Lectii pen

t Lecii pentru chit

E r rauacdheitaruagdeenE t

gen Ka rban www.

en w.eug k rb a n ww

Versiunea 1.0 Acest document a fost pus la dispoziia urmatoarelor situri romne ti pentru chitara: t s 1. tabulaturi.ro 2. livada-cu-taburi.com 3. Romanian Guitarist Community Forums pentru a oferit la download. Aceea i versiune sau una actualizata vei gasi pe pagina mea (autorul acestui articol): www.eugenkarban.de s

eugenkarban.de

tra

uracdheitaEruagen

de e E w wa gerbn aKnawrbw.neuwgwnk.

.de rban a

Ka

Ka

an.de arb

Cercul cvintelor si rotia de transpunere t

Eugen Fabian Karban (genuK@gmx.net) 14.11.2008

eugenkarban.de
t Lecii pentru chit

Lectii pen

c www.eugenkarban.de

Rezumat t Cercul cvintelor. Obinerea cercului cvintelor pornind de la gamele majore. Rudenia dintre diferite tonalitai si reprezent tarea acestora pe cercul cvintelor. Alte reprezentari uzuale sau mai puin uzuale ale cercului cvintelor. Utilizari ale cercului t cvintelor. Rotia de transpunere si alte anexe bazate pe cercul cvintelor. t

Cuprins
1 Cercul cvintelor 1.1 Game majore, tonica, dominanta, subdominanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2 Rudenia dintre tonica, dominanta si subdominanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2.1 Formarea gamelor alterate cu diez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2.2 Formarea gamelor alterate cu bemol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2.3 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3 Formarea cercului cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.4 Formarea spiralei cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5 Game minore, paralele de mol pe cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.6 A ezarea acordurilor diatonice n jurul tonicii pe cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . s 1.6.1 Formarea acordurilor diatonice din trei note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.6.2 Formarea acordurilor diatonice din patru note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.7 Alteraii pe cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 1.8 Formarea gamelor majore si minore utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . 1.8.1 Reprezentarea cercului cvintelor cu tere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 1.9 Formarea acordurilor utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.1 Formarea acordurilor majore utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.2 Formarea acordurilor minore utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.3 Formarea acordurilor diminuate utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.4 Formarea acordurilor augmentative utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . 1.10 Formarea gamelor pentatonice utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.10.1 Formarea gamelor pentatonice majore utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . 1.10.2 Formarea gamelor pentatonice minore utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . 1.10.3 Formarea gamelor minore si majore utiliznd cercul cvintelor si gamele pentatonice 1.11 Transpuneri utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.12 Originile cercului cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.13 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 Ce am utilizat la crearea acestui document 3 Atenie acest articol este Post-Cardware t 4 Anexe 4.1 Anexa 1: 4.2 Anexa 2: 4.3 Anexa 3: 4.4 Anexa 4: 4.5 Anexa 5: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 3 3 4 4 5 5 5 7 7 8 8 9 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 14 14 15 16 16 17 18 19 20

Rotia de transpunere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Rotia cu funcii armonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t t Rotia cu poziii n gamele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t t Rotia cu ajutorul de formare al acordurilor majore ( i majore de septima) t s Rotia cu ajutorul de formare al acordurilor minore ( i minore de septima) t s

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

Cercul cvintelor

Pentru nelegerea acestei mici lecii, pe lnga cuno tine minime despre formarea gamelor majore si minore mai este t t s t necesara cunoa terea denumirii vestice a notelor muzicale1 , a intervalelor dintre acestea2 precum si a faptului ca un s interval pe tastiera chitarei reprezinta un semiton.

1.1

Game majore, tonica, dominanta, subdominanta

Gamele majore sunt compuse din opt note si se alcatuiesc dupa schema: Gama majora

89:; ?>=< 1
1 2

ton

89:; / ?>=< 2

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< 3 4

ton

89:; / ?>=< 5

ton

89:; / ?>=< 6

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< 8 7

A=La, B=Si, C=Do, D=Re s.a.m.d. Tonuri si semitonuri. Interval dintre B-C = 1 semiton, dintre C-D = 1 ton = 2 semitonuri s.a.m.d.

c www.eugenkarban.de

Gama C major este n acest caz:

89:; ?>=< C

ton

89:; / ?>=< D

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< E F

ton

89:; / ?>=< G

ton

89:; / ?>=< A

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< B C

Pe portativ gama C major este:

Cdur

C
ton

D
ton

E
semiton

F
ton

G
ton

A
ton

B
semiton

Dupa cum este cunoscut n tonalitatea C major, asociat notei (acordului) C (tonica) avem subdominanta F pe treapta 4 si dominanta G pe treapta 5. Pentru tonalitatea G major la tonica (G) avem subdominanta C si dominanta D.
Gdur

F#

Pentru tonalitatea D major la tonica (D) avem subdominanta G si dominanta A.

Ddur

F#

C#

Pentru tonalitatea A major la tonica (A) avem subdominanta D si dominanta E.

Adur

C#

F#

G#

Pentru tonalitatea E major la tonica (E) avem subdominanta A si dominanta B.

