GUVERNUL ROMNIEI

RAPORT
asupra progreselor nregistrate n pregtirea pentru aderarea la Uniunea European n perioada septembrie 2003 - iunie 2004

- Iunie 2004 -

C U P R I N S

1. INTRODUCERE ................................................................................................................... 17 1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2004.................................................................... 17 1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA......................................... 19 Desfasurarea negocierilor de aderare............................................................................... 19 Evolutii recente in relatiile bilaterale .................................................................................. 21
Dialogul politic ...................................................................................................................................21 Aplicarea Acordului European ..........................................................................................................21 Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare)................................................................................................................22

2. CRITERIILE DE ADERARE ................................................................................................. 41 2.1. CRITERIILE POLITICE .................................................................................................. 41 2.1.1. Democratia si statul de drept................................................................................... 41
Parlamentul .......................................................................................................................................41 Executivul..........................................................................................................................................43 Sistemul judiciar................................................................................................................................48 Masuri anticoruptie............................................................................................................................63

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor ............................................................... 76

Drepturile civile si politice .................................................................................................................76 Protectia copilului..............................................................................................................................79 Drepturile economice, sociale si culturale ........................................................................................95 Drepturile si protectia minoritatilor ....................................................................................................98

2.2. CRITERIILE ECONOMICE .......................................................................................... 102 2.2.1. Evolutii macroeconomice ...................................................................................... 102 2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga......................................................... 118
Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana .......163

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE........... 174 2.3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR ............................................................... 174
Masuri orizontale si procedurale.....................................................................................................174 Standardizare..................................................................................................................................174 Acreditare........................................................................................................................................174 Metrologie .......................................................................................................................................175 Preambalate....................................................................................................................................176 Supravegherea pietei......................................................................................................................176 Produse alimentare.........................................................................................................................178 Substante chimice periculoase .......................................................................................................182 Precursorii de droguri......................................................................................................................183 Produse cosmetice .........................................................................................................................183 Produse medicamentoase de uz uman ..........................................................................................183 Produse medicamentoase de uz veterinar.....................................................................................184 Autovehicule, inclusiv tractoare agricole si forestiere ....................................................................185 Produse pentru constructii ..............................................................................................................186 Vase simple sub presiune...............................................................................................................186 Aparate consumatoare de combustibili gazosi...............................................................................187 Ascensoare .....................................................................................................................................187 Jucarii ..............................................................................................................................................188 Echipamente electrice si compatibilitatea electromagnetica..........................................................188 Echipamentele radio si de telecomunicatii .....................................................................................190 Ambarcatiuni de agrement..............................................................................................................191 Masini ..............................................................................................................................................191 Echipamente personale de protectie ..............................................................................................191 Echipamente si sisteme protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive (ATEX) 191 Dispozitive medicale .......................................................................................................................191 Achizitii publice................................................................................................................................192 Domeniile nearmonizate .................................................................................................................193

2.3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR............................................................ 194

Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .....................................................................194 Dreptul de stabilire a persoanelor...................................................................................................196 Libera circulatie a lucratorilor..........................................................................................................197

Reteaua EURES .............................................................................................................................197 Coordonarea sistemelor de securitate sociala ...............................................................................198

2.3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR ................................................................ 200

Servicii financiare............................................................................................................................200 Servicii nefinanciare........................................................................................................................211

2.3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR .......................................................... 222

Operatiuni de capital .......................................................................................................................223 Dreptul de proprietate .....................................................................................................................223 Actiunea nominativa de control a statului.......................................................................................223 Sisteme de plati ..............................................................................................................................224 Transferurile transfrontaliere...........................................................................................................224 Investitii straine directe in Romania................................................................................................225 Prevenirea si combaterea spalarii banilor ......................................................................................226

2.3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE.......................................................... 227

Dreptul societatilor comerciale........................................................................................................227 Contabilitate si audit........................................................................................................................231 Dreptul de proprietate intelectuala..................................................................................................236 Dreptul de proprietate industriala ...................................................................................................242 Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala ........................245

2.3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI .......................................................... 248

Concurenta......................................................................................................................................248 Ajutorul de stat ................................................................................................................................252 Capacitatea administrativa .............................................................................................................258

2.3.7. AGRICULTURA .................................................................................................... 261

Aspecte generale ............................................................................................................................261 Aspecte orizontale ..........................................................................................................................263 Agricultura ecologica.......................................................................................................................266 Organizatiile comune de piata ........................................................................................................267 Sectorul sanitar veterinar................................................................................................................272 Sectorul fitosanitar ..........................................................................................................................274 Dezvoltare agricola si rurala ...........................................................................................................279 Sectorul forestier.............................................................................................................................284

2.3.8. PESCUITUL.......................................................................................................... 284 2.3.9. POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR ................................................. 286

Transport rutier................................................................................................................................287 Transport feroviar............................................................................................................................296 Transport pe cai navigabile interioare ............................................................................................297 Transport maritim............................................................................................................................298 Transport aerian..............................................................................................................................299 Politica privind concurenta si ajutorul de stat in domeniul transporturilor terestre ........................300

2.3.10. IMPOZITAREA.................................................................................................... 300

Codul Fiscal ....................................................................................................................................300 Taxa pe valoarea adaugata ............................................................................................................302 Accize si antrepozite fiscale............................................................................................................303 Impozite directe...............................................................................................................................305 Reforma Administratiei Fiscale .......................................................................................................306 Monitorizarea si aplicarea Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala ..................................313

2.3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA ........................................................... 315

Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice si de supraveghere multilaterala .........................................................................................................................................................315 Politica monetara ............................................................................................................................316 Politica fiscala .................................................................................................................................317

2.3.12. STATISTICA ....................................................................................................... 318

Infrastructura statistica....................................................................................................................318 Statistici demografice si sociale......................................................................................................319 Statistici regionale...........................................................................................................................319 Statistica macroeconomica.............................................................................................................320 Statistica intreprinderilor .................................................................................................................321 Statistica energiei............................................................................................................................322 Statistica cercetarii dezvoltarii, inovarii........................................................................................322 Statistica in transporturi, servicii, turism si comert exterior ............................................................323 Statistica agriculturii, silviculturii si pescuitului ...............................................................................323 Statistica mediului ...........................................................................................................................324

2.3.13. POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ............................. 324

Legislatia muncii .............................................................................................................................324 Egalitate de tratament pentru barbati si femei................................................................................327 Sanatate si securitate in munca .....................................................................................................328

Dialog social....................................................................................................................................334 Sanatate publica .............................................................................................................................335 Ocuparea fortei de munca ..............................................................................................................338 Fondul Social European .................................................................................................................347 Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala..........................................................348 Asigurarile sociale...........................................................................................................................348 Asistenta sociala .............................................................................................................................350 Persoane cu handicap ....................................................................................................................354 Fundatia de la Dublin ......................................................................................................................361 Lupta impotriva discriminarii ...........................................................................................................361

2.3.14. ENERGIA............................................................................................................ 363

Sectorul petrolier .............................................................................................................................363 Gaze naturale..................................................................................................................................364 Energia electrica .............................................................................................................................367 Energia termica ...............................................................................................................................370 Industria carbonifera .......................................................................................................................372 Eficienta energetica ........................................................................................................................374 Sectorul nuclear ..............................................................................................................................377

2.3.15. POLITICA INDUSTRIALA ................................................................................... 379

Sectoare specifice...........................................................................................................................387

2.3.16. INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII ............................................................... 389

Evolutii recente ale politicii in domeniul IMM si instrumente de aplicare .......................................389 Imbunatatirea mediului de afaceri (vezi si capitolul 15 Politica industriala) .................391 Cresterea accesului la finantare .....................................................................................................396 Dezvoltarea culturii antreprenoriale................................................................................................397 Cresterea accesului IMM pe pietele externe ..................................................................................399 Cresterea competitivitatii IMM ........................................................................................................400

2.3.17. STIINTA SI CERCETAREA................................................................................. 402

Participarea Romaniei la Programele Cadru de Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii si implementarea Spatiului European de Cercetare ..........................................................................402 Perfectionarea cadrului legislativ si institutional .............................................................................403 Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare..............................................404 Pregtirea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare ...............................................................405 Stimularea cooperrii cercetare-industrie i a activitatilor de transfer tehnologic .........................405 Pregtirea n vederea utilizrii fondurilor structurale......................................................................406

2.3.18. EDUCATIE, FORMARE PROFESIONALA SI TINERET ..................................... 406

Educatie ..........................................................................................................................................406 Formarea profesionala initiala ........................................................................................................408 Formarea profesionala continua.....................................................................................................417 Tineret .............................................................................................................................................421

2.3.19. TELECOMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI................................... 423

Comunicatii electronice...................................................................................................................423 Servicii postale ................................................................................................................................434 Tehnologia informatiei.....................................................................................................................436 Cadrul institutional ..........................................................................................................................441

2.3.20. CULTURA SI POLITICA IN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI............................. 445

Cultura.............................................................................................................................................445 Politica in domeniul audiovizualului ................................................................................................446

2.3.21. POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE ............................................................................................................. 448

Cadrul legislativ si institutional........................................................................................................448 Parteneriatul....................................................................................................................................455 Planificarea si programarea............................................................................................................457 Pregatirea profesionala...................................................................................................................461 Monitorizare si evaluare..................................................................................................................462 Programarea bugetara multianuala ................................................................................................464 Evolutiile sistemului de control financiar preventiv asupra fondurilor bugetare si comunitare ......464 Progrese inregistrate in domeniul auditului public intern ...............................................................466 Statistica regionala..........................................................................................................................468

2.3.22. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR ........................................................ 469

Integrarea politicii de mediu in celelalte politici sectoriale..............................................................469 Progrese inregistrate in intarirea capacitatii administrative si institutionale pentru implementarea legislatiei de mediu la nivel national, regional si local ....................................................................469 Progrese sectoriale in transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar de mediu ..............473 Calitatea aerului ..............................................................................................................................475 Managementul deseurilor ...............................................................................................................476 Calitatea apei ..................................................................................................................................478

Protectia naturii ...............................................................................................................................483 Controlul Poluarii industriale si managementul riscului..................................................................484 Substante chimice si substante care depreciaza stratul de ozon ..................................................488 Zgomot ............................................................................................................................................489 Protectie civila .................................................................................................................................489 Protectia impotriva radiatiilor ..........................................................................................................491 Activitati de control si inspectie.......................................................................................................493 Costuri de mediu .............................................................................................................................494 Parteneriatul Public-Privat (PPP) ...................................................................................................494 Fondul National pentru Mediu: activitati si resurse ........................................................................494

2.3.23. PROTECTIA SI SANATATEA CONSUMATORILOR .......................................... 495

Transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor..................................495 Infrastructura administrativa pentru activitatea de supraveghere a pietei .....................................496 Aplicarea legislatiei existente..........................................................................................................497

2.3.24. COOPERAREA IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE............. 506

Reforma judiciara............................................................................................................................507 Politica de vize ................................................................................................................................509 Migratia............................................................................................................................................519 Azilul................................................................................................................................................524 Cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate .....................................................528 Lupta impotriva fraudei si coruptiei.................................................................................................541 Lupta impotriva spalarii banilor .......................................................................................................546 Lupta impotriva drogurilor ...............................................................................................................548 Cooperarea vamala ........................................................................................................................551 Cooperare judiciara.........................................................................................................................553

2.3.25. UNIUNEA VAMALA ............................................................................................ 559 2.3.26. RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE ................................................... 571 2.3.27. POLTICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA ........................................ 578
Participarea la dialogul politic .........................................................................................................578 Politica Europeana de Securitate si Aparare..................................................................................578 Alinierea la politica UE privind zona Balcaniilor de Vest................................................................580 Vecinatatea Europei largite.............................................................................................................581 Respectarea Codului de conduita al Uniunii Europene privind exporturile de arme .....................582 Aderarea Romaniei la NATO ..........................................................................................................583 Prezenta Romaniei ca membru nepermanent in Consiliul de Securitate ONU .............................584 Relatiile cu Federatia Rusa.............................................................................................................585 Implicarea in conflictul din Irak........................................................................................................585 Implicarea in procesul de stabilizare si democratizare din Afganistan ..........................................586 Politica Romaniei privind Orientul Mijlociu .....................................................................................587

2.3.28. CONTROLUL FINANCIAR.................................................................................. 588

Controlul financiar preventiv ...........................................................................................................588 Auditul intern ...................................................................................................................................589 Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene..................................................................592 Auditul extern ..................................................................................................................................595

2.3.29. PREVEDERI FINANCIARE SI BUGETARE ........................................................ 597

Sistemul bugetar .............................................................................................................................597 Managementul financiar al fondurilor comunitare ..........................................................................598 Protectia intereselor financiare ale Comunitatii Europene .............................................................600 Contributia la bugetul Uniunii Europene.........................................................................................602 Consolidarea reformei Administratiei fiscale ..................................................................................605

2.3.30. TRADUCEREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR ..................................................... 607 2.4. REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE ..................................................................... 608
Administratia publica centrala.........................................................................................................608 Strategia actualizata privind accelerarea reformei in administratia publica...................................610 Descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice ..................................................................614 Evolutii in plan financiar-fiscal care sustin procesul de descentralizare ........................................616

2.5. DATE STATISTICE...................................................................................................... 621

LISTA DE ABREVIERI
ABREVIERI AACR ADR ADS AE AELS AFER AIEA AJOFM AN AN ANAF ANCEX ANDIPRZM Autoritatea Romana ROMANA Aeronautica ENGLEZA Civila Romanian Civil Aviation Authority Regional Development Agency Agency of State Domains Europe Agreement

Agentia de Dezvoltare Regionala Administratia Domeniilor Statului Acordul European

Asociatia Europeana a Liberului European Free Trade Area Schimb Autoritatea Feroviara Romana Agentia Internationala Energie Atomica Romanian Authority Railways Atomic Transport Energy

pentru International Agency

Agentiile Judetene pentru County Agencies for Employment Ocuparea Fortei de Munca Agentia Nationala Leonardo Da National Agency Leonardo da Vinci Vinci Agentia Nucleara Agentia Nationala Administrare Fiscala Nuclear Agency de National Agency Administration Agency of for Tax Export

Agentia Nationala de Control al National Exporturilor Strategice Controls Autoritatea Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie in Zonele Miniere

National Authority for Development and Implementation of the Reconstruction Programmes in Mining Regions

ANDRAD ANEIR

Agentia Nationala pentru Deseuri National Agency for Radioactive Radioactive Waste Asociatia Nationala a National Association of Importatorilor si Exportatorilor din Romanian Importers Romania Exporters Agentia Nationala Functionarului Public the and

ANFP ANIMMC

a Civil Servants National Agency

Agentia Nationala pentru National Agency for Small and Intreprinderi Mici si Mijlocii si Medium Enterprises and Cooperatie Cooperative Agentia Nationala Medicamentului a National Drug Agency

ANM ANOFM ANPC

Agentia Nationala pentru National Agency for Employment Ocuparea Fortei de Munca Autoritatea Nationala Protectia Consumatorilor 7 pentru National Authority for Consumer Protection

ANPCA

Autoritatea Nationala pentru National Authority for Protection protectia Drepturilor Copilului si of the Childs Rights and Adoptie Adoptions Autoritatea Nationala Produselor Ecologice Agentia Nationala Protectia Familiei Autoritatea Nationala Persoane cu Handicap Agentia Nationala Protectia Mediului a National Authority for Organic Products pentru National Agency Protection for Family

ANPE ANPF ANPH ANPM ANR ANRC ANRE

pentru National Authority for Persons with Handicap pentru National Agency for Environment Protection Romanian Naval Authority de National Regulatory Authority for Communications for Energy

Autoritatea Naval Romn Autoritatea Nationala Reglementare in Comunicatii Autoritatea Reglementare Energiei

Nationala de National Authority in domeniul Regulation

ANRGN

Autoritatea Nationala de National Authority for Natural Gas Reglementare in domeniul Regulation Gazelor Naturale Agentia Nationala pentru Resurse National Agency Minerale Resources Administratia Nationale Rezervelor de Stat Autoritatea Reglementare Comunale a National State Administration for Mineral Reserves

ANRM ANRS ANRSC

Nationala de National Authority for the a Serviciilor Regulation of the Public Utilities for Support

ANSIT ANSPCP

Agentia Nationala pentru National Agency Sprijinirea Initiativelor Tinerilor Youths Initiatives

Agentia Nationala pentru National Agency for Dangerous Substante si Preparate Chimice Chemical Substances and Periculoase Preparations Agentia Nationala Veterinara Sanitara National Agency Sanitary Veterinary

ANSV ANV APCR APM APM ARBDD ARCE

Autoritatea Nationala a Vamilor Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania Agentia de Protectia Mediului Agentiile Mediului pentru

National Customs Authority Association for Consumer Protection of Romania Environmental Protection Agency for Environment

Protectia Agencies Protection

Administratia Rezervatiei Administration of Biosphere Biosferei Delta Dunarii Reserve Danube Delta Agentia Romana Conservarea Energiei 8 pentru Romanian Agency for Energy Conservation

ARIS ARPM ARPM ARR ARS ASRO AVAS AVAS AVSA BCR BEI BERD BIRD BIT BM BNR BRIPS

Agenia Romn pentru Investiii Romanian Agency for Foreign Strine Investments Agentia Regionala de Protectia Regional Environmental Mediului Protection Agency Agentia Regionala Protectia Mediului pentru Regional Agency for Environment Protection Romanian Authority de Romanian Association Road Transport

Autoritatea Rutiera Romana Asociatia Romana de Salubritate Asociatia Romana Standardizare

Romanian Sanitation Association Standardisation

Autoritatea pentru Valorificarea State Assets Resolution Agency Activelor Statului Autoritatea pentru Valorificarea Authority Activelor Statului Recovery Agentia Veterinara si Siguranta Alimentelor pentru Veterinary Agency for and State Food Assets safety

Banca Comercial Romn SA Banca Europeana de Investitii

Romania Commercial Bank SA European Investment Bank

Banca Europeana pentru European Bank for Reconstructie si Dezvoltare Reconstruction and Development Banca Internationala pentru International Bank for Reconstructie si Dezvoltare Reconstruction and Development Acordul Bilateral de Investitii Banca Mondiala Banca Nationala a Romaniei Bilateral Investments Treaty World Bank National Bank of Romania

Biroul regional pentru Regional Office for the implementarea Programului implementation of the SAPARD SAPARD Programme Biroul Roman Legala de Metrologie Romanian Bureau Legal Metrology

BRML CAFR CAPI CASPIS CC CCG CCPM CCR

Camera Auditorilor Financiari din Chamber of Financial Auditors Romania from Romania Comitetul Intern pentru Audit Public Committee Audit for Public Internal

Comisia Anti-Saracie si Anti-Poverty and Promoting Promovarea Incluziunii Sociale Social Inclusion Commission Consiliul Concurentei Corpul de Control al Guvernului Competition Council Government Control Body

Corpul de Control al Primului Prime Ministers Control Body Ministru Curtea de Conturi a Romaniei 9 Romanian Court of Accounts

CDCAS

Centrul de Documentare pentru Documentation centre for constructii, Arhitectura si Building, Architecture, Town and Sistematizarea teritoriului Territory planning Cercetare, Dezvoltare tehnologica Research, technological si Inovare development and innovation Consiliul de Dezvoltare Regionala Cercetare tehnologica si Regional Development Board technological Technical for Public for dezvoltare Research and development pentru International Commission al European Entreprise

CDI CDR CDT CEI CEIP CEN CENELEC

Comisia Internationala Electrotehnica Centrul European Interprinderilor Publice Comitetul European Standardizare

Electro Center

de European Committee Standardisation

Comitetul European de European Committee for Electro Standardizare in Domeniul Technical Standardisation Electrotehnic Consiliul Economic si Social Caile Ferate Romane Economic and Social Council Railways National Company for for

CES CFR CIIE CILID CIP CIR CJAS CNA CNAS CNCAN CNCD CNFPA CNP CNPAS CNRED

Comitetul Interminsterial pentru Interministerial Committee Integrare Europeana European Integration Comitetul Interministerial Lupta Impotriva Drogurilor de Interministerial Committee Fight against Drugs

Comitetul Interinstitutional pentru Inter-institutional Committee for elaborarea PND PND Drafting Centrul Informational Roman Romanian Informational Centre for Health Case de Asigurari de Sanatate Counties House Judetene Insurance Consiliul National Audiovizualului

al National Audiovisual Council for Health

Casa Nationala de Asigurari de National House Sanatate Insurance

Comisia Nationala pentru National Commission for Nuclear Controlul Activitatilor Nucleare Activity Control Consiliul National Combaterea Discriminarii pentru National Council for Combating Discrimination Council for Adult for

Consiliul National de Formare National Profesionala a Adultilor Training Comisia Nationala de Prognoza National Prognosis

Commission

Casa Nationala de Pensii si Alte National House of Pensions and Drepturi de Asigurari Sociale Other Social Insurance Rights Centrul national de recunoastere National Center of Equivalence si Echivalare a Diplomelor and recognition of Diplomas 10

CNVM CODES

Comisia Nationala Mobiliare

Valorilor National Securities

Commission

for

Comisia Consultativa Consultative Inter-ministerial Interministeriala in Domeniul Commission in the Field of Equal Egalitatii de Sanse intre femei si opportunities for men and women Barbati Clasificarea Romania Ocupatiilor din International Standard Classification of Occupations

COR COSA CPVO CRFPA CRP

Consiliul pentru Standarde Council for Occupational Ocupationale si Atestare Standards and Attestation Oficiul Comunitar al soiurilor de plante Community Plant variety Office Council for Adult

Consiliul Regional de Formare Regional Profesionala a Adultilor Training

Comitetele Regionale pentru Regional Committees for Drafting Elaborarea Planurilor de the Regional Development Plans Dezvoltare Regionale Comisia de Asigurarilor Supraveghere a Insurance Commission Supervisory

