LICEUL BĂNĂŢEAN OŢELU-ROŞU

TEMA proiectului:
MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI HIDROPNEUMATICE

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE - NIVEL
3

Îndrumător de proiect Prof. NASTA CORINA

Candidat CIOBANU P. PETRICĂ-ANDI
Clasa a XII –a TM
Ruta de pregătire profesională Directă
Forma de învăţământ Zi
Profil/ domeniu Tehnic
Calificarea profesională Tehnician mecatronist
Anul absolvirii 2013
 CUPRINS

CAPITOLUL I SCHEMA STRUCTURALĂ A UNEI ACŢIONĂRI HIDRAULICE SAU 5

PNEUMATICE

CAPITOLUL II ACŢIONĂRI HIDRAULICE 6

2.1. Generatoare (pompe) hidraulice 9
2.2. Motoare hidraulice 13
2.3. Aparate hidraulice 14
2.4. Exemple de acţionări hidraulice 16

CAPITOLUL III ACŢIONĂRI PNEUMATICE 17

3. 1. Generatoare pneumatice 18
3.2. Motoare pneumatice 20
3.3. Aparate pneumatice 23

CAPITOLUL IV NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I. LA 23

ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

BIBLIOGRAFIE 25
 ARGUMENT

Sistemele de acţionare pneumatică folosesc ca agent purtător de energie şi informaţie

un gaz sub presiune, de regulă aer comprimat. Dacă la început utilizarea acţionării
pneumatice a fost exclusiv legată de mediile de lucru cu pericol de explozie sau
incendiu, pe măsură ce echipamentele pneumatice sau diversificat şi perfecţionat,
preluând şi funcţii de comandă şi control de la elementele electrice, acestea şi-au
extins considerabil aria de aplicaţii

Sisteme de acţionare hidraulice utilizează ca mediu de lucru un lichid sub presiune.

Ele au apărut şi s-au dezvoltat rapid, în special datorită necesităţii de a comanda şi
regla forţe şi momente mari şi foarte mari cu precizie ridicată; totodată, ele permit un
control riguros al poziţiei şi vitezei sarcinii antrenante. Reglarea puterii hidraulice
transmise oferă de posibilităţi de care nu se poate beneficia în cazul utilizării unor
echipamente pur electrice şi mecanice.
 CAPITOLUL 1
SCHEMA STRUCTURALĂ A UNEI ACŢIONĂRI
HIDRAULICE SAU PNEUMATICE

Fig. 1. Schema structurală a unei acţionări hidraulice (pneumatice).

Schema structurală a unei acţionări hidraulice sau pneumatice (fig.1) cuprinde generatorul hidraulic
(pneumatic) G antrenat, de obicei, de motorul electric E şi care transmite fluidul energetic (ulei sau aer comprimat)
motorului M care antrenează sarcina (utilajul) S.

In circuitul fluidului energetic neelectric (ulei sau aer sub presiune) sunt intercalate o serie de aparate „hidro"
„(pneumo)" cu ajutorul cărora se poate comanda motorul hidraulic.
 CAPITOLUL II
ACŢIONĂRI HIDRAULICE
Prin sistem hidraulic de acţionare se înţelege acel sistem în care transmiterea
energiei de la sursă la consumator se realizează prin intermediul unui curent de
lichid sub presiune.
După ponderea energiei potenţiale sau a celei cinetice în cadrul energiei totale,
există:
-sisteme hidrostatice - la care predomină energia potenţială datorată presiunii
statice; ele prezintă o caracteristică mecanică rigidă si au o largă utilizare în
acţionarea maşinilor şi utilajelor industriale;
-sisteme hidrodinamice - la care predomină energia cinetică; ele prezintă o
caracteristică mecanică elastică şi au o utilizare redusă în industrie.