Edur

F#

G#

C#

D#

Se observa ca exista o anume periodicitate n relaiile dintre tonalitate (game) tonica, subdominanta si dominanta. t Pentru a sublinia mai bine aceasta periodicitate vom nota toate gamele majore n tabela 1 dupa cum urmeaza.
Alteraii t C 1 2 3 4 5 6 6 5 4 3 2 1 Gama C-dur G-dur D-dur A-dur E-dur B-dur F-dur G-dur D-dur A-dur E-dur B-dur F-dur C-dur

G G

A A

B B

C C

D D

E E

F F

G G

A A

B B

C C

D D

E E

F F

G A G A

B B

C C

D D

F F

G A G A

B B

G A

D D

E E

F F

G G A A

B B

C C

D D E

E F

F G

G A

A B B

C C

D D

E E

F F

G G

A A

B B

C C

D D

E E

F F

Tabela 1: Game majore si dominantele lor

Am pornit de la C cu tonica (C) si construind gama sa majora am aat dominanta corespunzatoare (G), dupa care o luam de la nceput: declaram dominanta (G) ca si tonica (G), construim gama sa majora si i determinam dominanta (D). Din nou declaram dominanta ca tonica (D) si construim gama ei majora s.a.m.d. Gamele echivalente F si G au fost si ncepnd cu G notele gamelor urmatoare au fost a ate cu bemoli. ambele redate n tabela s

c www.eugenkarban.de

1.2

Rudenia dintre tonica, dominanta si subdominanta

Vei spune, poate: Bine, bine dar de unde vine toata povestea asta cu dominanta si subdominanta? Relaia dintre tonica, dominanta si subdominanta este una de directa rudenie. Vom ncerca sa aprofundam puin: t t 1.2.1 Formarea gamelor alterate cu diez

Revenind la C major se observa ca daca luam primele si ultimele 4 note din gama acestea sunt identice din punct de vedere al intervalelor dintre ele, anume:

89:; ?>=< C

ton

89:; / ?>=< D

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< E F

89:; ?>=< G

ton

89:; / ?>=< A

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< B C

Cele doua grupari de 4 note, cu aceste intervale bine stabilite ntre note (ton-ton-semiton) se numesc tetracorduri. Doua tetracorduri alaturate separate de un interval de un ton formeaza o gama majora. Daca analizam puin aceasta situaie ne vine ideea ca cel de-al doilea tetracord al gamei C major poate forma primul t t tetracord al unei alte game majore cu numele notei de la nceput: G. t Adaugnd primul tetracord al gamei C major, nalat cu o octava, la portativ obinem: t

C
ton

D
ton

E
semiton

G
ton

A
ton

B
semiton

c
ton

d
ton

e
semiton

f
ton

Notele cuprinse ntre G si g nu pot forma gama G major. Problema o reprezinta intervalul de un semiton dintre e si f. Acest interval ar trebui sa e de un ton iar intervalul de un semiton ar trebui sa se ae ntre f si g pentru a obine gama G t major, conform deniiei pentru gamele majore. t Pentru aceasta vom altera nota f cu diez () si obinem: t

C
ton

D
ton

E
semiton

G
ton

A
ton

B
semiton

c
ton

d
ton

e
ton

f#
semiton

Se observa ca singura diferena dintre notele gamei C major si gamei G major este nota alterata cu F. Relaia dintre t t cele doua game majore se nume te rudenie de cvinta. s Doua game sunt nrudite daca au un numar comun de note. Cu ct numarul de note comune este mai mare cu att rudenia dintre ele este mai apropiata. Folosind acela i algoritm si pentru al doilea tetracord al gamei G major, obinem gama D major dupa cum urmeaza: s t

G
ton

A
ton

B
semiton

c
ton

d
ton

e
ton

f#
semiton

g
ton

a
ton

b
ton

c#
ton

d
semiton

Aici avem doua note alterate F si C. Diferena dintre C major si D major este de doua note alterate pe cnd cea dintre t G major si D major este de numai o nota alterata. La fel G major si D major sunt rude de cvinta. n concluzie: Gama D major este mai apropiata, ca grad de rudenie, cu gama G major dect cu gama C major. Aceasta operaie de construire a gamei urmatoare pe baza al celui de-al doilea tetracord al gamei precedente se poate t repeta. Se observa ca: 1. La ecare repetare nota (a 7-a) se altereaza cu . 2. Fiecare gama majora nou creata ncepe pe treapta a 5-a a gamei precedente, este deci cu o cvinta mai sus dect ea. 3. Gama majora de pornire se termina pe treapta a patra a gamei majore noi formate.

c www.eugenkarban.de

1.2.2

Formarea gamelor alterate cu bemol

Acela i raionament poate folosit si n sens invers pe portativ. Primul tetracord al gamei C major poate al doilea tetracord s t al unei alte game majore. Adaugnd al doilea tetracord al gamei C major, mai jos cu o octava, pe portativ la gama C major, obinem: t

F,
ton

G,
ton

A,
ton

B,
semiton

C
ton

D
ton

E
semiton

F
ton

G
ton

A
ton

B
semiton

La fel notele cuprinse ntre F, si F nu pot forma gama F major. Problema o reprezinta intervalul de un semiton dintre B, si C. Acest interval ar trebui sa e de un ton iar intervalul de un semiton ar trebui sa se ae ntre A, si B, pentru a obine t gama F major, conform deniiei pentru gamele majore. t Pentru aceasta vom altera nota B cu bemol () si obinem: t

F,
ton

G,
ton

A,

B,b

C
ton

D
ton

E
semiton

F
ton

G
ton

A
ton

B
semiton

semiton ton

Urmatoarea gama ce se poate forma pornind de la F major este B major:

B,,b
ton

C,
ton

D,

E,b

F,
ton

G,
ton

A,
semiton

B,b
ton

C
ton

D
ton

E
semiton

semiton ton

Si aici relaia de rudenie dintre C si F precum si ntre F si B este una directa (rudenie de gradul 1) cu numai o nota t diferena ntre cele doua game. Indirecta (rudenie de gradul 2) este relaia de rudenie dintre C si B, n cele doua game t t difera doua note. La fel si aici se observa ca: 1. La formarea ecarei game majore tonul al 4-lea din aceasta se altereaza cu . 2. Noua gama majora formata ncepe cu o cvinta mai jos dect gama majora de pornire sau altfel spus: gama de pornire ncepe pe treapta a 5-a a gamei majore nou formate. 3. Gama majora nou formata se termina pe treapta a 4-a a gamei de pornire.