CSA CSM CSMFF

Consiliul Superior al Magistraturii

Superior Council of Magistracy

Comitetul de Statistica Monetara, Committee of Monetary, Financial Financiara si Balanta de plati and Balance of payments Statistics Departamentul Exterior de Comert Department of Foreign Trade

DCE DECIS DGAIA DGEIP DGP DGV DRI DRVI ECDL ERA ETSI

Dezvoltarea Capacitatii de Development of the Capacity for Integrare a Egalitatii de Sanse Integrating equal opportunities Directia Generala pentru General Directorate for Agricultura si Industrie Alimentara Agriculture and Food Industry Directia Generala de Evidenta General Directorate for Personal Informatizata a Persoanei Data Registering Directia Generala Penitenciarelor Directia Generala a Vamilor Departamentul Interetnice pentru a General Penitentiary Department General Directorate of Customs Relatii Inter-ethnic Relations Department Vamala Regional Custom Directorate Computer Driving

Directia Regionala Interjudeteana

Certificatul European de Operator European pe Calculator Licence Zona Europeana de Cercetare

European Research Area

Institutul European de European Telecommunications Standardizare in domeniul Standards Institute Telecomunicatiilor 11

FEE FGDSB FIAS

Federatia Europeni

Expertilor

Contabili European Federation Accountants Experts

of

Fondul de Garantare a Bank Deposits Guarantee Fund Depozitelor in Sistemul Bancar Serviciul de asistenta pentru Foreign investitii straine din cadrul Bancii Service Mondiale Fondul Monetar Internaional Federatia Nationala Agricultura Ecologica pentru Investment Assistance

FMI FNAE FNGCIMM FREE FSE GICP GNM IACS IAvC ICAS ICIM

International Monetary Found National Federation for Organic Farming

Fondului National de Garantare al National SME Credit Guarantee Creditelor pentru IMM Fund Fondul Roman pentru Eficienta Romanian Energetica Efficiency Fondul Social European Inspectoratul General Protectia Consumatorilor Garda Nationala de Mediu pentru Fund for Energy

European Social Fund General Inspectorate Consumer Protection National Environment Guard and for

Sistemul Integrat de Administrare Integrated Administration si Control Control System Inspectoratul Aviatiei Civile Institutul de Cercetare Amenajari Silvice Inspectorate of Civil Aviation

pentru National Institute for Research and Forest Planning

Institutul National de Cercetare- National Research-Development Dezvoltare pentru Protectia Institute for Environmental Mediului Protection Institutul pentru Controlul Institute of the Control of Produselor Biologice si al Biological Products and Medicamentelor Veterinare Veterinary Medicines Institutul de Diagnostic Sanatate Animala Institutul European din Romania Federatia Contabililor Internationala a si Institute for Diagnosis and Animal Health European Institute of Romania International Accountants Federation of

ICPBMV

IDSA IER IFAC IFOP IGCTI

Instrumentul Financiar Orientarea Pescuitului Inspectoratul Comunicatii Informatiei

pentru Financial Instrument for Fishing Guidance

General pentru General Inspectorate For si Tehnologia Communication and Information Technology General Inspectorate of Police of Border and

IGP IGPF IISPV

Inspectoratul General al Politiei

Inspectoratul General al Politiei GeneralInspectorate de Frontiera Police

Institutul de Igiena si Sanatate Institute of Hygiene Publica Veterinary Public Health 12

IM IMM INA INM INS IOVR IRZ ISAR ISCIR

Inspectia Muncii Intreprinderi Mici si Mijlocii Institutul National Andministratie Institutul National de Statistica Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi

Labour Inspection Small and Enterprises Medium sized of

de National Institute Administration National Institute for Statistics Disable, Orfans, War Widows

Institutul National al Magistraturii

National Institute for Magistrates

Fundatia Germana de Cooperare German Foundation for Juridica Internationala International Legal Cooperation Standardele Internationale Contabilitate si Raportari de International Accounting Standards and Reports

Inspectia de Stat pentru Cazane, State Authority for Boilers, Recipiente sub Presiune si Pressure Vessels and Hoisting Instalatii de Ridicat Equipment Organizatia Internationala Standardizare de International Organisation Standards

ISO ISTIS ITC JAP

Institutul de Stat pentru Testarea State Institute for Testing and si Inregistrarea Soiurilor Registration of Varieties Tehnologii informatice Information techonology Documentul comun de evaluare a Joint Assessment Paper politicii de ocupare a fortei de munca Sistemul de Identificare Parcelelor Agricole Ministerul Afacerilor Externe a Land Parcel Identification System Ministry of Foreign Affairs

LPIS MAE MAPAM MAPDR MAPDR MAPI MApN MCC MCTI MEC MEdC MFP

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Ministry of Agriculture, Forestry, Apelor si Mediului Water and Environment Ministerul Agriculturii, Padurilor si Ministry of Agriculture, Forests Dezvoltarii Rurale and Rural Development Ministerul Agriculturii, Padurilor si Ministry of Agriculture, Forests Dezvoltarii Rurale and Rural Development Ministerul Administratiei Publice si Ministry of Public Administration Internelor and Internal Affairs Ministerul Apararii Nationale Ministerul Culturii si Cultelor Ministerul Comunicatiilor Tehnologiei Informatiei Ministerul Comertului Economiei Ministry of National Defence Ministry of Culture and Cults si Ministry of Communications and Information Technology si Ministry of Commerce Ministry of Research Economy Education and and

Ministerul Educatiei si Cercetarii Ministerul Finantelor Publice 13

Ministry of Public Finance

MIE MIR MJ MMGA MMSSF MS MSF MTCT MTS NCP OEB OINLR OMAPDR

Ministerul Integrarii Europene Ministerul Industriei si Resurselor Ministerul Justitiei

Ministry of European Integration Ministry of Resources Ministry of Justice and Social Industry and

Ministerul Mediului si Gospodaririi Ministry of Environment Apelor Water Management Ministerul Muncii, Sociale si Familiei Ministerul Sanatatii Ministerul Sanatatii si Familiei Solidaritatii Ministry of Labour, Solidarity and Family Ministry of Health Ministry of Health and Family

Ministerul Transporturilor, Ministry of Transports, Constructiilor si Turismului Construction and Tourism Ministerul Tineretului si Sporturilor Ministry of Youth and Sport Sistemul Punctelor Nationale de National Contact Points System Contact Oficiul European de Brevete Organizatia Interprofesionala Laptelui din Romania European Patent Office a National Inter-professional Organization Milk in Romania

Ordin al Ministrului Agriculturii, Order of the Minister of Padurilor si Dezvoltarii Rurale Agriculture, Forests and Rural Development Ordin al ministrului comunicatiilor Order of the minister of si tehnologiei informatiei communications and information technology Ordinul al ministrului economiei si Order of the minister of economy comertului anf commerce Ordinul ministrului cercetarii si tineretului educatiei, Order of the Minister of Education, Research and Youth

OMCTI

OMEC OMECT OMEdC OMFM OMFP OMJ OMPI OMS OMSS OMTCT ONCGC

Ordin al Ministrului educatiei si Order of the Minister of Education cercetarii and Research Oficiul pentru Migratia Fortei de Office for Labour Force Migration Munca Ordin al Ministrului MFP Ordinul Ministrului Justitiei Organizatia Mondiala Proprietatii Intelectuale Ordinul Ministrului Sanatatii Ordin al Ministrului MMSS Order of the Minister of Public Finance Order of the Minister of Justice a World Intellectual Organization Property

Order of the minister of health Order of the Minister of Labour and Social Solidarity

Ordinul ministrului transporturilor, Order of the minister of transport, constructiilor si turismului construction and tourism Oficiul National de Cadastru, National Office for Cadastre, Geodezie si Cartografie Geodesy and Cartography 14

Geodezie si Cartografie ONDOV ONPCSB ONR OPANIMMC ORDA OSIM PC PECA

Geodesy and Cartography Origin

Oficiul National pentru Denumiri National Office for de Origine al Vinurilor Denominations of Wines

Oficiul National pentru Prevenirea National Office for Prevention and si Controlul Spalarii Banilor Control of Money Laundering Oficiul National pentru Refugiati Ordinul Presedintelui ANIMMC National Refugee Office Order of ANIMMC the President of

Oficiul Roman pentru Drepturile Romanian Copyright Office de Autor Oficiul de Stat pentru Inventii si State Office for Inventions and Marci Trademarks Programe cadru de cercetare Protocolul la Acordul European privind Evaluarea Conformitatii Produselor si Acceptarea Produselor Industriale Programul Preaderare Economic Framework Research Programmes for

The Protocole to the European Agreement of Conformity Assessment and Acceptance of Industrial Products Economic Anticorrution

PEP PNA PNADR PNAinc PNAT PPP PSA RAR RENAR RGA RICA RNP RNR RUCODEM

de Pre-Accession Program National Prosecutor's Office

Parchetul national Anticoruptie Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

National Plan for Agriculture snd Rural Development

Planul National Anti-Saracie si National Anti-Poverty for Social Promovare a Incluziunii Sociale Inclusion Promotion Plan Planul National de Actiune pentru National Action Plan for Youth in Tineret din Romania Romania Parteneriat Public Privat Evaluare Securitate Probabilistica Public Private Partnership de Probabilistic Safety Assessment Romanian Vehicles Register of Road

Registrul Auto Roman Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania Recensamantul General Agricol

Romanian National Accreditation Network General Agricultural Census Accountancy Data

Reteaua de Informare Contabila Farmer Agricola Network Regia Nationala a Padurilor Registrul Naval Roman

Forestry National Regie Romanian Register of Shipping

Asociatia Importatorilor si Association of Importers and Producatorilor de Produse Producers of Cosmetic Products Cosmetice 15

SEI SNCFR SNSA SRAC SRI SSIF SVIAM TAROM

Sistemul national de invatamant National computer bazat pe utilizarea computerului education system Societatea Nationala Caile Ferate Romanian Romane Society Railways

based National

Sistemul National al Statisticii National System For Agricultural Agriculturii Statistics Societatea Romana Asigurarea Calitatii pentru Romanian Society for Assurance Quality

Serviciul Roman de Informatii

Romanian Service of Informations

Societi de servicii de investiii Financial Investments Services financiare Companies Statia de Verificare si Intretinere a Verification and Maintenance Aparaturii Medicale Station for Medical Equipment Compania Nationala de Romanian Air Transport National Transporturi Aeriene Romane Company TAROM S.A. "TAROM S.A." Unitatea Centrala de Armonizare Central Harmonising pentru Auditul Public Intern Public Internal Audit Unitatii Centrale pentru Reforma Central Unit for Administratiei Publice Administration Reform Uniunea Confederatiilor Industriei Union of si patronatului din Europa Employers Europe Uniunea Internationala Protectia noilor soiuri Unit for

UCAAPI UCRAP UNICE

Public

Industrial and Confederation of

UPOV

pentru International Union for the Protection of new Varietes of Plants

16

1. INTRODUCERE
1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2004
Consiliul European de la Bruxelles (12-13 decembrie 2003) a subliniat continuitatea si ireversibilitatea procesului de extindere al UE, din care Romania face parte integranta, aderarea sa la 1 ianuarie 2007 fiind obiectivul comun al UE-25. In acest sens, s-a recomandat Romaniei sa continue in mod sustinut pregatirile pentru aderare si progresele in implementarea acquis-ului comunitar, astfel incat negocierile de aderare sa fie finalizate pe baza propriilor merite in cursul anului 2004 si Tratatul de Aderare sa fie semnat cat mai curand posibil in anul 2005. Avand in vedere recomandarile formulate in Raportul pe anul 2003 al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii, Guvernul Romaniei a elaborat Planul de masuri prioritare pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana in perioada decembrie 2003 decembrie 2004. Acest plan reuneste intrun cadru unitar obiectivele si masurile care sunt inscrise in Foaia de Parcurs si Parteneriatul pentru Aderare revizuit (editia 2003), precum si in Planul de actiune guvernamental si in planurile sectoriale adoptate de Guvern. De asemenea, planul include angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare la UE si ia in considerare directiile strategice din Programul Economic de Preaderare si din alte documente programatice majore, precum si programarea multianuala a fondurilor comunitare. Trebuie subliniat faptul ca structura Planului asigura urmarirea obiectivelor pe segmentele prioritare ale procesului pregatirilor de aderare, incluse in foaia de parcurs pentru Romania si in Parteneriatul pentru Aderare revizuit: reforma sistemului judiciar si a administratiei publice, reforma economica si, respectiv, intarirea capacitatii administrative de implementare a acquis-ului comunitar. Planul defineste pentru fiecare masura responsabilitatile institutionale, termenul de realizare, precum si sursele de finantare (bugetul national, surse extrabugetare, asistenta nerambursabila, imprumuturi externe, alte surse). Realizarea obiectivelor si masurilor incluse in Planul de masuri prioritare pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana in perioada decembrie 2003 decembrie 2004 este monitorizata bilunar, pe baza raportarilor ministerelor si celorlalte institutii implicate, iar Guvernul este informat periodic cu privire la stadiul implementarii Planului. La 25 februarie a.c., Guvernul Romaniei a prezentat Comisiei Europene o agenda a prioritatilor in pregatirea pentru aderare pana in luna iunie 2004, document numit To Do List, care vizeaza domeniile sensibile in care Romania isi propune sa realizeze progrese rapide si concrete. La sfarsitul lunii martie a.c., Planul de masuri prioritare pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana in perioada decembrie 2003 decembrie 2004 a fost reactualizat, prin includerea masurilor si actiunilor cuprinse in Agenda prioritatilor executivului pana in luna iunie 2004 (To Do List). In vederea asigurarii continuitatii procesului de aplicare la nivel local a noii legislatii armonizate cu prevederile comunitare, Planul de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in anul 2004 reprezinta o detaliere in profil teritorial, pe judete, a modului de implementare a obiectivelor si masurilor prevazute pentru anul 2004 in Planul de masuri prioritare pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana, forma sa finala fiind discutata in sedinta Guvernului din data de 29 ianuarie a.c.

17

Monitorizarea indeplinirii masurilor si actiunilor prevazute in Planul de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in anul 2004 se realizeaza trimestrial de catre prefecturi prin structurile de integrare europeana din cadrul acestora, in colaborare cu serviciile deconcentrate ale ministerelor si institutiilor centrale. Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Administratiei si Internelor prezinta Guvernului informari periodice asupra stadiului realizarii Planului. Ca urmare a necesitatii accelerarii procesului de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar si pentru evidentierea riguroasa a stadiului realizarii angajamentelor asumate in procesul de negociere, in cadrul sedintei Guvernului din 15 aprilie a.c. s-a hotarat ca masurile din Planul de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in 2004 aferente capitolelor nr. 6 Concurenta, 7 Agricultura, 10 Impozitare, 22 Protectia mediului, 23 Protectia si sanatatea consumatorilor si 24 Justitie si afaceri interne sa fie monitorizate lunar. In contextul dinamizarii si sporirii eficientei actiunilor de pregatire a aderarii la UE, in cadrul reuniunilor Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana au fost dezbatute si analizate o serie de aspecte prioritare pentru pregatirea optima a procesului de aderare. In perioada de referinta, printre tematicile abordate in cadrul reuniunilor Comitetului Interministerial, mentionam: metodologia elaborarii Planului de masuri prioritare pentru integrare europeana, in perioada 1 decembrie 2003-31 decembrie 2004; metodologia elaborarii Planului de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar pentru anul 2004; stadiul realizarii masurilor din Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana pentru perioada 1 decembrie 2003 - 31 decembrie 2004; stadiul contractarii programului Phare 2002, precum si masuri pentru accelerarea contractarii acestui program; prezentarea metodologiei si calendarului elaborarii Raportului anual asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, in perioada septembrie 2003 - iunie 2004; stadiul indeplinirii programului legislativ prioritar (la nivel de lege) pentru integrarea europeana, pe semestrul I 2004; masuri privind organizarea misiunilor de peer-reviews ale Comisiei Europene ce se vor desfasura in perioada 15 iunie - 31 iulie 2004.

In vederea unei informari concise, prompte si sistematice a evolutiilor legislative, progreselor referitoare la constructia institutionala si imbunatatirea capacitatii administrative, cat si alte evenimente de relevanta comunitara, Ministerul Integrarii Europene elaboreaza saptamanal Raportul asupra progreselor (Progress Report) referitor la cele mai importante realizari inregistrate in saptamana precedenta. Raportul asupra progreselor este elaborat pe baza raportarilor ministerelor si institutiilor centrale si este transmis reprezentantelor diplomatice la Bucuresti ale statelor membre ale Uniunii Europene, DG Extindere din cadrul Comisiei Europene, Delegatia Comisiei Europene in Romania, precum si membrilor Parlamentului European. In ceea ce priveste cadrul institutional al procesului de pregatire pentru aderare, este de remarcat activitatea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana (CEIE infiintat prin HG nr 1508/18.12. 2002), ca organism la nivel inalt prezidat de Primul Ministru al Romaniei. CEIE se intruneste saptamanal pentru a discuta optiunile strategice ale Romaniei in procesul de aderare la UE si masurile necesare pentru solutionarea operativa a problemelor aparute ca urmare a negocierilor de aderare.

18

De asemenea, in vederea asigurarii unei coordonari unitare a asistentei comunitare, prin HG nr. 272/2004 s-a decis desemnarea Ministerului Finantelor Publice ca Autoritate de Management pentru Cadru de Sprijin Comunitar si Autoritate de Management pentru Fondul de Coeziune si, in consecinta, trecerea acestor responsabilitati de la Ministerul Integrarii Europene la Ministerul Finantelor Publice. Totodata, avand in vedere ca negocierea cadrului de sprijin comunitar se face pe baza prioritatilor identificate prin Planul National de Dezvoltare, s-a hotarat si trecerea acestei activitati de la Ministerul Integrarii Europene la Ministerul Finantelor Publice. Raportul asupra progreselor inregistrate de Romania, in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, prezinta realizarile in domeniul indeplinirii criteriilor de aderare, in perioada septembrie 2003 - iunie 2004. Raportul anual pune un accent deosebit pe urmatoarele aspecte: gradul de indeplinire a criteriilor politice. Editia de anul acesta furnizeaza o analiza detaliata a stadiului principalelor reforme initiate de Guvernul Romaniei, in special cele din administratia publica si din sistemul judiciar, prevenirea si combaterea coruptiei, respectarea drepturilor omului, protectia copilului si protectia minoritatilor; evolutiile sub-criteriilor economice de aderare in vederea confirmarii explicite a indeplinirii criteriului economiei functionale de piata, precum si a capacitatii de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE; capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE si evolutiile pe fiecare capitol de negociere, cu accent deosebit asupra realizarii angajamentelor asumate prin documentele de negociere aprobate de Guvern pentru capitolele inchise si a ultimelor capitole ce urmeaza a fi inchise in cursul acestui an; reforma administratiei publice si masurile intreprinse de Romania in domeniul functiei publice, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si formularea politicilor publice.

Raportul cuprinde referiri la implementarea prioritatilor din Parteneriatul pentru Aderare revizuit (editia 2003), la actiunile intreprinse ca raspuns la observatiile si comentariile Comisiei Europene mentionate in Raportul de tara 2003, la masurile pentru implementarea prioritatilor din Foaia de parcurs pentru Romania (noiembrie 2002) si recomandarilor serviciilor Comisiei Europene facute in cadrul reuniunilor Subcomitetelor si Comitetului de Asociere Romania UE, la observatiile si recomandarile cuprinse in rapoartele de Peer reviews/Advisory visits coordonate de Oficiul TAIEX. Raportul cuprinde si o sectiune de prezentare a stadiului traducerii legislatiei comunitare in limba romana, revizuirea acesteia si punerea ei la dispozitia cetatenilor. Raportul va fi completat in luna septembrie 2004 printr-un Addendum care va cuprinde progresele realizate in perioada iunie septembrie 2004.

1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA

Desfasurarea negocierilor de aderare
In ultimul trimestru al anului 2003, au fost realizati pasi importanti in procesul de negociere datorita progreselor inregistrate in adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar, a imbunatatirii cadrului institutional, precum si a dialogului cu presedintia Consiliului UE. In acest context, pe parcusul reuniunilor Conferintei interguvernamentale de Aderare Romania-UE din octombrie - decembrie, au fost inchise 3 capitole de negociere, dupa cum urmeaza: Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor (Conferinta de Aderare Romnia - UE din 9 decembrie 2003) 19

Cap. 9 - Politica in domeniul transporturilor (Conferinta de Aderare Romnia - UE din 9 decembrie 2003) Cap. 28 - Controlul financiar octombrie 2003); (Conferinta de Aderare Romnia - UE din 29

Inchiderea provizorie a negocierilor la Cap. 9 - Politica in domeniul transporturilor a presupus progrese in toate domeniile de transport. Astfel, in transportul rutier au fost indeplinite un numr mare de cerinte de ordin social, tehnic, fiscal, sau care tin de siguranta si protectia mediului. Romnia a transpus deja noul acquis in domeniul transportului feroviar, care presupune realizarea unei mai mari deschideri a pietei feroviare ctre structurile similare din alte State Membre. In domeniul aviatiei au fost abordate aspectele privitoare la accesul pe piat, siguranta si organizarea infrastructurii, iar in domeniul transportului maritim transpunerea acquis-ului a fost insotit de msuri concrete pentru imbunttirea standardelor de sigurant maritim pentru navele romnesti. Inchiderea negocierilor la Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor are un rol fundamental in asigurarea unui regim nediscriminatoriu in ceea ce priveste conditiile de intrare, deplasare, munc, angajare si remuneratie, care s permit libera circulatie a personelor in spatiul comunitar. Inchiderea negocierilor la Cap. 28 Control financiar denot progresele inregistrate de ctre Romnia in asigurarea unui control financiar eficient si transparent al fondurilor publice, ceea ce reprezint un element esential al economiei de piat functionale. Astfel, la sfrsitul anului 2003, Romnia avea deschise toate capitolele de negociere si inchise provizoriu 22 dintre acestea. In primele cinci luni ale anului 2004, s-a urmrit avansarea negocierilor la celelalte capitole de acquis rmase deschise. In data de 4 iunie 2004 au fost inchise negocierile pentru cap. 7 - Agricultura si pentru cap. 29 - Prevederi financiare si bugetare. A avut loc o rund intermediar de negociere la capitolul 24 - Justitia si afacerile interne si au fost transmise oficial Conferintei de Aderare Romnia- UE: Documentul de pozitie complementar II si Document de informatii suplimentare pentru cap. 3 - Libera circulatie a serviciilor, Documentul de pozitie complementar III pentru cap. 6 - Concurenta, Documentul de pozitie complementar pentru cap. 14 - Energia. De asemenea, au fost transmise informal Comisiei Europene: proiectul documentului de pozitie complementar pentru cap. 21 - Politica regional si coordonarea instrumentelor structurale, proiectele documentului de pozitie complementar si ale planurilor de implementare pentru cap. 22 - Protectia mediului inconjurtor. Totodat, a fost transmis oficial Comisiei Europene, Raportul privind eliminarea licentelor automate de import pentru cap. 1 - Libera circulatie a mrfurilor. Progresele realizate de Romnia in procesul de pregtire a aderrii au fost recunoscute in cadrul Consiliul European de la Bruxelles, din decembrie 2003, care a reafirmat obiectivul comun al Uniunii Europene cu 25 de membri de a primi Romnia ca membru al UE la 1 ianuarie 2007 si a mentionat sprijinul pentru finalizarea negocierilor de aderare in anul 2004 si semnarea Tratatului de Aderare ct mai devreme posibil in anul 2005.

