P. 1
Cusaturi Manuale-fise de Documentare

Cusaturi Manuale-fise de Documentare

5.0

|Views: 8,726|Likes:
Published by Chita Dana Stefania

More info:

Published by: Chita Dana Stefania on Nov 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2015

pdf

text

original

FISA DE DOCUMENTARE

CUSATURI MANUALE
CUSATURILE MANUALE – se utilizeza in procesele de imbinare si fixare a materialelor, executindu-se manual cu unelte simple: ac si degetar. In procesul tehnologic de confectionare aceste cusaturi ocupa un loc din ce in ce mai redus datorita preocupari pentru cresterea productivitati si introducerii utilajelor moderne mecanizate si automatizate care pot inlocui cusaturile manuale.Totusi marile case de moda folosesc aproape exclisiv aceste cusaturi atunci cind pregatesc colectiile “haut couture”. O impunsatura manuala se executa in aproximativ 4 secunde. PASUL CUSATURII – reprezinta distanta dintre pozitia intrarii acului si cea a iesirii acului. CUSATURA – este formata din inlantuirea pasilor. Cusaturile manuale se executa diferit in functie de locul si destinatia lor si se clasifica dupa: - felul punctelor de coasere - operatiile la care se aplica I – CUSATURI PUNCTATE II – CUSATURI FESTONATE III – CUSATURI ASCUNSE IV – CUSATURI ORNAMENTALE V – CUSATURI DE MONTAT NASTURI SAU ACCESORII Pentru realizarea lor se foloseste ata de cusut.Lungimea firului de ata va fi masurata aproximativ cit lungimea bratului executantului. I – CUSATURI PUNCTATE CUSATURILE PUNCTATE – sunt cusaturi manuale in care pasi de coasere au forma unor puncte care se formeaza diferit. Dupa modul de formare a pasilor de cusatura cusaturile punctate sunt: 1 – PUNCT INAINTEA ACULUI 2 – PUNCT IN URMA ACULUI 3 – PUNCT TIGHEL 4 – SEMNE SIMPLE SI LARGI 1- PUNCT INAINTEA ACULUI Se formeaza prin luarea pe ac a unei portiunu de material egala pentru fiecare impunsatura si lasarea libera a unei portiuni de tesatura egala cu portiunea luata pe ac. Pasul de cusatura parcuge tesatura alternativ pe fata si pe dos si lungimea lui va fi intre 1 – 5 mm,in functie de scopul si locul cusaturii. Coaserea se executa de la dreapta spre stinga. Se foloseste la: - insailarea detaliilor(se poate folosi si punctul oblic) - formarea creturilor - cusaturi de pozitionare numite semne
1

2 – PUNCT IN URMA ACULUI Cusatura se formeaza asemanator cu punctul inaintea acului. Deosebirea consta in aspectul cusaturii pe dos,ea apare ca o linie contiunua cu pasi paraleli care se dubleaza reciproc la capete. Pe fata aspectul este identic cu PUNCTUL INAINTEA ACULUI. Portiunea libera dintre pasi se numeste PAS GOL iar pasul pe fata se numeste PAS EXTERIOR si pasul pe dos se numeste PAS INTERIOR. Se foloseste la: - insailat - intarirea colturilor,gulere,etc. - formarea broderiilor

2

3 – PUNCTUL TIGHEL Cusatura se formeaza asemanator cu PUNCTUL IN URMA ACULUI,deosebirea consta in absenta PASULUI GOL. Aspectul cusaturii pe fata este ca o linie contiunua,iar pe dos linia continua a pasiilor se dubleaza. Se foloseste la: - intarirea unei portiuni sau la complectarea tighelelor drepte

4 – SEMNE Sunt de doua feluri: SEMNE SIMPLE Se formeaza cu ajutorul punctelor inaintea acului prin pasi de coasere egali sau diferiti ca marime. Se folosesc pentru:- marcarea provizorie a unor cusaturi de asamblare executindu-se pe un singur strat de material.