1.2.3

Concluzii

Reprezentnd tabelar cele aate anterior vom situa gama C major n mijloc, cum urmeaza: Game majore Alteraii t G 6 D 5 A 4 E 3 B 2 F 1 C 0 G 1 D 2 A 3 E 4 B 5 F 6

t Tabela 2: Tonalitai majore si numarul de alteraii t

Pentru a sublinia nca odata nrudirea dintre gamele din tabela consideram un caz din viaa de zi cu zi pentru 5 game t din jurul lui C major. Daca C major este ul lui G si F atunci D este fratele lui G si B este sora lui F. Simplu nu-i a a? s tabela 2 este de fapt un rezumat al tabelei 1 Aceasta

c www.eugenkarban.de

C
F

G D

D/E

A/ B

/A G

Figura 1: Cercul cvintelor cu acorduri majore

1.3

Formarea cercului cvintelor

Lund notele (acordurile) subliniate din tabelul 1 o singura data vom obine un sir de forma: t C G D A E B F/G C/D G/A D/E A/B F C s Daca punem acest sir de acorduri ntr-un cerc desfa urat n sensul acelor de ceasornic, lund acordul C o singura data, vom obine un cerc. t La fel putem folosi si tabela 2 la care excluznd una cele doua game majore enarmonice F si G, obinem acela i cerc t s ca n gura 1. Daca luam oricare acord reprezentat n cerc si l declaram tonica avem n dreapta subdominanta sa iar la stnga dominanta. Acest cerc se nume te si cercul cvintelor deoarece nspre dreapta, n sensul acelor de ceasornic, notele (acordurile) s se succed din cvinta n cvinta (o distana de 3 tonuri si un semiton = 7 semitonuri). t Un alt nume folosit pentru acest cerc este cercul cvartelor deoarece nspre stnga, n sens invers acelor de ceasornic, notele (acordurile) se succed din cvarta n cvarta (2 tonuri si un semiton = 5 semitonuri).

1.4

Formarea spiralei cvintelor

Cele discutate pna acum si cele ce le vom discuta dupa acest subcapitol au ca punct de plecare acordajul bine temperat al instrumentului, n care nu exista nici o diferena ntre note ca si A si G. n acordajul bine temperat este posibila schimbarea t enarmonica. Ca o paranteza trebuie sa amintim ca n acordajul absolut (unde schimbarea enarmonica nu este posibila) exista o diferena clara ntre note ca si A si G. n acest caz cercul cvintelor nu se va nchide si gura obinuta este o spirala numita t t spirala cvintelor. Vezi si gura 2 Dar sa lasam aceasta paranteza si sa analizam mai departe ce se poate face cu cercul cvintelor.

1.5

Game minore, paralele de mol pe cercul cvintelor

Gamele minore naturale sunt compuse din opt note, la fel cu gamele majore, dar se alcatuiesc dupa schema: Gama minora

89:; ?>=< 1

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< 3 2

ton

89:; / ?>=< 4

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< 5 6

B
F/G
ton

C /D

89:; / ?>=< 7

ton

89:; / ?>=< 8

c www.eugenkarban.de

C
F

Figura 2: Spirala cvintelor cu acorduri majore

n acest caz gama A minor este:

89:; ?>=< A
Amol

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< B C

ton

89:; / ?>=< D

ton

89:; 89:; / ?>=< semiton / ?>=< E F

Se observa ca C major si A minor sunt compuse din acelea i note de i au note de pornire si nume diferite. Asta ne s s duce cu gndul ca sunt nrudite. ntr-adevar gama A minor se mai nume te si ruda (relativa) minora a lui C major sau s paralela sa de mol. La fel ca la game raionamentul se aplica si la acordurile acestora: acordul C major este nrudit cu acordul A minor. A minor t a lui C major sau paralela sa de mol. se nume te ruda (relativa) minora s Rudenia dintre gamele C major si A minor este mai apropiata dect cea dintre C si G sau C si F pentru ca o nota din acestea difera de notele gamei C major. Pentru ecare gama (acord) majora de pe cercul cvintelor avem si o paralela de mol. Astfel pentru tonalitatea C major avem la tonica C acordul Am ca paralela de mol. La subdominanta F acordul Dm iar la dominanta G acordul Em. Pentru o mai buna privire de ansamblu ntre acordurile majore si paralelele lor de mol se obi nuie te notarea paralelelor s s de mol pe cercul cvintelor imediat sub gama majora, (vezi gura 3) si astfel pentru ecare gama majora avem reprezentata dedesubt si relativa sa de mol. De multe ori pe cercul cvintelor se reprezinta numai gamele majore. Paralelele de mol ale acordurilor majore se pot aa foarte simplu daca pornim de la acordul major caruia dorim sa-i aam paralela de mol si ne deplasam n sensul acelor de ceasornic, sarind peste doua acorduri la urmatorul acord major. Acordul major gasit l declaram minor si astfel avem paralela de mol cautata. Spre exemplu: pentru C major avem paralela de mol A minor (vezi linia ro ie din gura 3). Daca s am continua cautarea de la A, apoi de la F, obinem un patrat. Acesta se poate roti la stnga sau la dreapta indicnd de t ecare data paralela de mol pentru acorduri majore indicate de catre colurile patratului (vezi linia ro ie ntrerupta din gura t s 3). Revenind la cercul cvintelor cu gamele majore si paralelele de mol reprezentate ca n gura 3, avem regula: cu ct o gama este mai apropiata (pe cercul cvintelor) de o gama data cu att relaia de rudenie dintre ele este mai apropiata. t forma cercul cvintelor se poate utiliza pentru a avea o privire de ansamblu asupra acordurilor minore si n aceasta majore ce se pot folosi la interpretarea unui cntec ntr-o anumita tonalitate.

B
ton

C
89:; / ?>=< G
ton

G
F

D
C

89:; / ?>=< A

c www.eugenkarban.de

C
F
Dm
Am

G
Em

A/ B

Gm

Bm

D/E

Fm/Gm

Cm

Cm /

/A G

Fm

D m

Figura 3: Cercul cvintelor cu acorduri majore si minore

C
F
Dm
Am

G
Em

Figura 4: Gruparea acordurilor diatonice formate din 3 note

1.6

Asezarea acordurilor diatonice n jurul tonicii pe cercul cvintelor

Acordurile diatonice sunt acorduri care se formeaza din material tonal ce provine dintr-o singura gama (tonalitate). Vom discuta formarea acestora lund ca exemplu gama C major pentru acorduri compuse din trei respectiv patru note.