20

Evolutii recente in relatiile bilaterale Dialogul politic

In perioada septembrie 2003 - iunie 2004, dialogul politic UE-Romania si-a mentinut caracterul special si intensiv, reflectand un nivel excelent al relatiilor dintre parti. O dimensiune noua, cu o semnificatie deosebita atat pentru dialogul politic, cat si pentru viitoarea calitate de membru UE a Romaniei, a fost data de prezenta activa, cu statut de observator, la toate reuniunile Conferintei Interguvernamentale de revizuire a tratatelor constitutive. In ceea ce priveste dialogul politic la cel mai inalt nivel, Romania a participat la sesiunile de informare din marja Consiliilor Europene din iunie, octombrie si decembrie 2003, precum si din martie si iunie 2004. A fost, de asemenea, invitata sa participe la reuniunile sectoriale informale ale Consiliului, si la conferintele organizate pe parcursul Presedintiei italiene si irlandeze. Avand in vedere importanta anului 2004 pentru calendarul integrarii europene a Romaniei, numarul contactelor directe dintre oficialii romani si corespondentii din UE a crescut substantial. O relevanta deosebita, in acest sens, au avut-o vizitele la Bruxelles ale Prim-ministrului roman, din 16 septembrie 2003 si din 25 februarie si 1213 mai 2004, acestea constituind un bun prilej pentru reliefarea stadiului pregatirilor de aderare ale Romaniei. Ministrii romani, in special ministrul roman al afacerilor externe, ministrul integrarii europene si negociatorul sef au avut numeroase contacte cu oficiali europeni si parteneri din statele membre. In acest sens, vizita ministrului roman al afacerilor externe, la 26 ianuarie 2004, la Bruxelles, a oferit oportunitatea evidentierii hotararii Romaniei de a respecta pe deplin angajamentele asumate. Mentionam de asemenea, in context, vizita in Romania a vice-presedintelui Comisiei Europene, comisar european pentru energiei si transport, doamna Loyola de Palacio, cu prilejul participarii la Reuniunea sefilor de state din Europa Centrala (Mamaia, 27 mai 2004). De asemenea, la 9 decembrie 2003, la Bruxelles, ministrul integrarii europene si negociatorul sef s-au intalnit cu Comisarul European pentru Extindere, Gunter Verheugen. Negociatorul sef a participat la Conferintele de aderare la nivel ministerial din 29 octombrie si 9 decembrie 2003, precum si la consultari cu Comisia si cu Presedintia Uniunii (Bruxelles, 24 martie si 26 mai a.c.). Au avut loc consultari cu oficiali ai Comisiei Europene. Amintim in acest context intrevederea ministrului roman al muncii, solidaritatii sociale si familiei cu doamna Anna Diamantopoulou, Comisar European pentru Ocupare si Afaceri Sociale, la 18 decembrie 2003. De asemenea, la 5 februarie 2004 a avut loc vizita in Romania a Comisarului European pentru Cercetare, domnul Philippe Busquin, iar la 23 aprilie a.c. domnul Adrian Nastase, Prim ministru al Romaniei, a avut o intrevedere cu doamna Michaele Schreyer, Comisarul European pentru Buget. Similar, au existat contacte permanente la nivel tehnic cu oficiali UE si cu reprezentanti ai Presedintiei. In acest context amintim vizita Directorului General al DG Extindere din cadrul Comisiei Europene, din 25 noiembrie 2003, care a confirmat totala disponibilitate a Comisiei Europene de a sustine prin toate eforturile obiectivul comun de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, precum si a Sefului Unitatii pentru Romania al DG Extindere,care a efectuat o vizita la Bucuresti in aprilie a.c.

Aplicarea Acordului European

Luand in considerare necesitatea respectarii prevederilor Acordului European, respectiv de neinstituire a unor masuri care sa aduca atingere acestuia, perioada de referinta s-a concretizat prin neintroducerea unor masuri de incalcare a acestuia, Romania respectandu-si angajamentele in domeniu. 21

Dinamica fluxurilor comerciale externe ale Romaniei s-a inscris pe parcursul ultimilor ani pe un trend ascendent, volumul total al comertului exterior, in anul 2003 fiind cu 9,7% mai mare fata de anul 2002, exportul inregistrand o crestere de 6,4%, iar importul o crestere de 12,3%. Trendul ascendent al relatiilor comerciale s-a mentinut si in primele trei luni ale anului 2004. Exportul a crescut cu 12,5% (cifrandu-se la 2926,2 milioane euro), iar importul cu 13,2% (fiind in valoare de 2875,1 milioane euro), comparativ cu nivelul atins in perioada similara a anului 2003. Pe acest fond, schimburile comerciale bilaterale romano-comunitare inregistreaza cresteri constante si semnificative, ca expresie a imbunatatirii continue a cadrului juridic care sa raspunda mai eficient schimbarilor economice intervenite, in principal, in economia Romaniei si care sa conduca la imbunatatirea accesului pe cele doua piete, in special pentru produsele agricole. Exportul si importul se desfasoara in cea mai mare parte cu statele europene (85,5% la export si 84,7% la import). Uniunea Europeana ramane principalul partener cu o pondere de 67,7% la export (10.571,2 milioane euro) si 57,7% la import (12.222,7 milioane euro). Comertul cu celelalte zone este corespunzator mai redus (ponderea exportului catre tarile dezvoltate fiind de circa 4/5). Dintre statele membre UE, cei mai importanti parteneri comerciali ai Romaniei in 2003 au fost: la export: Italia (cu o pondere in totalul exportului romanesc de 24,1%), Germania (15,7%), Franta (7,4%), Marea Britanie (6,7%); la import: Italia (19,5%), Germania (14,8%), Franta (7,3%), Austria (3,5%).

Romania a continuat sa acorde o atentie deosebita aspectelor de politica comerciala conexe relatiilor cu Uniunea Europeana si procesului de aderare, inclusiv pentru valorificarea oportunitatilor de acces pe cele doua piete, Acordul European inregistrand o serie de modificari corespunzatoare: ratificarea Protocolului aditional intre Romania si Comunitatea Europeana privind regulile aplicabile comertului cu anumite specii de pesti si produse din peste, anexa la Acordul European, prin adoptarea Legii nr. 143/04.05.2004 (MO nr. 420/11.05.2004); finalizarea, la data de 7 aprilie 2004, a negocierilor aferente voletului produselor agricole transformate; finalizarea, la data de 10 mai 2004, a negocierilor aferente voletului produselor agricole de baza.

Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare)
In contextul preocuparii constante a Guvernului Romaniei pentru intarirea capacitatii administrative de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeana si avand in vedere necesitatea crearii unor structuri institutionale pentru coordonarea, gestionarea si implementarea Instrumentelor Structurale, armonizate cu structurile comunitare specifice, in perioada care a trecut de la precedentul Consiliu de Asociere a fost definitivat cadrul legal si organizatoric adecvat. Astfel, prin HG nr. 272/9.03.2004 Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritate de Management pentru Fondul de Coeziune, iar prin HG nr. 403/30.03.2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 1574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, coordonarea fondurilor de pre-aderare Phare, ISPA si SAPARD a fost preluata de Ministerul Finantelor Publice. 22

In aceste conditii, atributiile de Coordonator national al asistentei financiare nerambursabile acordate de Uniunea Europeana revin ministrului finantelor publice. Actiuni de intarire a capacitatii administrative In vederea imbunatatirii capacitatii de a gestiona fondurile comunitare intr-o maniera eficienta si transparenta, in anul 2002 a fost elaborat si aprobat de catre Guvernul Romaniei Planul Strategic de Actiuni pentru imbunatatirea sistemelor administrative si de management al implementarii programelor finantate din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene. Responsabilitatea coordonarii procesului de monitorizare si raportare revine Coordonatorului National al Asistentei. Primul raport privind progresele inregistrate in implementarea acestui Plan a fost realizat in 2003. Avand in vedere conditionalitatea inclusa in Memorandumul de Finantare Phare 2003 referitoare la capacitatea administrativa a autoritatilor romane, la sfarsitul lunii martie 2004 Ministerul Finantelor Publice, in calitate de Coordonator National al Asistentei nerambursabile, a elaborat si a transmis Comisiei Europene al doilea raport asupra progreselor inregistrate in implementarea planului, precum si un plan actualizat ce cuprinde masurile necesare a fi realizate in perioada urmatoare . Pregatirea pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS) Noua etapa de management in utilizarea fondurilor comunitare, EDIS, este impusa de necesitatea pregatirii statelor candidate de a gestiona fondurile structurale si de coeziune. Sistemul Extins de Implementare Descentralizata a programelor PHARE si ISPA reprezinta, in esenta, transferul functiei de control ex-ante al selectiei proiectelor, al licitatiilor si al contractarii, de la Comisia Europeana la statele candidate. Trecerea la EDIS poate fi realizata numai ca urmare a indeplinirii de catre statele candidate a anumitor criterii si conditii privind gestionarea programelor, controlul tehnic si financiar, precum si achizitiile publice. Cele patru stadii/faze ale procesului trecerii la EDIS sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. Identificarea decalajelor (gap assessment), Eliminarea decalajelor (gap plugging), Evaluarea conformitatii (compliance assessment), Verificarea conformitatii de catre Comisia Europeana.

1. Identificarea decalajelor (gap assessment) Faza de identificare a decalajelor (gap assessment) a fost realizata prin evaluarea efectuata de firma PriceWaterHouse Coopers privind stadiul de pregatire pentru trecerea la EDIS, al Fondului National, din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al Agentiilor de Implementare. Rezultatele evaluarii au fost prezentate in rapoarte de audit care cuprind si recomandari pentru fiecare din institutiile implicate in gestionarea fondurilor PHARE si ISPA. In toamna anului 2003, datorita transferarii structurilor pentru dezvoltare regionala din fostul Minister al Dezvoltarii si Prognozei, in cadrul Ministerului Integrarii Europene, Comisia Europeana a solicitat sa se efectueze o revizuire a evaluarii initiale in cazul acestei structuri de implementare.

23

In martie 2004, a avut loc o noua restructurare a Guvernului, in urma careia functiile NAC/NIC referitoare la programare si monitorizare au fost transferate Ministerului Finantelor Publice. In cadrul exercitiului de revizuire a evaluarii initiale sunt cuprinse si functiile NAC/NIC. In prezent, proiectul in cadrul caruia va fi realizata revizuirea fazei de identificare a decalajelor este in faza de contractare. 2. Eliminarea decalajelor (Gap Plugging) Stadiul Gap Plugging a fost initiat in septembrie 2002 de Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice in colaborare cu Agentiile de Implementare, prin elaborarea unor planuri detaliate de activitati, cu termene de finalizare, necesare aducerii la indeplinire a recomandarilor din rapoartele de audit. Stadiul Gap Plugging va fi finalizat cu sprijinul asistentei tehnice finantate de Comunitatea Europeana in cadrul Programului orizontal pentru pregatirea tarilor candidate pentru trecerea la EDIS. Proiectul de asistenta tehnica a fost demarat la inceputul lunii mai 2004, iar obiectivul acestuia este reprezentat de imbunatatirea substantiala a punctelor nevralgice ale manualelor de proceduri, si anume: contabilitatea, tratamentul iregularitatilor si functia de audit intern. In ceea ce priveste pregatirea Coordonatorului National al Asistentei (NAC) pentru trecerea la EDIS, cu sprijinul consultantilor din cadrul programului de asistenta tehnica pentru programare au fost initiate activitatile de elaborare a procedurilor de programare si monitorizare. 3. Evaluarea conformitatii (Compliance Assessment) Programul orizontal pentru pregatirea tarilor candidate pentru trecerea la EDIS va fi utilizat si in aceasta etapa, in scopul asistarii autoritatilor nationale responsabile cu managementul financiar al fondurilor comunitare, in vederea pregatirii pentru acreditarea de catre Comisia Europeana pentru trecerea la sistemul EDIS. In vederea contractarii asistentei tehnice au fost elaborati termeni de referinta de catre Fondul National, proiectul fiind in prezent in faza de contractare. 4. Verificarea conformitatii de catre Comisia Europeana Ultimul stadiu al trecerii la EDIS consta in verificarea de catre auditorii Comisiei Europene a modului in care au fost parcurse primele trei stadii si a nivelului pregatirii structurilor de implementare a Programelor PHARE si ISPA pentru operare in contextul sistemul extins de implementare descentralizata. In cazul unui rezultat favorabil al verificarii, Comisia Europeana va emite Decizia de trecere la EDIS in activitatea de gestionare a fondurilor comunitare. Grupul de Lucru la Nivel Inalt pentru pregatirea trecerii la EDIS, creat in octombrie 2002, format din inalti oficiali, reprezentanti ai Comisiei Europene si ai autoritatilor nationale (Coordonatorul National al Asistentei, Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii, responsabilul cu controlul financiar intern din Ministerul Finantelor Publice), s-a intrunit in cea de-a doua reuniune la data de 15 septembrie 2003. Au fost analizate activitatile pe care autoritatile romane le-au intreprins in vederea pregatirii trecerii la EDIS, progresele inregistrate in indeplinirea angajamentelor asumate in negocierea capitolului 28 Controlul financiar.

24

Pregatirea pentru gestionarea Instrumentelor Structurale Procesul de realizare a cadrului legislativ necesar coordonarii, administrarii si implementarii eficiente si efective a Instrumentelor Structurale dupa data aderarii s-a materializat in perioada 2003-2004 prin adoptarea unor importante reglementari privind desemnarea structurilor care vor indeplini atributiile de Autoritati de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, pentru Fondul de Coeziune, pentru Programul Operational Regional, pentru Programele Operationale Sectoriale precum si de Autoritati de Plata. Ministerul Finantelor Publice, in structura caruia se afla Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, cu rol de coordonare a celorlalte structuri institutionale pentru Instrumentele Structurale, a organizat intalniri de lucru periodice cu ministerele si institutiile implicate in acest proces, in vederea definitivarii cadrului legislativ si institutional necesar. Progresele obtinute in aceasta directie au fost recunoscute de Comisia Europeana in cadrul intalnirilor cu autoritatile romane, care au avut loc la Bucuresti in lunile martie si mai 2004. Monitorizarea programelor Phare Perioada de referinta a inregistrat o activitate sustinuta la nivelul Directiei de Coordonare a programelor Phare, avand in vedere ca monitorizarea si evaluarea s-au desfasurat concomitent cu analizele privind stadiul contractarii fondurilor din alocarile Phare 2001 si 2002, cu finalizarea exercitiului de programare Phare 2003 si derularea programarii multianuale 2004-2006. Progresele inregistrate in implementarea programelor Phare au fost analizate in cadrul reuniunii Comitetului Mixt de Monitorizare, care a avut loc pe data de 24 noiembrie 2003. Comitetul a analizat stadiul in care se afla proiectele Phare, atat in ceea ce priveste programarea fondurilor alocate si modul de gestionare a acestora, precum si aspecte de ordin tehnic si financiar ale implementarii proiectelor. Recomandarile celor noua Subcomitete sectoriale de monitorizare care si-au desfasurat reuniunile semestriale in cursul anului 2003 au fost centralizate si prezentate Comitetului Mixt de Monitorizare, care a apreciat cu aceasta ocazie activitatea de monitorizare a proiectelor Phare derulata prin subcomitete. Structura celor noua Subcomitete sectoriale de monitorizare s-a mentinut neschimbata pentru anul 2004. In baza recomandarilor Comitetului Mixt de Monitorizare privind realizarea unor rapoarte de monitorizare sectoriale, s-a convenit de partea romana si cea comunitara elaborarea unor rapoarte de monitorizare complexe, care sa grupeze mai multe proiecte din cadrul unui sector. Modificarile in sistemul de monitorizare au vizat si modul de redactare al minutelor subcomitetelor sectoriale, in format tabelar, concentrat exclusiv pe concluzii si recomandari, precum si in urmarirea de catre NAC a indeplinirii recomandarilor in intervalul dintre cele doua reuniuni semestriale. Conform calendarului stabilit, in primul semestru al anului 2004 au fost programate si sau organizat reuniunile celor noua subcomitete, recomandarile acestora urmand sa fie consolidate si supuse analizei Comitetului Mixt de Monitorizare pentru anul 2004, care va avea loc pe data de 12 iulie 2004.

25

Programele Phare aflate in derulare Phare 2001 Fondurile Phare alocate prin Memorandumurile de finantare a Programelor Phare national 2001 si Phare 2001 de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria si Romania - Ungaria au insumat 261,89 milioane euro. Perioada de contractare a acestor fonduri s-a incheiat la 30 noiembrie 2003. Din cele 248,89 milioane euro alocate prin Programul Phare national 2001 au fost contractate 241,35 milioane euro, ceea ce reprezinta 96,97%, iar fondurile programelor de cooperare transfrontaliera au fost contractate in procent de 95,7%: 12,44 milioane euro din cele 13 milioane euro alocate. Pe ansamblu, procentul de contractare a fost de 96,9%, mai ridicat decat cel inregistrat la contractarea fondurilor Phare 2000, ceea ce demonstreaza o buna capacitate de absorbtie a fondurilor alocate. Phare 2002 Din bugetul Phare 2002, Romania beneficiaza de 278,5 milioane euro, distribuite astfel: 265,5 milioane euro pentru programul Phare national si 13 milioane euro pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria. Sunt finantate urmatoarele sub-programe si proiecte: Sub-programul Criterii politice (19 milioane euro) proiecte in domeniile: protectia copilului; minoritati; Sub-programul Criterii economice (2,5 milioane euro) implementarea planului de restructurare pentru CEC; Sub-programul Intarirea capacitatii administrative (33,55 milioane euro) proiecte in domeniile: pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, administratie publica, finante (inclusiv intarirea capacitatii Curtii de Conturi a Romaniei), consolidarea sistemului de implementare pentru programul SAPARD; Sub-programul Indeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar (83,737 milioane euro) proiecte in domeniile: piata interna (supravegherea asigurarilor), concurenta, vama, protectia consumatorului, social (forta de munca), agricultura, energie, transport, sanatate, mediu, justitie si afaceri interne; Sub-programul Coeziunea economica si sociala (106,564 milioane euro) proiecte pentru constructie institutionala si investitii: Constructia institutionala pentru coeziune economica si sociala (20 milioane euro) are in vedere sa sprijine: implementarea politicii de dezvoltare regionala, reforma in invatamantul tehnic si profesional, punerea in aplicare a programului de dezvoltare a infrastructurii in orasele mici si mijlocii (SAMTID), pregatirea proiectelor; Investitiile in coeziunea economica si sociala (86,564 milioane euro) sunt destinate domeniilor: educatie si instruire tehnica si profesionala, dezvoltarea resurselor umane, infrastructura regionala si locala; la acestea se adauga asistenta tehnica pentru selectia, monitorizarea si evaluarea proiectelor;

Sub-programul Programe comunitare (20,149 milioane euro): participarea la programele comunitare si sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate Erasmus si Comenius din Programul comunitar Socrates II.

Perioada de contractare a acestor fonduri se incheie la 30 noiembrie 2004, iar cea de efectuare a platilor la 30 noiembrie 2005.

