LICEUL BĂNĂȚEAN OȚELU ROȘU

TEMA PROIECTULUI:

INSTALAȚII HIDRAULICE
EXAMEN
DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 4

Candidat: BACHMAȚCHI DOREL CLAUDIU

Calificarea profesională:Tehnician mecatronist
Anul absolvirii: 2015
Îndrumător proiect: prof. NASTA CORINA
 CUPRINS

• ARGUMENT
• CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE
• 1.1 Avantajele și dezavantajele acționării hidraulice
• CAPITOLUL II. MEDIUL HIDRAULIC
• 2.1. Cerințe impuse mediului hidraulic
• 2.2. Uleiuri minerale
• CAPITOLUL III. PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE A INSTALAȚIILOR HIDRAULICE
• 3.1 Conectarea instalației hidraulice
• 3.2. Curățirea instalației
• 3.3 Alimentarea cu lichid de lucru
• 3.4 Pornirea instalației
• 3.5 Dezaerarea instalației
• 3.6 Reglarea instalației
• 3.7 Punerea în funcțiune a instalațiilor noi și a celor reparate
• CAPITOLUL IV. ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIILOR HIDRAULICE
• 4.1 Întreţinerea în prima perioadă de funcţionare
• 4.2 Întreţinerea în perioada de exploatare normală
• 4.3 Diagnosticarea defectelor
• CAPITOLUL V. NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
• ANEXE
• BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT
• Pentru întocmirea acestei lucrări am studiat bibliografia de specialitate și proiecte tehnologice utilizate
de societăţile care execută instalaţii hidraulice.
• La redactarea acestui proiect am ţinut cont de exigenţele şi criteriile de performanţă pe care
trebuie să le îndeplinească o instalaţie pneumatică.
• Acționările pneumatice și-au găsit aplicații în domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru cele mai
diferite scopuri. Acest fapt se datorează avantajelor prezentate de aceste acționări:
• Viteze de lucru și de avans mari ;
• Posibilitatea amplasării elementelor pneumatice în orice poziție permite micșorarea gabaritului
instalațiilor;
• Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese și schimbări de sens bruște, fără pericol de avarie;
• Aerul comprimat este relativ ușor de produs și de transportat prin rețele, este nepoluat și neinflamabil.
• Pericolul de accidentare este redus;
• Acționările și sistemele de reglare pneumatice sunt utilizate:
• În industriile cu pericol de incendiu sau explozii : metalurgie, chimie, minerit, preluacrarea lemnului,
termocentrale;
• În industriile cu pericol de contaminare : alimentară, textile, electronic, medicamente;
• În toate celelalte domenii industriale unde se pot realiza linii automate de producție, pentru :
asamblare, manipulare, de mare productivitate.
• Prin acest proiect am încercat să caracterizez sistemele pneumatice prin prezentarea unei clasificări a
acestora, a modului de funcționare, o serie de avantaje și dezavantaje, a mediului de transmitere a
forțelor, precum și unele acțiuni auxiliare care deservesc instalația pneumatică fără de care aceasta nu
ar putea funcționa.
•
Proiectul meu este structurat pe 5 capitole și anume :

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL II. MEDIUL HIDRAULIC
CAPITOLUL III. PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE A INSTALAȚIILOR
HIDRAULICE
CAPITOLUL IV. ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIILOR HIDRAULICE
CAPITOLUL V. NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.
 SISTEME DE ACȚIONARE PNEUMATICĂ
CARACTERISTICI ALE ACȚIONĂRILOR PNEUMATICE

 Acționarea reprezintă operațiunea prin

care se comandă și se urmărește regimul de
funcționare al diverselor instalații de lucru sau
procese tehnologice.
 În cazul acționărilor pneumatice este
necesară realizarea unor surse , generatoare
de energie pneumatică.
 O acționare pneumatică conține un
generator pneumatic (compresorul), antrenat
de obicei de un motor electric, care transmite
fluidul energetic (aer comprimat ) motorului
pneumatic ce va antrena sarcina (utilajul ).
 Fig. 1 – Schema structurala a unei actionari pneumatice (hidraulice)
ME – motor electric; AE – aparate electrice; P- generator pneumatic; AP – aparate pneumatice; MP – motor pneumatic; U – utilaj.
 1.2 STRUCTURA UNEI SCHEME PNEUMATICE
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura
formata din cinci nivele (fig2), fiecare etaj continand o
anumita categorie de elemente pneumatice.Toate elementele
din schema sunt interconectate astfel incat sa realizeze
functiile cerute de utilizator.
Cele cinci nivele cuprind :
 Elemente de preparare aer,
 Elemente de comanda
 Elemente de procesare
 Elemente de comanda finala
 Elemente de executie (actuatoare pneumatice)
Fig. 2 – Schema pneumatica
 1.3 CLASIFICAREA SCHEMELOR PNEUMATICE