1.6.1

Formarea acordurilor diatonice din trei note

Daca construim pe notele gamei C major tritonurile corespunzatoare obinem urmatoarele acorduri. t
Cmajor

Dm

Em

Cu excepia acordului B se observa ca toate acordurile diatonice ale unei game majore sunt grupate strns n jurul t acordului de tonica. n exemplul nostru ca n gura 4: n teoria armonica clasica acordul B este privit ca un acord major de septima al dominantei (G7) din care lipse te nota s (fundamentala) G. Acordul G7 este alcatuit din notele G, B, d, si f iar acordul B din notele B, d si f. de baza

B
Am
Bm

Am m/ G

F/G
B C

Dm/Em

Am /B m

C /D

c www.eugenkarban.de

j7 ma IV 7
IIm

Imaj7
VIm7

V7
IIIm 7

7/5 Im VI

Figura 5: Gruparea acordurilor diatonice formate din 4 note

1.6.2

Formarea acordurilor diatonice din patru note

Daca construim pe notele gamei C major acordurile formate din patru sunete corespunzatoare obinem urmatoarele acort duri:
Cmajor

Cmaj7

Dm7

Em7

Fmaj7

G7

Am7

Bm7/5b

Cmaj7

n acest caz daca consideram toate acordurile de pe cercul cvintelor ca ind de septima avem reprezentate toate acordurile diatonice pe cerc. s Pentru a simplica aceasta a ezare se folose te de obicei teoria treptelor si reprezentarea se face dupa cum se vede s n gura 5. Acordurile au fost notate cu treapta pe care o reprezinta la care s-a adaugat septima, molul respectiv cvinta marita. n concluzie avem regula: cu ct un acord este mai aproape de tonica cu att este mai mare probabilitatea ca acesta sa apara ntr-un cntec. La fel si invers cu ct un acord este mai departe de tonica cu att probabilitatea ca acesta sa apara ntr-un cntec este mai mica. Daca stii cteva cntece pentru chitara gnde te-te bine cte dintre acestea se cnta cu o cadena de forma: s t

Tonic a

/ Paralela de mol a tonicii

/ Subdominant a

/ Dominant a

/ Tonic a

sau exemplicat pentru Tonalitatea G:

/ Em

/ C

/ D

/ G

1.7

Alteraii pe cercul cvintelor t

Analiznd tabela 1, tabela 2 si cercul cvintelor se poate vedea ca C major nu are nici o nota alterata iar pe cerc, nspre stnga, gama urmatoare are o nota alterata cu diez. Urmatoarea gama, spre stnga, are are doua note alterate cu diez adica are doi diezi s.a.m.d. La fel povestea se repeta nspre dreapta de data aceasta cu bemoli: 1. C major nu are bemoli 1. C major nu are diezi 2. G major are 1 3. D major are 2 4. A major are 3 5. E major are 4 6. B major are 5 7. F major are 6 8. C major are 7 2. F major are 1 3. B major are 2 4. E major are 3 5. A major are 4 6. D major are 5 7. G major are 6 8. C major are 7

c www.eugenkarban.de

C
F
Am

G
Em

A/ B

Dm 1

Gm 2

Bm 2

D/E

Fm/Gm 3

Cm 3

Cm /

Fm 4

/A G

D m

Figura 6: Cercul cvintelor cu acorduri majore, minore si alteraii t

Lista de mai sus se poate continua: astfel am avea pentru G 8, pentru D 9, pentru A 10 iar pentru lista cu bemoli la fel. Numarul mare de diezi (), respectiv de bemoli () nu numai ca fac notaia pe portativ foarte complicata dar alterari t succesive ar duce numai la note deja existente. Un C este de fapt un D. Fenomenul ca note cu nume diferite suna la fel (note enarmonice) se folose te pentru schimbarea enarmonica. n loc s de game complicate cu un numar foarte mare de diezi sau bemoli se folosesc game echivalente cu un numar mic de bemoli respectiv de diezi. Astfel notaia devine mai u or de citit. t s Pe cercul cvintelor se pot reprezenta si numarul de alteraii (diezi si bemoli) pentru ecare tonalitate n parte. Vezi gura t 6. Astfel daca ai notele muzicale (partitura) pentru un cntec si nu stii n ce tonalitate este, folosind cercul cvintelor, poi aa t tonalitatea lui si totodata vei avea tonica sa. n imediata ei apropiere ai acordurile care apar cu cea mai mare probabilitate n acest cntec. Te vei ntreba: Bine, bine dupa alteraiile la cheie au tonalitatea, dar cum stiu neavnd nici o alteraie, daca un cntec t t este n C major sau A minor? Exista anumite reguli pentru a determina aceasta: 1. Caracterul melodiei. Daca melodia are un caracter vesel, stralucitor un pic dur atunci este ntr-o tonalitate majora. Daca nsa este taraganata, calda, trista, duioasa cu cea mai mare probabilitate ea este ntr-o tonalitate minora. Atenie perceperea caracterului melodiei este subiectiva. t 2. Nota de nal. De cele mai multe ori nota (sau acordul) de la nalul melodiei este nota gamei n care aceasta este. Deci daca pe partitura nu avem nici o alteraie iar nota de nal e un A melodia este cu mare probabilitate n A minor. t Daca este un C melodia este probabil n C major. 3. Un numar mare de semne de alteraie n melodie ne indica o melodie probabil ntr-o gama minora (acesta nsa nu t este un indiciu sigur). 4. Un numar mare de acorduri minore n melodie ne indica la fel o melodie probabil ntr-o gama minora. Din nou un indiciu nesigur.

