1 STRUCTURI DE SUPRAFATA

-piele
-pilozitate
-fanere
-tesut gras
-vene superficiale
Pielea este alcaturita
din:
-EPIDERM: fir de par,strat cornos, strat bazal, strat papilar
-DERM: radacina firului de par(folicul),terminatii nervoase, glanda sudoripara, glanda sebacee, vase de
sange, coron
-HIPODERM


Grosima: 0.5-3-4mm
Stratul bazal- strat germinativ al celui cornos care se exfoliaza constant
-pigmentar-melanocite ce elibereaza melanina a intercelular
Stratul papilar:-vascularizat
-cu 1-2 creste la degete ofera amprentele (creste dermice)
Hipoderm:- tesut conjunctiv-celule cu potential de transformat in adipocite,

Epidermul-tesut epitelial
-rol de protectie mecanica
-culoarea dependenta de cantitatea de melanina si vascularizatia subdiacenta
Dermul-tesut conjunctiv
-depozitar: -al retelelor vasculara de culoare roz, nutresc (si epiteliul-imbibitie)
-al receptorilor tactili (tactilitate fina, grosiera,vibratorie) receptorilor termici si cei durerosi
(terminatii nervoase libere) receptorilor termici si cei durerosi(termici nervoase libere)
-responsabil de textura pielii: travee fibrilare si stratul papilar (creste dermice-amprente); elasticitatea
pielii-fibre elastice
Hipodermul:-tesut conjunctiv
-celulu se pot transforma in adipocite reunite prin fibre conjunctive in grupuri (celule)
-aderent la derm
-tesut cu lax profund-independenta relativa a pielii fata de structuri aflate sub acesta
-exista aderente la structuri produnde(fascie, periost) generand depresiuni, santuri,gropite
Santele le suprefata corpului au origini:
-aderenta a hipodermului
-pliunri de miscare- ex. Gat,toraco-abdominal
-musculare-generate de muschii pielosi
-riduri-generate odata cu pierderea elasticitatii pielii
-de structura-ex papile dermice

2.FANERE
Faneros=aparent
=la animale cu rol defensiv
Cuprinde unghiile si parul
Unghile
-productii epidermice cornoase
-lame convexe transversal
-individualizate la nivel de persoana si deget
Alcatuit din: radacina,lunula,parie vie,parte moarta, cutia dermo-epidermica
Parul
-productie epidermica filiform-cilindrica- crestere continua sau dimensiune fixa (cili)
-celulele se aseaza concentric-fct dispozitia keratinet aspectul tulpinei (neted, cret)
-colorat-continutul de melanina
-primul par=lanugo
-pe corp partile paroase alterneaza cu cele fara(pot avea puf)
-localizarea definitiva post-pubertate
-dimorfism9caracter sexual secundar- hormonii sexuali si corticosuprarenalieni)
*femeie-definitorie capilar9neurocraniu)axilar si pubian(triunghi)
*barbat-regiuni mai extinse-cap neurocraniu, barba, mustata ; gat;toracic antrior cu prelungire
abdominala cu legatura pubiana(romb);membre-spre extremitati mai dens(nu si palmar si plantar)
-dispozitie dupa linii curbe cu vartejuri divergente sau convergente
-viteza de crestere diferita-mai accentuata la cap



3.DEPUNERILE ADIPOASE
Grasimea
Barbat s uscata/apa 40%/60%, schelet 20%, musculatura 40%, grasime 20%
Femeie- s uscata/apa 38/62%, schelet 15%, musculatura 36%, grasime 30%
-forma de depozit energetic
-cu rol decundar-protectie-mecanica si termica
-rezerva de apa
Depunere sistematica dar discontinua
-sub control hotmonal
*interstitial-cantitate mica
-intre corpii musculari
-in jurul-tendoanelor
-vaselor/nervi,
-organelor,(peerivisceral)
9aici cantitatea poate fi mare +/- hipertorfia tubului digestiv)
*subtegumentar- spatiu de electie,cantitatea poate fi foarte mare
-aderent la derm
-fluctuent fata de structurile de sub ea
-depunere discontinua conditionata de pensarila aderentiale
(de aderenta, de miscare, musculare,da varsta, de structura)



