Sedarea si analgezia in

endoscopia digestiva

2018
 Introducere
Sedarea si analgezia fac parte din
categoria procedurilor curente in cadrul
practicii endoscopice

Manevrele endoscopice fara sedare

prezinta avantajul recuperarii rapide post
procedura si al sigurantei crescute pentru
pacient in timpul si dupa manevra
endoscopica
 Scopurile sedarii / analgeziei in
endoscopie

Reducerea anxietatii
 Scopurile sedarii / analgeziei in
endoscopie

Reducerea /
eliminarea
discomfortului creat
de procedura

Imbunatatirea calitatii
examinarii / procedurii
 Nivelele sedarii
Nivelul 1 – pacient vigilent, treaz

Nivelul 2 - sedare « constienta » – pacient somnolent, bradipsihic

Nivelul 3 – pacient in hipnoza aparenta, raspunde la stimuli verbali normali

Nivelul 4 – sedare profunda - pacient in hipnoza aparenta, raspunde la

stimuli fizici standard precum percutia galbelei; posibil tulburari ventilatorii !!!

Nivelul 5 – hipnoza profunda, fara raspuns la stimuli de orice natura

(comatos). Acest ultim stadiu este echivalent cu cel de anestezie generala,
necesitand prezenta asistentei medicale de specialitate pentru sustinerea
functiilor vitale respiratorii si cardiocirculatorii.

•Ramsey MAE et al. BMJ. 1974

•Gross JB et al. Practice guidelines for sedation and analgesia by nonanesthesiologists.
Anesthesiolology 2002
•Section and Board of Anaesthesiology, European Union of Medical Specialists:
Guidelines for sedation and/or analgesia by non-anaesthiology doctors.
Eur J Anaes 2007.
 Nivelele sedarii
Sedare minima Sedare Sedare Anestezie
(anxioliza) moderata profunda generala
(sedare
constienta)
Colaborare Raspuns normal Raspuns Raspuns Fara raspuns la
la stimuli verbali adecvat la adecvat la orice stimuli
stimuli verbali stimuli
sau tactili nociceptivi sau
stimuli verbali
persistenti
Cai respiratorii Normal Nu necesita Poate fi Suport cai
interventie necesara respiratorii
interventia
Ventilare Normala Adecvata De obicei Suport ventilator
spontana inadecvata necesar de
obicei
Functie CV Normala De obicei De obicei Poate fi afectata
mentinuta mentinuta

•Gross JB et al. Anesthesiology 2006

•Section and Board of Anaesthesiology, European Union of Medical Specialists:
Guidelines for sedation and/or analgesia by non-anaesthiology doctors.
Eur J Anaes 2007.
Evaluarea pacientilor pre sedare /
anestezie
Toti pacientii ce necesita investigatii endoscopice trebuie
evaluati preprocedural pentru stabilirea riscului

Pentru acest lucru sunt necesare :

istoric amanuntit, inclusiv al reactiilor alergice (in special
medicamentoase); sleep apnea; istoric de intubare dificila;
convulsii sau alte afectiuni neurologice; consum alcool; ingestia
recenta sub 6 ore de alimente sau sub 2 ore de lichide;
examen fizic (semne vitale, ex cord/pulmon, evaluare cai
respiratorii; obezitate; ascita; ileus; distensie abdominala
marcata)
medicatia curenta
evaluarea statusului cardiopulmonar (ECG, Rx cardiopulmonar)
biologie completa (uzuale, HLG, coagulograma)
Femeile in perioada fertila – sarcina in evolutie? Eventual test
sarcina
 Clasificarea ASA
Clasa I – pacient aparent sanatos

Clasa II – boala sistemica moderata, fara limitare functionala (ex. HTA

controlata, diabet compensat)

Clasa III – boala sistemica severa, limitare functionala definita (ex. diabet
zaharat dezechilibrat, angine pectorale frecvente, IMA in antecedente)

Clasa IV – boala sistemica severa instabila cu simptome acute (ex IMA

recent, ICC, IRA, astm necontrolat)

Clasa V – boala sistemica severa cu risc iminent de deces

E – emergency status – status aditional clasei ASA pentru orice pacient ce

urmeaza a efectua o procedura de urgenta
Este permisa administrara de medicatie
pentru sedare/analgezie de catre medici
non-anestezisti pentru :

pacientii clasa I si II ASA

proceduri de diagnostic sau interventionale
compatibile cu internarea de zi
pacienti capabil de a semna formularul de
consimtamant informat

