Cresterea exponentiala a populatiei umane.

Scaderea
ireversibila a biodiversitati

Pe planeta noastr triesc 7 miliarde de oameni, iar la fiecare cinci zile se nasc
nc un milion. n prezent, populaia globului este de 10 ori mai mare dect acum
400 de ani. Explozia demografic a avut loc datorit mbuntirii standardelor de
trai i medicale, ceea ce a permis oamenilor s triasc mai mult dect n secolele
anterioare. n acelai timp, rata naterilor - numrul de nou-nscui din fiecare
familie - staioneaz la un nivel ridicat n multe zone ale globului. Pn cnd
aceast rat va scdea semnificativ, populaia lumii va continua s creasc,
putnd ajunge n anul 2050 la circa 10,5 mld. loc. Actualmente, creterea
populaiei are loc cu preponderen n rile n curs de dezvoltare - acele state cu
nivel industrial i tehnologic limitat. Majoritatea acestor ri se afl
n Asia i Africa, i parial n America de Sud i Central.
Multe ri n curs de dezvoltare trebuie s fac fa dificultilor privind hrnirea i
acordarea asistenei social-medicale pentru populaiile lor enorme. Statele cu
industrie i tehnologie avansate sunt cunoscute drept ri dezvoltate. n aceast
categorie se afl Japonia, Australia i cele mai multe ri din Europa i America de
Nord. Majoritatea populaiilor acestor ri a ncetat s creasc, n unele
constatndu-se chiar o scdere.
Explozia demografica isi are radacinile in statele europene, aceasta incepandu-si
evolutia inca din secolul al XIX-lea, manifestandu-se in majoritatea popoarelor
Europei. Nu dupa mult timp aceasta paraseste sfera europeana si se manifesta pe
intregul mapamond.

Cauzele aparitiei acestei probleme sunt rata diferentiata dintre natalitate si

mortalitate, precum si cresterea nivelului de trai in unele zone sau lipsa educatiei
in altele.

Problema cresterii populatiei este evidenta inca de pe acum, Africa fiind una dintre
dovezile incontestabile ale efectelor cresterii populatiei. Datorita nivelului scazut
de trai din Africa si a nivelului scazut de educatie, in acest continent atat de bogat
,dar ,totusi, atat de sarac s-a instaurat o noua problema datorata cresterii
populatiei si resurselor de hrana putine.Desi aflata intr-un impas, rata natalitatii in
Africa nu a scazut, dimpotriva chiar a urcat, aceasta, agravand tot mai tare
problema resurselor.

Creterea natalitii se mai explica si prin instinctul conservrii speciei. n condiii

vitrege, naterea de copii este cea mai bun investiie n securitate social. ntr-o
colectivitate mare i unit (cum ar fi familia extins) un individ are mai mari ans
s supravieuiasc dect de unul singur.

Exist o lege universal potrivit creia numrul celor exploatai este ntr-o
continu cretere, iar a celor care nu sunt integrai n mecanismele de exploatare
scade. Acest lucru se observ n lumea animalier: numrul animalelor
domestice este n cretere, n timp ce numrul animalelor slbatice scade.
 Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt
clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul
disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica.
Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea
habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatul irational si
braconajul), distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre
aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru
aceste specii.

Distrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a disparitiei

unor specii de plante si animale. Pe masura ce vietuitoarele evolueaza, ele se
adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de
care au nevoie. Poluarea, drenarea mlastinilor, defrisarea padurilor, urbanizarea si
constructia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea sau
fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte
populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la
conditiile climatice schimbatoare. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o
zona prea restransa pentru a suporta o populatie mare.

In ultimii 400 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru hrana

si alte produse a crescut simtitor. Multe specii de balene au ajuns in pragul
disparitiei dupa ce au fost pur si simplu macelarite pentru ulei si carne. Un alt
exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scara larga pentru cornul
sau, care este pretuit ca medicament si afrodisiac. De asemenea, familii intregi de
cactusi si orhidee sunt amenintate cu disparitia din cauza culegerii lor irationale.

Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori,

declinul speciilor native. In 1959, colonistii britanici au introdus bibanul de Nil in
lacul Victoria in Africa de Est. Acest peste de prada a redus drastic populatiile
native de pesti si a cauzat disparitia a nu mai putin de 200 de specii endemice,
care se hraneau cu alge. Astfel, vegetatia acvatica din lacul Victoria a crescut
extrem de mult si echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pana in ziua de
astazi.

O alta cauza majora care a dus si duce la diminuarea drastica a faunei si florei
este poluarea mediului. Diferite chimicale toxice s-au raspandit tot mai mult in
circuitul hranei in cadrul ecosistemelor. Poluarea apei si temperaturile ridicate ale
apei au facut sa dispara numeroase specii de pesti endemici. Ploile acide au
distrus, pana la sfarsitul sec.XX, 118 milioane m3 de material lemnos in Europa.
De asemenea, deversarile chimice au afectat pentru mult timp si fundul oceanic.

Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de trai

al oamenilor.