CONSIDERATII ANATOMO-PLASTICE
-depozitele moduleaza/sterg informatii morfologice subdiacente
-creaza forma noi anexate celor ostea-musculare +/- viscerale
-depozitarea se face cu electie in zone median a corpului
Particularitati dete de sex; -grad/cantitate de incarcare; -aderente conjunctive
-modilitatea depozitelor de relatia cu structurile de dedesupt
-mica in locuri cu aderenta si incapsulare (palma,planta)
-mare la prezenta tesutului conjunctiv lax
(reg. post. A membrelor,trunghiul anterior)
-la variatii rapide de masa/volum apar modificari de aspect a suprafetelor (capitonaj,vergeturi)

DEPUNERILE PE SEGMENTE
CARACTERISTICE DIMORFICE
Cap
-minim la nivelul neurocreniului
-la nuvelul viscerocraniului
-la nivelul lui Bichat
Modifica geometrie segmentului submandibular
-aderente submentoniere( barbia dubla)
Gat
-circular-colierul Venerei (pliuri de miscare)
Trunchi posterior
-simplifics planurile musculare pastrandu-se santul median
-barbat-depunere preponderent superioara9largirea cefei),
-inferior limitarea pelvina-inel de depozit grasos
-femeie-depunere preponderent inferioara
-fara limitare pelvina trecere graduala spre bazin
-muta localizare ,,taliei la orificiul inferior al cutiei toracice
- +/- cute de origine vestimentara
Bazin
-limitare sacrale-femei-gropite lombare laterale si inferioare
-marcarea triunghiului sacrat
-acoperirea gluteilor
-gluteul mijlociu-limitare iliaca barbat
-pasaj peste creasta iliaca la femei (muta ,,talia)
-gluteul mare-acoperit
-limitare la turerozitatea ischiadica-aderenta puternica
(buzunar de depozit)
-acoperirea este responsabila de forma fesei
-particularitate feminina/rasiala-steatopigie
Coapsa (superios si posterior)
-limitare retro-trohanteriana(foseta)
-forme continue la femei si pensate iliac la barbat
Trunchi anterior
Toracic
-centrarea glandelie mamare
Fara a depasi marginile laterale ale pectoralilor
La barbat formeaza sant submamar (+/- gluecomastie)
Abdominal
-periom bilical (adancire-crater)
Cu predominanta intrefioara
Limitare inghinala (aderenta)
Genereaza forma bazinului inferior (40-60 grd)
Flancuri-limitare iliaca la barbat
Pubian
-santuri laterale , muntele lui Venul la femei
MEMBRUL SUPERIOR
-brat-lmitare axiala
-depunere circulara cu predominanta posterio-mediala
(retro-deltoidian,tricipital)
-aderente la nivelul cotului-sant orizontal in extensie
-antebrat-circular cu predominenta antero-mediala
-limitare stiloidiana (gropita)
Mana-depunere posterioara cu aderente la articulatiile metacarpo-falangiene
(gropite in extensie)
-limitare palmara si la nivelul degetelor (grasima incapsulata)
MEMBRUL INFERIOR
Coapsa-depozit subtrohanterian-caracteristic femeii
-mareste diametrele transversal
-inferior-depozitare circulara
-preponderenta postero-mediala si condilian mediala
-aderente rotuliene
Gamba-depunere circulara
-aderente maleolare-santuri transversale +/- gropite melaolare
Plantar-limitare plantare si depunere dorso-plantara
Sistem venos superficial
Sistemul circulator- este un ansamblu cirsiv de tuburi
Transporta sange intr-un flux unidirectionat
Posibilitate datorita prezentei inimii-pompa
Conventional vasele ce transporta sange ce pleaca de la inima se numesc artere , iar vasele ca
transporta sange inspre inima se numesc vene.
-ARTERELE transporta sangele pompat de inimi si incarcat cu oxigen spre celulele organelor
-VENELE realizeaza intoarcere sangelui la inima (pompa)
Dupa ce sangele a parcurs organele unde s-au realizat schimburile de substante si gaze intre
acesra si celulele organelor
Mecanismul schimburilor realizate intre sistemul circulator si celulele organismului presupune
existenta unui vas cu structura adaptata vasul capilar- dezvoltare a arborelui arterial.
Sistemul venos superficial-Este o parte a sistemului venos
-colecteaza sangele din structurile de suprafata
-dreneaza o cantitate de sange variabila in raport de
-cantitate de dange din structuri
-starea de activitate a structurilor
-anumiti factori externi vaselor
-modificari de temperatura
-obstacole, etc.

