PETROLUL

Proiect realizat de Calancea Andrei-Gabriel

Definitie
◦ Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și
gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine
biogenă care se găsesc în scoarța pământului.
◦ Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi lichide
în care sunt dizolvate mici cantități de hidrocarburi
solide și gazoase, este un amestec de substanțe lipofile.
Țițeiul în stare brută (nerafinat) conține peste 17 000
de substanțe organice complexe, motiv pentru care este
materia primă cea mai importantă pentru
industria chimică (vopsele, medicamente, materiale
plastice etc.) și producerea carburanților. Ca o
curiozitate, se poate menționa că unele varietăți de țiței
devin fosforescente în prezența luminii ultraviolete.
Formare
◦ Teoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susține că petrolul ia naștere din organisme marine plancton care după moarte s-
au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.
◦ Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de cca. 350 - 400 milioane de ani în urmă în
Devonian, perioadă în care a avut loc în rândurile florei și faunei o mortalitate în masă.
◦ Astfel s-au format așa numitele substanțe cherogene ce provin din substanțe organice cu un conținut ridicat în carbon și hidrogen.
◦ Prin procesele următoare de diageneză aceste substanțe cherogene pot deveni substanțe bituminoase, rocile sedimentare ce conțin
substanțe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor de petrol.
◦ Materia cherogenă alcătuită din particule fin dispersate în roca mamă, sub anumite condiții, mai ales în prezența temperaturilor
înalte suferă un proces de migrație fiind împinse de apa sărată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată
particulele fine unindu-se într-o masă compactă de petrol. Această migrație are tendință ascendentă spre suprafață, dacă acest proces
de migrație este oprită de un strat impermeabil (argilos), are loc sub presiune îmbogățirea zăcământului care se află deja în porii
rocii de depozitare a petrolului, în condiții asemănătoare iau naștere gazele naturale, de aceea deasupra unui zăcământ de petrol se
poate afla o cupolă de gaz natural. În peninsula Arabiei zăcămintele de petrol se află înmagazinate într-un calcar poros biogen care a
luat naștere din corali.
◦ Compoziția zăcământului de petrol poate avea un raport diferit de alcani și alchene, la fel poate diferi raportul grupărilor alifatice și
aromatice.
◦ Teoria abiogenă are adepți mult mai puțini și susține că petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu un conținut ridicat în carbon și
hidrogen care având greutatea specifică mai mică au fost presate spre suprafață. Această teorie este contrazisă de dovezi geologice și
geochimice.
Obținere
◦ Dacă zăcământul de petrol se află aproape de suprafață,
exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafață, pe
când zăcămintele din profunzime sunt extrase prin
sonde de petrol (foraje de adâncime). O altă modalitate
de extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele
submarine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj
, unde dificultățile de forare sunt mult mai mari. La
toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă
cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care
necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se
adaugă baritină, lichidul de foraj trebuind să aibă o
anumită viscozitate. Capul de foraj, freza, este prevăzut
cu tăișuri cu vârf de diamant, iar coloana de sondă este
alcătuită din țevi de oțel care se montează împreună prin
înșurubare (una în alta), această coloană atingând
lungimi de până la câteva mii de metri.
 |

+----------+--------+ --> crește punctul de fierbere --> ----------------+

| | | | | |

Gaze Benzină Kerosen Gaz de sondă--+---gaz de sondă Reziduuri

\ / | | | | | |

\ / Benzină Benzină ușoară Diesel, | Ulei mineral Păcură

\ / Motorină | Tenzide Bitum

\/ | Cocs, Negru de fum

(Piroliză) |

| |

Petrol(rafinare) Olefine și Cracare

Hidrocarburi Aromate |

| Benzină

(Reacții)

Monomer

(Polimerizare)