1.8

Formarea gamelor majore si minore utiliznd cercul cvintelor

t Analiznd acum notele alterate n diferite tonalitai si folosind din nou tabela 1, tabela 2 si cercul cvintelor 6 observam ca si o anumita periodicitate. Anume: aici exista

Am m/ G 5

F/G

Dm/Em 6

Am /B m

C /D

c www.eugenkarban.de

1. C major nu are diezi 2. G major are F 3. D major are F C 4. A major are F C G 5. E major are F C G D 6. B major are F C G D A 7. F major are F C G D A E 8. C major are F C G D A E B

1. C major nu are bemoli 2. F major are B 3. B major are B E 4. E major are B E A 5. A major are B E A D 6. D major are B E A D G 7. G major are B E A D G C 8. C major are B E A D G C F

Se observa ca nspre stnga ncepnd cu a doua gama (G-major) la ecare gama majora se adauga subdominanta gamei precedente alterata cu diez. Deci pe cercul cvintelor, numarul de diezi cre te nspre stnga cu 1 iar ace tia sunt s s pentru ecare tonalitate notele precedente de pe cercul cvintelor pornind de la F pna la subdominanta subdominantei tonicii respective. Cu bemolii istoria se repeta dar de data aceasta n sens invers. Pornind de la C nspre dreapta pentru F avem un singur bemol (B). Deci numarul de bemoli cre te cu 1 ncepnd cu B n sens invers acelor de ceas. s Avem deci ordinea xa F C G D A E B pentru numarul de diezi si aceea i ordine n sens invers pentru bemoli. s Cel mai bine este daca nvei aceasta ordine ca pe o poezie. Ea poate de mare ajutor. t n construcia gamelor cea mai mare dicultate consta n a stabili care din notele componente sunt alterate. t Folosind cele de mai sus poi oricnd forma cu u urina gamele majore utiliznd cercul cvintelor. Cunoscnd si paralelele t s t de mol ale gamelor majore poi forma la fel si gamele minore. t Sa luam un mic exemplu: Dorim sa formam gama E major. Se stie ca o gama majora ncepe si se termina cu nota care i da numele si conine 8 t note. Deci notele nealterate din gama E major ar E F G A B C D E. De pe cercul cvintelor iei numarul de diezi pentru gama respectiva (n exemplul nostru 4) si folosind ordinea stabilita F C G D A E B poi gasi notele cu diezi (anume F C G si D). nlocuim notele nealterate cu echivalentele alterate gasite si t obinem gama E-dur ca ind: E F G A B C D E. La fel putem gasi si notele componente ale paralelei de mol a lui E-dur: t Cm. Se stie ca aceasta ncepe si se termina cu C si conine acelea i note cu diezi ca relativa sa majora. Deci paralela t s de mol a lui E-dur este C D E F G A B C. Pentru a forma o gama cu bemoli e sucient sa iei de pe cerc, numarul de bemoli pentru gama respectiva si folosind ordinea inversa B E A D G C F poi gasi notele cu bemoli din acea gama. t

1.8.1

Reprezentarea cercului cvintelor cu tere t

t Cercul cvintelor sau cercuri asemanatoare se pot reprezenta folosind diferite modalitai. Reprezentari frecvente ale acestui cerc se pot face folosind ordinea cvartelor n sensul acelor de ceasornic, folosind numai tere mari, numai tere mici precum t t si altele. O reprezentare des folosita este aceea a unui cerc de tere cu cvinte ca n gura.7. t Daca pornim de la nota A (scrisa ceva mai mic de la stnga lui C, scris mare) avem intervalul de la nota A pna la nota C de o tera mica. Mergnd mai departe pe cerc, n sensul acelor de ceasornic, ntre C si E avem o tera mare. Mai t t departe ntre E si G avem o tera mica, ntre G si B o tera mare s.a.m.d. . ntre notele scrise mai mare C si G, G si D avem t t n continuare intervalul de cvinta discutat anterior. Interesant este ca folosind aceasta reprezentare a cercului cvintelor cu tere se pot aa u or notele din componena t s t acordurilor minore pornind de la o nota scrisa mic (care da numele acordului minor) si numarnd primele trei note n sensul acelor de ceasornic inclusiv nota de pornire. De exemplu pentru acordul A minor avem notele din componena A, C si t E, primele trei note numarate de la A scris ceva mai mic pe cerc. Daca numaram si nota a patra vom obine notele din t componena acordului minor de septima mica. Acordul Am7 este compus din notele A, C, E si G. t La fel se pot aa si notele din componena acordurilor majore pornind numaratoarea de la o litera mare (care da numele t acordului major) si numarnd primele trei note pe cerc n sensul acelor de ceasornic inclusiv nota de pornire. De exemplu pentru acordul C major avem notele din componena C, E si G. Daca numaram si nota a patra vom obine notele din t t componena acordului major de septima mare. Acordul Cmaj7 este compus din notele C, E, G si B. t

1.9

Formarea acordurilor utiliznd cercul cvintelor

Cu ajutorul cercului cvintelor se pot aa si notele care intra n componena anumitor tipuri de acorduri. Pentru aceasta pe t tilor ca nume de note. cercul cvintelor vom lua numele tonalita

10

c www.eugenkarban.de

F
D

G
B

D
F

E
G

Figura 7: Cercul cvintelor cu tere t

1.9.1

Formarea acordurilor majore utiliznd cercul cvintelor

Un acord major se formeaza pe treptele 1, 3 si 5 ale unei game majore. Distana dintre notele din componena este 4 t t semitonuri (o tera mare) ntre notele de pe treptele 1 si 3 respectiv 3 semitonuri (o tera mica) ntre notele de pe treptele 3 t t si 5. Ca exemplu: acordul C major se formeaza din notele de pe treapta 1, 3 si 5 ale gamei cu acela i nume (C major). s Aceste note sunt C E si G. Pe cercul cvintelor se pot uni aceste note formnd un triunghi. Vezi n gura 8 triunghiul ro u. s Rotind acest triunghi n jurul centrului cercului, pna colurile sale arata una din note vom obine notele dintr-un acord major. t t n plus se poate aa si nota de septima mica necesara formarii acordului major de septima. Din ultimul punct al triunghiului format (n exemplul nostru nota G) se trage o linie la nota de mol opusa, aata la 180 pe cerc. Aceasta nota este nota de septima cautata. n exemplu pentru C major avem C-E-G iar nota de mol opusa lui G este B aceasta este nota care lipse te pentru a forma acordul C7 (C E G B). s Nota de septima mica a acordului major se poate aa si de pe un cerc al cvintelor pe care sunt reprezentate numai acordurile majore. Aceasta este n exemplul nostru nota opusa, la 180 notei de pe treapta 3 a acordului major (E) adica B. 1.9.2 Formarea acordurilor minore utiliznd cercul cvintelor