În funcţie de condiţiile maşinii de lucru, motoarele hidraulice pot realiza :

- mişcare circulară (rotaţie), ca de exemplu la locomotivele diesel-hidraulice;
- mişcare liniară (deplasare), ca de exemplu la presa hidraulică.
În funcţie de sursa de energie consumată pentru crearea presiunii de lucru din
circuitele hidrostatice, se deosebesc următoarele tipuri de acţionări:
- acţionarea mecanohidraulică, care foloseşte energie musculară;
- acţionarea pneumohidraulică, care foloseşte energia aerului comprimat;
- acţionarea hidraulică, care foloseşte pompe hidraulice acţionate electric.
 Fig. 2. Structura sistemelor hidraulice:
a — cu circuit închis şi mişcare circulară; b —
cu circuit deschis şi mişcare circulară; c — cu
circuit deschis şi mişcare liniară.

Sistemele hidraulice cu circuit deschis prezintă, faţă de cele cu circuit închis, avantajul
că răcirea uleiului se face în condiţii mai bune; în schimb au dezavantajul că existenţa
uleiului refulat la presiune joasă în rezervorul cu suprafaţă liberă (la presiune
atmosferică) permite pătrunderea aerului în sistem, ceea ce influenţează negativ buna
funcţionare a sistemului respectiv.
 2.1. Generatoare (pompe) hidraulice

Pompele folosesc pentru transformarea energiei mecanice a motorului electric în energie

hidraulică.

Din marea diversitate de pompe hidraulice folosite pot fi clasificate:

- pompe cu debit variabil: - cu pistoane;
- cu palete;
- pompe cu debit constant: - cu roţi dinţate;

- cu palete şi dublă acţiune;

In figura 3 este prezentată schematic o pompă cu
debit variabil şi pistonaşe radiale.

Rotorul R are un număr de găuri cilindrice (6)

dispuse radial, în care se deplasează un număr
corespunzător de pistonaşe P a căror extremitate
semicirculară calcă pe inelul C al carcasei pompei.

În timpul rotirii, datorită excentricităţii e a rotorului

faţă de carcasă, pistonaşele capătă o mişcare
radială în cilindri, care (conform sensului de rotaţie
din figură) creşte centrifug de la poziţia a → b → c
şi scade pe porţiunea c—d—a. În acest caz,
corespunzător primei porţiuni (a—b—c), pistonaşele
îndepărtându-se de centrul de rotaţie O cilindrii se
umplu cu ulei din camera de aspiraţie A (v.
secţiunea longitudinală), iar în porţiunea următoare
(c—d—a) pistonaşele se apropie de centru şi împing
uleiul din cilindri în camera de refulare B. Fig. 3. Pompă hidraulică cu debit
variabil şi pistonaşe radiale.
 Fig. 4. Pompă hidraulică cu debit variabil şi palete.

În figura 4 este prezentată o pompă tot cu debit variabil, însă cu palete.

Principial a fost arătată numai o pereche de palete P1 şi P2 care, alunecând în rotorul R
şi fiind împinse radial cu ajutorul resortului spiral S, sunt rotite în carcasa C.

Se observă că datorită excentricităţii e a rotorului faţă de carcasă uleiul este aspirat

prin conducta A şi refulat în conducta B, debitul pompat fiind funcţie de excentricitatea e.
Practic se construiesc pompe cu 4 ... 12 palete.
 Pompa cu roţi dinţate din figura 5 asigură un debit de ulei constant, însă la
presiuni ridicate (200 .... 500 atm).
Ea constă dintr-un angrenaj format din două roţi dinţate identice (Z1=Z2).
La rotirea roţilor 1 şi 2 închise în carcasa 3, în camera de aspira­ţie 4 se produce o
rarefiere (vacuum), deoarece aerul care se află între dinţi, la rotire este transportat în
camera de refulare 5, iar la intrarea dinţilor în angrenare este împins în camera de
refulare 6. Sub acţiunea presiunii atmosferice, lichidul se ridică din rezervorul 7 prin
conducta 8 şi este transportat la periferie de dinţii angrenajelor 9, pentru ca apoi să
fie comprimat şi refulat.

Fig. 5. Pompă hidraulică cu roţi dinţate.

 Fig. 6. Schemă de acţionare hidraulică:
a — pompă cu debit variabil; b — pompă cu debit constant.

