SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA.

Romania avea in anul 1800 8.5 mil.Ha de padure, adica 35-45% din
teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar
6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub
optimul ecologic.Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala
(cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul
excesiv; situatia produce neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a
padurilor sunt foarte reduse.
De asemenea,un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant
al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de
bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este
activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea
combustibililor cu un continut ridicat de sulf; energetica in Romania este
profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a
pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile
Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de
20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

Secolul I: -Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie

de 80%, insemnand aproximativ 18 mil ha.
Secolele II- III: - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru
fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.
Sec. X- XVIII (cca 4-6 mil ha): - Defrisari in campii, pentru cresterea
suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.
1829 1859 (cca 1 mil ha): - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul
la comert exterior Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.
1864 1914 (cca 1mil 300 ha): - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc
taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.
1918 1935 (cca 1 mil 500 ha): - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se
tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.
1948 1989 (cca 550.000 ha): - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru
alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.
1990 2005 (peste 200.000 ha): - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade
controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate

Suprafata fondului forestier national

Romania are un fond forestier de circa 6.4 milioane hectare, reprezentand 27% din
suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu
este foarte bun, dar nici dramatic.Insa comparativ cu tarile europenecare au
conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%,
Slovacia si Croatia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria 34%. Circa 2
treimi dintre paduri sunt situate in zona montana,ponderea lor fiind foarte
scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul
exceselor climatice.
În conformitate cu raportarea statistica SILV 1,padurile Romaniei ocupau la data
de 31.12.2005 suprafata totala de 6.390.536 ha.Fata de situatia la 31.12.2004,
suprafata fondului forestier national a crescut cu 8.385 ha.

Pentru circa 30 % din suprafaţa ţării, reprezentând pădurile şi vegetaţia

forestieră, din totalul de aproximativ 500.000 personal din administraţie,
jandarmerie, poliţie, situaţii de urgenţă, servicii speciale ş.a.,personalul
silvic din instituţiile de stat este constituit din 320 persoane, inclusiv cei din
teritoriu. Iar personalul cu atribuţii de pază şi control al pădurilor de la Regia
Naţională a Pădurilor prin lege are ca atribuţii principale activitatea
comercială, îndeplinind totodată şi servicii de interes silvic.Suntem singura ţară
din Europa în care suprafaţa pădurilor se reduce continuu, iar ritmul defrişărilor
este mai activ decât în ţările africane.
România dispune de ingineri şi personal de teren pentru organizarea unui corp de
profesionişti bine pregătit şi devotat pădurii, capabili să reconstituie
Inspectoratele şi Ocoalele silvice de stat, asigurând paza şi protecţia pădurilor
şi asistenţă tehnică complexă.Pentru asigurarea stabilităţii şi promovării
profesionale după capacitatea profesională, acest personal ar trebui să fie
încadrat în categoria funcţionarilor publici, ce nu pot face parte din partide
politice - art. 40 din Constituţie.Dacă este voinţă politică, această organizare
se poate realiza urgent prin reforma administraţiei pădurilor, cu păstrarea
capacităţii de pază, investiţie şi de producţie a Regiei Naţionale a
Pădurilor.Structurile de administrare a pădurilor şi corpul de profesionişti
silvici vor trebui instruite şi dotate în tehnica aerofotogrametriei. Prin
aerofotograme se poate cunoaşte şi acţiona operativ pentru stabilirea şi oprirea
actelor de distrugere a pădurilor, dar şi pentru reuşita împăduririlor, a
lucrărilor de cultură a pădurilor ş.a. Aerofotogrametria poate contribui la
amenajarea pădurilor, respectarea amenajamentului şi aplicarea regimului silvic în
exploatarea pădurilor.
În prezent, instituţiile de specialitate din S.U.A. şi Canada cunosc mai bine prin
aerofotograme starea pădurilor din România decât autorităţile şi instituţiile
noastre care răspund de păduri.
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice -I.C.A.S are capacitatea tehnică, în
colaborare cu alte instituţii, pe bază de aerofotograme, să determine evoluţia
stării de degradare a pădurilor prin comparaţii între anii 1990, 2000 şi anul
2008. Se pot stabili cauzele şi autorii distrugerilor pe ocoale private şi
ocoalele Regiei Naţionale a Pădurilor pentru o analiză comparativă, precum şi
măsurile ce se impun.
Autoritatea de Stat pentru Silvicultură a dispus de fonduri europene şi de la
buget pentru studii şi programe, pentru a se constitui sistemul informaţional,
bazat pe aerofotometrie, necesar cunoaşterii situaţiei din păduri.
Astfel, pentru programul SUMAL -sistemul informaţional integrat de urmărire a
materialelor lemnoase - s-au cheltuit 1,5 milioane dolari S.U.A., deşi la
lansarea acestui program de către Secretarul de Stat, Istvan Tökes, în 2007, la
Sinaia, reprezentanţii Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor au atras atenţia că nu
sunt condiţii pentru implementarea programului, iar eşecul acestui program a fost
confirmat în 2009, după ce banii s-au încasat de cei interesaţi personal.