ECOSISTEME

Lucrări practice
3

Localizarea și delimitarea ecosistemului

Localizarea ecosistemului

Identificarea vizuală pe imagini satelitare și ortofotoplanuri cu

ajutorul aplicațiilor Google Earth, Natura 2000 Viewer, Atlas
Explorer, BINGMaps, Wikimapia, Geoportalul ANCPI. Google
Earth este singurul program care se descarcă pe calculator și se
folosește ca aplicație desktop, restul sunt aplicații care rulează
în browsere (software as a service).
1-Localizarea ecosistemului
1. Accesați
2. După instalarea Google Earth, se deschide programul și se caută vizual sau utilizând
funcția de căutare (Search; după toponim) ecosistemul primit, se centrează și se
selectează butonul ”pin” (pioneză),
2. Pioneza se plasează în centrul spațial al ecosistemului;
3. Se denumește pioneza cu denumirea prescurtată a ecosistemului și se salvează ca
locație în Google Earth, cât și pe desktop (pentru referințe ulterioare)
3. Se citesc coordonatele geografice (latitudine, longitudine, în proiecția World Geodetic
System WGS84) și se notează; în proiect se vor trece însă coordonatele Stereo 70 și
WGS 84 în 4 puncte (vezi mai jos, la localizarea cu ajutorul Atlas Explorer).
Coordonatele geografice ale centrului imaginar al ecosistemului le veți utiliza doar
pentru orientare în spațiu și pentru revenirea la ecosistem.
4. Revenirea la ecosistem: după ce deschideți Google Earth, căutați între Locațiile din
meniul de pe partea stângă locația ecosistemului dvs. (nu uitați cum l-ați denumit :).
Dați dublu click stânga pe el și Google Earth se va focaliza pe ecosistem.
1-Localizarea ecosistemului
 1-Localizarea ecosistemului
1. Coordonate geografice (în proiecția WGS 84 - lat., long., în
grade, min. şi sec.) și carteziene (în proiecția Stereo70 –
folosită în actele oficiale în România).
Coordonatele spațiale le veți înscrie într-un tabel conform
modelului de mai jos:

Stereo 70 WGS 84
Nr. crt. Punct cardinal
x y Longit. Latit.

1 Nord-Vest (NV) 525699 458497 25°19'47 45°37'34

2 Nord-Est (NE)
3 Sud-Est (SE)
4 Sud-Vest (SV)
 1-Localizarea ecosistemului
1. Coordonate geografice (în proiecția WGS 84 - lat., long., în
grade, min. şi sec.) aflate cu ajutorul hărții topo ANCPI
1-Localizarea ecosistemului
1. Accesați
2. Alegeți de la secțiunea ”Fundal hartă” (o mică iconiță a României, aflată în partea
de stânga sus a aplicației) fundalul ”Hartă ortofoto”
3. Localizați vizual ecosistemul primit (pe baza discontinuităților de structură, de
vegetație).
3. Ecosistemul odată identificat, plasați-l în mijlocul ecranului, la un grad de detaliere
(zoom) convenabil, așa încât să îl vedeți 100% și să îl puteți delimita de
ecosistemele vecine
4. Apăsați butonul ”Unealtă de măsurare” din colțul din dreapta sus al aplicației (1)
5. Apăsați butonul ”Locație” (2), dați click pe ecosistem (3) și capturați coordonatele
(5) în proiecție Stereo 70 (4) și în proiecție WGS 84 (4) în 4 puncte cardinale: NV,
NE, SE, SV, astfel încât ecosistemul pe care îl aveți în lucru să poată fi înscris
într-un poligon. Coordonatele spațiale le veți trece într-un tabel, conform
modelului din slide-ul anterior.
1-Localizarea ecosistemului

1
2
3

5
4
 2-Altitudine

2. Altitudine (metri, faţă de niv. Mării) cu ajutorul Google

Earth și cu ajutorul Geoportalului DTM. În Google
Earth baleiați cu cursorul toată suprafața ecosistemului
și notați altitudinea minimă și altitudinea maximă pe
care le-ați observat. În Geoportalul DTM (Geomil) (ca
alternativă puteți utiliza aplicația Outdoor Active)
observați curbele de nivel și notați altitudinea minimă
și altitudinea maximă pe care le-ați observat în
ecosistemul dvs.
Spre exemplificare, am adăugat în următorul slide 2
capturi de ecran.
 2-Altitudine

