GAURIREA (BURGHIEREA) Gaurirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere care are ca scop obtinerea unor gauri

(alezaje) in material plin, prelucrarea putand fi executata pe masini de gaurit, masini de frezat sau strunguri. Dupa burghiere gaurile mai pot fi prelucrate prin: tesire, largire, alezare, adancire sau filetare. Masinile de gaurit sunt masini unelte pe care se executa operatiile tehnologice de gaurire (burghiere), largire, alezare, filetare pot fi portabile (cu actionare manuala, electrica sau pneumatica) sau stabile. Masinile de gaurit stabilese clasifica astfel: - dupa pozitia arborelui principal: masini de gaurit verticale si orizontale; - dupa constructie si domeniu de utilizare: masini de gaurit de banc, cu coloana, cu montant, radiale, multiax, de gaurit si alezat orizontale si in coordonate.

SCULE UTILIZATE LA GAURIRE Sculele folosite la prelucrarea gaurilor prin aschiere se impart in 3 categorii: - scule care au forma si diametrul identice cu cele ale gaurii (burghie, largitoare, adancitoare, alezoare, tarozi); - bare cu cutite pentru gaurire; - scule speciale si combinate.

Figura prezinta un burghiu elicoidal cu partile componente: - partea utila care cuprinde dintii burghiului, canalele dintre dini, partea

activa compusa la randul ei din: conul de atac si partea laterala de calibrare. Unghiul conului de atac este diferit in functie de duritatea materialului ce se prelucreaza astfel: 80-90 pentru materiale moi; 116-118 pentru otel; 130-140 pentru materiale dure. - coada burghiului care serveste la fixarea acestuia in arborele principal al masinii pe care se executa burghierea si poate avea forma conica sau cilindrica; - antrenorul care impiedica rotirea burghiului in dispozitivul de prindere si ajuta la scoaterea acestuia. Sculele se fixeaza in arborele principal al masinii de gaurit astfel: - prin intermediul mandrinelor cele cu coada conica; - direct in locasul arborelui principal sau folosind reductiile cu coada conica (burghie, alezoare, tarozi). Piesele se fixeaza pe masa masinii in menghine sau in dispozitive speciale.

CARACTERISTICI ALE BURGHIULUI Caracteristic la burghiu este faptul ca taisurile sale principale trebuie sa aiba extindere pe toata raza gaurii, adica de la suprafata laterala pana la axa gaurii, pentru a scoate adaosul de material de pe toata sectiunea gaurii (cazul burghierii in plin). In figura se prezinta caracteristicile unui burghiu si ale unui adancitor. Fiecare dintre cei z dinti ai sculelor de gaurit este asimilabil cu un cutit de strung pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice sau profilate interioare, care este prins intr-o bara coaxiala cu axa gaurii. Fiecare dinte poseda un tais principal (aschietor) si un tais secundar. Taisurile principale sunt obtinute prin intersectia canalelor de aschii (de regula, niste suprafete

Elementele constructive ale burghiului elicoidal (a) si ale adancitorului (b).

elicoidale) practicate in corpul sculei (cilindric, conic sau profilat) cu suprafetele de asezare. Taisurile secundare sunt formate la intersectia canalelor pentru aschii cu suprafata periferica cilindrica, conica sau profilata a burghiului/sculei. Prin insasi constructia amintita a taisului secundar, la toate sculele de acest gen, unghiul sau de atac secundar K' este practic egal cu zero. Aceasta situatie permite ca taisul secundar sa netezeasca gaura, eliminand urmele ce ar aparea daca unghiul de atac K' ar fi diferit de zero. Practic de-a lungul taisului secundar, toate sculele pentru prelucrarea gurilor au si o fateta cilindrica, rectificata la unghiul f = 0, avand functia fetei de asezare secundare de la cutitul de strung si rolul de a ghida scula in gaura. In cazul burghielor, taisurile principale nu sunt concurente cu axa burghiului, deoarece intre canalele elicoidale care le formeaza se lasa un miez usor conic pentru cresterea rezistentei burghiului. Pe portiunea acestui miez, taisurile principale se continua pana la axa burghiului prin taisuri

transversale. Pentru executarea operatiilor conventionale de gaurire s-au dezvoltat masini de gaurit. Acestea sunt construite in esenta dintr-o cupla cinematica fus-lagar sub forma arborelui principal - rotativ, al masinii-unelte si dintr-o cupla cinematica sanie-ghidaj, sub forma pinolei, pentru miscarile rectilinii de avans, paralele cu arborele principal. Cupla pentru miscarea rectilinie necesara avansului consta dintr-o sanie ce aluneca intr-un ghidaj sau dintr-o pinola care aluneca fara rotire intr-o bucsa care poarta lagarele de rotatie ale arborelui principal. Pentru realizarea deplasarii axiale a pinolei, aceasta este prevazuta cu o cremaliera care angreneaza cu o roata dintata ce primeste miscarea din lantul cinematic principal. ACCESORII SI DISPOZITIVE UTILIZATE MASINII DE GAURIT - Mandrinele, sunt dispozitive pentru prinderea sculelor cu coada cilindrica. - Reductiile conice servesc la prinderea sculelor cu coada conica. - Mandrinele rapide se utilizeaza la schimbarea sculelor in timpul functionarii masinii de gaurit. Capetele multiax sunt dispozitive ce se pot adapta la masinile verticale cu un singur arbore principal, in vederea executarii simultane a mai multor alezaje, la productia de serie si masa.

