANTROPOMETRICE
 OBIECTUL DE STUDIU

- CORPUL UMAN CA ÎNTREG ÎN ORTOSTATISM

- REPERELE OSOASE CA PUNCTE METRICE,
- SEGMENTELE CORPULUI (MĂSURATE ÎNTRE LIMITE ANATOMICE ȘI/SAU LIMITE VIZUALE)

MĂRIMI OPȚINUTE

-MĂRIMI ABSOLUTE- DISȚANTE MĂSURATE ÎNTRE PUNCTE METRICE

- PE VERTICALĂ(LUNGIMI)
- ORIZONTALĂ(DIAMETRE)
-MĂRIMI RELATIVE –VALORI PROCENTUALE ALE DIFERITELOR MĂRIMI RAPORTATE LA TALIE SAU ALTE
PARȚI MAI MARI-EX TRUNCHI, BUST, MEMBRE ÎN ÎNTREGIME
Sx100/TALIE SAU Sx100/TRUNCHI SAU Sx100/MEMBRU (MĂRIME RELATIVĂ INTRINSECĂ)
-CU “S” FIIND MĂRIMEA UNUI ELEMENT AFLAT ÎN STUDIU

ANALIZA DATELOR-STATISTIC ȘI COMPARATIV-EFORT DE REDUCERE A VARIABILELOR INDIVIDUALE

OBIECTIVE ANTROPOLOGICE

- IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR RASIALE

- IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR UNEI POPULA ȚII
- ANALIZA MODIFICĂRILOR MORFOLOGICE ÎN TIMP
- ANALIZA COMPARATIVĂ ÎN SERIA PRIMATELOR ȘI ÎN TRASEUL EVOLUTIV

OBIECTIVE ALE CURSULUI

- PREZENTAREA DE RAPORTURI DE PROPORȚIONARE ÎN RAPORT DE TALIE
- IDENTIFICAREA RAPORTURILOR DE PROPORȚIONARE INTRINSECI
- PREZENTAREA DIFERENȚELOR SEXUALE ȘI ÎN RAPORT DE VÂRSTĂ
CREȘTEREA CORPULUI UMAN SE ÎNSCRIE PE PERIOADA TALIE (cm) BARBATI FEMEI
- 0-18 ANI LA FEMEIE
MICI 150-159,9 140-148,9
- 0- 20 ANI LA BĂRBĂT
SUBMIJLOCII 160-163,9 149-152-9

MIJLOCII 164-166,9 153-155,9

IN RAPORT DE TALIE OAMENII SE IMPART IN CATEGORII
SUPRAMIJLOCII 167,9-169,9 156-158,9

IN GENERAL BARBATII SUNT CU 8-11 CM MAI ÎNALȚI CA FEMEILE INALTE 170-179,9 159-167,9

(TALIA FEMEI = 93%) FOARTE INALTE PESTE 180 PESTE 170

CREȘTEREA CORPULUI-TALIEI-SE REALIZEAZĂ PRIN CREȘTEREA INEGALĂ A SEGMENTELOR

SEGMENTELE AU VITEZE DIFERITE DE CREȘTERE
RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE DE DIMENSIUNILE ABSOLUTE ALE TALIEI
 STABILIREA CENTRULUI FIGURII
SUBIECT ÎN ORTOSTATISM – ANTERIOR ÎN VECINATATEA SIMFIZEI PUBIENE
- POSTERIOR ÎN PUNCTUL CEL MAI PROEMINENT AL FESEI

- RAR LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE

-simfiza se afla la 48,7-52,4% din talie
simfiza sub centrul figurii la subiecții scunzi
simfiza deasupra centrului figurii la subiecții înalți

PUNE ÎN EVIDENȚĂ ROLUL DETERMINANT AL MEMBRELOR INFERIOARE ÎN STABILIREA CENTRULUI

membrele inferioare sunt între 44,5% din talie (subiecți scunzi) și 47,7% din talie (subiecți înalți)

MEMBRELE INFERIOARE SUNT ELEMENETELE CELE MAI VARIABILE LA MODIFICAREA TALIEI

 DIAMETRE
(RAPORTARE LA TALIE)