In figura 6, a, este arătată schema de acţionare hidraulică a unui motor M

folosind pompa cu debit variabil DV, iar în figura 6, b, acelaşi motor folosind o pompă
cu debit constant DC. Dacă în primul caz puterea variabilă necesară motorului poate fi
asigurată prin pompă, în cel de-al doilea caz debitul, deci puterea pompei, fiind
constante, mo­torul poate absorbi o putere variabilă folosind un organ special numit
ventil de laminare VL, care limitează prin strangulaţie debitul ce trece prin motor. In
plus, existenţa şi a unui ventil maximal (supapă de si­guranţă) VM asigură ca surplusul
de debit să fie înapoiat în rezer­vorul R.
 2.2. Motoare hidraulice

Fig. 7. Motor hidraulic cu pistonaşe axiale şi disc fix.

In figura 7 este prezentat un motor hidraulic cu pistonaşe axiale şi disc fix. Blocul cilindrului 1 se
roteşte odată cu axul 2 al motorului, în timp ce discul înclinat 3 este fix. Funcţionarea este
asemănătoare pompei (motorului) hidraulice cu pistonaşe radiale, mişcarea lor fiind în acest caz axială
datorită discului înclinat.
 2.3. Aparate hidraulice

Distribuitoarele asigură distribuirea uleiului sub presiune pe anumite conducte.

Fig.8. Distribuitor rotativ cu cep (ax) conic.

În figura 8 este prezentat un distribuitor rotativ cu cep conic, care cuprinde corpul 1
(din oţel fontă) prevăzut cu o gaură conică în care se montează cepul conic 2 (din
bronz). Aderenţa între suprafeţele conice ale corpului şi cepului este asigurată prin
resortul elicoidal, 3, care se sprijină pe capacul 4. Trecerea uleiului se realizează prin
ca­nalele 5 şi 6 (secţiunea A—A) care permit circulaţia uleiului, de exemplu —de la
pompă (orificiul 7) spre o cameră activă a motorului (orificiul 8) şi de la camera
pasivă — evacuare — a motorului (orificiul 10) spre rezervor (orificiul 9).
Sertăraşele au funcţii similare cu distribuitoarele (v. fig.8), însă sunt reali­zate cu
deplasare liniară (piston).

Supape sunt elemente care asigură deschiderea circuitului atunci când pre­siunea
într-un sens de circulaţie depăşeşte o anumită valoare.

In afara acestor elemente, în acţionările hidraulice se mai întâlnesc: relee, conducte,

filtre (pentru curăţirea uleiului), rezervoare etc.
 Generatoarele pneumatice sunt în linii mari similare cu cele hidraulice şi se
construiesc într-o gamă largă de tipuri:
 compresoare: — cu piston → 1 treaptă;

→ în cascadă;

─ rotative → cu palete plane;

→ cu piston circular;
 turbocompresoare;

 ventilatoare: — axiale;

 radiale.
Fig. 10. Compresor Fig. 11. Compresor rotativ cu palete.
cu piston.
 3.2. Motoare pneumatice

Motoarele pneumatice pot fi rotative, cu piston şi cu membrană.

Acestea înlocuiesc motoarele cu piston, atunci când cursa necesara este mica. Pot fi
cu simplă acţiune, cu dubla acţiune, cu tija unilaterală sau bilaterală, etc.

Fig. 12 Motor pneumatic cu membrană:

1-carcasa superioară; 2-disc de rigidizare; 3-taler de sprijin al arcului;4-
arc;5-carcasa inferioară; 6-membrana.
a b c d

Fig. 13 Tipuri constructive de membrane :

a-membrane plane; b-tronconice; c-ondulate; d-cilindrice
 lagăre cu rulmenţi
Motoare cu mişcare
pneumodinamice de rotaţie
lagăre cu aer cilindrice
( turbine ) continuă

lagăre cu aer conice

cu disc înclinat
cu pistoane
axiale cu bloc înclinat
Motoare cu disc fulant
pneomostatice
(volumetrice)
cu palete radiale

cu palete cu palete înclinate

cu rotaţie parţială

cu dinţi drepţi
cu roţi cu dinţi înclinaţi
dinţate
cu dantură în V

cu pistoane cu doi lobi

profilate
cu trei lobi
Fig. 14 Schemele bloc de funcţionare pentru motoarele pneumatice
rotative