Un acord minor se formeaza pe treptele 1, 3 si 5 ale unei game minore. Distana dintre notele din componena este 3 t t semitonuri (o tera mica) ntre notele de pe treptele 1 si 3 respectiv 4 semitonuri (o tera mare) ntre notele de pe treptele 3 t t si 5. Raionamentul de la acordurile majore se poate folosi si pentru acorduri minore. Triunghiul arata altfel dar se lasa la fel t rotit n jurul centrului cercului. Sa luam un exemplu. Dorim sa formam acordul Bm. Notele din componena sa sunt B D si t F. La fel se unesc cele trei puncte formnd un triunghi, vezi triunghiul albastru din gura 8. Pentru a aa nota necesara formarii acordului minor de septima se une te ultima nota din triunghi cu opusa de mol (la 180 ). Aceasta nota este nota s de septima cautata (n exemplu nota A). Nota de septima mica a acordului minor se poate aa si de pe un cerc al cvintelor pe care sunt reprezentate numai acordurile majore. Aceasta este n exemplul nostru nota aata cu doua poziii naintea notei de pe prima treapta (nota de t baza) B, n sens invers acelor de ceasornic opusa, adica A. 1.9.3 Formarea acordurilor diminuate utiliznd cercul cvintelor

Un acord diminuat poate privit e ca un acord major cu notele de pe treptele 3 si 5 alterate cu bemol () sau ca un acord minor cu nota de pe treapta 5 alterata cu bemol (). Distana dintre notele din componena este 3 semitonuri (o tera mica) t t t o tera mica) ntre notele de pe treptele 3 si 5. ntre notele de pe treptele 1 si 3 respectiv 3 semitonuri (nca t

11

B
D

c www.eugenkarban.de

C
F
Dm
Am

G
Em

A/ B

Gm

Bm

D/E

Fm/Gm

Cm

Cm /

/A G

Fm

D m

Figura 8: Cercul cvintelor ca ajutor la formarea acordurilor majore si minore

Acorduri diminuate formeaza n interiorul cercului un triunghi dreptunghic isoscel de exemplu pentru acordul F (n alte notaii Fdim) notele F-G-B (vezi n gura 8 lina verde ntrerupta). t Un caz special sunt acordurile diminuate de septima. Acestea sunt acorduri diminuate la care se adauga septima. Specialul la aceste acorduri este ca distana dintre cele patru note din componena este de 3 semitonuri, deci teoretic t t acest acord poate lua numele oricarei note aparinatoare (oricare din notele din componena poate nota de baza). La t t fel si pe cercul cvintelor aceste acorduri sunt simetrice: gura formata ind o cruce: cum ar pentru acordul F (Fdim7) : Notele F-G-B-D. Dupa cum am spus acest acord poate numit si G 7 sau B 7 sau D 7 (Gdim7 sau Bdim7 sau Ddim7).

1.9.4

Formarea acordurilor augmentative utiliznd cercul cvintelor

Un acord augmentativ poate privit ca un acord major cu nota de pe treapta 5 alterata cu diez (). Distana dintre notele din t componena este 4 semitonuri (o tera mare) ntre notele de pe treptele 1 si 3 respectiv 4 semitonuri (nca o tera mare)ntre t t t notele de pe treptele 3 si 5. Cum sistemul tonal este compus din 12 note (12 semitonuri pentru o octava) acordurile augmentative sunt simetrice. Adica un acord augmentativ poate denumit dupa oricare din notele din componena sa. De t exemplu acordul Aaug cu notele A-C-E poate la fel de bine Caug cu notele C-E-A sau Eaug cu notele E-A-C. Aceasta simetrie se vede si pe cercul cvintelor: notele acordurilor augmentative formeaza un triunghi echilateral. Spre exemplu: acordul Aaug cu notele A-C-E (vezi n gura 8 lina gri). Concluzie: daca este cunoscut triunghiul tipului de acord si ordinea colurilor acestuia (pentru notele de pe treptele t 1-3-5) prin rotirea sa, se pot gasi u or notele din componena oricarui acord de acest tip. s t

1.10 Formarea gamelor pentatonice utiliznd cercul cvintelor

Pentatonica, dupa cum i spune si numele, este o gama alcatuita din cinci note. Pentatonicele sunt cele mai vechi game folosite. Ele sunt ntlnite la populaia timpurie a Asiei, Europei, Americii si Africii. Gamele pentatonice ocupa un spectru t larg n improvizaie si melodiile muzicii actuale. O gama pentatonica privine de fapt dintr-o gama minora sau una majora la t care unele note nu se folosesc. Folosind cercul cvintelor se mai pot aa notele din componena gamelor pentatonice majore sau minore. Pentru aceasta t t ca si la aarea notelor din componena acordurilor minore sau majore vom considera pe cercul cvintelor, numele tonalitailor t ca nume de note.

1.10.1 Formarea gamelor pentatonice majore utiliznd cercul cvintelor O pentatonica majora este o gama majora din care au fost lasate afara notele de pe treapta a 4-a si a 7-a.