CONSIDERATII GENERALA ANATOMO-PLASTICE
-elemente morfologice de suprafata
-importante structuri morfo-plastice
-variabilitate-localizare;-densitate;-volum;-lectura
*localizare in hipoderm
-relativ independent de piele si structuri subdiacente
*traiect-independent cu mare variabilitate individuala
(cu cat se afle mai departe de inima, la extremitati)
-traiect relativ constant mai aproape de inima
-relativa autonomie fata de sistemul profund
-in care se varsa in locuri tehnice
-prezinta anastomoze
-vase de legatura intra ramuri venoase principale
-se realizeaza atat pe orizontala la nivelul retelei cat si pe verticala cu
sistemul venos profund
-venele trec-in general intre diversele structuri;- frecvent prin structurile
musculare
Venele capului: preauriculara, temporala,frontala, angulara,faciala,jugulara anterioara,jugulara
interna, jugulara externa.
Venele superficiale ale mainii: radiala, ulnara,claterala a degetului mic,colaterala a degetului
mare,venele colaterala ale degetelor. (arcada dorso plantara) (anastomoza venoasa),(arcada
dorso-palmara)
Venele superficiale reg. antebrat anterior si plica cotului: radiala, bazilica, medio-
bazilica,medio-cefalica,ulnara; (retea anastomotica antebrahiala)
Venele superficiale antebratului posterior:cefalica, radiala,(retea anastonotica a reg
posterioare a antebratului) , (retea venoasa dorso palmara)
Safena interna(Venele piciorului)(de sus in jos)perfoarea fasciei lata si varsarea in vena
femurala), vena afluenta a safenei interne,vena afluenta gambiera, (traseul safenei interne pe
marginea mediala a tibiei) (traseu traseu premaleolar a safenei interne), (extremitatea laterala
a arcadei dorso plantare, originea safenei externe) (arcada dorso plantara), vena colaterala a
degetului.
Vena safena externa(partea posterioara a piciorului):9perforarea fascici crurale pentru varsare
in vena popliteiei) (vas secundar ce sa dreneaza in safena) (traseul retromaleolar al safenei
externe)
PROPORTIILE CORPULUI UMAN
PREMISE TEORETICE
Un raport matematic intre doua marimi masurabil (un numar)
P=a/b
-unde a=marime cercetata in raport de
b-marime cunoscuta, referinta
P=proportia lui a fata de b
DEX
Numar
-cantitate de elemente de acelasi fel care intra intr-o insiruire
-cantitare cara arata de cate ori o marime se cuprinde in alta de aceeasi masura
-ceea ce reprezinta rezultatul unei masurari
-semn grafic sau grup de semne grafica care indica o astfel de cantitate un asemenea rezultat
Forta numarului
-lumea vazuta ca numar
-lumea vazuta ca forma
-forma si frumosul

Lumea vazuta ca numar
Numarul
-rezolva conflictul intre infinitul lumii ca prezenta si diversitate, si existanta concreta la care poti
avea acces
-numarul limiteaza
-ofera ordine si intelegere
-conditie a existentei:-un lucru exista in masura in care este limitat si poate fi inteles prin
masurare; - la limita prin corelarea lui (structura,proprietati) cu un sistem de legi/relatii
matematice
Pitagora - ,,Totul este randuit dupa numar
Philalaos (filosof pitagoreic) : ,,Toate lucrurile ce se cunosc au un numar; fara numai nu ne-ar di
cu putinta sa cunoastem nimic.
Platin : ,,Numerele reprezinta cel mai inalt grad de cunoastere.
,,Numerele prezinte cunoasterea insas
Lumea vazuta ca forma
-orice lucru /fiinta este definit de o forma
-orice lucru/fiinta este facut din parti
-forma poate di unica-simpla
-complaxe-realizata din parti constitutive/identificabile
-toate lucrurile ce exista reflecte in anumite limite regimuri de ordine(structurale,finctionale)
-ordinea este numar si legi matematice
-intelegerea formei presupune:
-receptarea
-identificarea partilor
-identificarea relatiilor dintre parti
-relatia cu forma este conditionata de scop
Forma si frumosul
-atat formele cat si frumosul sunt realitati regasite le nivele diferite de organizare a existentului
si a umanului
-identificarea/cautarea formelor frumoase este definitorie atat practicii artistice dar si bunului
simt.impuls natural si practica educata/profesionalizata
-conectarea formelor si frumosului se face prin armonie
-armonie=potrivire desavarsita a elementelor/partilor unui intreg
Pitagora-,, Virtutea este armonie, tet asa si sanatatea, si tot binele si divinitatea.In consecinta
lucrurile toate sunt plasmuite dupa legile armoniei.
Teoria proportilor corpului uman
-corpul uman este facut din parti-macro-partile sunt segmentele
(la randul lor definindu-se printr-un inventar morfo-structural)
-proportiile corpului=teorie a unor parametri umani de stabilire a unor relatii matematice intre
parti
-scopul- dorinta de cautare/intelegere postulare a frumosului
-interes pentru norma
-nevoia de stabili o conventie
-exista doua realitati asupra carora se poate aplica problematica proportiilor
-obiectul reprezentarii (subiectul aflat ,,in poza) se caracterizeaza prin ,,proportii
obiective
-reprezentarea obiectului-imaginea propusa-se caracterizeaza prin ,,proportii tehnice