1-ungător; 2-element de distribuţie şi comandă; 3-elementul motor; 4 -

reductor de turaţie; 5-regulator de turaţie; 6-ajutaj;7-amortizor de zgomot.
 3.3. Aparate pneumatice

Sunt identice ca funcţiuni cu cele folosite la acţionările hidraulice:

distribuitoare, sertăraşe, supape, conducte, filtre, relee etc.
 CAPITOLUL IV
NORME DE SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII ŞI
P.S.I. LA ACŢIONARI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

La deservirea dispozitivelor acţionate pneumatic şi hidraulic trebuie avute în vedere

următoarele :
cuplarea şi decuplarea furtunurilor la reţeaua de aer şi a dispozitivelor acţionate
pneumatic la furtun trebuie să se facă numai când robinetul de la reţea este în poziţia
închis ;
furtunurile de aer trebuie amplasate la nivelul solului sau pardoselii halei, astfel ca să
nu împiedice circulaţia muncitorilor ;
la părăsirea locului de muncă, aparatele pneumatice se vor deconecta de la reţea ;
în timpul deschiderii robinetelor sau a montării furtunurilor nu se va sta cu capul sau
faţa deasupra robinetului;
nici un dispozitiv nu poate fi pus în funcţiune dacă nu s-a făcut recepţia lui ;
pârghiile, manetele de comandă, butoanele de pornire şi oprire etc. ale instalaţiilor
care deservesc acţionarea hidraulică a dispozitivelor, vor fi astfel amplasate încât să
poată fi urmărite şi manevrate cu uşurinţă fără a necesita părăsirea locului de muncă.
Ele vor fi astfel concepute şi amplasate încât să nu se poată modifica de la sine
comanda dată, ca urmare a unor acţionări întâmplătoare, trepidaţii, scurgeri de fluide
etc. Construcţia şi amplasarea elementelor de comandă trebuie să excludă
posibilitatea de accidentare a muncitorului care le acţionează ;
 dispozitivele hidraulice care lucrează prin deplasare pe verticală vor fi prevăzute cu
mecanisme de siguranţă care limitează viteza de coborâre în cazul unui defect în
circuitul hidraulic ;
înainte de începerea lucrului se va verifica etanşeitatea elementelor hidraulice, buna
funcţionare a dispozitivelor de siguranţă şi aparatele de măsurat cu care este echipată
instalaţia hidraulică, pentru a permite exploatarea ei în condiţii de securitate a
muncii ; este interzis a se aşeza scule, instrumente de măsurat şi control etc. pe
elementele în mişcare ale dispozitivelor;
aşchiile vor fi îndepărtate de la distanţă şi numai când acţionarea este oprită.

Măsuri şi mijloace de prevenire a incendiilor şi exploziilor

1. Înlăturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor şi exploziilor, prin
proiectarea procesului tehnologic.
2. Evitarea formării în hale de producţie a amestecurilor explozive prin curăţarea în
mod periodic a prafului de pe toate suprafeţele încărcate cu electricitate statică.
3. Mărirea umidităţii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
4. Prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie.
5. Prevederea în depozitele de materiale combustibile a instalaţiilor speciale de
declanşare automată a stropirii cu apă la ridicarea temperaturii.
6. Asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de
incendiu.
7. Instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance,
pompe etc.).
8. Dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeţi, pompe de
mână, stingătoare manuale, motopompe, autopompe, instalaţii cu reţele de apă etc.).
 BIBLIOGRAFIE

Marin, V., Moscovici, R., Teneslav, D. Sisteme hidraulice de acţionare şi reglare

automată. Probleme practice, execuţie, exploatare. Editura Tehnică, Bucureşti,
1981.

Mazilu, I., Marin, V. Sisteme hidraulice automate. Editura Academiei R.S.R.,

Bucureşti, 1982.

Oprean, A. Acţionări şi automatizări hidraulice. Sisteme mecano-

pneumoelectrohidraulice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.

Vasiliu, D., Vasiliu, N. Acţionări şi comenzi hidropneumatice în energetică.

(Litografiat). Universitatea "Politehnica" din Bucureşti, 1993.

Catana I. , Vasiliu N. , Vasiliu D. , Actionari hidraulice si pneumatice vol I . Editura

Tehnica Bucuresti, 2004.