CURS 3

MECANICA CONSTRUCIILOR
Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu

ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGATURI CU FRECARE

N Reactiunea normala; T Forta de frecare de alunecare.

o valoare limita a fortei P pentru care PM se pune in miscare, si corespunde valorii maxime a modulului fortei de frecare

ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGATURI CU FRECARE

Legile frecarii de alunecare (legile lui Coulomb)

1. Valoarea fortei maxime de frecare nu depinde de marimea suprafetei de contact dintre cele doua corpuri, iar daca se produce miscarea, nu depinde nici de viteza relativa. 2. Valoarea fortei maxime de frecare depinde de natura suprafetelor in contact. 3. Valoarea fortei maxime de frecare este proportionala cu marimea reactiunii normale |N|, factorul de proportionalitate fiind coeficientul de frecare la alunecare .

|T|max = |N|

Proprietatile fortei de frecare

Forta de frecare are urmatoarele proprietati: Directia ei este tangenta la curba sau se gaseste in planul tangent la suprafata de contact; Sensul ei este contrar tendintei de alunecare; Conditia de repaus a unui punct material este adevarata daca valoarea fortei de frecare este inferioara valorii maxime:

|T| |N|
Obs: Legile lui Coulomb au un caracter aproximativ si se apropie de realitate doar in cazul frecarii uscate.

ASPECTUL GEOMETRIC AL FRECARII DE ALUNECARE

Fie un PM, M, actionat de rezultanta R a unui sistem de forte concurente, rezemat pe o suprafata aspra. Acesta se gaseste in repaus daca:

= R

Pentru o pozitie curenta de echilibru:

= N + T si tg = T N

Pt. pozitie de echilibru la limita:

Unghiul = unghi de frecare

Locul geometric al tuturor dreptelor care fac un unghi dat cu normala la o suprafata intr-un punct dat este un con cu doua panze, denumit con de frecare.

La echilibru trebuie satisfacuta relatia:

TT
max

adica suportul rezultantei R a fortelor exterioare date, respectiv suportul reactiunii R, trebuie sa faca cu normala la suprafata un unghi mai mic decat unghiul de frecare.

Conditia necesara si suficienta pentru ca un PM sa se

gaseasca in echilibru pe o suprafata aspra intr-un punct dat, este ca suportul rezultantei fortelor efectiv aplicate sa se gaseasca in interiorul conului de frecare din acel punct.

Pentru cazul rezemarii unui punct pe o curba aspra, conul de frecare are ca axa directia tangentei la curba in punctul respectiv si unghiul la varf 2(90-).

Conditia necesara si suficienta pentru ca un PM sa se

gaseasca in echilibru pe o curba aspra intr-un punct dat, este ca suportul rezultantei fortelor efectiv aplicate sa se gaseasca in exteriorul conului de frecare din acel punct.

SISTEME DE FORTE OARECARE

SISTEME DE FORE OARECARE

Fora vector alunector; Momentul unei fore n raport cu un punct; Momentul unei fore fa de o ax; Teorema lui VARIGNON; Cupluri de fore; Sisteme de fore echivalente; Reducerea sistemelor de fore n raport cu un punct. Torsor. Variaia torsorului cu punct de reducere; Invariantul unui sistem de fore fa de punctul de reducere; Torsorul minim. Axa central; Cazurile de reducere ale unui sistem de fore oarecare. Sisteme echivalente; Sisteme de fore particulare.

DEFINIII
Un corp este liber atunci cnd nu este legat de alte corpuri i se poate deplasa arbitrar n spaiu. Dac un corp este n repaus sub aciunea unui sistem de fore, atunci sistemul de fore este n echilibru. Dou sisteme de fore se numesc echivalente atunci cnd se poate nlocui un sistem care acioneaz asupra unui corp liber, cu cellalt sistem de fore fr a modifica starea de repaus sau de micare a corpului.

AXIOMELE STATICII SOLIDULUI RIGID (SR)

1. Condiia necesar i suficient ca dou fore aplicate unui corp (SR) liber s fie in echilibru este ca cele dou fore s fie coliniare, egale ca mrime i de sensuri opuse (fig. 3.1). 2. Se poate, fr a modifica starea mecanic a SR, aduga sau scoate un sistem de fore echivalent cu zero. Cele dou fore formeaz un sistem echivalent cu zero

FORA VECTOR ALUNECTOR

Fortele care actioneaza asupra solidelor rigide nu mai sunt, de regula, concurente in acelasi punct. 1. Fie forta F care actioneaza in punctul A al SR (fig. 3.3a). 2. Se adaug sistemul echivalent cu zero (fig. 3.3b). 3. n figura 3.3c se identific sistemul echivalent cu zero din punctul A. 4. Se observa ca forta F s-a deplasat pe suportul sau din punctul A in punctul B.

FORA VECTOR ALUNECTOR

Forta care actioneaza asupra unui corp rigid este un vector alunecator, deoarece punctul ei de aplicatie poate fi oricare punct situat pe dreapta-suport a fortei.

MOMENTUL UNEI FORE N RAPORT CU UN PUNCT

Definiie: Se numete moment al unei fore n raport cu un punct fix O, produsul vectorial dintre vectorul de poziie care unete punctul O cu un punct oarecare de pe supotul forei i for.