26

Stadiul contractarii face obiectul monitorizarii bilunare la nivelul Coordonatorului national al asistentei, care, impreuna cu agentiile de implementare a stabilit un calendar estimativ si pe baza lui identifica intarzierile si stabileste masurile pe care autoritatile de implementare trebuie sa le intreprinda pentru recuperarea intarzierilor si evitarea pierderii fondurilor. Ministerul Finantelor Publice, in calitate de Coordonator national al asistentei a prezentat in Guvern situatia contractarii Programului Phare 2002 si a supus aprobarii acestuia decizia de realocare a fondurilor acelor proiecte pentru care exista riscul necontractarii in perioada prevazuta de Memorandumul de finantare. Phare 2003 Fondurile Phare alocate Romaniei pentru anul 2003 insumeaza 276,5 milioane euro, din care 265,5 milioane euro pentru Programul Phare national, iar 11 milioane euro destinate celor doua Programe de cooperare transfrontaliera, cu Ungaria si Bulgaria. Memorandumurile de finantare pentru aceste programe au fost semnate pe data de 2 decembrie 2003, marcand astfel incheierea exercitiului de programare si inceperea implementarii proiectelor. Perioada de contractare pentru aceste proiecte este prevazuta pana la 30 noiembrie 2005, iar efectuarea platilor se va realiza pana la 30 noiembrie 2006. Prin Programul Phare national 2003 sunt finantate urmatoarele sub-programe si proiecte: Sub-programul Criterii politice (34,9 MEURO) proiecte in domeniile: protectia copilului; accesul la educatie al categoriilor defavorizate; lupta impotriva discriminarii; minoritati si societate civila; Sub-programul Criterii economice (11,4 MEURO) aplicarea sistemului de cadastru, consolidarea BNR, intarirea capacitatii de analiza a Comisiei Nationale de Prognoza; Sub-programul Intarirea capacitatii administrative (27,395 MEURO) proiecte in domeniile: reforma administratiei publice, consolidarea capacitatii administrative a Parlamentului Romaniei, sprijinirea Ministerului Finantelor Publice in aplicarea strategiei informationale, dezvoltarea capacitatii de gestionare si monitorizare a fondurilor UE de pre-aderare; Sub-programul Indeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar (56,4 MEURO) proiecte in domeniile: social (forta de munca), agricultura, energie, transport, sanatate, mediu, telecomunicatii, vama, justitie si afaceri interne, lupta impotriva coruptiei; Sub-programul Coeziunea economica si sociala (112,005 MEURO) - proiecte pentru constructie institutionala si investitii: Constructia institutionala pentru coeziune economica si sociala (19,50 MEURO) are in vedere sprijin pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala; Investitiile in coeziunea economica si sociala (92,505 MEURO);

Sub-programul Programe comunitare (23,4 MEURO): participarea la programele comunitare si sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate Erasmus si Comenius din Programul comunitar Socrates II si ajutor pentru imbunatatirea participarii Romaniei la Programul cadru 6 in domeniul cercetarii.

Prin Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera intre Romania si Ungaria au fost alocate 3 MEURO pentru proiecte comune in domeniile: cooperarii economice, protectiei mediului si dezvoltarii socio-economice. 27

Cooperarii transfrontaliere dintre Romania si Bulgaria i-au fost alocate in 2003 fonduri Phare in valoare de 8 MEURO pentru proiecte in domeniile infrastructurii de transport, cooperarii economice, protectiei mediului si dezvoltarii socio-economice. Proiecte de infratire institutionala (twinning si twinning light) In prezent se afla in derulare proiecte de twinning finantate din alocarile Phare 2001 si 2002 si sunt in curs de finalizare si semnare conventiile de infratire pentru proiectele finantate in cadrul Programului Phare 2003. In cadrul Programului Phare 2001, din cele 17 proiecte de twinning aprobate, 11 sunt proiecte clasice de twinning pentru urmatoarele domenii: afaceri interne, administratie publica, mediu, vama, statistica, agricultura, reforma in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii si cooperatiei, transporturi, drepturile omului. Celelalte 6 proiecte sunt de tip twinning light si vizeaza domeniile servicii financiare si afaceri interne. Din fondurile Phare 2002 au fost aprobate 32 de proiecte de twinning (dintre care 30 clasice si 2 de tip twinning light). In cursul anului 2004 parteneri din Anglia, Germania, Franta, Spania, Italia, Grecia, Olanda vor acorda asistenta tehnica in domenii precum: administratia publica, mediu, concurenta, vama, finante publice, justitie si afaceri interne, social, transporturi, coeziune economica si sociala. In luna iulie 2003 Comitetul de Gestiune Phare al Comisiei Europene a aprobat finantarea din Programul Phare 2003 a 32 de proiecte de twinning si 6 proiecte de tip twinning light. In cadrul procesului de selectie a partenerilor, ce a avut loc in luna noiembrie 2003 si-au manifestat interesul de a participa la aceste proiecte: Austria, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Olanda si Marea Britanie. Rezultatul selectiei a evidentiat faptul ca toate statele membre care au raspuns invitatiei, cu exceptia Greciei si Portugaliei, au devenit parteneri in cadrul proiectelor finantate din fondurile Phare 2003. Domeniile in care se vor realiza aceste infratiri institutionale sunt: agricultura, mediu, servicii financiare, vama, justitie si afaceri interne, administratie publica, cadastru, social, telecomunicatii, coeziune economica si sociala. Conventiile de twinning au fost elaborate si aprobate, fiind in curs de semnare de catre ambii parteneri, urmand ca implementarea lor sa inceapa in luna iunie 2004. De la 1 mai 2004 a intrat in vigoare un nou manual de twinning, care aduce modificari procedurilor de implementare a acestui tip de proiecte, prin prisma trecerii la sistemul extins de implementare descentralizata. Coordonatorul national al asistentei a adus la cunostinta autoritatilor de implementare noile proceduri si a solicitat sprijinul Comisiei Europene pentru organizarea unor sesiuni de training cu autoritatile si agentiile de implementare pentru a se familiariza cu modificarile in implementarea proiectelor de twinning. Facilitatea de finantare Twinning Light are ca obiectiv principal acordarea de asistenta intr-un mod rapid si flexibil, asistenta centrata pe arii prioritare delimitate specific, in conexiune cu procesul de aderare si direct legate de adoptarea acquis-ului comunitar. Autoritatea de implementare pentru facilitatea de finantare Twinning Light este Ministerul Finantelor Publice Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Din fondurile Phare 2001, suma totala alocata acestei componente a fost contractata integral si au fost finantate un numar de 7 proiecte, din diverse domenii. Pentru exercitiul Phare 2002 s-a inaintat Comisiei Europene documentatia de aprobare pentru 10 proiecte de tipul Twinning Light, din care au fost aprobate pana in prezent un numar de 5 proiecte. 28

Concomitent au fost inaintate Comisiei Europene spre aprobare documentele pentru un numar de 4 propuneri de proiect finantate din fondurile Phare 2003. Ca urmare a intrarii in vigoare a noului manual de twinning, bugetul noilor propuneri de proiecte care vor fi inaintate Comisiei Europene se ridica la 250.000 euro, fata de 150. 000 euro, cat era prevazut pana la data de 1 mai 2004. Facilitatea de pregatire a proiectelor (PPF) Aceasta facilitate a fost introdusa pentru a sprijini institutiile din Romania sa elaboreze documente coerente si bine fundamentate, in vederea accesarii fondurilor necesare implementarii proiectelor. Initiata in cadrul exercitiului de programare Phare 2000, facilitatea a continuat sa finanteze prin programele Phare 2001 si 2002 studii si servicii de asistenta tehnica pe termen scurt. Astfel, din fondurile Phare 2001 au fost finantate 26 de proiecte, iar din fondurile alocate in 2002 s-au transmis Comisiei spre aprobare un numar de 21 de proiecte, 7 dintre acestea fiind in curs de derulare. Programarea Phare -multianuala 2004 - 2006 Documentul de planificare Phare 2003 pentru Romania, elaborat de Comisia Europeana si prezentat in Comitetul de Gestiune Phare din februarie 2003 a introdus o noua abordare a programarii fondurilor Phare pentru perioada 2004-2006, care porneste de la concluziile Raportului de tara 2002 si ale Foii de parcurs pentru Romania si Bulgaria, privind necesitatea concentrarii efortutrilor in anumite domenii prioritare pentru indeplinirea criteriilor de aderare. Pentru capitolele de acquis, Foia de parcurs ofera un sistem de repere fata de care pot fi monitorizate in mod corespunzator evolutiile in procesul de pregatire pentru aderare. In foaia de parcurs au fost identificate prioritatile pe termen scurt si mediu, acestea fiind in continuare dezvoltate in Parteneriatul pentru Aderare revizuit, si reflectate in actuala abordare a programarii Phare. Conceptul de programare multi-anuala pentru perioda 20042006, propus de Comisia Europeana si agreat de partea romana, este evidentiat si in Documentul de Planificare pentru Romania referitor la programarea 2004. In consecinta, documentul aprobat la sfarsitul lunii februarie 2004 de Comitetul de Gestiune Phare al Comisiei Europene, subliniaza importanta programelor multianuale pentru cele 8 sectoare prioritare: Minoritati; Justitie; Managementul frontierelor; Reforma administratiei publice; Finante publice; Agricultura; Protectia mediului; Coeziune economica si sociala;

Acest document stabileste o alocare globala pentru programul Phare National de 356,9 milioane euro si prevede ca bugete, indicative pentru anii 2005 si 2006, suma de 396,9 milioane euro, respectiv 438,5 milioane euro.

29

Din totalul de 356,9 milioane Euro cat reprezinta alocarea pentru programul Phare National 2004, s-a stabilit un procent de circa 80% pentru programele sectoriale multianuale, asigurandu-se astfel necesitatile de finantare Phare prevazute in documentele strategice. Diferenta de circa 20% din alocarea 2004 este dedicata atat unei componente anuale ce raspunde necesitatilor punctuale legate de adoptarea acquis-ului care nu sunt cuprinse in sectoarele anterior mentionate (ex., transporturi, energie, audiovizual, statistica, sanatate, politici sociale si de ocupare, problematica penitenciarelor si azil si combaterea traficului de droguri, combaterea coruptiei, coordonarea asistentei nerambursabile, etc) cat si participarii la programele comunitare (care detin in medie pana la 10% din bugetul anual Phare). Exercitiul de programare Phare 2004 a fost lansat in iunie 2003, cand Comisia Europeana - in cadrul unui seminar organizat de MIE, cu sprijinul consortiului de evaluatori independenti, EMS a prezentat liniile directoare ale programarii multianuale si metodologia de realizare a documentatiei specifice de programare. Pentru cele opt sectoare din componenta multi-anuala, fost necesara intocmirea urmatoarelor tipuri documente care au fost supuse atentiei Comisiei Europene: Strategia sectoriala - defineste o perspectiva extinsa de actiune sectoriala in contextul aderarii Romaniei. Strategiile, in principiu, trebuie sa cuprinda atat obiectivele si masurile de reforma, precum si necesitatile financiare legate de Phare, bugetul de stat si/sau donatori internationali. Pentru sectorul coeziunea economica si sociala la nivelul Guvernului Romaniei a fost aprobat Planul National de Dezvoltare; Fisa sectoriala de program - defineste exclusiv actiunile finantabile din Phare pe perioada 2004 2006. Rolul fisei sectoriale de program este de a realiza legatura dintre strategii, documente programatice si documentele tehnice - proiectele Phare prin care pot fi implementate. Noile formate standard de fise sectoriale de program, precum si formatele de fise de proiect asociate unui sector, au fost prezentate in luna februarie 2004 de catre Coordonatorul Phare pentru Romania din cadrul Directiei Generale Extindere a Comisiei Europene; Fisele de proiecte detaliaza la nivel tehnic masurile cuprinse in programele sectoriale precum si modul de implementare conform procedurilor PHARE; Fisele de infratire institutionala (twinning) pentru proiectele de infratire institutionala care sunt cuprinse in cadrul programarii din 2004.

Exercitiul de programare a fondurilor Phare 2004, a continuat in semestrul al doilea din 2003 si in 2004, cu o serie de sesiuni informative, seminarii si reuniuni de lucru, pentru asimilarea noilor concepte de programare si pregatirea corespunzatoare a documentelor de programare . Intalnirile au fost organizate de Coordonatorul national al asistentei impreuna cu reprezentanti ai Comisiei Europene, iar participantii au fost functionari publici din partea institutiilor potential beneficiare de fonduri Phare. Pe parcursul procesului de programare, intre partea romana si reprezentantii Comisiei Europene au avut loc negocieri si consultari succesive in vederea elaborarii documentelor specifice, in conformitate cu prioritatile identificate si la standardele tehnice solicitate de partea comunitara. In perioada septembrie 2003 martie 2004 au avut loc o serie de misiuni ale reprezentantilor comunitari, care, in urma negocierilor cu reprezentantii Coordonatorului National al Asistentei, au selectat succesiv propunerile inaintate de institutiile potential beneficiare pentru componenta anuala a programului Phare national 2004.

30

Proiectele selectate pentru ultima iteratie a componentei anuale Phare 2004 vizeaza domeniile: transporturi, energie, concurenta, audiovizual, statistica, sanatate, politici sociale si de ocupare, societate civila, problematica penitenciarelor, azil, lupta impotriva crimei organizate, combaterea coruptiei, coordonarea asistentei nerambursabile si programele comunitare. In luna mai 2004, Coordonatorul National al Asistentei a inaintat Comisiei, propunerea partii romane privind ponderea intre componentele anuala si multianuala, precum si distributia alocarilor bugetare 2004 intre sectoarele incluse in programarea multianuala. Pentru finalizarea documentelor programatice, aferente fiecarui sector inclus in componenta multianuala, sunt imperios necesare evaluari ex-ante, realizate de experti independenti. Evaluarile, contractate de catre Coordonatorul national al asistentei, s-au derulat treptat pe fiecare sector, incepand cu luna martie a.c. Recomandarile ce rezulta din aceste evaluari, vor conduce la imbunatatirea calitatii tehnice a documentelor programatice. Evaluarile sunt prevazute a se incheia in luna iunie 2004. Discutiile cu partea comunitara privind structura Programului Phare 2004 sunt prevazute sa se finalizeze in luna iunie a.c., iar Propunerea Financiara va fi supusa aprobarii Comitetului de Gestiune Phare in septembrie a.c.. Programele comunitare si programele Phare multi-beneficiari Participarea Romaniei la programele comunitare in 2003 si 2004 a continuat in aceleasi conditii stabilite prin Decizia cadru a Consiliului de Asociere Romania Uniunea Europeana, in vigoare de la 1 martie 2002, respectiv pe baze concurentiale, fara legatura intre contributia financiara platita si sumele returnate prin proiectele selectate. Prin Programul Phare au continuat sa fie alocate anual fonduri pentru acoperirea unei parti din contributia de participare la programele comunitare. Astfel, prin fisa de proiect Phare 2003 a fost prevazuta suma de 19,4 milioane euro, fonduri Phare, pentru plata in procent de pana la 50% a contributiilor aferente participarii Romaniei in anul 2004, la un numar de 18 programe comunitare: Socrates II (2000-2006), Leonardo da Vinci II (2000-2006), Tineret (2000-2006), Viata (20002004), Cultura 2000 (2000-2004), Intreprinderi si Spirit Antreprenorial (2001-2005), IDA II (1998-2004), Actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2003-2008), Econtent (2001-2005), Egalitatea de sanse (2001-2005), Combaterea Discriminarii (2001-2006), Combaterea excluziunii sociale(2001-2005), Programul Cadru 6, inclusiv Euratom (2002-2006), Masuri de stimulare in domeniul ocuparii fortei de munca (20012005), Mecanismul de protectie civila (2002-2007), Actiune comunitara in domeniul protectiei consumatorului (2003-2007), Vama 2007 (2003-2007), Fiscalis (2003-2007). Pe langa atributiile privind programarea fondurilor Phare pentru participarea la programele comunitare, Coordonatorul national al asistentei financiare supravegheaza procesul de pregatire a participarii la aceste programe si, in acest scop, mentine un contact permanent cu ministerele care gestioneaza fiecare program. In iulie 2003, Comisia Europeana a lansat oficial exercitiul de evaluare a participarii statelor candidate la programele comunitare, in cadrul caruia au fost selectionate cinci tari candidate, printre care si Romania. Programele comunitare evaluate in tara noastra au fost: Programul cadru 6 in domeniul cercetarii; LIFE II; Programul multianual pentru intreprinderi si spirit antreprenorial; 31

Combaterea discriminarii; Combaterea excluziunii sociale.

Evaluatorul desemnat de Comisia Europeana, Consortiul EMS, a prezentat in februarie 2004 Raportul final, care a concluzionat ca participarea tarilor candidate la programele comunitare a avut in general un impact pozitiv, deoarece a contribuit la dezvoltarea unor strategii in domenii de interes pentru procesul pregatirii pentru aderare, precum excluziunea sociala sau educatia vocationala. O concluzie importanta a raportului, care vizeaza in egala masura si participarea Romaniei la programele comunitare se refera la importanta sprijinului Phare pentru plata contributiilor de participare. In anul 2003 Comisia Europeana a alocat fonduri Phare si pentru noi programe multibeneficiari, la care Romania a fost invitata sa participe, alaturi de state candidate sau in curs de aderare: Programul Mediul inconjurator si extinderea, Programul anti-frauda pentru protectia intereselor financiare ale comunitatii, Programul Networking, Programul Phare pentru proiecte mici, Programul Phare pentru informare si comunicare . Asistenta bilaterala Asistenta bilaterala este monitorizata de asemenea la nivelul Coordonatorului national al asistentei si se concentreaza in general pe aceleasi domenii vizate si de instrumentele de preaderare, Phare, ISPA si SAPARD, urmarind asigurarea complementaritatii cu acestea: procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, agricultura, transport, industrie, mediu, finante, educatie, cercetare, dezvoltare regionala, administratie publica, infrastructura, dezvoltarea societatii civile. Principalele surse de finantare ale asistentei bilaterale le reprezinta fondurile alocate de guvernele statelor donatoare. Transferul acestora se realizeaza prin institutii guvernamentale, agentii specializate cvasi-guvernamentale si organizatii neguvernamentale. In perioada 2003-2004 a continuat derularea programelor de cooperare initiate cu Grecia, Republica Federala Germania, Olanda, Italia, Belgia, Danemarca, Marea Britanie. Italia Asistenta economica nerambursabila acordata de statul italian se deruleaza prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si al Ministerului Activitatilor Productive din Italia. Principalele domenii avute in vedere sunt cele legate de dezvoltarea serviciilor financiar-bancare, privatizarea si restructurarea intreprinderilor, calificarea si recalificarea fortei de munca, managementul performant al intreprinderilor, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, crearea de societati mixte romano-italiene. Bugetul alocat pentru 2003 a fost de aproximativ 2 milioane euro. In cursul anului 2003 au fost selectate si avizate de Coordonatorul national al asistentei un numar de 27 proiecte, care se refera la: Formare profesionala, manageriala si pentru specialisti; Asistenta tehnica; Studii de fezabilitate in urmatoarele domenii: transporturi, telecomunicatii, energie, turism, mediu inconjurator, sanatate etc.;

32

Proiecte-pilot finalizate prin promovarea unor acorduri de colaborare economica intre parti in vederea transferului de tehnologie; Studii de fezabilitate (planuri de afacere) pentru infiintarea de societati mixte sau pentru restructurarea intreprinderilor mixte, in care exista participare italiana.

Pentru fondurile alocate de guvernul italian in anul 2004, procedura de selectie a proiectelor de catre partea romana este in curs de desfasurare. Proiectele retinute de Coordonatorul national al asistentei sunt transmise spre aprobare partii italiene, care informeaza partea romana in legatura cu propunerile acceptate spre a fi sustinute financiar de catre Guvernul italian. Republica Federala Germania In anul 2003 partea germana si cea romana au cazut de acord sa continue cooperarea in urmatoarele domenii principale: promovarea reformelor economice, a comertului si a intreprinderilor mici si mijlocii, a parteneriatelor economice, a pregatirii profesionale, precum si sprijinirea incadrarii in munca; sprijinirea agriculturii; dezvoltarea administratiei publice.

Guvernul federal a pus la dispozitie pentru cooperarea bilaterala tehnica si financiara cu Romania pentru anul 2003 fonduri in valoare totala de 14,3 milioane euro, incluzand si alocarile prevazute de Guvernul federal pentru masurile bilaterale in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud - Est. Pentru anul 2004 fondurile prevazute a fi alocate insumeaza 6 milioane euro pentru cooperare financiara si aproximativ 6 milioane euro pentru cooperare tehnica. Exercitiul de programare si selectie a proiectelor in cadrul asistentei acordate de Republica Federala Germania s-a incheiat cu o reuniune bilaterala intre reprezentantii Guvernului Federal si cei ai Coordonatorului national al asistentei din Ministerul Finantelor Publice, care a avut loc in perioada 3-5 mai 2004 la Bucuresti. Rezultatul acestor convorbiri se va materializa in semnarea Acordurilor de Cooperare intre cele doua guverne pentru anul 2004. Belgia In luna decembrie 2003 a fost lansata cererea de propuneri de proiecte pentru fondurile din cadrul asistentei acordate Romaniei de Guvernul flamand pentru anul 2004, exercitiul de programare fiind in curs de derulare. Au fost primite pana in prezent un numar de 44 de propuneri de proiect, care urmeaza a fi avizate de partea romana si transmise partenerului flamand in vederea aprobarii. Bugetul alocat este de aproximativ 960.000 de euro. Prioritatile financiare au ramas aceleasi cu cele din anii anteriori. A fost totodata pregatit in vederea semnarii Acordul de Cooperare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitara Franceza a Regiunii Bruxelles -Capitala, care raspunde evolutiei relatiilor romano-belgiene din ultimii ani, derulate in baza Acordului de cooperare incheiat in anul 1998 intre Guvernul Romaniei, pe de o parte si Guvernele Valon si al Comunitatii franceze din Belgia. Olanda La sfarsitul anului 2003 a fost lansat exercitiul de programare pentru anul 2004 in cadrul asistentei oferite de Guvernul Olandei prin programul pentru pre-aderare PSO, a Programului pentru pre-aderare MATRA si a programului PSO Mediu.