Section and Board of Anaesthesiology, European Union of Medical Specialists:

Guidelines for sedation and/or analgesia by non-anaesthiology doctors. Eur J Anaes 2007
Pacientii neeligibili pentru sedare/ analgezie administrata de
medici non-anestezisti :

in situatia unui deficit de comunicare (language barrier)

varstnici peste 70 ani functie de statusul biologic
istoric de reactii adverse in timpul anesteziei, inclusiv dificultatea de
intubare
istoric de alergii la orice medicament ce poate fi utilizat in timpul
manevrei
pacienti aflati in tratament cronic cu opiacee / derivati opioizi in doze
mari; consum droguri sau alcool;
proceduri endoscopice diagnostice prelungite sau terapeutice ce
necesita sedare profunda;
Proceduri endoscopice de urgenta;
pacienti ce necesita ingrijire de terapie intensiva
pacienti ce nu pot fi insotiti catre casa de o alta persoana dupa
procedura sau pentru care nu se poate garanta ingrijire adecvata 24
ore post procedura
pacienti cu istoric de apnee in somn, stridor, facies dismorfic, unghi de
deschidere al cavitatii bucale mic, gat scurt, micrognatism,
retrognatism etc.
•Section and Board of Anaesthesiology, European Union of Medical Specialists: Guidelines for sedation
and/or analgesia by non-anaesthiology doctors. Eur J Anaes 2007
•ASGE Guideline: Sedation and anesthesia in GI endoscopy. GIE 2008
•ESGE Guidelnes: Non-anesthesiologist administration of propofol for GI endoscopy. Endoscopy 2015
Monitorizarea pacientilor supusi investigatiilor
endoscopice cu sedare/analgezie

endoscopistul este responsabil atat pentru manevra endosocpica,

cat si pentru cea de sedare/analgezie (in lipsa anestezistului)

trainingul suplimentar pentru administrarea sedarii/analgeziei nu

este suficient numai pentru endoscopist, ci si pentru personalul
implicat in timpul manevrei endoscopice (asistenta).

endoscopistul trebuie sa aiba pregatire suplimentara in :

fiziologia de baza cardiopulmonara si managementul cailor aeriene
(BLS)
farmacologia sedativelor, analgezicelor, antagonistilor si a interactiunilor
farmacologice
teoria si practica procedurilor de sedare
principiile si practica monitorizarii cat si a limitelor sale
training ALS (obligatoriu daca nu exista serviciu ATI disponibil in
proximitate)
cunoasterea criteriilor de recuperare si externare a pacientului
postprocedura
Monitorizarea pacientilor supusi investigatiilor
endoscopice cu sedare/analgezie

Informarea pacientului:
formular de consimtamant informat
sa isi administreze medicatia de rutina conform
programului obisnuit
a jeun cu 6 ore inainte; fara lichide cu 2 ore inainte
sa aiba un insotitor adult pentru a-l insoti acasa in
cazul in care procedura nu necesita internare in spital
sa nu conduca
sa nu paraseasca domiciliul neinsotit pana a doua zi
 Monitorizarea pacientilor supusi investigatiilor
endoscopice cu sedare
Monitorizare hemodinamica:
Pentru toti pacientii
Frecventa cardiaca – monitorizare continua (optima intre 50-150 batai/min, bradicardie =
hipoxie, stimuli vagali ; tahicardie = durere);
TA – initial si la 3-5 minute interval
Electrocardiografie:
Pentru toti pacientii cu boala cardiovasculara semnificativa sau aritmii cardiace
(recomandare ASA)
Nu este recomandata pentru pacientii ASA I si II cu sedare minima/moderata;
Pulsoximetrie:
Pentru toti pacientii (SaO2>90%);
Nu inlocuieste monitorizarea clinica a pacientului
Sensibilitate scazuta la decelarea precoce a tulburarilor de ventilatie (hipoventilatie)
Capnografie (masurarea conc CO2 in aerul expirat):
Recomandata pentru sedarea profunda si pentru pacientii ce nu pot fi observati direct in
timpul procedurii (recomandare ASA);
Noninvaziva;
Sensibilitate mai buna comparativ cu pulsoximetria pentru decelarea hipoventilatiei;

• American Society of Anesthesiologists Task Force on Sedation and Analgesia by Non-