3

SEMNE LARGI Se formeaza cu ajutorul PUNCTULUI INAINTEA sau IN URMA ACULUI,pe 2 detalii simultan. Intre punctele de coasere se lasa cite o bucla de ata (late) la fiecare pas sau tot la al II-lea pas al cusaturii. Lungimea pasilor poate fii intre 5 – 15 mm iar lungimea latelor va fi in functie de grosimea tesaturii.

II – CUSATURI FESTONATE CUSATURILE FESTONATE – se realizeaza cu ajutorul punctului feston pentru a proteja si mari rezistenta marginilor materialului textil prevenind destramarea lor. Dupa modul de realizare si scop sunt de 3 tipuri: 1 – CUSATURI DE SURFILARE 2 – BUTONIERE SI GAURI 3 - CHEITE,BRIDE,CHEOTORI 1 – CUSATURI DE SURFILARE – se aplica pe marginea detaliilor necaptusite pentru a se evita destramarea lor. Cusatura fixeaza firele pe directia urzelii si a bataturii. Adincimea impunsaturilor este intre 4 – 6 mm. Distanta dintre impunsaturi este intre 5 – 8 mm. Aceste dimensiuni sunt in functie de tipul tesaturii si de pozitia detaliilor. Ata folosita trebuie sa fie la culoarea tesaturii iar grosimea ei sa fie mai mica decit a firelor tesaturii. Dupa modul de fixare surfilatul poate fi: - SURFILAT OBLIC - SURFILAT FESTON
4

SURFILATUL OBLIC - se realizeaza prin coaserea marginii materialului,cusatura avind forma unei spirale iar pasi se depun obilc

SURFILATUL FESTON - surfilarea marginilor materialelor se realizeaza prin formarea punctelor feston realizate cu ata subtire fara tensionarea firului - dupa numarul rularilor atei pe ac punctele feston pot fi: SIMPLE sau DUBLE.

5

2 – BUTONIERE SI GAURI – sunt realizate cu ajutorul punctului feston si sunt necesare elementelor de inchidere fiind pozitionate pe:canturi,fente,alte deschideri sau pot avea rol ornamental. Pozitia butonierelor este: - in general paralela cu marginea produsului - poate fi si perpendiculara sau oblica Dimensiunea butonierei: - este in functie de diametrul nasturelui si de forma lui - pentru nasturi obisnuiti ea este egala cu diametrul plus 1 – 3 mm - pentru nasturi bombati ea este egala cu diametrul nasturelui plus 5 – 6 mm Butonierele pot fii: - simple - intarite BUTONIERE SIMPLE Se executa la imbracamintea subtire sau la lenjerie. La capete se intareste cu ”cheite” de lungime egla cu latimea butonierei. Cheitele se executa cu: - punct drugulet - punct feston Fazaele de executie a butonierei sunt: 1 – Insemnarea 2 – Taierea 3 - Surfilarea 4 – Festonarea 1 – Insemnarea - dupa stabilirea pozitiei si marimi butonierei se insemneaza pe material cu creta de croitorie sau creion cu SEMNE DISCRETE. - distanta de la cant va fi intre 12- 22 mm 2 – Taierea - se executa cu o foarfeca sau cu dispozitiv de taiat bine ascutit pe semnul trasat 3 – Surfilarea - se face cu ata simpla cu puncte oblice numai pe partile laterale si fara a trage ata 4 – Festonarea - se face cu ata simpla,formind la fiecare impunsatura cite un punct feston - depunerea punctelor feston se fsce unul linga altul - adincimea lor va fi de 1,5 – 3 mm,uniforma pe toata lungimea - ata se trage cu aceiasi intensitate Dupa terminarea festonarii primei laturi se executa PRIMA CHEITA la capatul laturii, iar dupa terminarea festonarii si a celeilalte laturi se executa si a DOUA CHEITA. Si surfilatul si festonarea butonierei se incepe din PARTEA INTERIOARA PE PARTEA STINGA.
6