33

Exercitiul de selectie a proiectelor pentru anul 2004 este in curs de derulare. Din cele 64 de propuneri de proiect primite, partea romana a selectat un numar de 14, care urmeaza a fi transmise spre aprobare partenerului olandez. Incepand cu anul 2001 programul MATRA, care sprijina transformarea sociala, a adaugat o componenta ce se refera la activitati legate de pregatirea aderarii prin programul NMCP PUA (Netherlands Management Cooperation Programme Preaccession Support Programme). Si in cadrul acestei componente au fost primite propuneri de proiecte, care au fost transmise partii olandeze si sunt in curs de examinare. Marea Britanie In cadrul asistentei bilaterale cu Marea Britanie sunt in derulare proiecte care vizeaza domenii importante in procesul de pregatire a Romaniei pentru aderare, precum dezvoltarea sectorului social, societatea civila. Danemarca In baza Memorandumului de Intelegere semnat intre Guvernul Danemarcei si Guvernul Romaniei privind Programul FEU+6, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Economiei si Comertului din Romania beneficiaza din luna februarie 2004 de asistenta oferita de 2 consultanti danezi, pentru proiectele privind pregatirea functionarilor publici, respectiv dezvoltarea pietei interne. Guvernul Danez urmeaza sa comunice partenerilor romani cuantumul fondurilor alocate si sectoarele prioritare pentru finantare in anul 2004. Republica Elena Cooperarea economica dintre Republica Elena si Romania este sustinuta printr-o asistenta financiara nerambursabila pentru perioada 2002 2006 in valoare de 70,43 milioane euro. Un procent de 79% din aceste fonduri este alocat pentru asistenta in domeniul administratiei centrale si locale, 20% pentru investitiile productive, iar restul de 1% este gestionat de Ambasada Greciei la Bucuresti pentru proiecte de valoare mica. Ariile de acoperire ale acestui program sunt: asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacitatii administrative in conformitate cu pregatirile pentru aderarea la Uniunea Europeana, pentru preluarea si implementarea acquis-ului comunitar, modernizarea infrastructurii, in particular in sectoarele energetic si transporturi, modernizarea administratiei publice, sprijinirea educatiei si pregatirii vocationale pentru personalul administrativ, promovarea investitiilor productive. Potrivit cerintelor programului, partea romana a constituit Comitetul de Coordonare al Programului Elen HiPERB, alcatuit din reprezentantii ministerelor cu rol in implementarea acestui program. De asemenea, partea elena a desemnat ALPHA BANK, banca comerciala elena care activeaza in Romania, prin intermediul careia se vor efectua platile pentru proiectele finantate din acest program. Derularea activitatilor programului se va face cu respectarea regulilor si procedurilor Phare. In cadrul exercitiului de programare 2003 Coordonatorul national al asistentei a primit de la institutii ale administratiei locale si centrale un numar de 50 de propuneri de proiecte care indeplinesc cerintele minime de eligibilitate. Propunerile selectionate de partea romana au fost transmise partenerilor eleni, in vederea aprobarii lor pentru finantare.

34

Programul ISPA Aspecte institutionale Conform prevederilor Articolului 10 al Ordonantei de Urgenta nr. 11 din 23 martie 2004, privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei, Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat ca Autoritate de Management pentru Fondul de coeziune, personalul si posturile fiind preluate de la Ministerul Integrarii Europene. In vederea implementarii acestui act normativ, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 403/23.03.2004, pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform careia Directia pentru Coordonarea Programelor ISPA si SAPARD preluata de Ministerul Finantelor Publice si redenumita Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune, se organizeaza la nivel de directie, care va functiona din 2005 cu un numar total de 50 posturi, din care 16 posturi in anul 2004. Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune asigura Secretariatul National ISPA. Prin Decizia Primului Ministru nr. 69/05.04/2004, ministrul finantelor publice, a fost numit in functia de Coordonator National ISPA. Ca urmare a acestei reorganizari, Ministerul Finantelor Publice a preluat de la Ministerul Integrarii Europene atributiile legate de programarea, coordonarea si monitorizarea utilizarii asistentei financiare nerambursabile de preaderare (PHARE, ISPA si SAPARD). Alaturi de responsabilitatile privind gestionarea Programului ISPA in Romania, Autoritatea de Management coordoneaza procesul de pregatire a cadrului institutional necesar implementarii Fondului de Coeziune dupa aderarea la Uniunea Europeana, la data de 1 ianuarie 2007. In conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr. 408/23.03.2004, s-a infiintat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, care indeplineste responsabilitatile aferente calitatii de Autoritate de Implementare pentru Programul ISPA mediu. Cadrul legal pentru implementarea Programului ISPA in Romania In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative avand ca obiectiv implementarea Programului ISPA in Romania: Legea nr. 373 din data de 19.09.2003 (MO nr. 711/13.10.2003) pentru ratificarea Memorandumului de Finantare ISPA avand ca obiectiv Modernizarea sistemului de distributie a apei potabile si a retelei de canalizare in municipiul Sibiu; Legea nr. 418/20.10.2003 (MO nr. 770/03.11.2003) pentru ratificarea Memorandumului de Finantare ISPA avand ca obiectiv Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare si a retelei de distributie a apei potabile in municipiul Buzau; Legea nr. 371/19.09.2003 (MO nr. 714/03.11.2003) pentru ratificarea Memorandumului de Finantare ISPA avand ca obiectiv Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Satu Mare; Legea nr. 372/19.09.2003 (MO nr. 713/13.10.2003) pentru ratificarea Memorandumului de Finantare ISPA avand ca obiectiv Asistenta Tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare; Legea nr. 365/19.09.2003 (MO nr. 706/09.10.2003) pentru ratificarea Memorandumului de Finantare ISPA avand ca obiectiv Asistenta Tehnica pentru elaborarea proiectelor ISPA in sectorul de mediu in Baia Mare, Botosani, Drobeta, Galati, Deva si Hunedoara;

35

Legea privind tratatele nr. 590/22.12.2003 (MO nr. 023 / 12.01.2004) prevede in Art. 29, alin (3) ca se pot incheia tratate la nivel guvernamental in forma simplificata a schimbului de scrisori, prin care se acorda Romaniei asistenta tehnica sau financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene sau a statelor membre, inclusiv care implica o contributie a partii romane, respectiv privind participarea la programe comunitare. Aceste tratate intra in vigoare la data efectuarii schimbului de scrisori sau la alt moment prevazut de acestea, fara a mai fi supuse ratificarii sau aprobarii ulterioare. In conformitate cu prevederile acestui articol, prin Ordinul MIE nr. 86/2004, Memorandumul de Finantare ISPA avand ca obiectiv Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, colectare si tratare a apelor uzate in municipiul Bacau, judetul Bacau, Romania, a fost publicat in Monitorul Oficial 298/05.04.2004, intrand in vigoare la data publicarii.

Pe data de 21 mai 2004, ministrul finantelor publice a semnat, in calitate de Coordonator National ISPA, urmatoarele Memorandumuri de Finanare ISPA: Reabilitarea seciunii Campina Predeal a cii ferate Bucureti Braov (asistenta financiara ISPA - 149 614 328) Reabilitarea sistemului de colectare, tratare i depozitare a deeurilor solide n judeul Dambovita (asistenta financiara ISPA - 19 420 500) Sistem integrat de gestionare a deeurilor n judeul Teleorman (asistenta financiara ISPA - 15 600 750) Reabilitarea staiei de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare si de alimentare cu ap n Piteti (asistenta financiara ISPA - 31 312 500) Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa potabila, si reelei de canalizare n Bacu (asistenta financiara ISPA - 39 004 500) Asisten Tehnica pentru ntrirea instituionala a beneficiarilor de proiecte ISPA mediu (asistenta financiara ISPA - 7 000 000) Asistena tehnica pentru pregtirea de proiecte in domeniul mediului (asistenta financiara ISPA - 9 945 000)

Stadiul implementarii Programului ISPA in Romania Monitorizarea implementarii Programului ISPA In vederea unei coordonari eficiente si dinamice a Programului ISPA, s-a continuat organizarea: reuniunilor Comitetului de Monitorizare ISPA (reuniunea a sasea in luna noiembrie 2003, respectiv reuniunea a saptea in luna mai 2004), si reuniunilor lunare de monitorizare, la care participa toate institutiile implicate, precum si beneficiarii finali ai proiectelor.

Obiectivul principal al acestui mecanism de monitorizare il constituie analiza stadiului derularii proiectelor, identificarea problemelor aparute pentru fiecare proiect si a solutiilor aferente si schimbul de experienta intre beneficiarii finali in vederea accelerarii procesului de implementare a proiectelor ISPA in Romania. In acelasi scop, in cursul anului 2003, au avut loc misiuni de audit la nivelul beneficiarilor finali in vederea evaluarii la fata locului a stadiului derularii proiectelor respective si pentru verificarea structurii unitatilor de implementare a proiectelor ISPA. In perioada 20 24 octombrie 2003, reprezentantii Comisiei Europene au efectuat o misiune de audit a sistemului de management si control creat pentru implementarea Programului ISPA in Romania. 36

Ca urmare a Raportului de Audit, transmis autoritatilor romane in data de 17 decembrie 2003, autoritatile romane au implementat un prim set de masuri. In luna februarie 2004, a avut loc o noua misiune de audit. Principalele probleme identificate de misiunile de audit mentionate se refera la controlul aplicatiilor contabile si sistemul de protectie a datelor considerate a nu fi suficiente, lipsa supravegherii in ceea ce priveste activitatea contabila si in cadrul celorlalte organisme, reconcilierea bancara si interbacara si circuitul documentelor de plata. In baza recomandarilor celor doua Rapoarte de audit din Decembrie 2003, respectiv martie 2004, precum si a calendarului stabilit cu reprezentantii CE, autoritatile romane implicate in implementarea Programului ISPA au elaborat un Plan de Actiune pentru rezolvarea problemelor privind sistemul de management si control, transmis Comisiei Europene la data de 1 iunie 2004. Termenul final pentru indeplinirea masurilor incluse in acest Plan de Actiune este septembrie 2004, perioada cand va avea loc o noua misiune de audit a expertilor Comisiei Europene. Guvernul Romaniei monitorizeaza indeplinirea masurilor cuprinse in Planul de Actiune, prin intermediul Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana. Bilunar, cu ocazia reuniunilor Comitetului executiv, se analizeaza rapoartele privind actiunile intreprinse, urmarindu-se respectarea recomandarilor Comisiei Europene si a termenelor de realizare a masurilor propuse. Angajarea fondurilor Pana in prezent, Romania a incheiat 40 de Memorandumuri de Finantare ISPA, in valoare totala de aproximativ 2 miliarde euro, din care aproximativ 1,5 miliarde euro constituie contributia prin intermediul Programului ISPA, care reprezinta peste 80% din asistenta financiara alocata de Uniunea Europeana Romaniei in cadrul Programului ISPA pentru perioada 2000 2006. Contractare Valoarea totala a contractelor incheiate pana in prezent, in ambele sectoare mediu si transporturi este de aproximativ 530 milioane euro, reprezentand circa 27 % din valoarea totala a memorandumurilor de finantare semnate. Se afla in curs de finalizare procedurile care vor conduce la semnarea pana la sfarsitul anului 2004, a altor 13 contracte, in valoarea totala de 367 milioane euro. Cu o valoare totala de aproximativ 900 milioane euro, rata contractarii la sfarsitul anului 2004 va fi de 46% din valoarea totala a sumelor angajate la aceasta data. Plati Valoarea totala a platilor efectuate de Comisia Europeana catre Fondul National in perioada 2001 mai 2004 este de peste 136 milioane euro. Au fost transmise sau sunt in curs de transmitere solicitari de plata catre Comisia Europeana in valoare de peste 190 milioane euro. Se estimeaza ca la sfarsitul anului 2004, valoarea totala a platilor efectuate de catre Comisia Europeana, in cadrul Programului ISPA vor atinge valoarea de aproximativ 330 milioane euro. Programul SAPARD Consideratii generale In anul 2003 a fost consolidat cadrul administrativ de implementare a Programului SAPARD, in vederea pregatirii acreditarii si derularii a inca trei masuri.

37

La data de 5 decembrie 2003, Comisia Europeana a emis Decizia CE/846/2003 de conferire a managementului asistentei financiare SAPARD pentru Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole, Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative si Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale. Pana in prezent, prin Programul SAPARD este asigurata implementarea a sase masuri, dintre care, trei masuri acreditate de catre Comisia Europeana in cursul anului 2002 (Masura 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, Masura 4.2 Asistenta tehnica ). In cursul lunii noiembrie 2003 a fost ratificat Acordul Anual de Finantare 2003, ratificat prin Legea nr. 496/20.11.2003 (MO nr. 843/2003). Acordul anual de finantare 2003 modifica prevederile Acordului Multianual de Finantare, precum si ale Acordurilor anuale de finantare 2000, 2001 si 2002, in sensul prelungirii perioadei de valabilitate a angajamentelor financiare. Astfel, se prevede extinderea perioadei privind angajamentul financiar al Comunitatii pentru anul 2000 pana la data de 31 decembrie 2004, pentru anul 2001 pana la data de 31 decembrie 2005, pentru anul 2002 pana la data de 31 decembrie 2006 si pentru anul 2003 pana la data de 31 decembrie 2006. Totodata, ca urmare a redistribuirii unor resurse financiare comunitare ramase disponibile in cadrul Programului SAPARD, contributia financiara maxima acordata Romaniei pentru anul 2003 a fost suplimentata cu suma de 1.115.691 euro, valoarea totala a alocarii financiare comunitare pentru anul 2003, ajungand la 163.339.076 euro. Datorita acestei suplimentari de fonduri, in cursul lunii mai 2004 a fost agreata, intre partile romana si comunitara, forma finala a celui de al doilea Acord anual de finantare 2003, care urmeaza sa fie semnat in semestrul II al anului 2004. In perioada septembrie 2003 - mai 2004 proiectele contractate in cadrul Programului SAPARD au ajuns in etapa de realizare fizica a investitiilor, cu prezentarea primelor cereri de plata. In perioada de referinta, solicitarile de plata si efectuarea acestora catre beneficiari au avut o evolutie crescatoare. Astfel, pana la la data de 31 mai 2004 au fost efectuate plati in valoare totala de 32.421.081 euro si sunt in curs de procesare cereri de plata in valoare de aproximativ 18,9 MEURO, asteptandu-se ca majoritatea cererilor de plata sa se primeasca in lunile iulie august 2004. Modificari in sistemul institutional SAPARD Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a fost constituita in cadrul Ministerului Integrarii Europene conform Hotararii Guvernului nr. 339/2001. In cursul anului 2004, prin masurile de reorganizare a administratiei publice centrale, Ministerul Finantelor Publice a preluat in atributii coordonarea, raportarea, monitorizarea si evaluarea Programului SAPARD si indeplineste si functia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD (HG nr. 403/23.03.2004 MO nr. 275/30.03.2004). In conformitate cu prevederile OUG nr. 11/23.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004), Agentia SAPARD a preluat de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului cele 50 de posturi impreuna cu personalul aferent, reprezentand Serviciul tehnic delegat din cadrul MTCT cu atributii in selectarea/verificarea tehnica a proiectelor de infrastructura.

38

Consolidarea capacitatii administrative a Agentiei SAPARD In luna decembrie 2003, Agentia SAPARD s-a mutat intr-un sediu nou, mult mai spatios si functional, avand la dispozitie toate dotarile necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor specifice. La inceputul anului 2004, personalul Agentiei SAPARD a ajuns la 186 de specialisti, in cursul anului 2003 numarul de posturi fiind suplimentat cu 41 de pozitii. In vederea asigurarii stabilitatii personalului Agentiei SAPARD (inclusiv BRIPS-uri), a fost aprobata prin lege o crestere salariala a acestuia de pana la 100%. Formarea personalului Agentiei SAPARD, s-a efectuat in baza planurilor de instruire in anul 2003, realizandu-se cursuri de instruire pentru 130 de specialisti cu atributii directe in implementarea noilor masuri (3.1, 3.4 si 4.1), precum si instruiri ale personalului implicat in resursele umane, asistenta juridica, asistenta tehnica, informatizare si audit intern. Finantarea pentru aceste cursuri a fost asigurata din bugetul Agentiei SAPARD si prin proiectul de twining Phare 2000 - RO-0006.08 Politica agricola si rurala la nivel national, proiectul Phare 2001- RO 01.06.07 si proiectul Phare 2000 RO 0006.08.02. Eforturi speciale (seminarii de instruire, instruire la locul de munca) au fost directionate in 2003 spre personalul Birourilor Regionale direct implicat in implementarea Programului, fiind instruit un numar de 81 experti. Imbunatatirea capacitatii de implementare a Programului SAPARD Agentia SAPARD a actionat pentru cresterea capacitatii si marirea ritmului de evaluare a proiectelor, de avizare a procedurilor de achizitii publice si de efectuare a platilor in cadrul Agentiei SAPARD. Rezultatul masurilor de descentralizare a activitatii de evaluare la nivelul BRIPS-urilor intreprinse la sfarsitul anului 2003, a fost reducerea perioadei de evaluare a proiectelor de la 120 la 45 de zile. In ce priveste efectuarea platilor, durata de rambursare a cheltuielilor eligibile efectuate a fost redusa de la un maxim de 90 zile de la data declararii unei cereri de plata conforme, conform procedurii acreditate, la o medie reala de 50 - 60 zile. In perioada de referinta, Agentia SAPARD a incheiat acorduri cadru cu Directia de Dezvoltare Rurala din MAPDR, un protocol de colaborare cu Agentia Nationala de Consultanta Agricola, precum si acte aditionale la protocoalele de colaborare cu Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Departamentul de Mediu din cadrul MAPDR, Ministerul Sanatatii acte aditionale care prevad sesizarea imediata a Agentiei SAPARD la aparitia de modificari a conditiilor si avizelor initiale. In plus, protocoalele de colaborare si actele aditionale incheiate vizeaza intarirea rolului asigurator al avizelor in ceea ce priveste respectarea standardelor europene. De asemenea, pentru eficientizarea monitorizarii si evitarea riscului dublei finantari, au fost incheiate protocoale cu Ministerul Integrarii Europene si Unitatea de Management a Programului de Restructurare a Intreprinderilor si Reconversie Profesionala (RICOP). In data de 17 februarie 2004, a demarat campania de promovare a Programului SAPARD, in cadrul conferintei nationale care a avut loc la Bucuresti, urmata de o serie de conferinte la nivel regional, unde sunt prezenti factorii responsabili din fiecare regiune, asigurandu-se astfel o mai buna implicare a tuturor autoritatilor judetene si locale cu atributii in domeniu. Tot in cadrul acestei campanii, se va urmari o mediatizare adecvata a Programului SAPARD prin materiale de presa - articole (in ziare, reviste, publicatii de specialitate), materiale video care vor fi prezentate atat in cadrul conferintelor, seminariilor cat si la diverse emisiuni TV.

39

Informatii preliminare privind Conflictele de Interese depistate Pana la data de 20.05.2004, verificarile privind Conflictele de Interese depistate in cadrul Masurii 2.1 au fost efectuate in proportie de 93 %. Conform centralizarii tuturor datelor primite de la Corpul de Control al Primului Ministru, Fondul National, Serviciul de Achizitii Publice din cadrul Agentiei SAPARD, Directia de Audit Intern, Directia de Control si Antifrauda din cadrul Agentiei SAPARD si Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD, au fost verificate un numar de 404 proiecte, pentru 138 proiecte fiind identificate Conflicte de interese. In urma masurilor luate, au fost rezolvate un numar de 47 de situatii cu Conflict de Interese, fara consecinte financiare. Din restul de 91 situatii cu Conflict de interese, 31 sunt in curs de solutionare, 54 au Conflict de interese la diferite proceduri de achizitii, iar pentru 6 situatii exista consecinte financiare prin recuperarea debitelor. Stadiul derularii Programului SAPARD In cadrul Masurii 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole au fost depuse 151 proiecte, din care au fost contractate 110 proiecte cu o valoare totala de 58,57 MEURO. Pana in prezent, au fost efectuate plati in valoare totala de 12,37 MEURO (grad de absorbtie de 23,41% din alocarea pe anul 2000). In cadrul Masurii 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale au fost depuse 1.354 proiecte, din care au fost contractate 594 proiecte cu o valoare totala de 480,81 MEURO. In cadrul acestei masuri s-au efectuat plati in valoare totala de 20,05 MEURO (grad de absorbtie de 13,31% din alocarea pe anul 2000). In cadrul Masurii 3.1 Investitii in exploatatiile agricole au fost depuse 79 proiecte in valoare de 9.91 MEURO, din care au fost contractate 30 proiecte cu o valoare totala de 3,55 MEURO. In cadrul Masurii 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative au fost depuse 92 proiecte in valoare de 5,66 MEURO, din care au fost contractate 33 proiecte cu o valoare totala de 2,75 MEURO. In cadrul Masurii 4.2 Asistenta tehnica au fost depuse 6 proiecte in valoare de 0,68 MEURO, din care au fost contractate 4 proiecte cu o valoare totala de 0,56 MEURO. In cadrul Masurii 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale este in curs de realizare un studiu prin care vor fi stabilite structura cursurilor, durata si continutul acestora, corelatia intre criteriile de performanta pentru competentele profesionale si tipurile de cursuri propuse.