- BIACROMIAL - 18-23% BARBAȚI

- 18-20% FEMEI
- TALIILE MIJLOCII AU DIAMETRELE CELE MAI MARI ÎN RAPORT DE TALIE
- LA FEMEI DIAMETRUL ESTE MAI MIC CA CEL BICRISTAL ȘI BIACROMIAL

- BICRISTAL (SPINA ILIACĂ ANTERO-SUPERIOARĂ) - 17,2% BARBAȚI (56,2% TRUNCHI)

- 18,5% FEMEI (59,5% DIN TRUNCHI)
- LA CREȘTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL

-BITROHANTERIAN - 18- 19% BARBAȚI

- 19-20% FEMEI
- LA CRESTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL

-BIUMERAL (PE CONTURUL DELTOIDIAN) -ESTE MAI MARE CA BITROHANTERIAN

-LA AMBELE SEXE

-CUTIA TORACICĂ ARE DIAMETRUL CORESPONDENT CU

- TALIA – INVERS PROPORTIONAL
- ACTIVITATEA FIZICĂ (INTENSĂ) – DIRECT PROPORȚIONAL
- SEXUL – UNGHIUL XIFOIDIAN LA VALORI (CCA) - 65° LA FEMEI
-70-72° LA BARBAȚI
 PROPORȚII ALE MEMBRELOR
MEMBRUL SUPERIOR

- 44,5% DIN TALIE

- 94,9% DIN BUST LA BARBAȚI
- 94,4 DIN BUST LA FEMEIE
- APROXIMATIV EGAL CU MEMBRUL INFERIOR (MASURAT DE LA ȘANTUL SUBFESIER)

TALIA MEDIE (ȘI BINE PROPORȚIONATĂ) ARE

- COTUL ÎN DREPTUL CRESTEI ILIACE
- ARTICULAȚIA RADIO-CARPIANĂ LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE IAR DIN LECTURA POSTERIOARĂ LA NIVELUL ȘANTULUI SUB-FESIER
- DEGETUL MEDIUS LA JUMATATEA COAPSEI

ANVERGURA - EGALITATEA CU TALIA RARĂ

- SUB 10 ANI- MAI MICĂ CA TALIA
- LA 10 ANI RELATIV EGALĂ
- PESTE 10 ANI MAI MARE CA TALIA CU 5-6 CM

INTRINSECI – BRAȚUL-41-42%
- ANTEBRAȚUL- 33%- SEGMENTUL CU VARIABILITATEA CEA MAI MARE LA CREȘTEREA TALIEI
- MÂNA- 24-25% (10-11% DIN TALIE- PROCENT NEMODIFICAT AL CREȘTEREA TALIEI)

MEMBRUL INFERIOR

- 50,7-54,3% DIN TALIE LA BARBAȚI

- 50,2-54,1% DIN TALIE LA FEMEI
INTRINSECI -COAPSA-50%
- GAMBA- 42%- SEGMENTUL CU CE MAI MARE VARIABILITATE LA CREȘTEREA TALIEI
- PLANTA-ÎNĂLȚIME 8% (LUNGIMEA CCA 31% DIN TALIE)
 CORPUL UMAN IN
REPREZENTARILE ARTISTICE
 PREMISE

- corpul ca întreg ori părțile constitutive reprezintă un subiect/ temă constantă in

artă

- autoreferențialitate, antropocentrism explicit sau implicit

- reprezentarea în orizont istoric se află sub dictatura“stilului”epocii/curentului artistic

- originalitatea în acest sens este un termen relativ și mai degrabă un indicator al tipului de adecvare

Repezentarea artistică a corpului uman este un indicator

rafinat dar definitoriu pentru dinamica estetică a evului
artistic/creatorului
 Obstacole
Teoretice

- azi scepticism și interes scăzut datorită

- suspiciunii de a “descifra” ceea ce de fapt noi investim în receptarea și intelegerea artistică a corpului uman
- arta definită ca manifestare a subiectivității individuale și cu +/- o dimensiune iratională nu are nevoie
de impuneri legice/ constrângătoare/ condiționante