Obstacole
Teoretice
-azi scepticism si interes scazut datorita
-suspiciunii de a ,,descifra ceea ce de fapt noi incestim in receptare si intelegerea
artistica a corpului uman
-arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/- dimensiune ieationala nu
are nevoie de impuneri legice
Constrangatoare conditionate
Practice
-accesul/relatia cu realitatea in termenii unei consistente maxime de ,,adevar/,,de real
(functia de adevar este ax el civilizatiei europene)
-receptarea/intelegerea corpului uman in regim de mexima realitate pe cale vizuala este prectic
imposibila:
1-corpul uman ca structura complaxa organica introduce prea multe variabile( de forma, de
miscare)
-identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita:
-diversitatii viului in statica /miscare, +/- temporalitate
-imimposibilitatii reconstructiei ertificiale in conditii de laborator/atelier
(scheletul este o realitate orientativa si imprecisa reportata la viul caruia i-a apartinut)
2-receptarea subiectului ertistic (in acest caz a modelului aflat ,,in poza) cat si a produsului
actului artistic
(reprezentarea subiectului informe specifice artei) se realizeaza cu ajutorul functie vazului
-actul de a privi este ,,parazitat de ,,deformarea perspectivala

-inrea real existent si real aflat in camp vizual si intr-o perspectiva
oarecare exista consistente diferente
-constientizarea acestore si raportarea le ele este o practica artistica indelungata
CORPUL UMAN
DATE ANTROPOLAGICE SI ANTRUPOMETRICE
Obiectul de studiu
-corpul uman ca intreg in ortostatism
-reperele osoase ca puncte metrice,
-segmentele corpului (masurate inre limite anatomice si/sau limite vizuale)
Marimi obtinute
-marimi absulute distante masurate intre puncte mertice
-pe verticala(lungimi)
-orizontala(diametre)
-marimi relative- valori procentuale ale diferintelor marimi raportate la talie sau alte parti mai
mari ex trunchi, bust,membre in intregime
Sx100/talie sau sx100/trunchi sau sx100/membru 9marime relativa intrinseca)-cu ,,s
fiin marimea unui element aflat in strudiu
Analiza datelor-statistici si comparativ-effort de reducere a variabililor individuale
Obiective antropologice
-identificarea caracteristicilor rasiale
-identificarea caracteristicilor unei populatii
-analiza modificarilor morfologice in timp
-analiza comparativa in sera primatelor si in traseul evolutiv
Cresterea corpului uman inscrie pe perioada
-0-18 ani la femeie
-0-20 ani la barbat
In raprt de taliea oamenii se impart in categorii
In general barbatii sunt cu 8-11 cm mai inalti ca femeile
(talia femei-93%)
Cresterea corpului-taliei-se realizeaza prin cresterea inegala a regmentelor
Segmentele au viteze diferite de crestere
Reporturile segmentelor corpului sunt dirijate de dimensiunile absolute ale taliei