Citirea cotei în Google Earth Citirea cotei pe harta topografică pe aplicația

de vizualizare a hărții topografice a ANCPI
 3-Delimitarea ecosistemului

3. Delimitarea ecosistemului se va realiza utilizând

discontinuitățile de vegetație sau de structură (maluri,
stâncării, rupturi de pantă etc.) observate cu ajutorul
imaginilor satelitare (utilizați toate sursele de imagini
satelitare și ortofotoplanuri disponibile gratuit, pentru a
avea o imagine cât mai bună asupra limitelor
ecosistemului primit: Google Earth, Natura 2000
viewer, Outdoor Active, ANCPI, BingMaps, Wikimapia,
Atlas Explorer). În cursul delimitări, urmăriți cât mai
fidel discontinuitățile de vegetație (de culoare și formă)
și/sau de structură.
 3-Delimitarea ecosistemului
În aplicația Atlas Explorer veți focaliza astfel pe
ecosistem încât să îl vedeți în integralitate, apoi
începeți delimitarea. Pe măsură ce delimitați, puteți
apropia vederea, astfel încât să vă fie mai clară
delimitarea. Pentru delimitare veți apăsa butonul
”Unealtă de măsurare”, veți apăsa butonul ”suprafață”
(desenează poligon) și veți selecta ca unitate de
măsură a suprafeței ”Hectare”. Ca hartă de fundal
trebuie să aveți ortofotoplanuri (nu harta
topografică !!!). Realizați o captură de ecran cu
delimitarea ecosistemului și măsuratoarea suprafeței
în hectare și amplasați imaginea în proiect după
punctele 1 și 2 - coordonatele spațiale și altitudinea
minimă / maximă.
3-Delimitarea ecosistemului

3
 3-Delimitarea ecosistemului
Atenție: în procesul de delimitare nu includeți structuri care nu fac
parte din ecosistemul dvs. Exemplu 1: aveți un ecosistem de râu
– excludeți vegetația forestieră de pădure de luncă, intravilanul
de pe maluri, pajiștile din apropiere etc. și prindeți doar albia
minoră și eventuale plaje de nisip cu vegetație pionieră. Exemplu
2: aveți un ecosistem de pădure – excludeți pajiștile /
intravilanul / drumurile din vecinătate. Atunci când limita nu este
clară (exemplu: acolo unde vegetația se pipernicește la trecerea
dintre ecosistemele de pădure spre pajiștile alpine) veți delimita
astfel încât să nu cuprindeți vegetație care nu este tipică
ecosistemului dvs. pe cât posibil. Nu este o problemă dacă
scapă mici suprafețe cu vegetație de alt tip sau stâncării izolate
etc. Granița dintre 2 tipuri de ecosisteme este mult mai vagă în
astfel de situații.
4-Unitate administrativ teritorială
4. Din ce U.A.T. face parte ecosistemul ? (unități
administrativ teritoriale de rang NUTS 3 și NUTS 5,
adică din ce județ și din ce comună / oraș face
parte). Aflați cu ajutorul Google Earth.
Veți încadra ecosistemul dvs. în Regiunea de
dezvoltare aferentă (dacă știți din ce județ face parte,
e foarte ușor de aflat din ce Regiune de dezvoltare
face parte).
Apoi încărcați fișierul KMZ corespunzător din
attachmentul temei (Regiunea de dezvoltare care se
potrivește) în aplicația Google Earth.
Un tutorial aici, despre cum să încărcați fișiere
KMZ/KML.
 1
2

3
 Cerințe localizare
4. Din ce U.A.T. face parte ecosistemul ?
Focalizați din nou pe ecosistem și dați click stânga.
Va apărea o fereastră cu informații, după cum vedeți
în captura de ecran de pe diapozitivul anterior.
(1) Informațiile privind UAT vor deveni vizibile.
(2) Nu vă speriați dacă apar alte litere - fișierul are o
eroare la diacriticele ș și ț
(3) Cu galben (sau ce culoare veți alege dvs. de la
Style) sunt figurate limitele UAT.