Practice

- accesul/relația cu realitatea în termenii unei consistențe maxime de “adevăr”/ ”de real”

(funcț
(funcția/conceptul
ia/conceptul de ADEVĂR este ax al civilizaț
civilizației europene)
europene)
- receptarea /înțelegerea corpului uman în regim de maximă realitate pe cale vizuală este practic imposibilă:
1- corpul uman ca structură complexă organică introduce prea multe variabile (de formă, de mișcare)

- identificările dimensionale sunt foarte dificile datorită:

- diversitătii viului în statica/mișcare , +/- variabilele determinate odată cu trecerea timpului
- imposibilității reconstrucției artificiale în condiții de laborator/atelier
( scheletul este o realitate orientativă și imprecisă raportată la viul căruia i-a aparținut)

2- receptarea subiectului artistic (în acest caz a modelului aflat “în poză” ) cât și a produsului actului artistic
(reprezentarea subiectului în forme specifice artei ) se realizează cu ajutorul funcție văzului

- actul de a privi este “parazitat” de “deformarea perspectivală”

deci:
-între real existent și real aflat în câmp vizual într-o perspectivă oarecare există consistente diferențe
- constientizarea acestora și raportarea la ele este o practică artistică îndelungată
soluțiile practice în spațiul artistic:

-divizarea întregului (talia)

-multiplicarea unei unități

Soluția egipteană
 CONDIȚIONĂRI

-arta egipteană este - aservită efortului de glorificare

- funerară,
- cultică,
- cu dimensiune magică

- există un dezinteres fundamental pentru mundanul carnal,

schimbator și perisabil ce așteaptă confirmarea eternului

- viața adevarată și eternă este după moarte

- existentul uman este îngemănarea “KA”-ului si “MAAT”-ului

- corpul uman este substrat material necesar și obligatoriu pentru

KA- de unde și impunerea păstrării sale independent de
organicitatea și funcționalitatea sa
- ARTA EGIPTULUI O ARTĂ A “DUBLULUI NEMURITOR”.
- păstrarea ca formă duce la dezvoltarea tehnicilor de mumificare
 REPREZENTAREA

- arta neimitativă

- ignoră organicitatea corpului și a mișcărilor

(sunt mecanice)

- construcția presupune
un asamblaj,
o serie de translatări de contur a segmentelor
(cap din profil ,ochi din față, trunchi din față,
bazin din profil membre superioare din față cele inferioare din profil)
nu există racourci, reprezentare a spațiului
 Tehnica reprezentari
presupune:

- existența, pre-existența unei unități ce se va multiplica

- rețele premergatoare imaginii ca dezvoltare a unității în raport de care se trasează conturul

- talia 18/22 unități, înalțimea sezând 15 unități lungimea , plante 3 unități, gamba 5

- notate pe grundul zidului sau pe suprafețele pietrelor

(pentru sculptură -pe trei laturi, deci trei imagini corespunzătoare feței,profilului și bazei
reunirea acestora făcându-se prin “rotunjirea” muchiilor de întâlnire odată cu avansarea sculpturii)

- rețelele au semnificație construcțională și se adresează

reprezentării cu specificitate pentru - statică, mișcare
- oameni sau animale,
- personaje sau faraon,

fiecărei abordări atribuindu-i-se o rețea și un altgoritm de trasare

Soluția greacă
 CONDIȚIONĂRI

- debutul artei grecești preia

soluția egipteană

- axul cultural și apariția filosofiei

reformulează modul de
reprezentare
 1- antropocentrism organic și funcțional
ține cont de
- organizarea organică a formelor
- recepția vizuală- în special a lucrării (cunoșteau și manipulau deformarea perspectivală)

2- supun construcția și reprezentarea,

principiilor amoniei și recepției vizuale

“Crisipus………susține că frumusețea nu constă din

elemente ci din raporturile armonioase dintre părți:
proporțiile unui deget față de altul, al restului
mâinii față de încheietură, al acestora față de
antebraț, al antebrațului față de întregul braț, în
fine al tuturor părților față de toate celelalte, așa
precum se indică în canonul lui Policlet”
 3- armonia este gandită ca opoziția contrariilor