MASINI DE GAURIT Masinile de gaurit sunt destinate executarii gaurilor in plin sau prelucrarii gaurilor existente.

Masinile de gaurit sunt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice de gaurire, largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina. Aceste masini constituie circa 20% din parcul total de masini unelte aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat se pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. Masinile de gaurit se pot clasifica dupa mai multe criterii: - dupa pozitia arborelui principal: masini de gaurit orizontale si verticale; - dupa constructie: masini de gaurit de banc (de masa); masini cu coloana; masini cu montant; masini de gaurit radiale; masini de gaurit multiaxe si masini de gaurit in coordonate1. -Masinile de gaurit de banc (de masa) sunt destinate prelucrarii gaurilor de diametre mici, de maxim 16 mm (materiale cu duritatea de max. 250 HB). Arborele principal este antrenat printr-un variator in trepte cu curele trapezoidale, iar avansul de lucru este manual. -Masinile de gaurit cu coloana sunt destinate prelucrarii pieselor mici si mijlocii cu diametrul gaurii pana la 40 mm; sunt prevazute cu cutii de viteze si avansuri (4 6 avansuri). - Masinile de gaurit cu montant au rigiditate marita si posibilitatea de gaurire/largire pana la un diametru maxim de 80 mm. Sunt mai performante decat masinile de gaurit cu coloana si utilizate la prelucrarea pieselor de greutate mijlocie si mare. - Masinile de gaurit radiale sunt utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari, cum ar fi: carcase de reductoare, cazane, batiuri de masiniunelte etc. La aceste masini de gaurit, caracteristic este faptul ca piesasemifabricat este fixata pe masa masinii sau pe placa de baza, iar scula executa toate miscarile de lucru si de pozitionare [3]. - Masinile de gaurit in coordonate realizeaza o precizie de prelucrare

foarte ridicata. Ele sunt destinate prelucrarii dispozitivelor, sculelor, matritelor si in general pieselor carora li se impune precizie foarte ridicata. Pe masa masinii se poate monta o masa rotativa inclinabila, cu ajutorul careia se pot face prelucrari si in coordonate polare. De regula, miscarile de pozitionare se fac cu precizia de 1 m. Se recomanda ca aceste masini sa fie instalate in incaperi cu temperatura stabila (+20), departe de acele masini care sunt generatoare de vibratii (ciocane de forja, masini de rabotat etc.). Miscarea principala de aschiere este de rotatie si este executata de scula. Miscarea de avans se executa axial. Scula este montata in arborele principal al masinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; in afara ca transmite momentul necesar gauririi, alezarii, filetarii etc, transmite si forta necesara prelucrarii.
Solicitarile sculei pot fi si radiale, in cazul unor ascutiri incorecte, deci constructia arborelui principal trebuie astfel conceputa incat sa poata prelua si aceste solicitari. De mentionat este ca solicitarile radiale sunt numai intamplatoare deci masina nu poate fi folosita la operatiile la care forta are si componenta radiala.

Marimea caracteristica a masinilor de gaurit este diametrul maxim al gaurii care se poate prelucra in plin cu un burghiu elicoidal intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere r=60 - 70 [daN/mm2]. Alte marimi caracteristice masinilor de gaurit sunt: lungimea maxima a cursei arborelui principal; distanta dintre arborele principal si ghidajele montant sau coloana; dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.

Masinile de gaurit verticale sunt livrate intr-un numar mare de variante cinematice si constructive. Aceste masini apar din punct de vedere constructiv in doua variante si anume: masini de gaurit cu coloana; masini de gaurit cu montant.

Masinile de gaurit cu montant sunt asemanatoare cu cele cu coloana, cu deosebirea ca in locul coloanei exista un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu pana la diametrul de 70 POSIBILITATI TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE Alaturi de operatiile de burghiere propriu-zisa (Fig.3) pe masina de gaurit

mai pot fi executate operaTii de centruire (Fig.4), lamare (cu lamator conic, cilindric sau frontal (Fig.5), largire (Fig.6) si alezare (Fig.7).

CINEMATICA MASINILOR DE GAURIT Schema cinematica a masinii de gaurit. Lantul cinematic pentru miscarea principala si de avans se realizeaza conform schemei fluxului cinematic din figura La arborele principal se pot obtine 9 turatii (150; 212; 300; 425; 600; 850; 1180; 1700; 2300) si 4 avansuri (0,1; 0,16; 0,25; 0,4). Formula structurala: - pentru miscarea principala: 31 x 33 ; - pentru miscarea de avans: 22 x 21 . Motor electric principal: tip ASI -24F - 165 - L - 4 cu puterea de 1,5 kW si turatia teoretica 1500 rot/min.