40

2. CRITERIILE DE ADERARE
2.1. CRITERIILE POLITICE
2.1.1. Democratia si statul de drept Parlamentul
Revizuirea Constitutiei In perioada de referinta, Parlamentul a adoptat Legea de revizuire a Constitutiei, care a intrat in vigoare la 29 octombrie 2003 (MO nr. 758/29.10.2003). Modificarile aduse legii fundamentale au fost determinate atat de procesul aderarii la Uniunea Europeana, cat si de ajustarile impuse de realitatile interne. Din perspectiva procesului legislativ, cele mai numeroase modificari aduse Constitutiei sunt cele de la sectiunea referitoare la legiferare (art. 73-79), ele constituind una dintre cele mai importante reforme in directia optimizarii procesului decizional in cadrul regimului politic instituit de Constitutie. Principala noutate este eliminarea procedurii de mediere la care se ajungea cand cele doua Camere adoptau o lege in redactari diferite, precum si a intrunirii Camerelor in sedinta comuna, pentru rezolvarea divergentelor nesolutionate dupa procedura medierii. Pozitia de egalitate a celor doua Camere, care justifica aceasta procedura, este in continuare mentinuta, insa intr-o noua conceptie, conform careia - in sens functional ele sunt diferentiate, in raport de domeniul tratat, in Camera de reflectie, pe de o parte, si Camera decizionala, pe de alta parte. Competenta decizionala a fost astfel impartita, astfel incat Senatul sa aiba competenta decizionala pentru ratificarea tratatelor si a altor acorduri internationale, pentru masurile legislative ce rezulta din aplicarea acestora, precum si in domeniul unor legi organice care privesc organizarea si functionarea institutiilor statului, iar Camera Deputatilor sa aiba rolul de Camera decizionala de drept comun, adica in toate cazurile in care competenta decizionala nu apartine Senatului. Prima Camera sesizata este intotdeauna Camera de reflectie, care trebuie sa dezbata proiectul sau propunerea legislativa in termen de cel mult 45 de zile, respectiv de cel mult 60 de zile pentru legile de complexitate deosebita. Daca termenul este depasit, se considera ca proiectul sau propunerea a fost adoptata in forma prezentata de initiator. Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa este transmisa celeilalte Camere, care va decide definitiv. Instituirea acestor termene raspunde necesitatii ca dezbaterea si adoptarea legilor sa se realizeze intr-un ritm cat mai sustinut, impus de dinamica actului de legiferare, indeosebi in contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana. Aceasta noua procedura constitutionala va permite, totodata, si specializarea Camerelor, rezultat al delimitarii competentei lor decizionale, cu toate avantajele ce deriva din aceasta. Se valorifica, astfel, la maximum avantajele bicameralismului, potrivit cerintelor fluidizarii procesului decizional in dinamica societatii moderne. In conformitate cu noile dispozitii constitutionale, Camera Deputatilor si Senatul si-au modificat, in mod firesc, regulamentele. Functionarea Parlamentului Fata de preocuparile referitoare la functionarea Parlamentului, exprimate de Comisia Europeana in Raportul sau anual pe anul 2003, sunt de interes urmatoarele elemente de actualitate:

41

Referitor la preocuparea privind volumul mare de legislatie examinata, in paralel cu resursele limitate ale Parlamentului, precum si la capacitatea de adoptare a aquis-ului comunitar, este important de subliniat ca, desi numarul legilor adoptate de Parlament si promulgate in anul 2003 este relativ mare (609), totusi se observa o scadere substantiala fata de anii precedenti (796 legi in 2001 si 683 in 2002). De asemenea, a scazut numarul de legi pentru aprobarea ordonantelor de urgenta si a ordonantelor Guvernului, in ponderea legilor adoptate de Parlament in anul 2003. Astfel, fata de ponderea de 70% pe care o ocupau proiectele legilor de aprobare a ordonantelor Guvernului in baza unei legi de abilitare in procesul legislativ in anul 2001 si de 51% in 2002, in anul 2003 ponderea acestora in totalul initiativelor legislative dezbatute si votate de Camera Deputatilor si de Senat a fost de 37%. In fiecare sesiune a actualei legislaturi, s-a urmarit definitivarea procedurilor legislative la proiectele de legi cuprinse in Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru integrarea in Uniunea Europeana. Astfel, in anul 2003, la cele doua Camere au fost inregistrate si dezbatute peste 150 de proiecte de legi (care faceau parte din acest program), din care 135 au fost promulgate. In prima sesiune a anului 2004 (perioada 2 februarie 14 mai 2004) din cele 122 proiecte de legi transmise de Guvern care au intrat in procesul legislativ (cuprinse in Programul legislativ prioritar pentru integrare europeana), 49 au fost promulgate, devenind legi, si 20 se afla in procesul de promulgare, celelalte fiind in diferite faze ale procedurii legislative. Desi exista un numar mare de legi adoptate, acestea sunt examinate cu atentie la nivelul comisiilor parlamentare sesizate in fond si al celor care le avizeaza. Procedura legislativa - stabilita prin Regulamentele celor doua Camere - permite, pentru motive intemeiate, prorogarea termenelor de depunere a rapoartelor, cu aprobarea Biroului permanent. Totodata, pentru Camerele decizionale, termenele de dezbatere in comisii a proiectelor de legi sunt, potrivit regulamentului, mult mai largi, iar pentru dezbaterea in plen nedeterminate, cu exceptia celor pentru care plenul a aprobat procedura de urgenta. Referitor la problema personalului cu studii juridice in activitatea de cercetare si personal de executie pentru partidele parlamentare, de un real folos este programul PHARE Intarirea capacitatii administrative a Parlamentului roman. Obiectivul acestui program consta in imbunatatirea capacitatii de exercitare a functiilor legislative si de control parlamentar. In ceea ce priveste asigurarea personalului de executie pentru partidele parlamentare, Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au luat deja masura suplimentarii grupurilor parlamentare cu personal si pregatire superioara. In domeniul monitorizarii activitatilor Parlamentului de catre societatea civila, in perioada de referinta a continuat procesul de reforma initiat prin adoptarea legilor ce au ca finalitate asigurarea transparentei depline a activitatii autoritatilor publice: Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Astfel, Biroul de relatii cu societatea civila al Camerei Deputatilor are o baza de date proprie, cuprinzand peste 3500 documente publice, care pot fi consultate direct, prin accesare, de catre cei interesati. Pe parcursul anului 2003, din cele 890 solicitari de informatii de interes public, un numar de 814 au avut rezolvari favorabile, ceea ce reprezinta 91,47% din totalul solicitarilor. In primele 4 luni ale anului 2004, s-au inregistrat 195 cereri, in care s-au formulat 339 solicitari de informatii de interes public. Din acestea au fost rezolvate favorabil 292 (98,9%). Cu privire acest aspect, rapoartele unor ONG-uri care au monitorizat gradul de aplicare a Legii nr. 544/2001 au situat Camera Deputatilor intre primele trei locuri, intr-un clasament al transparentei institutionale. 42

Ca modalitati de comunicare proactiva sunt de mentionat buletinul electronic saptamanal intitulat Agenda electronica a deputatului - transmis gratuit unui numar de peste 900 abonati, precum si informatiile referitoare la programul de lucru si la ordinea de zi ale Camerei, difuzate prin intermediul teletextului Societatii Romane de Televiziune. La activitatile Parlamentului au fost acreditati peste 350 de reprezentanti ai mass-media, fiecare institutie de presa fiind libera sa acrediteze numarul de ziaristi dorit. Pe paginile de Internet ale Camerei Deputatilor si Senatului se pot accesa toate documentele aferente procesului legislativ, in toate etapele acestuia, de la proiectele legislative, rapoartele si avizele comisiilor parlamentare, pana la forma definitiva a legii, promulgata si publicata in Monitorul Oficial. In ceea ce priveste elaborarea propunerilor legislative electorale, modalitatea de lucru utilizata pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei Romaniei a fost luata ca model. Astfel, inca din anul 2003 a fost infiintata, in acest scop, o comisie comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului, compusa din reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare. Ea si-a desfasurat activitatea incepand cu luna ianuarie 2004 si a finalizat Legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, (MO, nr. 271/29.03.2004), precum si proiectul Legii pentru alegerea Presedintelui Romaniei. De asemenea, aceasta comisie a decis deja principiile care vor sta la baza Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, urmand sa definitiveze si prezinte Parlamentului proiectul, in perioada urmatoare. De asemenea, in adoptarea principiilor care stau la baza acestor reglementari, comisia a beneficiat de un aport substantial si din partea societatii civile. Astfel, in mai multe randuri, reprezentanti ai unor importante ONG-uri (Prodemocratia si Societatea Academica Romana), precum si ai Clubului Roman de Presa, au fost invitati si au participat la sedintele comisiei, exprimandu-si punctele de vedere, care au constituit o apreciata contributie in conturarea solutiilor finale.

Executivul
Restructurarea Guvernului, conform Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 16/19 iunie 2003, prin reducerea numarului de ministere si comasarea sau divizarea unor structuri administrative de specialitate, precum si conform Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 5/10 martie 2004, a permis Guvernului sa-si intensifice activitatea pentru cresterea capacitatii de administrare si eficientizare a actului de guvernare, atat pentru realizarea reformelor in plan intern, cat si pentru intensificarea actiunilor vizand aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Urmare a dezbaterilor din Parlamentul European pe marginea progreselor Romaniei pentru aderare si in lumina recomandarilor facute de Parlamentul European, Guvernul Romaniei s-a angajat in rezolvarea aspectelor deosebit de sensibile ale pregatirii pentru aderare: independenta justitiei, combaterea coruptiei, libertatea presei, protectia copilului, inclusiv adoptiile internationale, si capacitatea administrativa. Aceste prioritati au fost transpuse in actiuni concrete si incluse in documentul To do list care reprezinta cadrul eforturilor actuale intreprinse de autoritatile romane in pregatirea pentru aderare, iar aplicarea acestor actiuni prioritare este urmarita cu strictete. Cancelaria Primului Ministru, structura nou creata prin recenta restructurare a Guvernului, din martie 2004, are rolul de a monitoriza, in consultare cu institutiile responsabile, indeplinirea masurilor cuprinse in To do list. Atat pentru sesiunea septembrie decembrie 2003, cat si pentru prima sesiune a anului 2004 (februarie iunie), Guvernul a elaborat si trimis la Parlament programele cu prioritatile legislative necesare negocierilor pentru integrarea in Uniunea Europeana.

43

Acestea au fost si sunt urmarite cu rigurozitate, astfel ca toate angajamentele asumate de Romania sa poata fi sustinute prin reglementari normative adecvate. In plus, saptamanal in sedintele de Guvern se prezinta stadiul realizarii de noi proiecte si se stabilesc masuri pentru inlaturarea restantelor, determinate de actiunea unor cauze obiective sau subiective. Prin restructurarea guvernamentala (OUG nr. 11/23.03.2004, MO nr. 266/25.03.2004), s-a introdus o noua categorie de ministri, si anume cea de ministri de stat. Sub conducerea nemijlocita a premierului, ministrii de stat coordoneaza realizarea programului de guvernare in domeniile: apararii nationale, integrarii europene si justitiei, social, economic. In acest scop, ministrii de stat conlucreaza cu ministrii titulari care raspund de indeplinirea acestui program in ministerele pe care le conduc. In aparatul de lucru al Guvernului apare o noua structura, si anume Cancelaria PrimuluiMinistru care are personalitate juridica si este in directa coordonare a premierului. Cancelaria este condusa de seful cancelariei, cu rang de ministru, care are si calitatea de ordonator principal de credite. Personalul cancelariei nu face parte din corpul functionarilor publici. Acest nou organism include tot aparatul de lucru al primuluiministru care era prevazut in vechea forma de organizare a guvernului. S-a reinfiintat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. De asemenea, s-a infiintat postul de ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar. In perioada de referinta a functionat cu o periodicitate saptamanala Comitetul Executiv pentru Integrare Europeana, structura de coordonare si decizie politica, in cadrul careia au fost dezbatute teme de maxima actualitate in procesul de integrare europeana a Romaniei: stadiul negocierilor de aderare, capacitatea administrativa, independenta justitiei, indeplinirea criteriilor economiei de piata functionale etc. Incepand cu luna martie 2004, reuniunile Comitetului Executiv de Integrare Europeana au fost precedate de reuniuni pregatitoare, la nivel experti, cu un rol important in pregatirea dosarului pentru nivelul politic de decizie si procesul de coordonare interinstitutionala in problematica aderarii la Uniunea Europeana. Lunar, la reuniunile Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana participa si reprezentantul permanent al Romaniei pe langa Uniunea Europeana. Au fost adoptate si alte masuri si politici de intarire a capacitatii decizionale a Guvernului. In noiembrie 2003, a fost infiintata in cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin Decizia Primului Ministru nr. 258/2003, Unitatea pentru Politici Publice. Atributiile UPP, stabilite prin HG 405/23.03.2004 (MO nr. 267/26.03.2004) pentru organizarea si functionarea Secretariatului General al Guvernului, vizeaza intarirea capacitatii guvernului de formulare, implementare si monitorizare coordonata a politicilor publice la nivel central, intarirea capacitatii administrative si manageriale a Guvernului. In luna mai 2004, a fost realizat un proiect de Ghid privind elaborarea, implementarea si evaluarea politicilor publice la nivel central. Incepand cu luna martie 2004, Secretariatul General al Guvernului coordoneaza reuniuni saptamanale, la nivel de secretari de stat si secretari generali din ministere, in vederea pregatirii sedintelor Guvernului. Prin aceste reuniuni se realizeaza mai buna fundamentare a deciziilor si decongestionarea activitatii decizionale a Executivului. Prin urmare, durata sedintelor de Guvern s-a diminuat considerabil. Prin Legea nr. 189/2004 (MO nr. 463/24.05.2004) a fost modificata Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative. Aceasta urmareste, in principal, armonizarea prevederilor Legii 24/2000 cu dispozitiile Constitutiei revizuite, precum si promovarea unor masuri care sa asigure actelor normative un continut lipsit de paralelisme, sa elimine lacunele de motivare si sa faciliteze armonizarea cu acquis-ul comunitar.

44

Principalele dispoziii cu caracter general privesc stabilirea termenelor de intrare n vigoare a actelor normative, obligativitatea preambulului n cazul ordonanelor de urgen i obligaia de republicare a legilor, ordonanelor i hotrrilor Guvernului n cel mult 45 de zile de la data publicarii actului de modificare sau de [Link] relevante sub aspectul conformitatii proiectelor de acte normative interne cu prevederile comunitare vizeaza activitatea de documentare, motivarea proiectelor si redactarea propriu-zisa. In octombrie 2003, in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/21.01.2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, ale Legii nr. 544/12.10.2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si ale OG nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, s-a infiintat in cadrul SGG un sistem de comunicare permanenta cu publicul de tip Linia Verde. In cadrul Cancelariei Primului-Ministru functioneaza si aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii aquisului comunitar. In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.11/2004 (MO nr. 266/25.03.2004), atributiile principale ale aparatului de lucru al ministrului delegat, constau in: Verificarea sesizarilor cu privire la conflictul de interese potrivit prevederilor titlului IV al Cartii 1 din Legea 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatii publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei; Asigurarea coordonarii luptei antifrauda si de protejare efectiva si echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, in calitate de punct unic de contact cu Oficiul European de Lupta Anti Frauda (OLAF); Verificarea sesizarilor primite de Primul-Ministru; Indeplinirea oricaror altor atributii stabilite prin acte normative sau prin decizii ale Primului-Ministru;

Prin decizia primului ministru nr. 43/4/26.03.2004, in cadrul aparatului de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar, s-a creat Departamentul de Inspectie si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare. Astfel, Cancelaria Primului-Ministru, prin departamentul nou creat, a preluat atributiile Corpului de Control al Guvernului, asigurand astfel coordonarea luptei antifrauda si de protejare efectiva si echivalenta a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania in calitate de punct unic de contact cu Oficiul European de Lupta Anti-frauda (OLAF), corespunzator obligatiilor Romaniei asumate in negocierile de aderare. Cancelaria Primului-Ministru coordoneaza lupta antifrauda si protejeaza interesele financiare ale Uniunii Europene in Romania, actionand pe baza de deplina autonomie functionala si decizionala, independent de alte institutii publice, conform obligatiilor asumate de Romania. Cancelaria Primului-Ministru (departamentul nou creat) primeste spre verificare, din partea OLAF sau a oricarei alte institutii sau persoane interesate, sesizari privind nereguli sau eventuale fraude in obtinerea derularea sau utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenta ale Uniunii Europene, si intocmeste o Nota de Control cuprinzand rezultatul verificarilor. Nota este transmisa de indata Primului-Ministru si OLAF. In cazul in care exista indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni, Sinteza notei de control, anexele si documentele care justifica constatarile si masurile aprobate de Primul-Ministru se transmit Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie.

45

In vederea verificarii sesizarilor referitoare la nereguli sau eventuale fraude privind obtinerea, derularea sau utilizarea sumelor provenite din programele de asistenta ale Uniunii Europene, Cancelaria Primului Ministru solicita tuturor institutiilor si autoritatilor publice implicate, precum si agentilor economici cu capital de stat sau privat, datele si informatiile necesare. Aceste institutii si agenti economici au obligatia sa raspunda corespunzator si complet in termen de 30 de zile. Pentru aducerea la indeplinire a obligatiei mentionata anterior toate institutiile si autoritatile publice centrale si locale care deruleaza sau beneficiaza de fonduri comunitare vor desemna una sau mai multe persoane de contact. Persoanele respective vor beneficia de pregatire specifica si dotare tehnica pentru indeplinirea corespunzatoare si operativa a solicitarilor Cancelariei Primului-Ministru. Urmarirea aplicarii acquisului comunitar se realizeaza la nivelul ministrului delegat prin coordonarea, elaborarea, prezentarea si sustinerea, in relatia cu institutiile Uniunii Europene, de planuri de actiune care vizeaza implementarea angajamentelor asumate de Romania in scopul indeplinirii sarcinilor restante in pregatirea pentru aderare. In acest scop, aparatul de lucru al ministrului delegat are urmatoarele atributii: monitorizeaza si verifica realizarea masurilor pe care autoritatile romane s-au angajat sa le indeplineasca in cursul negocierilor de aderare la UE; supune dezbaterii Guvernului, periodic, rapoarte privind stadiul implementarii masurilor negociate de Romnia in procesul de aderare la UE; centralizeaza si controleaza activitatile autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, referitor la modul de implementare a acquis-ului comunitar; indeplineste orice alte sarcini primite de la PrimulMinistru sau Ministrul delegat; in vederea coordonarii activitatilor necesare realizarii programelor de asistenta pentru Romnia, organizeaza periodic intalniri cu reprezentantii unitatilor de implementare a acestor programe; urmareste si verifica modul de implementare a programelor finantate de catre Banca Mondiala. O atentie speciala a acordat Guvernul exercitarii competentei sale de a legifera prin ordonante de urgenta. Conform procedurii restrictive de promovare a acestora, instituita prin prevederile art. 115 alin. (4)-(6) din Constitutia revizuita, situatia actuala este radical imbunatatita fata de perioadele anterioare. Astfel, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Pentru a cunoaste si aprecia existenta situatiei extraordinare care a determinat emiterea ordonantei, textul constitutional impune motivarea acesteia in chiar continutul sau. In acest fel oricine poate constata si aprecia daca reglementarea in cauza s-a dat cu respectarea dispozitiilor legale. Tot pentru limitarea numarului de ordonante de urgenta si restrictionarea exercitarii dreptului de reglementare prin folosirea institutiei delegarii legislative, legiuitorul constitutional a interzis adoptarea de ordonante de urgenta in domeniul legilor constitutionale, sau care pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale ori de a lua masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica. Prin aplicarea stricta a noilor dispozitii constitutionale in materia legiferarii prin ordonante de urgenta, reflectata si de obligativitatea obtinerii prealabile dezbaterii in sedinta de Guvern a avizului de oportunitate emis de Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul, in perioada de referinta s-a diminuat semnificativ numarul acestor acte normative. Astfel, in perioada 1 septembrie 2003 17 mai 2004, Guvernul a adoptat si transmis, spre dezbatere si aprobare, Parlamentului, un numar de 83 de ordonante de urgenta, spre deosebire de 140 in perioada 1 septembrie 2002 17 mai 2003. Dintre acestea, dupa aplicarea noilor dispozitii constitutionale, in anul 2003 s-au emis 9 ordonante de urgenta, iar in anul 2004 (pana la 17 mai) 32 ordonante de urgenta.

46

Ordonantele de urgenta emise in perioada septembrie 2003 mai 2004 ofera reglementari pentru: ratificarea sau formularea de amendamente la acte internationale; prorogarea unor termene din legislatia in vigoare; reorganizarea unor ministere, autoritati, institutii, agentii etc.; acordarea de ajutoare si luarea de masuri de protectie sociala in sprijinul categoriilor sociale defavorizate; abrogari, modificari si completari de reglementari in concordanta cu cerintele noii Constitutii, rezolvarii imediate de sarcini, restante, angajamente etc.; armonizarii sau preluarii de dispozitii din aquis-ul comunitar; stabilirea de masuri de prevenire si combatere a infractionalitatii (inclusiv coruptiei); instituirea de proceduri speciale pentru accelerarea privatizarii. Guvernul a continuat actiunile pentru realizarea integrala a Programului sau legislativ pentru perioada 2001-2004, conform Programului de guvernare pe perioada 20012004. In perioada septembrie 2003 mai 2004, au fost adoptate de Parlament si promulgate de Presedintele Romaniei 349 proiecte de legi ale Guvernului. Masurile recente luate de Guvern, pentru constituirea cadrului legislativ necesar integrarii si aderarii la Uniunea Europeana, vizeaza inclusiv finalizarea actiunii de traducere integrala a aquis-ului european, de implementare a acestuia, precum si de aplicare a legilor. In perioada de referinta au continuat masurile in domeniul reformei administratiei publice. In mai 2004 s-a aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 699/5.05.2004 Strategia actualizata a Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei in administratia publica, cu sprijin in perioada iulie 2003 martie 2004, din partea proiectului de twinning light RO2001/IB/OT 04 TL, precum si a programului GRASP USAID. Temele reformei propuse de Guvern au facut obiectul unor dezbateri publice in cadrul Forumului National, desfasurat in perioada septembrie decembrie 2003, prin noua reuniuni regionale. Domeniile pe care se va axa reforma, identificate in acord cu Comisia Europeana sunt: functia publica, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si procesul de formulare a politicilor publice. S-a trecut deja la implementarea masurilor de reforma prevazute in cadrul Strategiei conform calendarului din planul de masuri. Pentru asigurarea implementarii strategiei actualizate Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice impreuna cu programul GRASP USAID a initiat mecanismul de coordonare a donatorilor internationali pentru implementarea strategiei actualizate. Proiectul, inceput in ianuarie 2004 cu 9 parteneri donatori, are in prezent 19 institutii donatoare. Prin HG nr. 1623/23.12.2003 (MO nr. 53/22.01.2004) s-a infintat Consiliului Superior pentru Reforma Administratiei Publice, Coordonarea Politicilor Publice si Ajustare Structurala, care functioneaza nu numai ca unitate colectiva pentru monitorizarea reformei in administratia publica, ci si ca unitate colectiva de monitorizare a Programului PAL (program al Bancii Mondiale de asistenta prin imprumuturi pentru reforma administratiei publice, pentru cresterea capacitatii institutionale, cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor publice etc). Au fost elaborate si sunt in curs de implementare Programele Multianuale de Modernizare de catre ministere, prefecturi si consilii judetene. Aceste instrumente vor sprijini institutiile administratiei publice centrale si locale in procesul de implementare a strategiei actualizate; In vederea imbunatatirii cadrului legislativ aferent functiei publice, Agentia Nationala a Functionarilor Publici a elaborat legislatia secundara, care a fost adoptata dupa cum urmeaza: HG nr. 1209/14.10.2003 (MO nr. 757/29.10.2003) privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici

47

HG nr. 1210/14.10.2003 (MO nr. 757/29.10.2003) privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si institutiilor publice HG nr. 25/15.01.2004 (MO nr. 79/30.01.2004) pentru aprobarea Planului de ocupare a functiilor publice pe anul 2004 Legea nr. 7/18.02.2004 (MO nr. 157/23.02.2004) privind Codul de conduita a functionarilor publici HG nr. 432/23.03.2004 (MO nr. 341/19.04.2004) privind dosarul profesional al functionarilor publici

In ceea ce priveste salarizarea functionarilor publici, in cadrul proiectului PHARE RO Crearea si Implementarea de Mecanisme pentru Aplicarea completa a Statutului Functionarilor Publici (RO 01.06.04) au fost realizate urmatoarele: Studiul comparativ al sistemelor de salarizare a functionarilor publici din Danemarca, Franta, Ungaria, Polonia si Marea Britanie; Raport privind salarizarea functionarilor publici din Romania comparativ cu activitati similare din sectorul privat din Romnia.