(par- impar, masculin- feminin, plus- minus, finit- infinit, pătrat- dreptunghi, linie
dreaptă- linie curbă, iubire- ură, pace- razboi, liniste- neliniste, static- mișcare)

- la început doar un element al opoziției reprezentând perfecțiunea

- ulterior armonia reiese prin coexistența contrariilor, echilibrul dinamic

- postularea unei polarități între două entități contradictorii

iar “conflictul” lor, originea armoniei

4- imagine/forma este “cuplată” cu esteticul:

formele în modul de construcție și cu o anumită armonie trebuie să

surprindă frumusețea- legic

- “homo bene figuratus” este centrat în număr:

“frumosul iese la iveală, încetul cu încetul, prin imbinarea
mai multor numere”
- postularea unor relații exprimate ca termeni ai unei fracții
- se naște o estetică cu fundament în relaționare cuantificabilă
(a părților între ele și a lor cu întregul,
și
și toate exprimate în numere reale întregi)
 CONCEPTE

eurytmia
- ”înfațișare plăcută și aspect potrivit”
- permite ajustări/modificări ale
formelor/întregului în raport de recepția vizuală

symmetria
- definiția normativă- armonia parților între ele și a lor față de întreg

-principiu estetic

proportio
- soluția tehnică, metoda prin care relațiile armonioase sunt “traduse” in
practică
Exemplificare
- fața (menton-inserția părului)=1/10 din talie

- mâna 1/10 din talie

- capul =1/8 din talie

- fața și gât până la mărul lui Adam = 1/6 din talie

- cap și gât pâna la mărul lui Adam= ¼

- vertex-linia mamelonară – ¼ din talie

- ombilicul –la 4/6 din talie

- simfiza pubiană – la ½ din talie

- anvergura egală cu talia

- antebrațul și mâna – ¼ din talie

- gamba – ¼ din talie

- lungimea plantei – 1/6 din talie

Soluția Evului- Mediu
 CONDITIONARI

-EvuL Mediu creștin se naște violent/în violență și în antiteză cu antichitatea

(deși începută în acest mod va recupera și încorpora lent filosofia greacă )

-propune o reformulare fundamentală de organizare

- teologică,
- socială
- a valorilor,etc

-interesul pentru om ca existență materială în severă diferență față de antichitatea anterioară

-dialectica corp-spirit rezolvată în favoarea spiritului și în detrimentul carnalului și corporalității- corpul

devalorizat
în Egiptul antic –dezinteres
în Evul Mediu -devalorizare, o minimalizare a relaționării cu acesta
 REPREZENTAREA

– o cvasi-necesitate- reglementată

- prin diferență față de antichitate

- de o reformulare ideologică (perioada iconoclastă)

- sub 2 tipuri de soluționări- bizantină

- romanică (ce se va dezvolta în cea gotică)
(corespunzator împărțirii Imperiului Roman ulterior creștinat)

- reprezentarea vizuală

-realitatea contingentă, materială – devalorizare adresată atât corpului cât și spațiului

- trebuie să propună/includă o dimensiune non vizuală, spirituală ( sa o reprezinte)

- iconicul medieval prezintă în aceeași imagine

- realitatea sub aspecte evidente
- aspecte ce nu ar putea fi reprezentate în plan, prin corespondență cu experiența vizuală
(reflex și efort al intenției de reprezentare a nereprezentabilului)
 REPREZENTAREA BIZANTINĂ

ÎNTR-O OARECARE CONTINUITATE CU CEA ANTICĂ-ȚINE CONT DE ORGANICITATEA CORPULUI

RENUNȚĂ LA ANTROPOMETRISM ȘI RELAȚIONAREA PARȚILOR

SCHEMATIZARE REPREZENTATIONĂ ATÂT A CORPULUI CÂT ȘI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR (SPAȚIU FIZIC , PERSPECTIVA, ETC)

PROPUNE O FIGURARE PRIN MULTIPLICAREA MODULULUI

MODULUL = CAPUL/FAȚA (TESTA, VISA)