BUTONIERE INTARITE Se caracterizeaza prin forma lor avind capatul dinspre cant rotunjit si o singura cheita la partea interioara. Se numeste butoniera intarita deoarece sub punctele feston si de surfilat oblic are un fir intaritor din ata mai groasa numit FORPAS pe toata lungimea ei. Este o butoniera caracteristica imbracamintii exterioare. Se executa cu ata de butoniera sau cu ata simpla pusa in 2 – 3 fire. Fazele de lucru sunt asemanatoare cu ale butonierei simple: 1 – Insemnarea – este la fel ca la butonierea simpla 2 – Taierea – se incepe cu decuparea cu un poanson a capatului rotund - se taie apoi pe lungime 3 – Surfilarea – se fixeaza FORPASUL pe partea superioara pe toata lungimea - se surfileaza obilc 4 – Festonarea – se executa ca la butoniera simpla - se festoneaza si capatul rotunjit - se realizeaza o singura cheita la capatul drept

7

3 – CHEITE,BRIDE,CHEOTORI Cheitele sunt utilizate la intarirea unor deschideri:butoniere,cute,buzunare. Se realizeaza prin trasarea mai multor fire de ata in acelasi loc,perpendicular pe deschiderea si rularea unui fir de ata peste ele,spira linga spira.

III – CASATURI ASCUNSE CUSATURILE ASCUNSE – sunt cusaturile manuale care nu sunt vizibile pe fata produsului si se executa in interiorul detaliilor,aproape de margine. Dupa scopul lor pot avea rol de modelare sau de imprunare si fixare.Astfel avem: A - Cusaturi de fixare a: - captuselilor simplu sau cu fald - tivului (cusatura invizibila) B - Cusaturi de formare si fixare A – Cusaturi de fixare STAFIR Cu ajutorul acestei cusaturi se fixeaza si se unesc 2 sau mai multe detalii principale sau secundare(tivuri,captuseli,gulere,bezeti) Mod de lucru: - se executa o cusatura de insilare pentru fixarea provizorie a detaliilor - se fixeaza cele 2 straturi de material cu pasi de cusatura perpendiculari pe linia de unire si pasi de legatura oblici care unesc pasi de fixare - ata se trage intens iar nodul se ascunde intre cele 2 straturi de material - distanta intre pasi de fixare este de 2 – 6 mm -la TIVURI: -detaliul principal este fata produsului iar rezerva indoita este considerata detaliu secundar - ata folosita se alege in ton cu culoarea materialului
8

- cusatura este in zig-zag si se prinde putin din detaliu principal si mai mult din cel secundar iar aici ata nu se trage

CUSATURA INCRUCISATA (CRAISNIC) Se foloseste la fixarea tivurilor,marginea acestora nu se surfileaza. Este singura cusatura care se executa de la singa la dreapta,iar pasii se depun in zig-zag la distanta de 2 – 6 mm.

CUSATURA DURCHNETH Se executa manual la marginea produselor groase si semigroase la care cantul nu se poate fixa cu masina. Se aplica la o distanta de 2 – 12 mm,fixindu-se cantul pe lungimea de 2 – 5 mm. Se mai poate folosi pentru clape de buzunar,gulere. Punctele de fixare nu trebuie sa fie vizibile nici pe fata nici in interior,iar ata trebiue sa fie la culoarea materialului de baza,subtire si rezistenta.

9

B – Cusaturi de formare(modelare) si fixare CUSATURA DE IMPINZIRE PICHIR Este o cusatura mai putin utilizata azi. S-a folosit la revere si gulere pentru imbracaminte exterioara pentru fixarea straturilor de intaritura. Mod de lucru: - se suprapun 2 – 3 straturi de tesatura si se cos - tesatura de baza sa nu fie strapunsa iar intaritura sa se coasa in intregime - modelarea(curbarea) se realizeaza astfel: - stratul superior se sustine - stratul inferior se intinde - se coase pe stratul superior(intaritura) cu pasi de cusatura paraleli pentru fiecare rind cusut - se vor indoi ambele straturi - se fixeaza ambele straturi cu o cusatura executata pe una din laturile detaliului - pasii se executa de la partea fixata spre margine si vor fi de dimensiunile: - pasii exteriori de 5 – 12 mm - pasii interiori de 2 – 10 mm

