Ancheta pilot Este o etapa facultative in realizarea unui sondaj si este considerata o repetitie generala a sondajului propriu-zis.

Se apeleaza la ea daca avem nevoie de informatii privind:ch si durata anchetei,proportia anticipate de non-raspunsuri partiale si totale.In situatia in care nu dispunem de info din surse admin vom putea utiliza ancheta pilot pt a putea culege informatii despre variabila auxiliara.In sondajele de amploare se recomanda efectuarea anchetei pilot in vederea eliminarii eventualelor greseli,inchiderea intrebarilor deschise,reformularea anumitor intrebari,modificarea succesiunii intr in chestionar). Metode de tratare a non-raspunsurilor partiale Metoda imputatiilor presupune construirea unei valori de inlocuire pe baza raspunsurilor valide (imputatie) Imputatia deductiva se poate utiliza in cazul esantioanelor mici cand operatorul poate recontacta respondentul sau poate stabili valoarea printr-o deductie logica. Imputatia predictiva prin mediere globala se inlocuieste valoarea lipsa cu media calculata pentru raspunsuri valide la intrebarea respectiva. Dezavantajul metodei consta in faptul ca inlocuirea valorii lipsa cu media calculata pentru raspunsuri valide la intrebarea respectiva. Daca proportia nonraspunsurilor este mare, rezultatele obtinute nu vor fi concludente. Imputatia predictiva prin mediere pe clase : Esantionul se imparte in clase (grupe) construite pe baza unei variabile auxiliare corelate cu variabilele pentru care tratam valorile lipsa. Fiecare clasa construita va avea o imputatie calculata, in felul acesta se va reduce gradul de subevaluare a dispersiei estimatorului. Imputatia hot-deck : Se recomanda utilizarea acesteia pt variabile nenumerice. Etapa1: Se sorteaza fisierul dupa variabilele auxiliare alese astfel incat sa aiba legatura cu variabilele pentru care tratam nonraspunsurile. Etapa2 : Se creeaza un registru de lucru, fomandu-se campuri pentru pentru fiecare combinatie posibila realizabila pentru o variabila auxiliara. Pentru fiecare inregistrare din registrul de lucru se vor initializa campurile forma de angajare, venit ( variabila pentru care tratam nonraspunsurile) cu prima valoare intalnita in fisierul initial . Etapa 3 : Se parcurge inregistrare cu inregistrare fisierul initial si se verifica daca avem valori lipsa. Etapa 4 : Daca nu exista valori lipsa se trece la inregistrarea urmatoare, iar in cazul in care exista, valoarea va fi inlocuita prin preluarea imputatiei din registrul de lucru corespunzator clasei respondentului. In cazul in care exista mai multe valori lipsa se recomanda ca registrul de lucru sa contina mai multe campuri in care sa fie cuprinse toate valorile intalnite in clasa respectiva. Imputatia aleatoare este o perfectionare a metodelor precedente si presupune selectarea printr-un procedeu aleator a imputatiei din clasa constituita pe baza variabilei auxiliare (registrul de lucru nu se va mai initializa cu prima valoare, ci cu valoarea selectata aleator din clasa respectiva). Imputatia obiectiva incearca o sincronizaere a raspunsurilor individului la celelalte intrbari din chestionar prin construirea unui model de regresie in care variabila rezultativa e variabila pentru care tratam nonraspunsul. Metoda consta in estimarea valorii probabile a raspunsului pe baza unui model de regresie construit pe baza altor variabile din baza de date. Metoda imputatiilor multiple aduce o critica metodelor precedente deoarece acestea trateaza baza de date obtinuta dupa inlocuirea nonraspunsurilor ca si cand ar fi fost raspunsuri reale date de respondenti si nu se tine cont de incertitudinea introdusa prin inlocuirea valorii lipsa cu imputatia. Eroarea de reprezentativitate calculata nu este cea reala. In calculul erorii de reprezentativitate se va tine cont pe langa dispersia estimatorilor si de o dispersie calculata pentru valorile posibile pe care le-ar fi putut lua imputatia. Metoda postrastatificarii Presupune cunoasterea distributiei in populatie dupa var auxiliare pe care le vom utilize in vederea post-stratificarii.Baza de date obtinuta in urma centralizarii rezultatelor se imparte in postraturi formate.Se vor calcula estimatori pentru fiecare post-strat format.Estimatorul pe total se va calc ca medie ponderata a estimatorilor post straturilor,utilizandu-se pt ponderare frecventele Nij din populatie.Cand vb de un esantion reprezentativ la nivel macro notiunea de reprezentativitate isi pierde intelesul classic si intelegem ca esantionul poate devein reprezentativ daca frecventele nij sunt sufficient de mari pt a putea surprinde caracteristicile generale analizate. Metode de culegere a datelor Se va face in functie de fondurile allocate