Elaborarea proiectului legii cadru privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici este prevazuta a fi finalizata in iunie 2004. Referitor la formarea functionarilor publici, incepand cu anul 2003, Institutul National de Administratie (INA) a organizat, conform Grilei de programe trimestriale si graficului asociat acesteia, un numar de peste 192 programe cu durate intre 5 si 7 zile, la care au participat peste 6000 functionari publici, reprezentand peste 37.000 zile-om perfectionare. Programul de formare specializata in administratia publica, cu durata de 2 ani, este destinat tinerilor licentiati de invatamant superior, in varsta de pana la 30 de ani. Pentru anul acesta, selectia primei promotii de 100 de participanti a fost realizata de catre o comisie de specialitate formata din reprezentantii consortiului castigator al programului PHARE 2001 RO 0106.03 "Crearea unui corp profesionist de manageri in administratia publica", Young Professionals. Incepand cu data de 29.09.2003, acestia urmeaza primul an de pregatire in scoli de administratie publica sau alte centre de excelenta in UE, astfel: Marea Britanie 46 cursanti, Spania 7 cursanti, Italia 7 cursanti, Germania 5 cursanti, Franta 28 cursanti, Olanda 5 cursanti, Belgia 2 cursanti. In trim. I 2004, INA a oferit un numar de peste 50 tipuri de programe de perfectionare si a realizat un numar de 45 programe cu un total de 1394 participanti.

Sistemul judiciar
I. Modificarile aduse sistemului judiciar prin revizuirea Constitutiei Legea de revizuire a Constitutiei nr. 429/2003 (MO nr. 758/29.10.2003) a intrat in vigoare la 29 octombrie 2003 data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale prin care au fost confirmate rezultatele referendumului national din 18-19 octombrie 2003. Noua Constitutie constituie baza reformei sistemului judiciar, reglementand in special aspecte privind independenta justitiei: principiul separatiei puterilor in stat puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca (art. 1, alin. 4); principiul solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil, in cadrul unui proces echitabil (art. 21, alin. 3); judecatorii sunt singura autoritate competenta sa emita mandatul de arestare preventiva (art. 23, alin.4); 48

Consiliului Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei, acesta institutie avand competenta exclusiva in ceea ce priveste propunerile de numire, promovarea, transferarea si sanctionare a magistratilor (art.133-134). Din Consiliu vor face parte si 2 reprezentanti ai societatii civile, alesi de Senat, ceea ce va conduce la asigurarea transparentei; cei 14 magistrati (9 judecatori si 5 procurori), membri ai Consiliului, sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat. Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt membri de drept, neavand insa drept de vot in proceduri disciplinare; activitatea Consiliului se va desfasura in doua sectii, una pentru judecatori si alta pentru procurori, precum si in plen. Este subliniat rolul Consiliului ca instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor; mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, tocmai pentru a nu coincide cu mandatul legislativului si executivului, inlaturandu-se si prin acest mod posibilitatea ingerintei executivului si a legislativului in justitie. Curtea Suprema de Justitie devine Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind expres enuntat rolul acesteia in asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre celelalte instante judecatoresti (art.126 alin.3). A fost inlaturat mandatul de 6 ani al judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, toti judecatorii numiti de Presedintele Romaniei fiind inamovibili; limitarea duratei totale a arestarii preventive in cursul urmaririi penale la un termen rezonabil, care nu poate fi mai mare de 180 de zile (art.23 alin 5). In cursul acestei faze a procesului penal, arestarea preventiva se dispune pentru cel mult 30 de zile si poate fi prelungita din 30 in 30 de zile. In cursul judecatii se prevede obligativitatea verificarii periodice, de catre instanta de judecata, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive. Aceasta verificare trebuie sa aiba loc cel putin din 60 in 60 de zile. Transpunerea acestor prevederi constitutionale in legislatia procesual penala s-a realizat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109 din 24.10.2003 (MO nr. 748/2.10.2004) privind modificarea Codului de procedura penala, aprobata prin Legea nr. 159/14.05.2004 (MO nr. 451/12.05.2004); excluderea posibilitatii de reglementare si aplicare a unor sanctiuni privative de libertate pentru faptele de orice natura care nu apartin ilicitului penal (art.23). In baza acestei prevederi constitutionale, a fost emisa Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.108 din 24.10.2003 (MO nr.747/26.10.2003) pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, aprobata prin Legea nr.28 din 5.03.2004 (MO nr. 214/11.03.2004); consacrarea raspunderii magistratilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare, in cazul in care acestia si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Dispozitia constitutionala anterioara prevedea raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite numai in procesele penale. Independenta justitiei

II.

Consolidarea garantiilor legale in vederea eliminarii oricarei posibilitati de imixtiune politica in actul de justitie constituie elementul cheie al reformei sistemului judiciar, asupra caruia s-a concentrat activitatea Ministerului Justitiei. In acest sens, s-a decis abordarea in maniera coordonata a celor trei proiecte de legi care intereseaza organizarea puterii judecatoresti: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciara si Legea privind statutul magistratilor. 49

Pentru acest motiv, procesul legislativ pentru adoptarea proiectelor legii privind organizarea judiciara si cel al legii privind statutul magistratilor (adoptate de Senat in luna decembrie 2003) a fost suspendat pana la elaborarea proiectului Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii. Elaborarea acestei legi s-a realizat cu participarea ampla a reprezentantilor magistratilor, a asociatiilor profesionale ale acestora, a actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum si ai societatii civile. Dezbaterile publice au inceput la data de 1 martie 2004 si s-au incheiat la data de 29 aprilie, data aprobarii de catre Guvern a proiectului de lege. Reprezentantii magistratilor, societatii civile participa la dezbaterea textelor in comisiile parlamentare. In acord cu prevederile constitutionale, proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii care a fost adoptat de Camera Deputatilor pe 1.06.2004 si transmis spre dezbatere Senatului, urmareste consolidarea capacitatii institutionale a acestui organism, pentru realizarea atributiilor extinse ce ii revin. Astfel, proiectul legii prevede: caracter de permanenta a activitatii Consiliului, pe perioada mandatului de 6 ani, magistratii alesi nu mai exercita atributiile de judecator sau procuror; asigurarea unui buget si a unui aparat administrativ propriu Consiliului Superior al Magistraturii care sa-i permita functionarea independenta; procedura de alegere a membrilor Consiliului in asa fel incat magistratii de la toate nivelurile jurisdictionale sa fie reprezentati, iar procesul de selectie sa excluda posibilitatea influentei politice; procedura de alegere si atributiile reprezentantilor societatii civile care sunt membri ai Consiliului. situatiile in care membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii nu beneficiaza de drept de vot.

Proiectul legii detaliaza atributiile Consiliului privind evolutia carierei magistratilor, coordonarea activitatii de pregatirea initiala si continua a magistratilor, respectarea normelor deontologice de catre magistrati, avizarea proiectelor de bugete pentru instante judecatoresti si parchete. Potrivit proiectului legii, o serie de competente ale Ministerului Justitiei - recrutarea si formarea continua a magistratilor, evaluarea profesionala si promovarea magistratilor, detasarea si suspendarea magistratilor, avizul pentru retinerea, arestarea, perchezitia magistratilor - sunt transferate Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, in vreme ce actuala lege de organizare judecatoreasca nr. 92/1992 prevede ca Ministrul Justitiei propune Consiliului Superior al Magistraturii promovarea, transferul si suspendarea din functie a judecatorilor, potrivit noului proiect de lege Consiliul va dispune cu privire la acestea, ministrul justitiei sau presedintii instantelor nefiind implicati in aceste proceduri. Potrivit aceluiasi proiect de lege, ministrul justitiei pierde dreptul de a recomanda numirea judecatorilor din randul altor profesii juridice, iar propunerea Consiliului Superior al Magistraturii este suficienta pentru numirea de catre Presedintele Romaniei a judecatorilor. De asemenea, ministrul justitiei pierde dreptul de a recomanda Consiliului promovarea magistratilor in functii de conducere si de a initia actiunea disciplinara. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii instituie o procedura transparenta pentru sanctionarea disciplinara a magistratilor, fiind inlaturate posibilele influente ale puterii executive:

50

Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor. Conform Constitutiei, in aceste situatii, membrii de drept ai Consiliului: ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot (art.134 alin. 2); se stabilesc garantii importante pentru magistratul sanctionat disciplinar (obligativitatea cercetarii prealabile, asigurarea dreptului la aparare, prevederea caii de atac a recursului impotriva hotararii de sanctionare si suspendarea aplicarii sanctiunii pe durata judecarii recursului); titularul actiunii disciplinare nu mai este ministrul justitiei, ci colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti si parchetelor.

Legea de organizare judiciara a fost adoptata de Senat si Camera Deputatilor, a parcurs procedura de mediere si urmeaza a fi promulgata. Acesta prevede, intre altele, infiintarea instantelor specializate pentru judecarea cauzelor cu minori, ale celor de dreptul familiei, dreptul muncii, comercial si fiscal, precum si a cauzelor de contencios administrativ. De asemenea, se reintroduce principiul colegialitatii pentru judecarea cauzelor in prima instanta. Aceste masuri au fost luate in vederea cresterii calitatii actului de justitie si eficientizarii activitatii de judecata. Prin acelasi proiect, se va crea institutia managerului de instanta, cu scopul preluarii de catre acesta a tuturor prerogativelor de ordin financiar si administrativ de la presedintii instantelor, fara a avea insa nici o atributie legata de distribuirea cauzelor. Legea privind statutului magistratilor a fost, adoptata de Senat si de catre Camera Deputatilor, a parcurs procedura de mediere si urmeaza a fi promulgata de catre Presedintele Romaniei. Noul act normativ prevede consolidarea statutului magistratilor si crearea unui corp de magistrati de cariera. De asemenea, prin prevederile acestuia, este consolidat rolul Consiliui Superior al Magistraturii (CSM) in raport cu cariera magistratilor, prin eliminarea atributiilor Ministrului Justitiei in ce priveste numirea si promovarea judecatorilor si procurorilor. Aceste atributii, precum si multe altele ce vizeaza cariera magistratilor, au fost transferate CSM. In plus, proiectul acorda o importanta sporita deontologiei profesionale a magistratilor. In vederea pregatirii implementarii celor 3 legi, la Ministerul Justitiei a fost constituit un grup de lucru format din magistrati si membri ai CSM. Se are in vedere pregatirea legislatiei secundare pentru functionarea viitorului Consiliu si stabilirea unui plan care sa cuprinda masuri concrete de implementare. De asemenea, au fost luate masuri pentru a pregati preluarea atributiilor de catre noul CSM: III. A fost extins aparatul propriu al CSM, prin infiintarea unui birou de presa si de relatii cu publicul CSM are propria pagina web [Link] Sporirea profesionalismului magistratilor si al personalului auxiliar

Pentru sporirea calitatii actului de justitie se are in vedere crearea instantelor specializate. Pentru pregatirea infiintarii acestora, incepand cu data de 1 octombrie 2003, la nivelul tuturor instantelor judecatoresti (judecatorii, tribunale, curti de apel), pe cele trei grade de jurisdictie (fond, apel si recurs), intreaga activitate de judecata se desfasoara in cadrul sectiilor sau completelor specializate, in urmatoarele materii: minori si familie; comerciala; conflicte de munca; contencios administrativ si fiscal. Incepand cu 1 octombrie 2003, numarul de personal al Institutului National al Magistraturii (INM) a fost suplimentat cu 10 posturi (5 posturi de profesori si 5 de experti). 51

Astfel, INM functioneaza in prezent cu 48 posturi, dintre care un post de director, doua posturi de director adjunct, 16 posturi de profesori (magistrati si cadre universitare personal de instruire al INM pentru formarea initiala si continua), 11 posturi de expert (personal de specialitate juridica asimilat magistratilor), 9 posturi de functionari publici si 9 posturi de personal contractual. La 15 decembrie 2003 a fost creat Consiliul Pedagogic al INM, organ consultativ care formuleaza propuneri referitoare la planul de invatamant si la programele pentru formarea initiala si continua, precum si la modalitatea practica de derulare a acestor activitati. Pregatirea initiala In anul universitar 2003/2004 sunt inscrisi 114 auditori de justitie (anul I) si 68 de auditori de justitie (anul II). In cursul anului 2003 a fost eliminata conditia mediei de minim 8,50 la examenul de licenta. Formarea magistratilor se realizeaza in baza planului de invatamant aprobat anual de Consiliul INM si a programelor analitice la fiecare materie. Planul de invatamnt cuprinde materii de baza, cum ar fi, de exemplu, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ, dreptul familiei, drept fiscal, dreptul muncii etc., precum si materii noi necesare functiei de magistrat in contextul actual, cum sunt: drept comunitar, drepturile omului, justitie constitutionala, dreptul mediului, penologie, dreptul consumatorului, dreptul proprietatii intelectuale, criminalistica. In programul de invatamant 2003-2004 s-a pus un accent deosebit pe studiul drepturilor omului si al dreptului comunitar. Durata studiului disciplinei drept comunitar a fost extinsa de la 1 semestru la 1 an. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe etica si deontologia profesionala astfel incat, in cadrul formarii initiale, durata de studiu a acestei discipline s-a extins de la o jumatate de semestru la un semestru, urmarindu-se in special analiza cazurilor de incalcare a codului deontologic al magistratului. Anul al doilea din cadrul formarii initiale este destinat in principal practicii la instante si parchete. Stagiul de practica cuprinde, alaturi de practica la instante si parchete, stagii la alte institutii care desfasoara activitati jurisdictionale sau sunt implicate in functionarea sistemului judiciar (Curtea Constitutionala, Institutul National de Criminalistica, penitenciare si centre de reeducare pentru minori, cabinete de avocatura etc). Anul al doilea de invatamant cuprinde, de asemenea, cursuri in cadrul INM, tematica acestora fiind: carte funciara, medicina legala, psihologie judiciara si sociologie juridica, retorica, justitia pentru minori, combaterea discriminarii, expertiza judiciara, reglementari si tratate internationale. Formarea continua In realizarea pregatirii continue a magistratilor in functie, conform strategiei elaborate de INM, la 26 martie 2004 a fost creata reteaua de formatori a INM pentru formarea continua. In prezent reteaua cuprinde peste 80 magistrati. Prima etapa a procesului de selectare a formatorilor a fost realizata pentru domeniile: drept civil si procedura civila; drept penal si procedura penala, justitia pentru minori; drept comunitar; drept comercial, dreptul concurentei si faliment; dreptul muncii; drepturile omului; etica si deontologie profesionala a magistratului. Au fost avute in vedere, alaturi de experienta profesionala si criterii privind seminariile la care candidatii au luat parte, precum si cunoasterea unor limbi straine de circulatie internationala. INM a demarat si continua procesul de atragere in randul formatorilor din cadrul formarii continue a unor experti cu o alta specializare decat cea juridica1.
In special in domeniul dreptului comercial (experti contabili, directori de banci) si al justitiei pentru minori (psihologi, sociologi, asistenti sociali).
1

52

Domeniile de formare profesionala continua, lista de teme pentru fiecare domeniu, impartirea acestora pe cursuri sau module de formare sunt transmise, inainte de inceputul fiecarui an, catre instante si parchete pentru ca magistratii sa poata opta pentru unul sau mai multe domenii de formare2. Pregatirea specifica a celor numiti in magistratura fara sa fi absolvit INM, a candidatilor admisi in urma concursurilor de admitere in magistratura direct pe post, carora li se adauga cei 102 judecatori financiari preluati ca urmare a transferarii atributiilor jurisdictionale ale Curtii de Conturi catre instantele judecatoresti, va fi organizata de INM, asigurandu-se satisfacerea exigentelor profesionale corespunzatoare pentru functia de judecator. Astfel, in sedinta Consiliului Pedagogic din data de 5 mai 2004 s-au stabilit disciplinele de studiu din cadrul programului de formare al acestor magistrati, urmand ca, in cel mai scurt timp, titularii de disciplina sa elaboreze programele analitice pentru fiecare disciplina, pe baza consultarii instantelor unde functioneaza respectivii judecatori. Formarea judecatorilor care vor face parte din instantele specializate reprezinta o prioritate pentru INM, aproximativ jumatate din fondurile dedicate formarii continue pentru anul 2004, fiind rezervate celor 4 domenii in care vor functiona instantele specializate. Preocuparea INM pentru aceasta componenta a formarii continue s-a concretizat in desfasurarea unui numar de 28 seminarii (justitia pentru minori - 6 seminarii, drept comercial 9 seminarii, dreptul muncii 9 seminarii, drept administrativ si fiscal 4 seminarii) destinate parcurgerii intregii tematici stabilite de coordonatorii domeniilor respective, seminarii care au implicat 567 de participanti. Din punct de vedere al cooperarii interinstitutionale a fost incheiat in noiembrie 2003 Protocolul intre INM si Directia Agentul Guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care urmareste colaborarea celor doua institutii in ceea ce priveste pregatirea magistratilor in functie si a auditorilor de justitie in domeniul protectiei drepturilor omului. Formarea initiala a magistratilor procurori se realizeaza, la fel ca si in cazul magistratilor judecatori, in cadrul INM. In ceea ce priveste formarea continua, alaturi de seminariile organizate de catre INM pentru procurori, in cadrul programelor de asistenta internationala derulate de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in perioada de referinta, procurorii din cadrul Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog au participat la 5 seminarii de formare in domenii precum: spalarea banilor, criminalitatea informatica, combaterea traficului cu droguri si fiinte umane, terorism. De asemenea, procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica au participat in aceeasi perioada, la 12 seminarii, pe temele: expertiza contabila judiciara, implementarea acordului dintre partile la Tratatul NATO, lupta impotriva terorismului, a fraudei, protectia intereselor financiare ale UE, criminalitate economica si noi metode de investigatie etc. In ceea ce priveste pregatirea personalului auxiliar din instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea, in perioada septembrie 2003 - iunie 2004, Centrul de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate a continuat seria activitatilor desfasurate pe coordonata pregatirii initiale.

Pentru anul 2004 au fost stabilite urmatoarele domenii, pentru organizarea de seminarii: Formarea magistrailor n domeniul instante specializate: justiia pentru minori; drept administrativ - fiscal; drept comercial; dreptul muncii; Drept comunitar; Drepturile omului; Modificari si completari ale legislatiei: Codul penal; Codul de procedura penala; Codul civil; Codul de procedur civila; Cadastru si carte funciara; Accesul la informaiile de interes public Legea 544/2001; Retrocedarea imobilelor nationalizate Legea 10/2001; Legea fondului funciar nr. 18&1990, modificata prin Legea 169/1997 si Legea 1/2000; Criminalitatea organizata noi domenii ale criminalitii (lupta mpotriva corupiei, infraciuni financiare, infraciunea de trafic de fiine umane, traficul de stupefiante, criminalitate informatic, anticorupie, splarea banilor); Etica si deontologia magistratului; Managementul instantelor; Dreptul mediului; Dreptul de proprietate intelectuala; Informatica juridica.