12

Am m/ G

F/G

Dm/Em

Am /B m

C /D

c www.eugenkarban.de

C
F
Dm

G
Em
E
C m

Am
A
Fm
2

D
Bm

Gm

Bm

m G

Em

Fm

Cm

Dm

Am

*
1

Bm

Dm

Cm

Fm

Figura 9: Cercul cvintelor ca ajutor de transpunere

Pentru a aa gamele majore pentatonice se iau urmatoarele 4 note spre dreapta (n sensul acelor ceasornicului) pornind de la nota de baza. Astfel pentru C major pentatonic avem notele : C - G - D - A - E. Regrupndu-le n ordinea de pe portativ vom avea C D E G A. 1.10.2 Formarea gamelor pentatonice minore utiliznd cercul cvintelor O pentatonica minora este o gama minora din care au fost lasate afara notele de pe treapta a 2-a si a 6-a. Pentru pentatonica de mol se iau pornind de la nota de baza trei note la stnga (n sens invers acelor ceasornicului) si o nota la dreapta (n sensul acelor ceasornicului). A minor pentatonic: C - G - D - A - E. La fel regrupndu-le n ordinea de pe portativ vom avea A C D E G. 1.10.3 Formarea gamelor minore si majore utiliznd cercul cvintelor si gamele pentatonice Pentru a aa gama completa din care a fost creata pentatonica, aceasta trebuie extinsa cu doua note: una la dreapta si una la stnga acelor ceasornicului.

1.11 Transpuneri utiliznd cercul cvintelor

O alta utilizare pentru cercul cvintelor este accea de a transpune melodii n alta tonalitate. Avnd doua cercuri de cvinta de marimi diferite acestea se pot roti unul faa de celalalt n a a fel sa rezulte o corest s pondena vizibila ntre acorduri. De exemplu avem un cntec n C major interpretat cu acordurile C, Am, F, G si Em. Daca t rotim cercul mai mic cu 90 n sens invers acelor de ceas vom avea imediat sub C pe cercul mic A. Vezi gura 9. Asociat lui Am avem acum Fm, lui F D, lui G E iar lui Em Cm. Putem interpreta acum cntecul n tonalitatea A folosind acordurile noi: A Fm D E si Cm. Daca n cntec apar alte acorduri dect minore si majore cum ar acorduri de septima mica, de septima mare sau altele se modica n acela i fel si acordurile corespunzatoare nou gasite. s Pentru exemplul nostru daca am avea n cntec G7, C4, Am7 si Em6 acestea devin dupa transpunere E7 A4 Fm7 si Cm6. Destul de simplu nu-i a a? s

1.12 Originile cercului cvintelor

Primul care a utilizat o metoda de cvinta pare a Aristoxenos din Tarnet ( 360-300 i.e.n) lozof si teoretician muzical, un elev al lui Aristotel. De la el provin numele de ton si semiton. El dene te cvinta ca ind suma dintre cvarta si un ton si s cvarta ca ind suma dintre doua tonuri si un semiton. Aproape n acela i timp n China L Buwei (decedat la 295 i.e.n.) s prezinta n cartea sa Primavara si toamna maestrului L mitul creaiei celor 12 L . Aici el prezinta o regula de calcul t cu cea din cercul cvintelor (folosind nsa un alt algoritm). ncepnd cu timpul Rena terii (n 1562 lucrarea aproape identica s

13

m G

Fm

Dm

Cm

Gm

Bm

c www.eugenkarban.de

lui Aristoxenos este tradusa, n 1780 parintele iezuit Anjo descrie sistemul chinez al celor 12 L ) are loc n Occident o preocupare intensiva cu materia cercului cvintelor.

1.13 Concluzii
t n teoria muzicala, cercul cvintelor este o reprezentare graca a relaiilor dintre tonalitai. Este rezultatul nelegerii armonice t t occidentale si se bazeaza pe faptul ca o tonalitate data are o strnsa legatura cu tonalitatea aata la un interval de cvinta faa de ea. t Rezumnd cele discutate n aceasta lecie cercul cvintelor are urmatoarele utilizari: t s 1. Gase te repede dominanta si subdominanta tonicii. s 2. Gase te repede paralelele lor de mol (relativa de mol). s 3. Gase te tonalitatea unei partituri. s 4. Gase te felul si numarul de alteraii la cheie pentru o tonalitate. t s 5. Gase te acordurile (probabile) pentru o partitura data. s 6. Gase te acordurile unei familii de acorduri (acorduri diatonice). 7. Formeaza repede si u or gamele majore n orice tonalitate. s 8. Formeaza repede si u or gamele minore n orice tonalitate. s s 9. Gase te notele din componena acordurilor majore, majore de septima, minore, minore de septima, diminuate, dimit nuate de septima si augmentative. s 10. Gase te notele pentatonicilor majore si minore ale oricarei game. 11. Transpune cu u urina un cntec dintr-o tonalitate ntr-alta. s t 12. Aprofundeaza cuno tinele despre sistemul tonal. s t

Ce am utilizat la crearea acestui document

Acest document este ( cel puin dupa parerea mea ) foarte complex din punct de vedere al gracilor si a imaginilor folosite t de aceea am sa ncerc sa indic aici, pentru cei interesai, ce programe am folosit la realizarea sa. t

Linux Debian (Etch) - sistem de operare.

http://www.debian.org/

Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.

http://http://www.ubuntu.com/

Windows XP - sistem de operare.

http://www.microsoft.com/
A Kile - Editor de text si manager proiecte LTEX 2 sub Linux.

http://kile.sourceforge.net/
A LTEX 2 - procesor text.

http://www.latex-project.org/
A Sub LTEX 2 am folosit urmatoarele pachete:

geometry - pentru paginaie t http://www.ctan.org/pub/tex-archive/macros/latex2e/contrib/geometry/ picins - pentru a ezarea pe pagina a imaginilor direct importate s http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex209/contrib/picins/ gchords - pentru desenarea diagramelor de acorduri pentru chitara http://www.ctan.org/tex-archive/graphics/gchords/ hyperref - pentru obinerea de documente PDF cu linkuri t http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/hyperref/ abc - pentru includerea partiturilor muzicale scrise n limbajul ABC n document, notaiilor de ritmuri si a tabulat turilor. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/abc/