PARAMETRI REGIMULUI DE ASCHIERE Miscarile executate in vederea burghierii sunt : - miscarea principala de aschiere n [rot/min], care este miscarea de rotatie a sculei (transmisa de la motor prin cutia de viteze, arborele principal la scula) - miscarea de avans axial s [mm/rot] a sculei se poate executa automat de la motor prin cutia de avansuri, arborele principal sau manual de la maneta care actioneaza o roata dinata ce angreneaza cu o cremaliera realizata pe arborele principal. Inainte de inceperea gauririi trebuie sa se tina seama de o serie de recomandari. Astfel, centrul gaurii ce urmeaza a fi prelucrata trebuie adancit cu un punctator mare. Atat burghiul cat si piesa se vor fixa in dispozitivele indicate anterior. O alta problema principala care se pune la operaia de gaurire este alegerea unui regim de aschiere optim, adica determinarea unei combinatii intre turatia axului principal si avans care sa asigure o productivitate maxima si o calitate superioara a prelucrarii. Turatia sculei determina viteza de aschiere, aceasta viteza reprezentand spaiul parcurs de punctele exterioare ale muchiei aschietoare a

burghiului in unitatea de timp [m/min].

Inainte de inceperea gauririi trebuie sa se tina seama de o serie de recomandari. Astfel, centrul gaurii ce urmeaza a fi prelucrata trebuie adancit cu un punctator mare. Atat burghiul cat si piesa se vor fixa in dispozitivele indicate anterior. O alta problema principala care se pune la operaia de gaurire este alegerea unui regim de aschiere optim, adica determinarea unei combinaii intre turatia axului principal si avans care sa asigure o productivitate maxima si o calitate superioara a prelucrarii. Turatia sculei determina viteza de aschiere, aceasta viteza reprezentand spatiul parcurs de punctele exterioare ale muchiei aschietoare a burghiului in unitatea de timp [m/min].

unde: D - diametrul burghiului, n- turaia [rot/min] Viteza de aschiere aleasa depinde de urmatorii factori: - calitatea materialului burghiului; - proprietatile materialului prelucrat; - diametrul burghiului (cu cat diametrul este mai mare cu atat viteza de aschiere poate avea valori mai mari); - adancimea de gaurire (la adancimi de gaurire mari aschiile se indeparteaza

mai greu motiv pentru care se micsoreaza viteza de aschiere); - avansul burghiului (este invers proportional cu viteza de aschiere); intensitatea de racire (lichidele de aschiere nu trebuie sa cauzeze oxidarea piesei si trebuie sa asigure ungerea burghiului). NORME DE TEHNICA A SECURITATI MUNCII - In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 30;24;12 V; - Distanta dintre un tablou de distributie si un utilaj sa nu fie mai mica de un 1 mm; - Este interzisa lasarea montajului sub tensiune fara supraveghere; Inaintea efectuari lucrari se va face o scurta verificare a sculelor din punct de vedere al izolatie; - Inaintea efectuari operatiei de indoire se va verifica starea ciocanului si coada sa nu prezinte fisuri si sa fie bine fixata; - Uneltele de mana pentru taiere vor fi verificate inainte de inceperea pentru a se depista defectiunile care ar putea exista; - In timpul efectuari operatiei de indreptare nu se va sta aplecat cu fata spre tabla, corpul se va tine drept in fata mesei de lucru; - Uneltele de mana trebuie sa fie in buna stare de functionare, sa nu prezinte crapaturi sau deformari; Indreptarea aschiilor ramase in urma filetari se vor indeparta cu o matura sau perie; - Aparatele si instalatiile intrate in reparatii capitale nu se va da in exploatare fara a fi prevazute cu toate dispozitivele care va asigura securitatea muncii; In cazul reparatiilor capitale conducerea e obligata a lua masuri de imbunatatire a conditiilor de munca prin mijloace de mecanizare, masurari tehno-sanitare si masurari tehno-organizatoare; - Conducerea tehnica va tine evidenta esalonari si realizari lucrarilor de investitii pentru protectia muncii si limita termenelor stabilite in plan; Intreg personalul este obligat sa indeplineasca si sa ceara angajatilor in subordine sa indeplineasca strict normele de tehnica a securitati muncii pentru care au toata raspunderea; - Pentru nerespectarea normelor si instructiunilor de tehnica a securitati munci si protectia muncii vinovati vor fi trasi la raspundere conform regulamentului.

1.Definitie. Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care o au in prezent prelucrarile prin strunjire. 2.Principiu de lucru Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale. Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei. De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se

astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule aschietoare. Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga raspandire.In plus, precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare.