Modernizarea Statului -

instituții, politică și
economie
Varga Evelyn, Varga Nancy
Viata politica
Jumătatea de secol – 1864 -1914 – este, cum se va
arăta mai departe, cea mai novatoare şi fertilă
perioadă din istoria modernă şi contemporană a
societăŃii româneşti; prin procesele sale
fundamentale şi prin rezultatele economico-sociale,
în această perioadă s-a recuperat o parte
substanŃială din decalajul de câteva secole de
întârziere a progresului faŃă de nivelul civilizaŃiei
economice a Occidentului european; este vorba nu
numai de retardarea faŃă de progresul sistemului
capitalist apusean, ci şi de cel al evului mediu
înfloritor şi dezvoltat acolo. łările române, mai ales
cele dunărene, purtau povara înapoierii economico-
sociale moştenită încă din secolele XVI-XVII.
Astfel, cu atât mai importante şi valoroase ne apar
astăzi, prin comparaŃie, prefacerile fundamentale şi
deschiderea spre modelul european a perioadei de
modernizare desfăşurate sub domnia regelui Carol I.
Un rege devotat
Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era
permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o
fondase. Soția sa, regina Elisabeta, îl caracteriza ca „o
persoană care își poartă coroana și în somn”. Era foarte
meticulos și încerca să își impună stilul fiecărei
persoane care îl înconjura. Deși era foarte devotat
sarcinilor sale de rege al României, niciodată nu și-a
uitat rădăcinile germane. În 1870, cu ocazia războiului
franco-prusac, germanofilia lui Carol I a fost de altfel
pe punctul de a-l costa coroana, preferințele românilor
în acel moment fiind în contradicție cu cele ale
suveranului.[37][38]

În timpul domniei sale, țara a obținut independența

deplină față de Imperiul Otoman, după un război
efectiv intens, modern și foarte eficace (cunoscut în
istorie ca Războiul de Independență, dar și ca Războiul
ruso-turc, 1877 - 1878), în care contribuția României a
fost decisivă.
Interesul pentru
cultură
Regele s-a implicat în consolidarea și în
promovarea culturii și educației. Acesta a
vizitat expoziții de pictură în Occident în state
precum Viena sau Munchen. În plan intern, a
finanțat Fundația Universitară „Carol I”.
Alături de scriitoarea germană Mite
Kremnitz, a scris și a publicat propriile
memorii.