Anesthesiologists. Practice guidelines for sedation and analgesia by non-
anesthesiologists. Anesthesiology 2002
 Anestezia locala
Indicatii
poate fi utilizata pentru orice procedura de endoscopie digestiva
superioara

Contraindicatii
endoscopia in urgenta (risc crescut de aspiratie)
hipersensibilitate cunoscuta

Avantaje :
toleranta buna a examinarii

Dezavantaje :
risc crescut de aspiratie
reactii alergice
gust neplacut
tuse
tulburari de deglutitie dupa examinare

Precautii :
nimic pe gura timp de 30-60 minute dupa investigatie
 Anestezia locala
Medicamente folosite : lidocaina, benzocaina, tetracaina

Uzual – 2-3 puffuri de lidocaina spray la nivel faringian;

gargara

Exista numeroase cazuri raportate de

methemoglobinemie post administrare de anestezic topic.
(se suspicioneaza la aparitia cianozei cu SaO2 normala).
Tratamentul consta in administrarea de metilen blue i.v. 2mg/kgc.

Din acest motive utilizarea anesteziei locale ar trebui

reevaluata, fiind de preferat sedarea cu benzodiazepine.
 Sedarea superficiala
Indicatii :
la cererea pacientului
pacient foarte anxios
uzual pentru procedurile endoscopice diagnostice uzuale si terapeutice
simple/necomplicate
analgezie – doar pentru procedurile dureroase (dialtare cu bujii, balon,
plasare PEG etc.)

Contraindicatii :
Endoscopia de urgenta la pacientul neintubat
Insuficienta respiratorie
Insuficienta circulatorie

Avantaje :
imbunatateste toleranta pacientului
faciliteaza efectuarea procedurii endoscopice
suprima fluxul simpatic
scade rata de aparitie a hipertensiunii, aritmiilor, ischemiei coronariene
 Sedarea superficiala
Dezavantaje :
Depresie respiratorie / circulatorie
Bradicardie
Pacient cu cooperare redusa
Reactie paradoxala
Risc de aspiratie

Precautii :
Supraveghere atenta a pacientului
Puls oximetrie
Linie intravenoasa
Sursa de oxigen

• Disponibilitatea antagonistilor (Flumazenil,

Naloxone)
 Medicamente disponibile
Agentul de Doza initiala i.v. Debutul actunii Durata
sedare/analgezie efectului
midazolam 0.5-2mg 1-5min 1-2h

diazepam 1-5mg 1-5min 2-6h

meperidine 25-50mg 5-10min 2-4h

fentanyl 25-50mcg 1min 20-60min

difenhidramina 10-50mg 1-10min 2-6h

droperidol 1-5mg 5-10min 2-4h

Antidotul

flumazenil (ptr 0,1-0,2mg 30-60s 30-60min

benzodiazepine)
naloxone (ptr opioide) 0,2-0,4mg (iv/im) 1-2min 45min
PB. Cotton, CB Williams, Practical Gastrointestinal Endoscop
The Fundamentals 5th ed.
 Benzodiazepinele
Midazolamul
Se leaga specific de receptorii benzodiazepinici de la nivelul
neuronilor postsinaptici GABA-ergici la nivelul SNC (sistem limbic,
formatia reticulata) inhiband excitabilitatea neuronala prin cresterea
permabilitatii membranei neuronale la ionii de clor (hiperpolarizare).

Doza initiala este de 0,5-2 mg (Dormicum - fiole 1mg/ml – 2 si 5 ml ;

5mg/ml – 1ml,3ml si 10 ml) lent iv cu posibilitatea de repetare a
administrarii la fiecare 2-3 minute pana la o doza totala de 2,5-5mg
(ATENTIE LA CONCENTRATIA PE FIOLA !!!).

De obicei la varstnici se folosesc doze scazute iar la pacientii la

care efectul dorit nu e obtinut se pot folosi doze mai mari

Daca sunt folosite in asociere cu narcoticele sau alte depresante

SNC dozele trebuie scazute cu 30%.