14

c www.eugenkarban.de

pstricks - pentru realizarea gracelor din document. http://tug.org/PSTricks/ xy - pentru realizarea unor diagrame din document. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/diagrams/xypic/xy-3.7/ oat - pentru plasarea tabelelor din document pe mai multe pagini. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/oat/ fancyhdr - pentru realizarea de linkuri n header si footer de pe pagina. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/fancyhdr/ guitar - pentru scrierea acordurilor deasupra versurilor acolo unde vin schimbate. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/guitar/ multido - pentru programare la generarea gracelor. http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/multido/ ifthen - pentru programarea gracelor si a unor pachete ajutatoare. http://tug.ctan.org/cgi-bin/ctanPackageInformation.py?id=ifthen

abcm2ps - procesor de iere muzicale ABC la postscript. s

http://moinejf.free.fr/

ABC Explorer - editor si manager pentru iere n ABC Music Format sub Windows. s
http://stalikez.info/abc/abcex.php AutoCorect - corector de texte n limba romna folosit pentru corectarea textului si pentru adaugarea diacriticelor, acolo unde au fost uitate. http://www.softset.ro/autocorect.html

Atenie acest articol este Post-Cardware t

Acest articol este rezultatul muncii mele si m-a costat mult, mult din si a a puinul meu timp liber. s t s De aceea consider ca nu ar gre it sa cer si ceva din partea celui care l cite te si l gase te util. s s Cum bani ar un pic prea mult cerut ( ...iar la urma urmei este bine stiut ca banii nu aduc fericirea ) m-am gndit ca o t mica atenie n forma unei cari po tale ar deajuns si nici nu va duce pe nimeni la faliment. Aceasta carte po tala poate t s s una cu o imagine din localitatea unde locuie ti, de la mare, de la munte sau orice alta carte po tala care i place ie. s s t t Deci numai daca consideri acest articol util considera ca o obligaie sa mi trimii o vedere sau o carte po tala la adresa: t t s Eugen Fabian Karban Muskatellerstr. 4B Augsburg 86179 Germany Mulumesc! t Eugen

15

c www.eugenkarban.de

4
4.1

Anexe
Anexa 1: Rotia de transpunere t

F
Foaia se imprima si se lipe te pe un carton. Se s decupeaza apoi cercurile dupa linia ntrerupta. Cele doua cercuri se pun unul peste altul si se xeaza n centru cu o clama metalica. Rotind unul din cercuri aceasta diagrama se poate folosi ca ajutor pentru transpunerea melodiilor ntr-o alta tonalitate

G
Am
Dm 1

A/ B

Em 1

Gm 2

Bm 2

Fm/Gm 3

D/E

Cm 3

Cm /

Fm 4

/A G

D m

C
F
Dm
Am

G
Em

A/ B

Gm

D/E

Cm

/A G

Fm

16

Am m/ G 5

Dm/Em 6

F/G

Am /B m

C /D

D
Fm/Gm

Bm
Am m/ G

Cm /D m

Dm/Em

F/G

Am /B m

C /D

c www.eugenkarban.de

4.2

Anexa 2: Rotia cu funcii armonice t t

SD
Foaia se imprima si se lipe te pe un carton. Se s decupeaza apoi cercurile dupa linia ntrerupta. Cele doua cercuri se pun unul peste altul si se xeaza n centru cu o clama metalica. Rotind unul din cercuri aceasta diagrama se poate folosi ca ajutor pentru a aa ce funcii t armonice au diferite note (acorduri) ntr-o anumita tonalitate (corespunzatoare literei T de pe rotia mica) t
SD Pm

D
PmT

Pm D

2S D

DD

3SD

3D

D 4S

4D

F
Dm

Am

G
Em

A/ B

Gm

D/E

Cm

/A G

Fm

17

5D
6D/6SD

5S D
Am m/ G

D
Fm/Gm

Bm

Cm /D m

Dm/Em

F/G

A m/ B m

C /D

c www.eugenkarban.de

4.3

Anexa 3: Rotia cu poziii n gamele majore t t

4
Foaia se imprima si se lipe te pe un carton. Se s decupeaza apoi cercurile dupa linia ntrerupta. Cele doua cercuri se pun unul peste altul si se xeaza n centru cu o clama metalica. Rotind unul din cercuri aceasta diagrama se poate folosi ca ajutor pentru a aa ce poziie t are ntr-o anumita gama majora (corespunzatoare cifrei 1 de pe rotia mica) t orice alta nota din sistemul tonal.

6/ 7

2/3

6 5/

A/ B

D/E

/A G

18

4/5

1/ 2

D
A

F/G

C /D

c www.eugenkarban.de

4.4

Anexa 4: Rotia cu ajutorul de formare al acordurilor majore (si majore de septima) t

1
5
Foaia se imprima si se lipe te pe un carton. Se s decupeaza apoi cercurile dupa linia ntrerupta. Cele doua cercuri se pun unul peste altul si se xeaza n centru cu o clama metalica. Rotind unul din cercuri aceasta diagrama se poate folosi ca ajutor pentru a aa ce note intra n componena unui anumit acord major sau t major de septima.

6/ 7

A/ B

D/E

/A G

19

F/G

C /D

c www.eugenkarban.de

4.5

Anexa 5: Rotia cu ajutorul de formare al acordurilor minore (si minore de septima) t

1
5
Foaia se imprima si se lipe te pe un carton. Se s decupeaza apoi cercurile dupa linia ntrerupta. Cele doua cercuri se pun unul peste altul si se xeaza n centru cu o clama metalica. Rotind unul din cercuri aceasta diagrama se poate folosi ca ajutor pentru a aa ce note intra n componea unui anumit acord minor sau t minor de septima.

2/3

6/ 7

A/ B

D/E

/A G

20

F/G

C /D