U.A.T. se poate afla și cu ajutorul hărții topografice

pusă la dispoziție de ANCPI aici.
Cerințe localizare
 5-Regiunea biogeografică

5. Bioregiunea (regiunea biogeografică): utilizați

Natura 2000 Viewer , ajungeți la ecosistemul primit prin
recunoaștere vizuală, încadrați ecosistemul în ecran și în
căsuța pentru Layer-e bifați căsuța ”bioregion” și
observați ecosistemul dvs. în ce bioregiune se află
(continentală, stepică, panonică, pontică sau alpină). O
altă modalitate de a afla bioregiunea geografică este de
a încadra în ecran ecosistemul primit în aplicația
Atlas Explorer, după care selectați de la ”Fundal hartă”
harta cu bioregiunile din România și observați în ce
bioregiune se înscrie ecosistemul pe care îl studiați.
 6-Regiunea de dezvoltare

6. Din ce Regiune de dezvoltare face parte

ecosistemul în studiu ? Dacă ați identificat
județul din care face parte ecosistemul,
aflarea regiunii de dezvoltare este extrem de
simplă. La nivelul regiunilor de dezvoltare
există documente programatice (strategii,
planuri de dezvoltare, programe) care pot
arunca amenințări până la nivelul
ecosistemului).
 7-Unitatea de relief

7. Din ce unitate de relief face parte

ecosistemul în studiu ? Linkul de mai sus vă
va descărca un fișier care se încarcă printr-
un dublu click în Google Earth. Apoi
focalizați pe ecosistem și dați click stânga pe
ecosistemul în studiu, pentru ca Google
Earth să vă afișeze unitatea de relief din
care face parte ecosistemul în studiu.
7-Unitatea de relief
 8-Statutul de protecție

8. Ecosistemul este cuprins într-o arie naturală

protejată ? Dacă da, ce tip de AP ? Aplicația
Atlas Explorer vă poate furniza această informație.
Ariile naturale protejate sunt administrate de ANANP
(cf. OUG 75 / 2018), față de situația din trecut
(perioada 2007 – 2018) când au existat și
administratori / custozi privați sau non-profit (ONG-
uri, Universități, Direcții Silvice / Ocoale silvice, firme
private, APM-uri, parteneriate între aceste structuri.
 8-Statutul de protecție
Pentru a afla tipul și denumirea ariei naturale protejate în care este
cuprins ecosistemul dvs., dați click pe ”straturi” (stânga sus; pasul 1
din imaginea de mai jos), click pe ”Arii protejate” (2), click pe
”Individual” (3; pentru a afișa metadatele; în modulul imagine nu
afișează informații despre aria protejată). Apoi dați click pe
ecosistem ca atare și vor apărea informațiile despre aria protejată,
inclusiv cu codul acesteia (4). Codul vă este necesar pentru o
căutare precisă cu ajutorul Google – dacă efectuați o căutare cu
codul și denumirea ariei protejate, veți obține între primele rezultate
formularul standard al ariei protejate respective, cu toate informațiile
de interes. Apoi între următoarele informații veți regăsi listat și planul
de management (dacă a fost elaborat și pus în consultare publică).
Informații privind custodele / administratorul AP le aflați pe site-ul
Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ananp.gov.ro),
utilizând pentru căutare codul și denumirea ariei naturale protejate.
 8-Statutul de protecție

2 4
3
8-Statutul de protecție
 9-Gestionarul resurselor

9. Cine administrează ecosistemul dpdv al

managementului resurselor naturale ? De ex. ANAR
administrează albiile minore, majoritatea luciurilor de
apă, zona costieră și mediul marin, Romsilva sau
ocoale silvice private gestionează fondul forestier
(inclusiv vegetație forestieră aflată în afara fondului
forestier), primăriile / obștile sătești / proprietari privați
gestionează pajiștile / fânețele, stâncăriile, precum și
alte resurse minerale, sunt gestionate de ANRM.