Stabilirea centrului figurii
Subiect in ortostatism-anterior in vecinatatea simifizei pubiene
-posterior in punctul cel mai proeminent al fesei
-rar la nivelul simifizei pubiene
-simfiza se afla la 48,7-52,4% din taliea
Simifiza sub cenrul figurii la subiectii scunzi
Simifiza deasupra centrului figurii la subiectii inalti
Pune in evidente rolul determinent al membrelor inferioara in stabilirea centrului
-membrele inferioare sunt intre 44,5% din talie (subiecti scunzi) si 47,7% din talie (subiecti
inalti)
Membrele inferioare sunt cele mai variabile la modificarea taliei
Diametre(raportarea taliei)
Biacromial
-18-23%barbati
-18-20& femei
-taliile mijlocii au diametre cele mai mari in raport de talie
-la femei diametrul este mai mica ca cel bicristal si biacromial
Bicristal (spina iliaca antero-superioara)
-17,2% barbati (56,2% trunchi)
-18,5%femei(59,5% din trunchi)
-la cresterea taliei scade diametrul bicristal
Bitrohanterian
-18-19%barbati
19-20%femei
-la cresterea taleiei scade siametrul bicristal
Bihumeral (pe conturul deltoidian)
-este mai mare ca mitrohanterian
-la ambele sexe
Cutia toracica are diametrul corespondent cu
-talia-invers proportional
-activitatea fizica9intensa)-direct proportinal
-sexul-unghul xifoidian la valori (cca) -65fok la femei; -70-72fok la barbati.
PORPORTII ALE MEMBRELOR
Membrul superior
-44,5%din talia
-94,9% din bust la barbat
-94,4 don bust la femei
-aproximativ egal cu membrul inferior 9masurat de la santul subfesier)
Talia medie (si bine proportionata) are
-cotul in dreptul crestei iliace
-articulatii radio-carpiana la nivelul simfizei pubiene iar din lectura posterioara la nivelul
santului sub-fesier
-degetul medius la jumatatea coapsei
Anvergura-egalitatea cu talia rara
-sub 10ani-mai mica ca talia
-la 10ani relativ egala
-peste 10ani mai mare ca talia cu 5-6cm
Intrinseci
-bratul-41-42%
-antebratul -33% segmentul cu variabilitatea cea mai mare la cresterea taliei
-mana 24-25% (10-11% din talie-procent nemodificat la cresterea taliei)
Membrul inferior
-50,7-54,3% din talie la barbati
-50,3-54,1% din talie la femei
Intrinseci
-coapsa 50%
-gamba 42% -segmentul cu cea ami mare variabilitate la cresterea taliei
-planta-inaltimi 8% (lungimea cca 31% din talie)
CORPUL UMAN IN REPREZENTARILE ARTISTICE
Premise
-corpul ca intreg ori partile constitutive reprezinta un subiect/tema constanta in arta
-autoreferentialitate, antropocentrism explicit sau implicit
-reprezentarea in orizont se afla sub dictatura stilului epocii/curentului artistic
-originalitatea in acest sens un termen relativ si mai degraba un indicator al tipului de adecvare
Reprezentarea artistica a corpului uman este un indicator rafinat dar definitoriu pentru
dinamica astetica a evului artistic/creatorului.