Dupa tipul etajului de comanda:

- schema pur pneumatica : semnalele de comanda sunt
numai pneumatice;
- schema electro-pneumatica : semnalele de comanda sunt
electrice.
Dupa tipul elementelor de comanda, schemele de
comanda electro - pneumatice sunt de patru tipuri :
- cu releu,
- cu placi electronice imprimate,
- cu microprocesor (automate programabile, calculatoare),
- mixte.
 Dupa tipul de functionare impuse de etajul de comanda:
• a) scheme conduse dupa timp : intr-o instalatie pneumatica, elementele
de executie se misca intr-o anumita ordine, descrisa cu ajutorul unui
instrument grafic numit Ciclograma sau Diagrama de miscare;
• b) scheme condusa dupa spatiu : la aceste scheme, un nou semnal de
comanda este generat numai dupa ce, in urma unei verificari interne, se
confirma ca s-a executat corect miscarea sau procesul precedent.
Verificariile se fac cu ajutorul senzorilor sau al traductoarelor.
• c) scheme mixte : sunt des intalnite in practica si imbina avantajele oferite
de tipurile discutate mai sus.

Dupa tipul circuitelor din schema:

• a) cu un circuit comun pentru etajul de comanda si cel de forta ;
• b) cu doua circuite pentru etajul de comanda si cel de forta.
 2. APARATE PNEUMATICE PENTRU
CONTROLUL SI REGLAREA PRESIUNII

2.1 DISTRIBUITOARE
•

• Sunt elemente pneumatice cu rol de a dirija energia pneumatica pe

anumite circuite, in concordanta cu comenzile pe care le primestc.
Distribuitoarele sunt de neinlocuit , practic neexistand circuit
pneumatic fara sa aiba un distribuitor. Orice distribuitor se compune
din doua parti principale : partea de distributie si partea de comanda.
• Partea de distributie are rolul de a realiza conexiunile intre
camerele distribuitorului conform schemei de comutare la primirea
unei comenzi.
• Partea de comanda are rolul de a determina comutarea etajului de
distributie conform comenzilor date. Etajul de distributie are in
compunere o parte fixa care este corpul distribuitorului si o parte
mobila care este organul de distributie.
 Clasificare

Dupa forma constructiva de baza a organelor de

distributie:
 Distribuitoare cu sertar rectiliniu (cilindric sau plan);
 Distribuitoare cu sertar rotativ (plan, cilindric, conic).
Dupa modul de comanda distribuitoare
comandate :
 manual,
 mecanic,
 electric,
 pneumatic.
Distribuitor cu sertar rectiliniu cilindric

• Este alcatuit din : corpul distribuitorului, elementul mobil

(sertarul), care prin deplasare rectilinie realizeaza schema
de comutare, capace.
• Pe umerii sertarului in canale special practicate se
introduc garniturile de etansare ce asigura, in conditiile
miscarii sertarului fata de corp, izolarea intre orificiul de
presiune si cele aflate la presiunea atmosferica.
• Sertarul este impins in pozitia extrema dreapta de presiunea
din racordul 12 timp in care racordul 14 trebuie ventilat
(conectat la atmosfera) pentru a nu aparea o forta de
presiune care sa se opuna deplasarii sertarului.
• Se poate constata ca absenta oricarui resort determina
stationarea sertarului pe ultima pozitie atinsa, chiar si dupa
incetarea comenzii.
• Racordul 1 este conectat la consumatorul 2, iar
consumatorul 4 este conectat la orificiul 5, deci la
atmosfera.
• Generarea unui impuls de presiune, in racordul 14 ,dupa ce
racordul 12 a fost ventilat, determina comutarea
distribuitorului pe a doua pozitie unde racordul 1 se
conecteaza la 4 , iar 2
Distribuitor rectiliniu cu sertar plan
Distribuitorul rectiliniu cu sertar plan 4/2 comandat
electric, pilotat pneumatic cu posibilitate de comanda
manuala are etajul de distributie este format din (fig 4) :
corpul 1, capacele 2, in care se afla elementele de
comanda manuala 3, pilotul 4 si sertarul plan 5.
Cand orificiul de comanda 12 este alimentat, forta
de presiune apasa in capul pilotului 4, care este impins
spre dreapta. Deplasarea pilotului determina si
deplasarea sertarului plan 5, cele doua elemente fiind
solidare pe directia axiala.
Resortul 6 realizeaza o forta de apasare a sertarului
pe suprafata plana a distribuitorului, asigurand
etansarea intre orificii si compensarea automata a uzurii
sertarului.
Pilotul si corpul distribuitorului sunt realizate din
aliaje de Al, iar sertarul este din materiel plastic.
Deplasandu-se spre dreapta, sertarul deconecteaza
orificiul 1 de la orificiul consumatorului 4 si il conecteaza
la orificiul consumatorului 2, dupa ce acest orificiu a fost
izolat de orificiul de evacuare 3. Alimentarea
racordului 14 determina deplasarea spre stanga a
ansamblului mobil pilot - sertar realizand schema de
comutare corespunzatoare celei de-a doua pozitie.
Distribuitor cu sertar rotativ plan

