Familia Regală a României

Ilin Andreea
Clasa a XII aD
• Familia Regală a României sau Dinastia Română (numită uneori și „Casa
Regală a României”, însă denumirea generează confuzii) este o
instituție regală ce desfășoară, în numele României, activități publice
de reprezentare a națiunii.Ea este formată din membri anume
desemnați ai familiei Reginei, în succesiunea lor dinastică. Activitățile
de reprezentare a națiunii au loc cu respectarea prevederilor unui
document juridic special, intern, numit Statut al Familiei (în prezent,
documentul poartă denumirea oficială de Normele Fundamentale ale
Familiei Regale a României).

• Familia Regală a României coboară, în linie genealogică directă, din

Familia Imperială de Hohenzollern-Sigmaringen (ramura șvabă a
familiei din care făcea parte cel mai recent împărat al Germaniei,
Wilhelm al II-lea) și este înrudită cu toate marile familii regale
europene: Britanică (dinastia de Windsor), a Spaniei, a Danemarcei, a
Greciei, a Franței (Bourbon) și Familia Imperială a Rusiei (Romanov)
.
 Isto ric:

• Familia Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit la 10 mai 1866
domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în 1881, după dobândirea independenței statale, primul
rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției.

• Țara a devenit „Republică Populară” la 30 decembrie 1947, în urma unei lovituri de stat comuniste în cursul căreia
Regele Mihai I a fost forțat să semneze un act de abdicare și apoi să părăsească țara împreună cu restul familiei
sale.

• Două dintre fiicele Regelui Mihai, AALLRR Principesele Margareta și Sofia au venit pentru prima dată în România pe
18 ianuarie 1990 (imediat după Revoluția Română), oferind ajutoare de urgență și începând campania de redresare
și modernizare a unor instituții sociale (orfelinate)

• Familia Regală a dorit să viziteze necropola regală de la Curtea de Argeș cu ocazia Crăciunului 1990. Deși Regelui,
Reginei și Principeselor li s-a permis inițial intrarea pe teritoriul României, la Aeroportul Otopeni, ei au fost apoi
opriți pe autostrada București - Pitești și expulzați forțat, într-o operațiune polițienească care a stârnit indignarea
mediilor românești și internaționale.

• În luna aprilie 1992, cu prilejul sărbătorilor de Paști, autoritățile postdecembriste au permis Regelui, Reginei și altor
membri ai Familiei Regale să efectueze o vizită de două zile în țară, la invitația ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și
Rădăuților. Prezența entuziastă, cu mare simpatie, a peste un milion de oameni pe străzile Capitalei a înspăimântat
autoritățile, care nu au mai permis revenirea Regelui până în 1997.

• M.S. Regina Ana a României a putut vizita țara înainte de anul 1997, când Statul Român, prin guvernul condus de
Victor Ciorbea, a desființat decretele comuniste abuzive - prin care Regelui i se luau „cetățenia și naționalitatea[sic]
române” - și a redat Regelui acte de identitate românești.

• M.S. Regele Mihai I și-a putut restabili definitiv domiciliul în România abia în anul 2001
 Originile dinastiei române

• Reședința familiei de Hohenzollern-Sigmaringen se află în orașul

Sigmaringen, în apropierea munților Pădurea Neagră, nu departe de
locul de unde izvorăște Dunărea. Dinastia de Hohenzollern a dat
numeroase personalități istoriei medievale și moderne europene, cel
mai de seamă fiind Wilhelm I, rege al Prusiei apoi împărat al Germaniei.
Din ramura Hohenzollern-Sigmaringen se trage și Dinastia Regală a
României : Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I. Prințul Karl Anton
de Hohenzollern și principesa Josefina, părinții lui Carol, au avut 6 copii :
Leopold, Stefania, Carol, Anton, Friederich și Maria. Al treilea lor copil,
pe numele său Carol Ludovic de Hohenzollern, s-a născut în ziua de 7/20
aprilie 1839, a primit în familie o educație spartană, băieții fiind
destinați unor cariere militare. Deviza acestei case era Nihil sine Deo
(Nimic fără Dumnezeu) care a fost preluată și de către Dinastia Română.
 Familia Regală a României, azi

• În conformitate cu „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României”, statut promulgat de

Regele Mihai I la 30 decembrie 2007, moștenitorul funcției de Șef al Casei Regale a României este
fiica sa cea mare, ASR Principesa Margareta a României. În ceea ce privește titlul de Suveran al
României (rege sau regină), prin noul statut s-a renunțat la practica legii salice, Coroana României
trecând de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, iar în lipsa unui bărbat, la prima născută
femeie[29]. (v. „Ordinea de succesiune la tronul României după principiul primogeniturii cognatice cu
preferință masculină”).

• Printr-un comunicat dat publicității la data de 2 martie 2016, Regele Mihai a anunțat că, având în
vedere vârsta sa înaintată și un serios diagnostic medical („carcinom epidermoid metastazant” și
„leucemie cronică”), fiica sa ce mare, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei, „va duce la
îndeplinire acțiunile sale publice”.

• Prin decesul Regelui Mihai I, conform „Normelor Fundamentale”, Principesa, ca Moștenitoare și

Custode al Coroanei române „va primi din acea clipă titlul și apelativul de [...] Regină, indiferent de
poziția Familiei ca dinastie domnitoare sau ne-domnitoare și indiferent dacă, mai târziu, va alege sau
nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ.”[33]. Actualmente, conform paginii de internet a
Familiei Regale, titlul oficial folosit de principesă este „Majestatea Sa Margareta, Custode al Coroanei
române”.

• După revenirea în România (petrecută în 1997), activitatea publică a Familiei Regale a României poate
fi urmărită pe blog-ul oficial: romaniaregala.ro (actualizat zilnic), precum și pe pagina de internet
oficială: casamajestatiisale.ro, ambele constituind surse directe de informare.
 Raportul Casei Regale cu Statul român
• La 29 octombrie 2018, Camera Deputaților a adoptat tacit propunerea
legislativă a PSD-ALDE, pentru înființarea instituției pentru promovarea
valorilor naționale "Regele Mihai I", care prevede înființarea, organizarea și
funcționarea acestei structuri ca autoritate administrativă autonomă, cu
personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată de la bugetul de
stat și din venituri proprii. Conducerea acestei instituții este asigurată de un
director, numit și revocat din funcție de către Parlament, în ședință comună
a celor două Camere, la propunerea Custodelui Coroanei României, cu votul
majorității parlamentarilor prezenți.Anual se alocă acestei instituții, de la
bugetul de stat, prin bugetul Senatului, o sumă în lei, echivalentă cu
860.000 de euro.
• Încă de la data propunerii sale, acestei inițiative legislative i-au fost aduse o
serie de critici, atât de natură constituțională (în raport cu prevederile
actualei Constituții), cât și infraconstituțională (cu privire la dreptul de
administrare a Palatului "Elisabeta").