-PORTRETUL CÂMP AL MANIFESTĂRII EXPRESIEI SPIRITUALE

MANUALUL ZUGRAVULUI DE LA MUNTELE ATHOS – ERMINIA

TALIA= 9 CAPETE
PORTRETUL ÎMPĂRȚIT PRIN TREIMI
TORSUL =3 UNITĂȚI
ÎNĂLȚIMEA PLANTEI=1/3 UNITĂȚI
GÂTUL= 1/3 UNITĂȚI
½ TORACE= 1+1/3 UNITĂȚI
SEGMENTELE MEMBRULUI SUPERIOR= 1 UNITATE
LUNGIMEA PLANTEI= 1 UNITATE

ORIGINEA ERMINIEI–MĂSURĂTORI PE BAZĂ NUMERICĂ A UNEI CONFREERI CĂRTURĂREȘTI ARABE DIN ORIENT ÎN SEC IX (“FRAȚII PURITĂȚII”) CARE PROPUN O COSMOLOGIE
“ARMONICĂ” PRIN MUMĂR (ORIGINE ȘI REFERINȚĂ ANTICĂ), FĂRĂ LEGATURĂ CU PRACTICA ARTISTICĂ SAU DE ATELIER

REPREZENTAREA ARE O DIMENSIUNE PRACTICĂ- MODALITATE RAPIDĂ, EFICIENTĂ, UȘOARĂ, CU MINIM DE MIJLOACE, A FIGURII
(EX-FOLOSIREA UNUI COMPAS )
 REPREZENTAREA ROMANICA
FĂRĂ REFERINȚĂ ȘI LEGATURĂ CU ORGANICUL

SCHEMATIZARE LA MAXIM- INTERES DOAR PENTRU

CONTUR ȘI MARCAREA SUGERATĂ A MIȘCĂRILOR

ÎNSCRIEREA CORPULUI PRIN ȘI ÎN FORME GEOMETRICE

CONSACRATE CA PURE/PERFECTE CU CONȚINUT TEOLOGIC

REFERINȚA PENTRU ATELIER-VILLARD DE HONNECOURT CE PROPUNE O METODĂ

EXPEDITIVĂ DE DESEN
SOLUȚIA RENASTENTISTĂ
 CONDIȚIONăRI
UN COMPLEX DE FACTORI

ORIGINEA PLATONICĂ ASUPRA LUMII DAR CITITĂ PRIN COD CREȘTIN

- LUMEA ESTE O FIINȚĂ ÎNSUFLEȚITĂ (MACROCOSMOS)
- OMUL ESTE O “LUME MICĂ” (MICROCOSMOS DUPĂ IMAGINEA DIVINĂ)

TEORIA PROPORȚIILOR CAPĂTĂ VALENȚE NOI MARCATE DE VENERAȚIE

-MATERIALIZARE A UNUI POSTULAT METAFIZIC
-PROPORȚIILE FIINȚEI SUNT UN PLAN ARMONIOS A CREAȚIEI DIVINE EXPRESIE A ARMONIEI DINTRE
MACRO- ȘI MICRO-COSMOS

SINTEZĂ A SPIRITULUI - MISTIC (PLATON)

- RAȚIONAL (ARISTOTEL)-GENEREAZĂ O ESTETICĂ NORMATIVĂ

O TEORIE MATEMATICĂ ȘI SPECULATIVĂ DEODATĂ CENTRATĂ ÎN JURUL SECȚIUNII DE AUR

CONDIȚIE A PRACTICII ARTISTICE

ARTELE DEVIN LIBERALE ȘI VALIDE PE “PIAȚA INTELECTUALĂ”