 Acesta este alcatuit din

corpul C si sertarul S, solidar cu
parghia de actionare .
 Din punct de vedere
constructiv este un distribuitor
simplu si robust. In corp sunt
practicate orificiile 1, 2, 3 si 4, iar in
acelasi plan sunt practicate frezari
ce permit conectarea orificiilor
conform schemei de distributie
specifica fiecarei pozitii ocupata de
sertar.
 Acest element este
intalnit deseori instalat in amonte
de unitatea de preparare a aerului
comprimat atasat consumatorului
 Distribuitor cu supape

• La aceste distribuitoare ,realizarea schemelor de

conectare se realizeaza prin inchiderea sau
deschiderea unor orificii interne distribuitorului cu
elemente de etansare de tip supapa .
• In pozitia de repaus, racordul P este inchis
datorita ciupercii de cauciuc 2, care sub efectul
fortei de presiune si a resortului inferior se sprijina
pe scaunul practicat in corpul distribuitorului.
• Apasand plunjerul 1, intr-o prima etapa se
comprima resortul superior, iar plunjerul apasa
asupra ciupercii si izoleaza racordul A fata de R. In a
doua etapa resortul inferior este comprimat,
supapa se deschide si racordul P este conectat la
consumator, prin spatiul dintre plunjerul si alezajul
din corpul distribuitorul. Cand apasarea plunjerului
inceteaza, forta de presiune si resortul inferior
determina inchiderea supapei, iar resortul superior
determina conectarea racordului A la atmosfera.
 2.2 SUPAPE

Sunt elemente pneumatice care au diferite functii de

reglare si controlul a parametrilor agentului de lucru din
circuit :
• Limiteaza valoarea maxima admisa a presiunii generale in
sistem;
• Mentine constanta presiunea in sistem, permitand
curgerea debitului in exces;
• Asigura o succesiune dinainte stabilita a intrarii in
functiune a elementelor de executie;
• Diferentiaza presiunile de lucru ale diferitilor consumatori;
• Regleaza forta/momentul exercitate de actuator,
independent de debitul pe care acesta il consuma.
 Clasificare

Dupa starea normala a elementului de etansare:

• ▪ Supape normal inchise, care in pozitia initiala nu permit
trecerea agentului de lucru prin tronsonul de conducte pe care
sunt montate ;
• ▪ Supape normal deschise, care in pozitia initiala permit
trecerea fluidului de lucru prin tronsonul de conducta pe care
sunt montate.
Dupa tipul comenzii
• ▪ Supape cu comanda directa, la care sistemul de comanda se
aplica direct sertarului mobil al supapei, comanda poate fi
culeasa din circuitul supravagheat (intern),sau dintr-un circuit
exterior celui pe care este montata supapa (extern).
• ▪ Supape cu comanda indirecta(pilotate)
 Supape de sens

• Au rolul de a stabili anumite sensuri de

curgere preferentiale, in circuitele
actionarilor permitand trecerea
fluidului de lucru intr-un singur sens .
• Racordand aerul sub presiune la
orificiul A (de intrare) se va actiona
ansamblului mobil care se va deplasa
spre dreapta, sub actiunea fortei de
presiune arcul se comprima, fluidul de
lucru trece spre orificiul B (de iesire)
prin spatiul dintre corp si elementul
mobil.
• Daca aerul sub presiune se va racorda
la racordul B, elementul elastic se va
deplasa spre stanga blocand trecerea
fluidului.
 Supapa selectoare cu doua presiuni sau element logic Si

• Daca racordul X sau Y este alimentat sub

efectul fortei de presiune supapa
blocheaza accesul din racordul respectiv
la racordul A. Daca ambele orificii sunt
alimentate la aceeasi presiune, orificiul A
va fi alimentat, de la orificiul X sau Y sau
X si Y (pozitia elementului mobil este
indiferenta).
• Daca ambele racorduri de comanda
vor fi alimentate, dar la presiuni diferite,
racordul A va fi alimentat la presiunea
cea mai mica.
• Prin functiile pe care le realizeaza si
datorita simplitatii acest element este
folosit in multiple aplicatii.
 SUPAPA DE EVACUARE RAPIDA