Solutii practice in spatiul artistic:
-divizarea intregului(talia)
-multiplicarea unei unitati
Solutia Egipteana
Conditionari
-arta egipteana este:
-aservita efortului de glorie
-funerara
-cultica
-cu dimensiune magica
-exista un desinteres fundamental pentru mundanul carnal, schimbator si perisabol ca asteapta
confirmarea eternului
-viata adevarata si eterne dupa moarte
-existentul uman este ingemarea ,,KA-ului si ,,MAAT-ului
-corpul uman este substrat material necesar si obligatoriu pentru Ka- de unde si impunerea pastrarii sale
independent de organicitatea si functionalitatea
-ARTA EGIPTULUI O ARTA A ,,DUBLULUI NEMURITOR.
-pastrarea ca forma duce la dezvoltarea tehnicilor de mumifocare
Reprezentarea
-arta neimitativa
-ignora organicitatea corpului si a miscarilor (sunt mecanice)
-constructia presupune un asamblaj,-o serie de translatari de contur a segmentelor (cap din profil,ochi
din fata, trunchi din fata, bazin din profil, membre sup din fata, cele inf din profil);- nu exista recourci
,reprezentare a spatiului
Tehnica reprezentari presupune:
-existente, pre-existenta unei unitati ce se ma multiplica
-retele premergatoare imaginii care dezvoltare a unitatii in raport de care se traseaza conturul
-talia 18/22 unitati, inaltimea sezand 15unitati lungimea, plante 3unitati, gamba 5
-notate pe grundul zidului sau pe suprafetele pietreor
(pentru sculptura pe trei laturi deci trei margini corespunzatoare fetei, profilului si bazei, reunirea
acestora facandu-se prin ,,rotunjirea muchiilor de intalnire odata cu avansarea sculpturii)
-retelele sau semnificatie constructionala si se adreseazareprezentarii cu specificitate pentru :-
statica,miscare;-oameni sau animale;-personaje sau faraon.
Fiecare abordari atribuindu-i-se o retea su un altgoritm de trasare
Solutia greaca
Debutul artei grecesti preia solutia egipteana
-axul cultural si aparitia filozofiei reformuleaza modul de reprezentare
1- antropocentrism organic si functional tine cont de:
-organizarea organica a formelor
-de receptia vizuala-in special a lucrarii (cunosteau si manipulau deformarea perspectivala)
2- Supun constructia si reprezentarea, principiilor armoniei si receptiei vizuale
,,Crisipus.sustine ca frumusetea nu consta din elemente ci din raporturile armonioase dintre parti:
proportiile unui deget fata de altul, al restului mainii fata de incheietura, al acestora fata de antebrat, al
antebratului fata de intregul brat, in fine al tuturor partilor fata de toate celelalte, asa precum si indica in
canonul lui Policlet
3-armonia este gandita ca opozitia contrariilor
(par-impar, masc-fem, plus-minus,finit-infinit, patrat-drepunghi, linie dreapta-linie curba, iubire-ura,
pace-razboi,linistea-neliniste, static-micarea)
-la inceput doar un element al opozitiei reprezentant perfectiunea
-ulterior armonia reiese prin coexistente contreriilor, echilibrul dinamic
-postularea unei polaritati intre doua entitati contradictorii iar ,,conflictul lor , originea armoniei
4-imagine/forma este ,,cuplata cu esteticul:
Formele in modul de constructie si cu o anumita armonie trebuie sa surprinda frumusetea legic
-,,homo bene figuratus este centrat in numar:
,,frumosul iese la iveala, incetul cu incetul,prin imbinarea mai multor numere
-postularea unor relatii exprimate ca termeni ai unei freactii
-se naste o estetica cu fundament in relationare cuantificabila
(a partilor intre ele si a lor cu intregul, si toate exprimate in numere reala intregi)
Concepte
Eurytmia
-,,infatisare placuta si aspect potrivit
-permite ajustari/modificari ale formelor/intregului in raport de receptia vizuala
Symmetria
-definitia normativa-armonia partilor intre ele si a lor fata de intreg
-principiu estetic
Proportio
-solutia tehnica,metoda prin care realtiile armonioase sunt ,,traduse in practica

