PROBLEME

GLOBALE ALE LUMII

Roibu Teodor-Alexandru
Clasa a IX-a E
 Problemele globale sunt provocări majore care afectează
întreaga planetă și cer eforturi colective la nivel mondial pentru
a fi soluționate.

Acestea afectează interesele vitale ale întregii omeniri, și

necesită soluționarea lor urgentă.
 SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Efectele schimbării climatice sunt:

• Creșterea temperaturilor globale

• Fenomene meteorologice extreme
• Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare
• Creșterea nivelului mărilor
• Acidificarea oceanelor
• Schimbări în distribuția și comportamentul speciilor
• Impactul asupra agriculturii și securității alimentare
• Probleme de sănătate publică
SĂRĂCIA ȘI INEGALITATEA

Factori care contribuie la sărăcie:

• Conflicte armate
• Schimbări climatice
• Guvernare slabă
• Lipsa accesului la educație
• Lipsa de servicii de sănătate
• Inegalități economice
 CONFLICTELE ARMATE
• Siria și Irak: Conflictul din Siria a început în 2011 și a evoluat într-un război civil complex. Irakul a fost, de
asemenea, afectat de instabilitate și conflicte, inclusiv confruntări cu gruparea teroristă ISIS.
• Afganistan: Afganistanul a fost implicat într-un conflict prelungit, iar retragerea trupelor internaționale din
această țară în 2021 a ridicat preocupări cu privire la stabilitatea viitoare.
• Ucraina: Conflictul din Ucraina a început în 2014, iar regiunile estice ale Ucrainei, în special Donbas, au
fost teatre ale confruntărilor între forțele guvernamentale ucrainene și grupurile separatiste sprijinite de
Rusia.
• Yemen: Yemenul a fost afectat de un conflict complex, cu lupte între forțele guvernamentale și mișcările
rebelilor Houthi, sprijinite de Iran. Conflictul a generat o criză umanitară gravă.
• Libia: Libia a fost marcată de instabilitate și conflicte începând cu revolta din 2011 care a dus la înlăturarea
lui Muammar Gaddafi. În 2020 și 2021, a existat o implicare străină crescută în conflictul intern.
• Sahel: Regiunea Sahel din Africa, care cuprinde țări precum Mali, Burkina Faso și Niger, a fost afectată de
conflicte armate și instabilitate din cauza activităților grupurilor extremiste și a tensiunilor etnice.
 FOAMETE ȘI INSECURITATE ALIMENTARĂ

Cauzele foametei sunt:

• Inegalitatea economică: Distribuția inegală a resurselor economice și a accesului la bunuri și servicii poate contribui la
sărăcie și, implicit, la foamete. Grupurile marginalizate și sărace pot avea dificultăți în a-și satisface nevoile alimentare de
bază.
• Conflictele armate: Zonele de conflict sunt adesea afectate de foamete din cauza perturbărilor provocate asupra producției
alimentare, accesului la resurse și mișcării populației. Conflictul poate duce la distrugerea infrastructurii agricole și la
imposibilitatea cultivării terenurilor.
• Schimbările climatice: Variabilitatea climatică, cum ar fi secetele, inundațiile și alte fenomene meteorologice extreme, poate
afecta negativ producția agricolă. Comunitățile agricole vulnerabile la schimbările climatice pot fi expuse riscului crescut de
foamete.
• Probleme legate de apă: Seceta și gestionarea inadecvată a resurselor de apă pot afecta producția agricolă. Multe comunități
depind de agricultură și, atunci când nu există suficientă apă pentru irigare, recoltele pot fi afectate semnificativ.
• Boli și epidemii: Bolile care afectează plantele și animalele pot avea un impact negativ asupra securității alimentare. De
exemplu, epidemii în rândul animalelor de fermă pot duce la distrugerea stocurilor de carne și lapte.
• Creșterea demografică: O populație în creștere pune o presiune suplimentară asupra resurselor alimentare, iar sistemul
agricol trebuie să răspundă la cererea sporită. În absența unei creșteri corespunzătoare a producției alimentare, acest lucru
poate contribui la foamete.
• Lipsa infrastructurii: Infrastructura slabă în anumite regiuni poate face dificilă producția, stocarea și distribuția alimentelor.
Lipsa accesului la piețe și mijloacele de transport poate contribui la foamete.
 SĂNĂTATE GLOBALĂ
• Disparități regionale: Există mari diferențe în accesul la servicii de sănătate între țările dezvoltate și cele în curs
de dezvoltare. Multe țări sărace se confruntă cu sisteme de sănătate fragile, cu infrastructură inadecvată și cu
resurse limitate.
• Accesul financiar: Costurile ridicate ale serviciilor de sănătate pot reprezenta un obstacol major pentru acces, în
special în țările în curs de dezvoltare. Mulți oameni nu își permit să plătească pentru tratament medical sau
medicamente esențiale.
• Infrastructură de sănătate: Disponibilitatea infrastructurii de sănătate, cum ar fi spitalele, clinicii și personalul
medical, variază semnificativ între țări. În multe regiuni, accesul la facilități de sănătate de bază poate fi limitat
sau chiar inexistent.
• Migrația personalului medical: Migrația personalului medical calificat din țările sărace către cele bogate poate
duce la o lipsă cronică de profesioniști în domeniul sănătății în anumite regiuni, afectând negativ accesul la
servicii medicale.
• Boli infecțioase și epidemii: În unele regiuni, amenințări precum pandemiile și epidemiile afectează în mod
semnificativ accesul la servicii de sănătate. Capacitatea de a răspunde rapid la astfel de situații este crucială.
• Educația în domeniul sănătății: Nivelul de educație în domeniul sănătății în rândul populației joacă un rol
esențial în îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate. Oamenii trebuie să fie informați cu privire la prevenirea
bolilor și la căile de acces la îngrijirea medicală.
• Bariere culturale și sociale: Normele culturale, obiceiurile și barierele sociale pot afecta modul în care oamenii
caută și accesează serviciile de sănătate. Stigmatul legat de anumite boli poate determina oamenii să evite
căutarea îngrijirii medicale necesare.
 EXPLOATAREA RESURSELOR NARURALE

Exemple ale epuizării resurselor naturale:

• Pădurile tropicale: Exploatarea excesivă a pădurilor tropicale pentru lemn, hârtie și așezări agricole, precum și practicile
de tăiere ilegală a arborilor, au condus la defrișări extinse. Aceasta a dus la pierderea biodiversității, modificări ale
climatului local și globale, precum și la pierderea habitatelor naturale.
• Apele subterane: Utilizarea excesivă și necontrolată a apelor subterane pentru irigare agricolă și pentru necesități umane
poate duce la epuizarea acestor resurse. Multe regiuni ale lumii se confruntă cu scăderea nivelului apelor subterane, ceea
ce poate avea consecințe grave pentru agricultură și pentru aprovizionarea cu apă potabilă.
• Petrol și gaze naturale: Exploatarea intensivă a resurselor de petrol și gaze naturale, în special în cadrul industriei
energetice, a dus la epuizarea unor zăcăminte și la impacturi semnificative asupra mediului, inclusiv poluarea apelor și
aerului.
• Minereurile rare: Mineralele rare, esențiale pentru tehnologii moderne precum telefoanele mobile, bateriile reîncărcabile
și turbinele eoliene, sunt supuse unei exploatare intense, iar multe dintre ele au resurse limitate. Aceasta a dus la o creștere
a prețurilor și la îngrijorări cu privire la securitatea aprovizionării.
• Pescuitul excesiv: Pescuitul excesiv și practicile de pescuit nesustenabile au dus la scăderea drastică a stocurilor de pește
în oceane și mări. Multe specii sunt amenințate sau aflate în pericol de dispariție din cauza suprapescuitului.
 Dragi lideri globali, cetățeni ai lumii și toți cei
interesați de bunăstarea și durabilitatea planetei,
Trăim într-o epocă de provocări complexe și
interconectate care nu cunosc granițe naționale.
Schimbările climatice, sărăcia, epuizarea resurselor
naturale și pandemiile ne afectează pe toți, indiferent
de locul în care trăim. Este imperativ să ne unim
eforturile și să acționăm acum pentru a construi un
viitor durabil și rezilient.