cercetarii si nivelului de aprofundare dorit,al analizei datelor. In principal ,metodele de culegerea a datelor se impart in: ->metode directe (interviul fata in fata si interviul telephonic) ->metode indirect Interviul fata in fata ->se utilizeaza in cazul in care fondurile alocate cercetarii sunt sufficient de mari si se doreste o analiza complexa bazata pe un plan de observare detaliat. Este considerata cea mai costisitoare metoda deoarece necesita cheltuieli cu instruirea si renumerarea operatorilor dar sic h necesare implementarii sondajului pe teren. Avantaje-rata mica de non-raspuns si posibilitatea utilizarii unui plan de observare complex Interviul telephonic->avantaj:cost redus;dezavantaj:baza de sondaj(lista abonatilor telefonici)poate sa asigure acoperirea populatiei ;baza de non-raspuns mai mare si rata mare de abandon in timpul interviului; Planul de observare tb sa fie redus iar intrebarile tb sa fie simple fara prea multe variante de raspuns. Metoda indirect - >dispare relatia dintre respondent si operator. Duc la reducerea substantial a cheltuielilor ,dar cu mici exceptii esantioanele constituite nu sunt selectate aleator ci pe baza metodei voluntariatului,in consecinta nu se va putea realize inferenta statistica.In cazul in care se realizeaza selectie de unitati

complexe ,esantionul astfel constituit va fi un esantion aleator pe baza unui procedeu de selectie de unitati complexe.Ex:sondaje realizate la targuri. Avantaje:Inlaturarea infl perturbatoare a operatorului;asigurarea anonimatului; Dezavantaje:lipsa certitudinii ca la chest raspunde chiar persoana cuprinsa in esantion;generarea unei proportii mai mari de non rasp;imposibilitatea eliminarii ambiguitatii rasp;posibilitatea producerii unui nr mai mare de erori datorate neintelegerii chest. Tratare non-rasp totale Problema ridicata de existenta nonrespondentilor este ca ,de cele mai multe ori ,acestia pot prezenta caracteristici diferite,constituind practice o subpopulatie aparte.Practic,privind populatia N impartita in 2 straturi de volum N1 respondenti si N2 non-respondenti. Esantionul selectat va avea aceasi structura : n1 stratul de respondent si n2 stratul de nonresp. Daca vom prelua doar datele stratului de resp vom obtine estimatori deplasati.Acesti estimatori pot realize estimatii corecte doar pt stratul corespunzator din populatie. Pentru a obtine info de la stratul de non-resp se mai organizeaza inca o selectie .Pt un esantion de volum redus m,alocandu-se fonduri suplimentare pt a obtine rasp pt cei m selectati. Se vor prelucra datele pt esantionul de volum redus si se va obtine un estimator pt stratul N2. In final vom calcula un estimator al parametrului de interes pt intreaba populatie ca medie ponderata a estimatorului stratului de res psi respective de non-resp. Tipuri de intrebari: inchise si deschise Intrebari inchise:avantaje(usurinta completarii chestionarului,necesita timp scurt pt raspuns,usureaza munca operatorilor,rapiditatea si usurinta prelucarii,permite compararea grupurilor,faciliteaza efectuarea testelor de semnificatie),dezavantaje(pierderea spontaneitatii raspunsurilor,limiteaza campul optiunilor celor intervievati,induce o ordine de preferinta prin ordinea inscrierii variantelor in chestionar) Intrebari deschise:avantaje(spontaneitatea raspunsurilor,indica nivelul cunostintelor,indica elemente carora subiectul le acorda cea mai mare importanta),dezavantaje(mareste timpul de completare a chestionarului,cer un effort suplimentar respondentului,rata de non-raspuns mai mare decat in cazul celor inchise,sunt f dificil de codificat si prelucrat) Intrebari factologice-intrebari de identificare ->asigura impartirea respondentilor pe grupe Intrebari de opinie sau atitudine ->se incerca culegerea de informatii ce tin de universal interior al individului.Se pune problema constituirii unor scale pt masurarea atitudinilor. Interbari de cunostinte sau de control->pot verifica daca respondentul a raspuns correct /sincer la intrebari Intrebari filtru- >au rolul de a dirija respondentii pe diferite ramuri a chestionarului ,in functie de indeplinirea unei conditii. Variabille auxiliare -> 3 roluri foarte importante: a)ofera informatii necesare studierii populatiei,impartirea pe eventuale straturi, calcularea dispersiilor,alegerea planului d sondaj si calcularea volumului esantionului. b)rol de variabila de identificare sunt variabilele despre care se pot obtine informatii si din surse administrative,dar vom plasa intrebari in chestionar pt a putea realize o analiza statistica complexa. c)permit verificarea reprezentativitatii esantionului si redresarea acestuia prin metode de post-stratificare sau calibrare generallizata