IV – CUSATURI ORNAMENTALE CUSATURILE ORNAMENTALE – sunt cusaturi manuale realizate prin combinarea diferitelor puncte(cusaturi punctate). Se clasifica in 3 grupe: 1 – CUSATURI DE GARNITURA 2 – CUSATURI CU BRODERIE 3 – TREFLA 1 – CUSATURI DE GARNITURA Sunt de 2 tipuri: A - Cusaturi incretite simple sau cu colt B - Cusaturi ajur
10

A - Cusaturi incretite: - se realizeaza manual cu ajutorul punctului inaintea acului si stringe tesatura pe firele cusaturii - dupa modul de realizare sunt de 2 tipuri: - creti simpli(drepti) – pasii cusaturii sunt pe doua linii paralele pe directia cusaturii - creti cu colti(in zig-zag) – pasii cusaturii sunt pe 2 linii inclinate in zig-zag si cit mai mici

B – Cusaturi ajur - se realizeaza manual si se aplica la imbracamintea subtire pentru copiii si femei - dupa modul de executare cusaturile ajur sunt: Ajur cu fire trase: - se realizeaza prin scoaterea unor fire de urzeala sau batatura din tesatura pe distanta de 5 – 25 mm - se grupeaza pe acul de cusut cite 4 – 8 fire libere si se ajureaza: - pentru AJUR SIMPLU se ajureaza doar o latura - pentru AJUR DUBLU se ajureaza ambele laturi - AJURUL IN ZIG-ZAG se realizeaza prin ajurarea ambelor laturi dar grupele laturi opuse se vor forma din jumatatea firelor grupei laturii opuse(grupurile au numar de fire par) - AJURUL CU FIR PE MIJLOC are grupe si subgrupe de fire, subgrupele se suprapun intr-un singur sens formind grupele care se fixeaza pe mijloc cu un fir de ata mai gros pe toata lungimea ajurului

11

Ajur cu bride - pe linia aplicarii ajurului,detaliu se taie,se face curat si se introduc bridele care pot fi: - bride de ata – asezate paralel sau inclinate - tesatura se fixeaza pe un carton iar distanta dintre ele este in functie de lungimea lor 5-20 mm - bride din tesatura – se executa separat prin croire pe“bie”, aplicindu-se paralel sau inclinat(zig-zag) 2 – CUSATURI DE BRODERIE Broderiile se pot executa manual sau mecanizat,cu sau fara gherghef(care are rolul de a tine intinsa tesatura) pe baza unui desen utilizind cusaturi punctate sau festonate.

- Brodare mecanizata 12

Broderile pot fi dupa modul de aplicare: Broderii decupate – se utilizeaza la lenjerie sau imbracaminte - portiunile nebrodate se decupeaza cu foarfeca Broderie veche

Broderie engleza

Booderia “Madeira”

Broderii aplicate Broderie plina Broderie cu drug

Broderie cu punct de ramurea

13

Broderie cu nodulete

Broderie cu lantisor

Broderie cu spinisori

Alte puncte de broderie aplicata

14

Punctul bucla

Punctul cruciulita

Punctul de Paris

Punctul turcesc

Dupa forma linilor si a figurilor reprezentate broderiile sunt: Broderii nationale Broderii chinezesti – se realizeaza preponderent pe matase si sunt reprezentate: flori,plante,animale din natura - se utilizeza fire de bumbac,matase,fire metalizate Broderii bizantine – reprezinta desene bizantine si se cos cu ata de bumbac, matase,lina,aur,argint sau margele 3 – TREFLA Se realizeaza cu punct inaintea si in urma acului si se aplica ca intaritura la deschideri(buzunare,cute). O latura este perpendiculara pe deschidere. Trefla are forma unui triunghi echilateral cu laturile de 5 – 20 mm. Se deseneaza triunghiul,se coase o trefla simpla sau complexa.