Substanțe sintetice
 COMPOZIŢIA CHIMICĂ
◦ Din punct de vedere al compoziţie chimice, petrolul este un amestec foarte complicat de hidrocarburi cu
molecule de diferite mărimi, începînd de la metan pînă la hidrocarburi cu mase moleculare foarte mari.
Compoziţia petrolului variază de la un zăcămînt la altul.
◦ Toate ţiţeiurile sunt însă amestecuri din trei clase de hidrocarburi şi anume: hidrocarburi saturate
aciclice (alcani), hidrocarburi saturate ciclice(cicloalcani; cicloalcanii din petrol se numesc şi naftene) şi
hidrocarburi aromatice. În petrol nu se găsesc hidrocarburi nesaturate.
◦ Din clasa alcanilor au fost identificate majoritatea hidrocarburilor cu catenă normală de la un atom de carbon la
50 atomi de carbon în moleculă. Aceste hidrocarburi sunt însoţite de izomerii lor cu catenă ramificată. Clasa
alcanilor este reprezentată de ciclopenan şi ciclohexan, precum şi de derivaţii lor substituiţi cu grupe alchil. În
fracţiunile superioare de petrol se găsesc şi hidrocarburi cu mai multe cicluri în moleculă.
◦ Ţiţeiurile conţin şi mici cantităţi de acizi organici (acizi naftenici sub 1%), iar unele conţin şi sulf (pînă la 3%).
Acesta din urmă trebuie îndepărtat în cursul prelucrării, căci dă prin ardere bioxid de sulf (un gaz corosiv).
CLASIFICARE
Pe baza compoziţiei
chimice , respectiv a
predominării unor categorii
de hidrocarburi , petrolurile
au fost clasificate în mai
multe tipuri :
◦ 1. Petrol parafinos
caracterizat prin procentul
mai ridicat dealcani (pînă la
78%) , aşa cum sunt în
general petrolurile americane
.
◦ 2. Petrol asfaltos ,
caracterizat prin procentul
mare de hidrocarburi
aromatice (în fracţiunile
uşoare) cît şi de substanţe
asfaltoase , aşa cum sunt
petrolurile din Caucaz .
◦ 3. Petrol de tip intermediar ,
caracterizat prin procentul
mare, fie de cicloalcani,fie de
alcani şi hidrocarburi
aromatice .
PETROLUL ŞI POLUAREA AERULUI
◦ Utilizarea petrolului provoacă poluări masive ale aerului în multe oraşe. Gazele de eşapament evacuate
de autoturisme şi de alte maşini cu combustie internă conţin gaze otrăvitoare cum ar fi monoxidul de
carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot şi plumb.
◦ Unii dintre aceşti agenţi de poluare reacţionează cu lumina soarelui, producînd acel smog neplăcut,
fotochimic, care pluteşte deasupra multor oraşe, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City.
◦ Atunci cînd acizii de azot se combină cu picaturile de apă din nori, ia naştere ploaia acidă care poluează
lacurile şi rîurile, distrugînd şi pădurile.
◦ S-au făcut paşi importanţi pentru a micşora efectul gazelor de eşapament.
◦ Se produce benzină fără plumb, iar unele maşini sunt dotate cu filtre catalitice care transformă gazele
nocive în gaze inofensive. Însa eficienţa acestor îmbunătăţiri este diminuată de creşterea consumului de
petrol.
Poluarea apei cu
reziduuri petroliere
◦ Reprezintă o problemă deosebit de importantă şi greu
de prevenit şi remediat. Afectează atît apele de
suprafată , cît şi pe cele subterane . În prezent , acest
gen de poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei
asupra proprietăţilor organoleptice ale apei , faunei şi
florei acvatice sunt deosebit de nocive şi durabile .
◦ Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt
substanţele extractibile, ca indicatori chimic global, se
evidenţiază totalitatea reziduurilor şi germenii petrol
oxidanţi , ca indicator bacteriologic care, folosind
pentru dezvoltarea lor substanţele petroliere , se
înmulţesc cu atît mai puternic, cu cît acest substrat este
în cantitate mai mare. Germenii petrol-oxidanţi sunt în
acelaşi timp şi indicatori de autopurificare de reziduuri
petroliere .
Bibliografie
◦ Linkuri externe folosite:
◦ https://eafanasiuc.wordpress.com/2015/03/02/petrolul/
◦ https://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol#cite_note-4
◦ https://www.renovablesverdes.com/ro/petroleo/
◦ https://www.eaton.com/ro/ro-ro/markets/oil-gas.html