Mo = r F
Caracteristicile vectorului moment: - originea este n O; - direcia normal pe planul format de O i suportul forei; - sensul corespunztor triedrului drept; - mrimea (d=OB braul forei).
Mo = F d

Triedrul drept
Regula burghiului (fig. 3.5); Regula minii drepte (fig. 3.6); Sensurile pozitive ale axelor (fig. 3.7).

Marimea momentului se masoara in unitati de forta inmultite cu unitati de lungime (Nm, daNm etc.). Raportata la notiunile fundamentale ale Mecanicii, dimensiunea acestei marimi este: MLT-2L = ML2T-2.

Proprietati
Dac punctul O se afl pe dreapta suport a forei, atunci Punctul de aplicare al forei se deplaseaz pe dreapta suport a ei ( ) ; Punctul O se deplaseaz pe o dreapt paralel cu ( ) ; Momentul unei fore se schimb dac se schimb polul din O n O1:

MOMENTUL UNEI FORE N RAPORT CU O AX

Definiie: Momentul unei fore n raport cu o ax, de versor u, este egal cu proiecia pe acea ax a momentului forei calculat n raport cu un punct oarecare al axei respective.

Semnificaie fizic : Momentul M arat tendina de rotire a corpului n raport cu axa sub aciunea forei F.

Observaii
M = 0 dac cei trei vectori sunt coplanari: fora este || cu axa sau suportul forei neap axa . M nu depinde de alegerea punctului O pe axa .

Calculul practic pentru M

Momentul unei fore n raport cu o ax este egal cu mrimea momentului produs de componenta forei dintr-un plan normal pe ax, calculat n raport cu punctul n care axa neap planul normal (fig. 3.10).

Teorema lui VARIGNON

Definiie: Momentul rezultant calculat n raport cu un punct fix O pentru un sistem de fore care admite o rezultant unic este egal cu momentul rezultantei sistemului de fore calculat n raport cu acelai punct O.

Observaii: Valabil pentru sisteme de fore care admit o rezultant unic (ex: fore concurente, fore paralele, fore coplanare). Prin rezultant unic se nelege c aceasta e nenul.

Teorema lui VARIGNON - Demonstratie

Demonstraie pentru un sistem de fore concurente Sistemul de fore concurente n M: are rezultanta:

R = Fi 0
i =1

Cupluri de fore
Definiie: Un cuplu de fore reprezint ansamblul format din dou fore egale ca mrime, paralele i de sensuri opuse. Cuplul de fore este caracterizat prin rezultant nul i moment nenul.

M O = r A F + r B ( F ) = ( r A r B ) F = BA F
Rezult: Momentul unui cuplu este un vector liber (este independent de punctul din spaiu n raport cu care se calculeaz). Condiia de echivalen: Dou cupluri sunt echivalente dac au acelai moment.

 Mrimea momentului cuplului: este egal cu produsul dintre intensitatea uneia dintre fore i distana dintre dreptele suport ale celor dou fore (d = braul cuplului).

MO = F d u
Direcia: perpendicular pe planul celor dou fore. Sensul: stabilit dup regula urubului drept. Originea: punct arbitrar n spaiu. Caracteristicile cuplului: Rezultanta nul. Momentul cuplului este constant n mrime, direcie i sens, pentru toate punctele din spaiu.

Reducerea unei fore n raport cu un punct

Fora F acioneaz n punctul A i se caut efectul ei ntr-un punct O care nu aparine suportului ei (fig. a) 1) se adaug sistemul echivalent cu zero n punctul O (fig. b); 2) fora F din A i F1 din O formeaz un cuplu (fig. c) cu momentul

M O = OA F = r A F

Efectul n O: o for egal cu F i un moment MO (momentul forei din A n raport cu O).

Reducerea unui sistem de fore n raport cu un punct

Fie sistemul de fore F1,Fi,Fn, acionnd corpul n punctele A1,Ai,An (fig. a). Fiecare for este redus n O. Se obin n fore echipolente n O i n momente ale acestora (fig. b). n Rezultanta forelor este R = F i , iar momentul rezultant
i =1

Ansamblul celor doi vectori n O se numete torsorul sistemului de fore n O, si se noteaz:

MO = MO ( F i )
i =1

O ( R,MO )

Reducerea unui sistem de fore n raport cu un punct

Proprieti: 1. Dac se schimb punctul de reducere, atunci rezultanta n este aceiai n orice punct (invariant vectorial).
R = Fi
i =1

2. Dac se schimb punctul de reducere, atunci se modific i momentul rezultant: M O1 = M O + OO R

1

Demonstraie: se alege un
punct oarecare O1 i se calculeaz momentele forelor:

Reducerea unui sistem de fore n raport cu un punct Observaii:

1. Dac R=0 i MO=0, atunci torsorul este nul n toate punctele solidului. Demonstraie:

2. Dac R=0, torsorul este un cuplu n toate punctele solidului, MO=MO10. 3. Dac R0, MO0, iar vectorul rezultant R este paralel cu vectorul OO1, momentele MO=MO1 (sunt egale), adic in punctele situate pe o dreapt paralel cu dreaptasuport a rezultantei unui sistem de forte, momentul rezultant al sistemului este constant.

http://cemsig.ct.upt.ro/vungureanu/index.htm