15

V – CUSATURI DE MONTAT NASTURI SI ACCESORII COASEREA NASTURILOR Se poate executa manual sau mecanizat.

Masini de cusut nasturi Coaserea manuala a nasturilor -nasturi pot fi din: metal,corn sau copite de animale,cazaeina,materiale sintetice - au forme si marimi diferite in functie de destinatie - cusatura de montare trebuie sa fie: rezistenta, cit mai putin vizibila pe patrea interioara de coasere,sa permita inchiderea usoara a produsului - pentru a se evita ruperea materialului in locul de coasere a nasturelui,datorita tractiunii la care este supus,acesta trebuie intarit - pentru aceasta se folosesc diverse metode: - aplicarea unei insertii termocolate - coaserea nasturelui intotdeauna pe 2 straturi de material - deformarea tesaturii se evita prin coaserea nasturelui cu piciorus(1 – 7 mm) - pentru lenjeria de pat se folosesc nasturi “gemeni”(nasturi de aceiasi marime uniti printr-o tija de 5 – 7 mm) - produsele care au butoniere pe ambele parti folosesc nasturi “dubli”(nasturi de marimi diferite,unul mai mare si unul mai mic)
16

- distanta dintre nasturi este bine sa fie de minim 10 cm - la unele articole de imbracaminte se mai folosesc nasturi imbracati

nasturi gemeni parti

nasturi dubli

produs cu butoniere pe ambele

IMBRACAREA NASTURILOR

diametrul nasturelui si a bucatii-insailarea-introducerea nasturelui-coaserea-prinderea captuseli pe dos

coaserea piciorusului- imbracarea inelului de plastic-forma finala a inelului Coaserea manuala a nasturilor se executa in functie de tipul nasturelui,efectuind operatiile: - se marcheaza locul de coasere cu creta sau creion,pe masa sau pe manechin - se executa coaserea,care poate fii: - coaserea simpla – se face la nasturi cu 1,2,3,4 orificii, iar pentru rezistenta se face un nod la inceput si una la sfirsit - coaserea cu picior – intre nasture si material se formeaza un picior de ata pe care se ruleaza ata pentru intarire(lungime piciorului difera in functie de grosimea detaliilor) Depunerea firelor de ata

unghiular

in triunghi

in cruce
17

in patrat

in paralel

- la unele tesaturi este necesara intarirea nasturelui cu un CONTRANASTURE mai mic, montat simplu,fara picior - coaserea nasturilor cu ureche ascunsa – se coase prin ureche si material

coaserea simpla coaserea cu picior coaserea cu ureche ascunsa rularea firului dupa piciorus COASAEREA ACCESORIILOR COPCII - copcile sunt din metal si sunt formate din doua parti: - cirlig - cerculet(inel,ureche) - inelul poate fi inlocuit cu un inel de ata - montarea se face: - prin pozitionarea cirligului pe partea derapta si a cerculetului pe stinga - copcile nu trebuie sa fie vizibile – astfel inelul se prinde cu 2 mm in exterior iar cirligul cu 2 mm in interior,cind copca este inchisa marginile pe care este cusuta sa fie cap la cap - daca copca nu se poate acoperi cu captuseala se va imbraca cu ata la culoare

copci cusute o singura data

copci cusute de 2 ori

copci cusute de 3 ori

montarea copcilor la marginea matrialului

montarea alternativa a copcilor

18

inchiderea copcilor acoperirea cu captusala coaserea copcilor pe centura CAPSE (PATENTI) - se folosesc pentru inchiderea unei fente,manseta,etc - se monteaza prin: marcarea corecta a locului de fixare si se cos prin orificile lor - daca sunt fixati pe benzi de panglica se aplica direct pe produs

marcarea locului patentilor montarea patentilor fixati pe benzi BUTONI RAPIZI - dezavantajul folosirii acestor butoni este ca odata fixati nu mai pot fii inlocuiti - fixarea lor se face cu ajutorul unor dispozitive speciale

19

20

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->