Midazolamul traverseaza placenta si se regaseste si in laptele

matern (categoria de risc D)
 Benzodiazepinele
Midazolamul
Reactii adverse :
confuzie, somnolenta
reactie paradoxala – insomnie, anxietate, agitatie,
agresivitate

Este contraindicat la cei cu glaucom,

conducatorii auto, miastenie, sugari

Supradozarea :
depresie respiratorie
hipotensiune arteriala
coma, stupor, confuzie
apnee
 Benzodiazepinele
Midazolamul
Supradozaj
tratament suportiv
Flumazenil
blocheaza selectiv legarea benzodiazepinelor de
receptorii GABA, insa are eficacitate redusa in
scaderea depresiei respiratorii.
precautie la pacientii ce se afla in tratament cronic cu
benzodiazepine pentru ca administrarea de flumazenil
poate declansa sdr. de abstinenta si chiar convulsii.
Doza de flumazenil (Anexate 0,1mg/ml – 5 ml) este
de 0,2 mg iv cu repetare pana la 3 mg.

T1/2 < midazolam

 Benzodiazepinele
Diazepamul
Prezinta proprietati similare cu midazolamul

Diferente
t1/2 mai lung
poate produce frecvent flebite la locul injectarii
nu da acelasi grad de amnezie retrograda

Dozele sunt de 2,5-5 mg iv cu repetare a dozelor de 2,5

mg la 3-4 min (fi 10mg/2ml)

Efectele adverse sunt similare midazolamului

Categoria de risc pentru sarcina D.

 Opiaceele
Meperidina si fentanilul administrate iv produc
atat sedare cat si analgezie

Fentanilul are un timp de instalare a actiunii

rapid, clearance rapid si rata scazuta comparativ
cu meperidina de inducere a sdr. emetic

Combinarea opiaceelor cu benzodiazepinele

este frecvent folosita in special pentru
procedurile cu durata lunga de actiune, desi
studiile nu au arata nici un beneficiu comparativ
cu utilizarea benzodiazepinelor singure dpdv al
pacientului
 Opiaceele
Fentanilul
Se leaga de receptorii opioizi specifici la nivel
SNC, crescand toleranta la durere, scazand
perceptia durerii si inhiband caile ascendente
ale durerii.

Sol inj 0,05mg/ml – fi 10 ml sau fi 0,25mg/5ml

Dozele tipice pentru sedare sunt de 25-50mcg

repetate la 1-2 min pana la obtinerea efectului
dorit.

Doza totala pentru o procedura de rutina este de

50-200mcg, iar t1/2 este de 2-4 ore
 Opiaceele
Meperidina
Efecte similare cu fentanilul
Produce in plus si depresie generalizata a
SNC
Timp de instalare al actiunii mai lent
Rata crescuta de inducere a sdr emetic
Doza uzuala 50-100 mg.
 Opiaceele
Precautie:
pacientii cu istoric de convulsii (scaderea dozelor)
pacienti cu insuficienta renala deoarece metabolitii acumulati ai
meperidinei pot declansa convulsii
pacientii aflati sub tratament cu alte depresante SNC : agenti narcotici,
sedative, tranchilizante, fenotiazine, antihistaminice, IMAO

Reactii adverse :
depresie respiratorie
rigiditate musculaturii intercostale (fentanyl)
hipotensiune arteriala
bradicardie
greata, varsaturi

Fentanilul si meperidina fac parte din categoria de risc B la gravide

Opiaceele sunt contraindicate la pacientii cu boli obstructive

pulmonare
 Naloxona
Antagonist al receptorilor opioizi fiind utilizat pentru reversia
sedarii si a depresiei respiratorii cauzate de opicee.

Doza uzuala este de 0,4 mg iv sau doze mai scazute la varstnici

Administrarea naloxonei duce la eliberarea de catecolamine si de

aceea trebuie administrata cu precautie la varstnici sau la cei cu
probleme cardiace pentru a preveni eventualele aritmii

La cei aflati sub tratament cronic cu narcotice poate precipita un

sindrom de abstinenta sau poate declansa un puseu dureros.

T1/2 mai mic decat al meperidinei

Face parte din categoria de risc B la gravide

 Sedarea profunda
Indicatii :
endoscopia pediatrica
endoscopia la pacientii cu risc inalt
procedurii de lunga durata (EUS, ERCP)
proceduri invazive

Contraindicatii :
copii sub o luna (fara IOT)

Avantaje :
toleranta superioara a procedurii
 Sedarea profunda
Dezavantaje :
hipotensiune arteriala, bradicardie, apnee,
depresie respiratorie

Precautii :
aceleasi ca si pentru sedare
necesita existenta unui anestezist sau
specialist in medicina de urgenta disponibil in
timpul examinarii
 Medicamente utilizate
Teoretic sedarea profunda se poate efectua si
cu doze crescute de sedative
(benzodiazepine/narcotice) insa in acest mod
creste riscul reactiilor adverse