• Este utilizata pentru a mari viteza de golire a

unei incinte de presiune, prin scurtarea
traseului parcurs. Din acest motiv, pentru o
eficacitate maxima, supapa de evacuare rapida
se monteaza cat mai aproape de incinta ce va fi
golita
• Cand comuta distribuitorul aerul patrunde
prin orificiul P al supapei, impinge si lipeste
scaunul de elementul de etansare, izoland
orificiul R fata de P si A si se alimenteaza
cilindrul.
• Cand distribuitorul este comutat pe pozitia
initiala, racordul P al supapei este conectat la
atmosfera, iar aerul aflat in camera cilindrului,
sub efectul presiunii si al resortului cilindrului
determina deplasarea elementului mobil in sens
opus, obturand racordul P. Aerul din cilindru
este evacuat rapid prin amortizorul de zgomot
al supapei.
 REGULATOARE DE DEBIT

Permit controlul permanent al debitului

care intra sau iese din actuator.
Modul de reglare a debitului este definit
in functie de caracteristicile sursei de
alimentare, caracteristicile motorului si de
solutia aleasa.
 Drosele (Rezistente variabile)

• Permit reglarea rezistiva a vitezei prin reglarea debitului.

Acest tip de reglare se utilizeaza pentru puteri mici, de
maximum 7kw.
• Sunt elemente care permit reglarea vitezei motoarelor
rotative sau a cilindrilor liniari prin reglarea debitului de
alimentare. Se mai numesc si supape de debit.
• Functionarea se bazeaza pe variatia sectiunii de
curgere a fluidului, ceea ce determina modificarea
debitului vehiculat prin drosel. Variatia caderii de
presiune determina variatia debitului ce traverseaza
droselul si deci variatia vitezei de miscare a elementului
de executie alimentat
2.4. INTEGRAREA APARATELOR PNEUMATICE IN SCHEMELE DE
ACTIONARE
Actionarea pneumatica a unei usi
glisante

Usa culiseaza pe o sina

suspendata cu ajutorul unor role
◙ Elementele schemei
• 1 – sina suspendata ;
• 2 – role ;
• 3 – usa glisanta ;
• 4 – prag ;
• CL – cilindrul de lucru ;
• D5 – distribuitorul principal ;
• D1, D2, D3, D4, D6, D7 –
distribuitoare;
• R1, R2 – drosele;
• SD1…SD4 – supape.
 Functionare

• Usa este deplasata de cilindrul de lucru, alimentat de

distribuitorul principal, prin intermediul droselelor.
Deschiderea usii se poate obtine prin actionarea manuala a
distribuitorului D1 sau a distribuitorului D3, sau prin actionare
mecanica de catre pragul (4), pe care calca vehiculul si care
actioneaza astfel distribuitorul D6.
• Inchiderea usii se produce in momentul actionarii manuale a
distribuitoarelor D2 sau D4, sau in mod mechanic, prin
revenirea pragului(4), care actioneaza printr – o cama,
distribuitorul D7. Alternativele de actionare se realizeaza prin
supapele duble .
• O astfel de instalatie poate actiona o usa de circa 500kg, cu o
latime pana la 2000mm.
 3. UTILIZARI ALE ACTIONARILOR PNEUMATICE

Actionarile si sistemele de reglare pneumatice

sunt utilizate:
• In industriile cu pericol de incendiu, explozii :
metalurgie, chimie, minerit, preluarea lemnului,
termocentrale;
• In industriile cu pericol de contaminare :
alimentara, textile, electronic, medicamente;
• In toate celelalte domenii industrial unde se pot
realize linii automate de productie,
pentru:asamblare, maipulare de mare
productivitate.
 BIBLIOGRAFIE

• Sorin Stan, Silviu Frandos, Mariana Robe – Mecatronica,

manual pentru clasa a XI-a, Editura Delta Publishing
House, Bucuresti, 2004;

• Florin Mares, Grigore Fetecau, Doinita Balasoiu –

Elemente de comanda si control pentru actionari si
sisteme de reglare automata, manual pentru clasa a XI- a,
Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2002 ;

• Sabina Hilohi, Doinita Ghinea, Nastase Bichir – Elemente

de comanda si control pentru actionari si sisteme de
reglare automata, manual pentru clasa a XI-a, Editura
Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2002.