SE NAȘTE INDIVIDUALITATEA CREATOARE

ORIGINEA ÎN SOLUȚIA BIZANTINĂ DE 9 CAPETE

ATENȚIA ASUPRA CORPORALITĂȚII SE MUTĂ DE LA FIGURAREA “IDEALULUI” LA PLURALITATEA DE TIPURI

“CARACTERISTICE” ȘI FRUMOASE
 REPREZENTAREA

RAȚIONALIZAREA SPAȚIULUI FIZIC - FOARTE IMPORTANTĂ

SE IDENTIFICĂ 2 SISTEME
LEON BATTISTA ALBERTI
LEONARDO DA VINCI
SE DORESC DUSE LA RANGUL UNEI ȘTIINȚE EMPIRICE

LEON BATTISTA ALBERTI

EFORT DE PERFECȚIONARE A METODEI BIZANTINE

ANEXAREA A UNUI SISTEM DE MASURATORI (PICIOARE, DEGETE, MINUTA) ȘI ÎNSCRIEREA ÎN TABELE
 LEONARDO DA VINCI

- EFORT DE PRELUCRARE ELABORATĂ A MATERIALULUI

- MĂRIRE A CÂMPULUI DE OBSERVAȚIE

- DEBUT ÎN DIVIZAREA ITALO-BIZANTINĂ LA CARE ANEXEAZĂ RELAȚIONAREA PRIN FRACȚII ORDINARE

- IDENTIFICĂ FRUMOSUL CU NATURALUL

- INVESTIGARE SISTEMATICĂ A STRUCTURILOR SI FUNCȚIONALITĂȚII ANATOMICE

- ÎNCERCARE DE SISTEMATIZARE A VARIABILELOR ȘI DE CUPLARE A TEORIEI PROPORȚIILOR CU CEA A MIȘCĂRII

- PRINCIPIUL MIȘCĂRI CONTINUE ȘI UNIFORM CIRCULARE
- IDENTIFICĂ SUBIECTIVITATEA ȘI EFORT DE LEGITIMARE ȘI RATIONALIZARE A EI
- MIȘCAREA ORGANICĂ = VOINȚA SUBIECTIVĂ A SUBIECTULUI DE REPREZENTAT
- ABERAȚIILE VIZUALE= EXPERIENȚĂ SUBIECTIVĂ A ARTISTULUI ȘI A SPECTATORULUI

- INOVAȚIA PRIN EFORTUL DE ARMONIZARE A UNEI TEORII MATEMATICE CU UNA FIZIOLOGICĂ ȘI CU CEA A
PERSPECTIVEI
 DURER

MARCHEAZA TRECEREA DE LA GOTIC LA RENAȘTERE

EFORT DE CONSTRUCȚIE A UNEI ȘTIINȚE ANTROPOMETRICE

DEBUT SUB MODELUL ITALO-BIZANTIN

- DIVIZAREA UNITĂȚII PÂNĂ LA A-3-A PARTE A MINUTEI ALBERTIENE (1/600 DIN TESTE)

IMPRESIONANT EFORT DE - MĂSURARE

- DEFINIRE A - TIPULUI CARACTERISTIC (26 SETURI DE PROPORȚII ȘI CEL DE COPIL)
- NORMALULUI ȘI ANORMALULUI
- ÎNTREGULUI ȘI SEGMENTE CARACTERISTICE (PORTRET, MÂNA, PLANTA)
-REDUCȚIE GEOMETRICĂ A FORMELOR

PERDE LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICĂ PRIN COEFICIENT DE APLICABILITATE MINIMAL (ÎN ATELIER)
Teoria proporțiilor în perspectiva
modernă
VICTORIA PRINCIPIULUI SUBIECTIVITĂȚII

POSTULAREA ȘI CONSTIENTIZAREA
SUBIECTIVITĂȚII ÎN ARTĂ CONDUCE
TEORIA PROPORȚIILOR SPRE O
MINIMIZARE A ROLULUI ȘI APLICABILITAȚII EI

DUPA SEC XV SE AFIRMĂ INDEPENDENȚA

ȘI RELATIVITATEA ELEMENTELOR IMPLICATE
ÎN ORGANIZAREA ARTISTICITĂȚII
- SUBIECT
- ARTIST
- SPECTATOR

DEZVOLTAREA ARTELOR CU INSERTUL SUBIECTIV

POATE ÎMPĂRȚI FORMELE DE MANIFESTARE ÎN
- SUBIECTIV PICTURAL
AMENDEAZĂ FORMELE ÎN
FAVOAREA SENTIMENTULUI/SENZAȚIEI
- SUBIECTIV NON-PICTURAL
AMENDEAZĂ FORMELE ÎN
FAVOAREA UNOR DEFORMĂRI
CU CARACTER EXPRESIV
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