Agentii farmacologici ce pot fi utilizati pentru

sedarea profunda in endoscopie sunt:
propofolul (Popofol, Recofol, Diprivan 10mg/ml)
agenti inhalatori (nu se folosesc la ora actuala) – oxid
nitros, enfluran, isofluran, sevofluran
 Propofolul
2-6 diisopropifenol

Face parte din clasa agentilor sedativi – hipnotici cu durata

ultrascurta de actiune ce induc amnezie si nivele minime ale
analgeziei

Traverseaza rapid bariera hematoencefalica si determina inhibarea

starii de constienta prin actiune asupra receptorilor GABA tip A

Uzual timpul necesar instalarii sedarii din momentul injectarii este

de 30-60 secunde, iar timpul de injumatatire plasmatic variaza de la
1,5-5 minute

Este necesara scaderea dozelor la pacientii cu disfunctie cardiaca,

varstnici, insuficienta renala si hepatica.

Potenteaza efectul narcoticelor, analgezicelor si sedativelor si din

acest motiv dozele acestora trebuie reduse atunci cand sunt folosite
 Propofol
Avantaje Dezavantaje
efect rapid potential de a induce
farmacodinamica anestezie generala
convenabila nu induce analgezie
proprietati antiemetice decat in stadiul de
moderate sedare profunda
T1/2 scurt potential de a induce
tulburari
recuperare rapida
hemodinamice si
Reactii adverse depresie respiratorie
comparabile cu
benzodiazepinele nu are antidot
 Complicatiile secundare
administrarii propofolului

Locale :
cel mai frecvent – durerea la locul injectarii
rar – flebita, tromboza venoasa
f.rar – necroza secundara administrarii
paravenoase
 Complicatiile secundare
administrarii propofolului
Generale :
hipotensiune arteriala
bradicardie, rareori stop cardiac
bronhospasm, edem facial, eritem facial (r alergica la
unul din componente – ulei soia, proteine din ou)
f.rar
miscari epileptice, convulsii, opistotonus (uneori dupa
ore/zile)
edem pulmonar
cefalee, greata, varsaturi la revenirea din anestezie
f.f.rar
rabdomioliza, IRA, acidoza metabolica, ICC, deces (la doze
>4mg/kgc/ora)
Protocol de administrare al propofolului
Administrarea de meperidina si midazolam
v<70ani – 50 mg meperidina (fentanyl 75 mcg) si midazolam 1 mg iv
v>70ani – 25 mg meperidina (fentanyl 50 mcg) si midazolam 0,5 mg iv

Administrarea propofolului
propfol 10 mg/ml in seringi de 10 sau 5 ml functie de varsta
bolus initial de 10 mg (1ml) iv
bolus repetat de 5-10 mg (0,5-1ml) la 30-60 sec interval pana la
obtinerea nivelului dorit al sedarii
parametrii optimi : SaO2>90%, TCO2<45 mmHg
daca SaO2 <90% =>sustinerea mandibulei=> 30 sec fara raspuns=>
oxigen4l/min

Sedare monitorizata:
Inductie – 0.1-0.15 mg/kgc/min (Ex. 80 kg – aprox 1 ml (10 mg))
Mentinere – 0.025-0.075 mg/kgc/min (0.2-0.6 ml/min)

Se poate administra si in pev continua (Injectomat);

Patient-controlled analgesia
Computer-assisted personalized sedation (CAPS) – SEDASYS®
Cohen LB et al. Propofol for endoscopic sedation: a protocol for
safe
Conditii pentru administrarea propofolului
sa existe cel putin o persoana califiata atat in BLS cat si in ALS (intubatie
orotraheala, defibrilare, utilizarea medicamentelor de urgenta – resuscitare)

dotare cu – pulsoximetrie, ECG, monitor automat TA, daca e posibil si

capnograf

echipament pentru managementul cailor aeriene superioare si resuscitare

(trusa intubare, balon, oxigen, aspirator)

personal dedicat si antrenat pentru monitorizare continua a pacientilor in

timpul administrarii propofolului

existenta monitorului capnografic desi nu e obligatorie poate diminua riscul

de reactii adverse in timpul sedarii

existenta unui medic ce va urmari pacientul pana acesta indeplineste

criteriile de externare

•American Society for Gastrointestinal Endoscopy :

•Guidelines for the use of deep sedation and anesthesia for GI endoscopy. GIE 2002.
•Sedation and anesthesia in GI endoscopy. GIE 2008
•ESGE Guidelines: Non-anesthesiologist administration of Propofol for GI endoscopy. Endoscopy 2010
 Siguranta administrarii propofolului
Cine ar trebui sa administreze propofolul?
Cohen LB. et al. Endoscopic sedation in the United
States: results from a nationwide survey. Am J
Gastroenterol 2006
25% dintre medici folosesc propofolul in procedurile
endoscopice de rutina

doar 7.7% administreaza propofolul fara anestezist

68% dintre medicii non-anestezisti ce folosesc sedarea cu

benzodiazepine ar dori sa foloseasca propofolul insa nu fac
acest lucru datorita posibilelor reactii adverse periculoase

FDA – recomanda administrarea propofolului numai de

catre persoane antrenate in administrarea anesteziei
generale
 Siguranta administrarii propofolului
Cine ar trebui sa administreze propofolul?
Studiu Nr. cazuri Reactii adverse
R .adverse comparabile cu
Oadeer MA et al. 2005 1162 benzodiazepine / opioide
Wehrmann T et al. 1999; Koshy G
et al. 2000; Juna M. et al. 2000;
Paspatis GA et al. 2002; Reimann
FM. et al. 2002; Walker et al. 2003; Hipoxie tranzitorie 3-7%
Cohen LR et al. 2004; Oadeer MA, 500.000
et al. 2005; Tohda G et al. 2006;
Hipotensiune tranzitorie 4-7%
Kulling D. et al. 2007; Kullina D et
al. 2007;

Ventilatie asistata pe masca 0,1-0,2%

Rex DK. et al. 2005 36.000 Fara IOT
Nici un deces
Ventilatie pe masca 0,4:1000 pentru
EDS si 0,1:1000 pentru colonoscopie
Deenadayalu VP et al. 2008 521.000 IOT – 4 cazuri
Leziuni neurologice – 1 caz
Deces – 3 cazuri (cazuri grave)
Propofol versus agenti traditionali
Rate similare reactii adverse
Sedare superioara
Cooperare mai buna a pacientului
Timp mai mic de atingere a sedarii
Timp mai mic de recuperare

•ESGE Guidelnes: Non-anesthesiologist administration of propofol for GI endoscopy. Endoscopy 2015

 Recuperarea postsedare
Pacientii necesita supraveghere in unitatea de endoscopie sau in zona de
recuperare postprocedura pana cand semnele vitale sunt stabile iar
pacientul si-a recapatat constienta

Deoarece amnezia, tulburarile cognitive, scaderea reflexelor pot persista

mai mult timp acestia trebuie avizati atat verbal cat si in scris prin
intermediul formularului de consimtamant informat anterior procedurii, sa
mearga acasa insotiti, sa nu conduca autovehicule, sa nu paraseasca
resedinta neinsotiti pana a doua zi.

Utilizarea de rutina a flumazenilului si naloxonei nu inlocuieste

supravegherea postprocedura.

Criterii pentru externare :

semne vitale normale pentru cel putin 30 minute
raspuns adecvat la intrebari
durerea, discomfortul, greata, varsaturile sunt sub control / in limite
acceptabile
pacient capabil sa mentina ortostatismul 5 minute si sa mearga singur
pacientul se poate imbraca singur
•Aldrete JA, et al. A postantesthetic recovery score. Anesth
Analg. 1970
 Sarcina si lactatia
Endoscopia in timpul sarcinii trebuie efectuata numai daca exista o
indicatie bine definita;
Ideal din trimestrul II
Colaborare cu obstetricianul
Este necesara monitorizarea individuala a mamei si a fatului;
Pentru procedurile endoscopice efectuate in sarcina se prefera
Meperidina (B) singura, sau cu doze foarte mici de Midazolam (D), la
nevoie;
Pentru sedare profunda se prefera Propofolul (B) administrat de
anestezist;
Pentru proceduri endoscopice cu sedare la femeile ce alapteaza:
Se prefera Fentanylul deoarece concentratia in laptele matern este nesemnificativa
comparativ cu Meperidina
Sugarii nu se vor alimenta la san 4 ore dupa sedarea cu Midazolam; Dupa aceste 4 ore prima
lactatie nu se foloseste petnru alimentatia sugarilor;
Propofolul este sigur pentru sedarea femeilor ce alapteaza deoarece dozele excretate in
laptele matern sunt nesemnificative;