Solutia Evului-mediu
CONDITIONARI

-evul mediu crestin se naste violent/ in violenta si in antiteza cu antichitatea( desi inceputa in
acest mod recupera si incorpora lent filozofia greaca)
-propune o reformulare fundamentala de organizare
-teologica
-sociala
-a valorilor etc.
-interesul pentru om ca existenta materiala in severa diferenta fata de antichitatea anterioara
-dialectica corp-spirit rezolvata in favoarea spiritului in detrimentul carnalului si corporalitatii-
corpul devalorizat (in Egiptul antic-dezinteres; in Evul Mediu- devalorizare, o minimalizare a
relationarii cu acesta)
-reprezentarea corpului o cvasi-necesitate- reglementata
-prin diferenta fata de antichitate
-de o reformulare ideologica (perioasa iconoclasta)
-sub 2 tipuri de solutionari bizantina; - romanica( ce se va dezvolta in cea gotica)
(corespunzator impartirii Imperiului Roman ulterior crestinat)
-reprezentarea vizuala
-realitatea contigenta, materiala-devalorizare adresata atat corpului cat si spatiului
-trebuie sa propuna/includa o dimensiune non vizuala, spirituala-sa reprezinte
-iconicul medieval prezinta in aceeasi imagine
-realitatea sub aspecte evidente cat si
-aspecte ce nu ar putea fi reprezentate in plan, prin corespondenta cu
experienta vizuala (reflex si effort al intentiei de reprezentare a nereprezentabilului)
REPREZENTAREA BIZANTINA
Intr-o oarecarecontinuitate cu cea antica, tine cont de organicitatea corpului
Renunta la antropometrism si relationarea partilor
Schematizare reprezentationala atat a corpului cat si a mediului inconjurator9spatiu
fizic,perspectiva, etc)
Propune o figurare prin multiplicarea modului
Modulul=capul/fata (testa.visa)
-pportretul campal al manifestarii expresiei spirituale
Manualul zugravului de la muntele Athos-Erminia
Talia=9capete
Portretul impartit prin treimi
Torsul=3unitati
Inaltimea platei=1/3unitati
Segmentele membrului superior=1unitate
Lungimea plantei=1unitate
Reprezentarea are o dimensiune practica-modernitate rapida, eficienta, usoara,cu minim de
mijloace, a figurii (ex-folosirea compas)
REPREZENTAREA ROMANICA
Fara referinta si legatura cu organicul
Schematizare la maxim interes doar pentru contur si marcarea sugerata a miscarilor
Inscrierea corpului prin si in forme geometrice consacrate ca pure/perfecte/cu continut
SOLUTIA RENASTENTISTA
Conditionari-un complex de factori
Originea Platonica asupra lumii dar citita prin cod crestin
-lumea este o fiinta insufletita(macro cosmos)
-lumea este o ,,lume mica (microcosmos dupa imaginea divina)
Teoria proportiilor capata valente noi marcate de veneratie
-materializare a unui postulat metafizic
-proportiile fiintei sunt plan armonios a creatiei divine, expresie a armoniei dintre macro si
micro-cosmos
Sinteza a spiritului
-mistic (Platon) si
-rational (Aristotel)-genereaza o estetica normativa
O teorie matematica si speculativa deodata centrata in jurul sectiunii de aur , conditie a practicii
artistice
Artele devin liberale si valide pe ,,piata intelectuala
Se naste individualitatea creatoare
Originea in solutia bizantina de 9 capete
Atentia asupra corporalitatii se muta de la figurarea ,,idealului la pluralitatea de tipuri
,,caracteristice si frumoase
REPREZENTAREA
Rationalizarea spatiului fizic foarte importanta
Se identifica sisteme: Leon Batista Alberti si Leonardo da Vinci
Se doresc duse la rengul unei stiinte empirice
Leon B. Alberti
Effort de perfectionare a metodei bizantine
Anexarea a unui sistem de masuratori (picioare,degete,minuta) si inscrierea in tabele
Leonardo da V.
-effort de prelucrare elaborata a materialului
-marire a campului de observatie
-debut in divizarea italo-bizantina la care anexeaza relationarea prin factorii ordinare
-identifica frumosul cu naturalul
-incercarea de sistematizare a variabilelor si de cuolare a teoriei proportiilor cu cea a miscarii
-principiul miscarii continue si effort de legitimare si rationalizare a ei
-miscarea organica-vointa subiectiva a subiectului de reprezentat
-aberatiile vizuale-experienta subiectiva a artistului si a spectatorului
-inovatia prin efortul de armonizare a unei teorii matematice cu una fiziologica si cu cea a
perspectivei
Durer
-marcheaza trecerea de la gotic la renastere
-effort de constructie antropometrice
-debut sub modelul italo-bizantin + divizarea unitatii pana la a-3-a parte a minutei albertiene
(1/600 din teste)
Impresionant effort de
-masurare
-definirea-tipului caracteristic (26 seturi de proportii si cel de copil)
-normalului si anormalului
-intregului si segmente caracteristice (portret, mana,planta)
-pierde legatura cu practica artistica prin coeficient de apicabilitate minimal (in atelier)
TEORIA PROPORTIILOR IN PERSPECTIVA MODERNA
Victoria principiului subiectivitatii
Postularea si constientizarea subiectivitatii in arta conduce teoria proportiilor spre o minimizare
a rolului si apucabilitatii ei
Dupa sec XV afirma independenta si relativitatea elementelor implicate in organizarea
artisticitatii
-subiect
-artist
-spectator
Dezvoltarea artelor cu insertul subiectiv poate imparti formele de manifestare in
-subiectiv pictural amendeaza formele in favoarea sentimentului/senzatiei
-subiectiv non-pictural amendeaza formele in favoarea unor deformari cu caracter expresiv