53

In acest sens, in anul scolar 2003-2004 un numar de 90 de cursanti au inceput cursurile in cadrul programului de formare initiala. Dupa terminarea perioadei de pregatire teoretica, cursantii urmeaza stagii practice in instantele din Bucuresti si sunt antrenati in activitatea curenta a grefierului prin incredintarea unor sarcini concrete si indeplinirea activitatilor specifice elaborarii actelor procedurale si a statisticilor. Scopul acestor activitati este acela de a oferi cursantilor posibilitatea de a capata deprinderile practice necesare pentru buna indeplinire a indatoririlor in cadrul instantei. In ceea ce priveste pregatirea continua a grefierilor, conform programului aprobat prin Ordin al ministrului justitiei, in perioada septembrie decembrie 2003, s-au desfasurat un numar de 20 seminarii la care au participat un numar de 483 grefieri. Urmare modificarii Hotararii Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei prin Hotararea Guvernului nr. 1040 din 28.08.2003 (MO nr. 640 din 9.09.2003), numarul de posturi pentru Centrul de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate a fost suplimentat cu 3 posturi de experti - personal de instruire de specialitate juridica, numarul total de posturi fiind de 27: din care 12 posturi de magistrat, 9 posturi de functionar public si 6 posturi de personal administrativ. Prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.3289/C/10.11.2003 un numar de 40 de magistrati au fost numiti pentru asigurarea cursurilor de formare initiala a grefierilor, in timp ce pentru pregatirea continua - 98 de magistrati si grefieri au fost numiti prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 299/C/29.01.2004. In vederea cresterii profesionalismului avocatilor, in perioada de referinta a fost inaugurat Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, care functioneaza in cadrul si sub autoritatea Uniunii Avocatilor din Romania. Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor este persoana juridica romna, fara scop lucrativ, cu functionare autonoma, nu face parte din sistemul national de invatamnt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare. Cursurile Institutului se adreseaza avocatilor stagiari, care doresc sa urmeze aceasta forma de pregatire, calitatea de avocat stagiar fiind singura conditie pentru inscriere. Durata cursurilor este de 9 luni, avand structura unui an universitar, fiecare din cele 3 module de pregatire urmand a cuprinde o luna de pregatire teoretica si doua luni de practica. IV. Alte masuri pentru implementarea strategiei de reforma a sistemului judiciar Dupa asumarea la nivel politic a Strategiei de reforma a sistemului judiciar prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 1052 din data de 4.09.2003 (MO nr. 649/ 12.09.2003), in cadrul Ministerului Justitiei, a fost elaborat si adoptat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2842/C/3.10.2003, Planul de actiune pentru implementarea Strategiei. Planul a fost completat si actualizat in aprilie 2004, pentru a reflecta evolutiile intervenite de la data adoptarii sale, precum si detalierea unora dintre masurile din cuprinsul acestuia. Planul cuprinde masurile concrete de realizare a obiectivelor, termenele in care vor fi realizate, mijloacele financiare si institutiile responsabile pentru fiecare din acestea. Stadiul realizarii principalelor masuri cuprinse in Plan: A. Masuri pentru imbunatatirea cadrului legislativ a. Proiectul noului Cod penal a fost adoptat de catre ambele Camere ale Parlamentului si urmeaza procedura de mediere.

54

Proiectul redefineste conceptul de infractiune si clasifica faptele prevazute de legea penala in crime si delicte, in functie de gravitatea diferita pe care o prezinta infractiunile. Proiectul prevede posibilitatea raspunderii penale a persoanelor juridice, conditiile de sanctionare a acesteia, precum si pedepsele aplicabile. Proiectul noului Cod penal cuprinde noi dispozitii referitoare la minori, in special cu privire la masurile sanctionatorii neprivative de libertate. Prin urmare se prevede, introducerea unei noi masuri educative, libertatea sub supraveghere severa. De asemenea, proiectul noului Cod penal prevede o noua pedeapsa neprivativa de libertate aplicabila minorilor, constand in munca in folosul comunitatii, intre 50 si 250 de ore si doua masuri neprivative de libertate renuntarea la pedeapsa aplicabila minorului si amanarea aplicarii pedepsei minorului ca alternative la pedepsele privative de libertate. Sunt introduse noi tipuri de infractiuni, cum ar fi: delicte contra exercitarii drepturilor politice si cetatenesti; delicte contra datelor si sistemelor informatice; crime si delicte contra economiei, industriei si comertului etc. Totodata proiectul de lege propune eliminarea din Codul Penal a acelor prevederi specifice care au fost identificate de reprezentantii media ca factori de ingradire a libertatii presei. Astfel proiectul prevede: dezincriminarea infractiunii de insulta art 205 Cod penal; eliminarea sanctiunii privative de libertate pentru infractiunea de calomnie art. 206 Cod penal; extinderea admisibilitatii probei veritatii pentru calomnie art. 207 Cod penal; dezincriminarea ultrajului savrsit prin insulta si calomnie art. 239 Cod penal. In stransa legatura cu dispozitiile cuprinse in Proiectul noului Cod penal, a fost elaborat proiectul Legii privind executarea pedepselor, proiect care a fost adoptat in sedinta Guvernului din 14 mai 2004 si transmis Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Proiectul noului Cod Civil a fost aprobat de catre Guvern in februarie 2004 si se afla in dezbaterea Senatului. B. Masuri pentru asigurarea aplicarii unitare a legilor Potrivit Constitutiei revizuite, Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Cresterea importanta a volumului de activitate al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca urmare a intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 58/25.06.2003 (MO nr. 460/28.06.2003), a impus regandirea sistemului de recurs in materie civila si comerciala. In acest context, principalele modificari aduse prin legea nr. 195 (MO nr. 470/26.05.2004) de aprobare a OUG nr. 58/25.06.2003 au vizat restrangerea cazurilor de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Potrivit acestor amendamente: tribunalul va judeca recursurile in cazurile expres prevazute de lege (Art.I.1.); in situatiile in care, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila sau ale legii speciale, incheierile sau alte hotarari pronuntate de catre instantele judecatoresti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei cai de atac este de competenta instantei imediat superioare celei care a pronuntat hotararea in cauza sau, dupa caz, de competenta instantei expres prevazute de lege (Art.I.5.); a fost ridicat nivelul plafonului prevazut de art. 2821, pana la care nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala, de la 200 de milioane de lei la 1 miliard de lei.

55

In vederea consolidarii capacitatii administrative a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru a face fata atributiilor extinse, dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 58/25.06.2003, numarul de posturi a fost suplimentat cu 15 posturi de judecator, 10 de magistrati asistenti si 13 de grefieri. C. Masuri pentru asigurarea certitudinii juridice In vederea eliminarii recursului in anulare in materie penala, la data de 22 aprilie a.c., Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, in sensul abrogarii dispozitiilor referitoare la aceasta cale de atac. Pentru asigurarea unei cai extraordinare de atac in situatiile in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in cadrul unui proces penal, acesta situatie a fost reglementata ca un motiv distinct pentru promovarea revizuirii. Proiectul a fost adoptat de catre Senat in data de 22 aprilie 2004 si se afla, in prezent, in dezbaterea Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor. D. Masuri pentru distribuirea aleatorie a dosarelor in cadrul judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel Reforma administrarii instantelor de judecata a presupus, printre altele si gasirea unor modalitati pentru repartizarea cauzelor pe criterii obiective pentru inlaturarea subiectivismului presedintelui de instanta sub acest aspect. Prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.1284/C/11.05.2004 (MO nr. 482/28.05.2004), la toate instantele din tara (cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitiei), cauzele vor fi distribuite in baza unor criterii obiective: instantele care au in dotare echipamentele informatice necesare vor aplica sistemul computerizat de distribuire aleatorie a cauzelor instantele care nu au in dotare echipamentele informatice necesare vor aplica, incepand cu data de 1 septembrie 2004, criteriul alfabetic de distribuire a cauzelor.

Repartizarea aleatorie a cauzelor pe completele de judecata constituie o garantie pentru justitiabil ca dosarul sau va fi alocat unuia dintre judecatorii instantei fara a se avea in vedere calitatea uneia dintre partile din dosar, obiectul actiunii sau alte aspecte privind cauza. Anihilandu-se posibilitatea dirijarii dosarelor catre anumite complete, sistemul aleatoriu de distribuire a cauzelor este de natura a lipsi de obiect acuzatiile privind interesul presedintelui instantei sau judecatorului de serviciu in obtinerea unei anumite solutii judecatoresti si pe cele referitoare la gradul de coruptie la acest nivel. Distribuirea aleatorie va conduce pe de alta parte, la realizarea unui echilibru privind volumul de activitate al judecatorilor, inlaturand astfel divergentele existente in cadrul instantelor judecatoresti referitoare la incarcatura de dosare pe sedinta a fiecarui judecator in parte. V. Capacitatea administrativa A. a. Date generale Structura instante si parchete

Numarul total de instante, prevazut in Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare este de 244 de instante judecatoresti, din care: 187 judecatorii, 42 tribunale, 15 curti de apel. Dintre acestea, in prezent, functioneaza: 177 de judecatorii; 41 tribunale, 15 curti de apel. b. Structura personalului din cadrul autoritatii judecatoresti

56

La data de 30 mai 2004, numarul de posturi alocat la instante este de 13.294, din care 4433 posturi de judecator, 6857 posturi de personal auxiliar de specialitate, din care 5372 posturi de grefier, 657 posturi de functionar public, 989 posturi de personal contractual, 166 posturi de magistrat consultant, 192 posturi de consilier de reintegrare sociala si supraveghere; Fata de numarul de 3677 de posturi de judecator comunicate Comisiei in septembrie 2003 (pe cele 3 grade de juridictie: judecatorii, tribunale, curti de apel) statistica de mai sus include un numar de 531 posturi de judecator alocate suplimentar, in urma rectificarii bugetare din august 2003, 121 posturi de judecator de la ICCJ, 104 posturi de judecator preluate de la Curtea de Conturi, in urma revizuirii Constitutiei din 2003. Instanta Numar Numar Numar NumarJudecatori Numar judecatori pe sexe posturi posturi judecatori definitivi Feminin Masculin judecator ocupate stagiari 1828 1273 725 100 1 1827 1273 725 100 1265 891 496 62 563 382 229 38 1395

Judecatorii 2170 Tribunale Curti apel de 747

Inalta 121 Curte de Casatie si Justitie Total 4433

3926

3925

2714

1212

Ca urmare a rectificarii bugetare pe anul 2003, prin Ordonanta Guvernului nr. 87 din 28.08.2003 (MO nr. 623/31.08.2003), Ministerului Justitiei i-au fost alocate suplimentar 1626 de posturi, din care 1597 au fost repartizate instantelor judecatoresti, dupa cum urmeaza: 531 posturi de judecator, 599 posturi de grefier; 289 posturi de functionar public (56 de posturi de functionar public destinate birourilor de informare publica prevazute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si 233 de posturi de informatician) si 178 posturi de personal contractual. In vederea ocuparii posturilor vacante de judecator, alocate suplimentar, la nivelul judecatoriilor, au fost organizate 2 concursuri nationale (in noiembrie 2003 si februarie 2004), la care au putut participa persoanele care aveau o vechime in functii de specialitate juridica de minimum 5 ani. In urma desfasurarii acestor concursuri, au fost admisi 138 de candidati. La nivelul instantelor de control judiciar, posturile vacante de judecator, alocate suplimentar, au fost ocupate prin examenul de promovare din sesiunea noiembrie-decembrie 2003, urmand ca, in perioada mai- iunie 2004, sa se desfasoare un nou examen de promovare. Posturile vacante de grefier si de personal contractual, alocate suplimentar, au fost ocupate integral, prin concursuri, organizate la nivelul curtilor de apel. Posturile vacante de functionar public nu au fost ocupate integral, in prezent fiind in curs de derulare concursuri, la nivelul fiecarei curti de apel, in vederea ocuparii posturilor vacante de functionar public informatician. Inainte de suplimentarea numarului de posturi, proportia dintre numarul judecatorilor si cel al grefierilor era de 1,27 grefieri/judecator. In prezent sunt angajati 5.372 grefieri la instantele judecatoresti din care 461 la curtile de apel, 4312 posturi la tribunale si judecatorii, proportia judecator - grefier fiind 1, 24 grefieri/judecator. 57

Posturile de procuror si personal auxiliar de specialitate : Nivelul parchetului Procurori Personal auxiliar de specialitate (grefier, grefier-dactilograf, agent procedural, tehnician criminalist si arhivar registrator) Posturi vacante 37 Posturi prevazute 183 Posturi ocupate 133 Posturi vacante 50

Posturi prevazute PICCJ (Parchetele de pe 248 langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) PCA (Parchetele de pe 282 langa curtile de apel) PT (Parchetele de pe 645 langa tribunale) PJ (Parchetele de pe 1300 langa judecatorii) TOTAL MIN. PUBLIC c. 2475

Posturi ocupate 211

271 592 1017 2091

11 53 283 384

151 368 696 1398

142 328 663 1266

9 40 33 132

Volumul de activitate

In trimestrul IV al anului 2003 si in trimestrul I al anului 2004, media numarului de dosare repartizate unui judecator la judecatorie a fost de 355 cauze, la tribunal 204 cauze, la o curte de apel - 141 cauze. Media la nivel national a fost de 270 cauze pe judecator. Volumul cauzelor solutionate la nivel national si durata medie de solutionare : Instante Tipuri cauze de Durata medie civile comerciale penale Contencios administrative d. 7,3 luni 6,1 luni 6,1 luni Numar de Durata cauze/tara medie 286770 32806 123422 7,6 luni 7,5 luni 6,1 luni 7,1 luni Numar de Durata cauze/tara medie 19874 67885 14404 8110 6,5 luni 6,3 luni 6 luni 6,4 luni Numar de cauze/tara 3570 2154 628 4887 Judecatorii Tribunale Curti de apel

Salarizarea magistratilor si personalului auxiliar din justitie

In perioada septembrie 2003- iunie 2004, salariile magistratilor si ale personalului auxiliar din justitie, au crescut, dupa cum urmeaza: cu 9% incepand cu data de 1 octombrie 2003, fata de nivelul din luna septembrie 2003 (in baza Ordonantei de Urgenta nr. 177 din 6.12.2002, MO nr. 924/ 18.12.2002 si aprobata prin Legea nr. 347 din 10.07.2003, MO nr. 525/22.07.2003) cu 6% incepand cu 1 ianuarie 2004, fata de nivelul din luna decembrie 2003 (in baza Ordonantei de Urgenta nr. 123 din 11.12.2003 (MO nr. 919/22.12.2003) privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar,) 58

Potrivit aceleasi Ordonante, incepand cu 1 octombrie 2004, salariul judecatorilor urmeaza sa creasca cu 6 % fata de nivelul lunii septembrie 2004. Sporul de 30% din salariu, de care beneficiau procurorii si judecatorii din completele specializate in solutionarea cauzelor privind coruptia a crescut la 40% din salariu, in urma intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta nr. 24 din 21.04.2004 (MO nr. 365/ 27.04.2004) privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei. Nr. crt. 0 1
EURO

2
EURO

3
EURO

4
EURO

5
EURO

6
EURO

Octombrie 2003 venit (lei)/EUR Brut lei Net lei 1 2 3 Judecator Curte de 38.009.810 21.498.280 Apel 937 530 Judecator Tribunal 35.025.090 19.841.756 peste 6 ani vechime 863 489 Judecator Tribunal 30.700.680 16.846.740 4-6 ani vechime 757 415 Judecator 28.020.060 16.311.010 Judecatorie peste 4 ani vechime 691 402 Judecator 26.801.900 15.734.337 Judecatorie 2-4 ani vechime 661 388 Judecator stagiar 1- 18.274.650 11.487.775 2 ani vechime 450 283

Functia

Mai 2004 venit (lei)/EUR Brut lei Net lei 4 5 40.290.400 22.788.177 990 37.126.570 912 32.542.720 800 29.701.263 730 28.410.010 698 19.371.139 476 560 20.631.694 507 18.656.094 458 17.245.898 424 16.605.119 408 12.119.946 298

Personalul auxiliar Nr. crt. 1

EURO

Functia

Septembrie (lei)/EUR Brut lei (studii 16.377.674 Curte

2003venit Iunie 2004venit (lei)/EUR Net lei 10.538.492 260 9.820.546 242 8.903.464 219 9.641.548 238 8.957.403 59 Brut lei 17.361.735 427 15.972.390 392 14.197.680 349 15.625.765 384 14.375.340 Net lei 11.260.778 277 10.399.675 256 9.153.472 225 9.940.820 244 9.325.740

Grefier superioare) Apel

404 Grefier (studii 15.067.080 superioare) Tribunal EURO 371 3 Grefier (studii 13.392.960 superioare) Judecatorie EURO 330 4 Grefier (studii 14.740.320 medii) Curte Apel EURO 363 5 Grefier (studii 13.560.750 medii) Tribunal 2

EURO

334 Grefier (studii 12.054.000 medii) Judecatorie EURO 297 6 B.

221 8.148.070 201

353 12.778.080 314

229 8.690.181 214

Imbunatatirea infrastructurii instantelor

a. Date privind sediile si infrastructura instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea In perioada de referinta s-au finalizat lucrarile de reparatii capitale la un numar de 4 instante (Judecatoria Odorheiu Secuiesc, Judecatoria Intorsura Buzaului, Judecatoria Targu Secuiesc, Tribunalul Constanta) si s-au dat in folosinta 2 sedii noi de instante (Tribunalul Giurgiu si Tribunalul Caras Severin). De altfel, in anul 2003 de la bugetul de stat a fost alocata suma de 209.500.000 mii lei (aproximativ 5,7 milioane Euro) pentru finalizarea reparatiilor capitale la 7 sedii de instante, finalizarea a 2 sedii noi de instante precum si a tronsonului II al blocului V53 destinat locuintelor de serviciu pentru magistrati. De asemenea, au fost pus in functiune Centrul de Diagnostic si Tratament pentru personalul din justitie. Pentru anul 2004, pentru investii s-au alocat de la bugetul de stat fonduri in valoare de 515.802.000 mii lei (aproximativ 13 MEuro), din care 489.802.000 mii lei au fost alocate pentru finalizarea lucrarilor de reparatii capitale, amenajarea de sedii noi de instante si continuarea lucrarilor de reparatii si investitii cu termen de finalizare dupa anul 2004. Pentru imbunatatirea infrastructurii instantelor din Bucuresti vor continua lucrarile de consolidare a Palatului de Justitie si se executa lucrarile de amenajare a noului sediu al Curtii de Apel. La nivelul parchetelor de pe langa instantele judecatoresti, s-au efectuat cheltuieli pentru reparatii curente si reparatii capitale in suma totala de 1.180.489 Euro in 81 locatii, precum si cheltuieli cu investitii in valoare de 1.362.090 Euro la 15 locatii. Pentru dotarea instantelor judecatoresti si a Ministerului Justitiei, constand in achizitionarea de mobilier, tehnica de calcul si birotica, s-au cheltuit in anul 2003 39.000.000 mii lei, iar pentru anul 2004 este prevazuta suma de 21.373.000 mii lei (aproximativ 533,325 Euro) in vederea dotarii salilor de sedinta de la instantele judecatoresti cu aparatura audio-video, pentru efectuarea inregistrarilor impuse de modificarile Codului de Procedura Penala. Pentru dotarea parchetelor de pe langa instantele judecatoresti, in perioada de referinta, au fost achizitionate bunuri necesare desfasurarii in conditii optime a activitatii in 26 de parchete (la nivel de tribunale) precum si la nivelul Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie in valoare totala de 193.401 Euro. b. Dotare cu echipamente IT si introducerea Sistemului de Management Integrat al Dosarelor La nivelul celor 17 instante judecatoresti si al celor 17 parchete care au beneficiat de echipamente IT in cadrul proiectului Phare 2000 au fost instalate integral echipamentele, au fost realizate retele de cablare structurata, Sistemul Management Integrat al Dosarelor fiind instalat in toate locatiile mentionate. In plus, Sistemul de Management Integrat a fost instalat in alte locatii care aveau in dotare echipamente IT: 8 instante (Tribunalele Arges, Vaslui, Botosani, Maramures, Salaj, Bistrita Nasaud, Cluj si Judecatoria Pitesti) si 21 de parchete (Parchetele de pe langa Curtile de Apel: Alba Iulia; Bacau, Iasi, Oradea, la Parchetele de pe langa Tribunalele: Bihor, Cluj; Constanta, Galati, Iasi, Pitesti, Prahova, Suceava, Timis si la Parchetele de pe langa Judecatoriile Cluj; Constanta; Galati; Iasi; Pitesti; Ploiesti; Suceava; Timisoara). Din totalul de 38 de parchete, unde Sistemul de Management Integrat este instalat, programul este exploatat curent in 31 de locatii. 60

In perioada de referinta a fost data in exploatare reteaua de comunicatii WAN a sistemului judiciar, aceasta infrastructura fiind implementata la nivelul Ministerului Justitiei, a tuturor curtilor de apel si tribunalelor, 41 de judecatorii, 4 birouri de carte funciara, Directia Generala a Penitenciarelor si a tuturor unitatilor sistemului penitenciar. Pentru a asigura la nivelul instantelor, buna functionare a echipamentelor IT achizitionate si a aplicatiei software pentru managementul dosarelor, numarul de posturi de informaticieni a fost suplimentat cu 233, astfel incat la nivelul fiecarei curti de apel sa existe un numar de minimum 3 informaticieni, iar la nivelul fiecarui tribunal minimum 5. In curtile de apel si tribunalele cu volum mare de activitate, numarul posturilor disponibile este superior, ajungand pana la 15-17. Concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de informaticieni din instante sunt in curs de desfasurare. De asemenea, in perioada de referinta a fost elaborata la nivelul Ministerului Justitiei, Strategia de Informatizare a Sistemului Judiciar, in care sunt evidentiate obiectivele majore privind procesul de informatizare si costurile atingerii acestora. Strategia de Informatizare se refera la dezvoltarea unui sistem informatic ce se va implementa in toate unitatile care contribuie la realizarea actului juridic. La randul sau, Ministerul Public a detaliat masurile care privesc parchetele din Romnia intr-un material propriu, implementarea acestor masuri fiind asigurata de catre Directia Informatica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. c. Progrese in domeniul publicitatii imobiliare Sistemul informatic de carte funciara, componenta a proiectului Bancii Mondiale privind sistemului cadastrului general si al publicitatii imobiliare va fi instalat in 34 de Birouri de Carte Funciara (BCF), localizate in Bucuresti si in judetele Dambovita, Mures, Prahova, Constanta, Dolj si Buzau. Pana la data de 1 iunie 2004, pentru fiecare BCF din proiect au fost realizate urmatoarele: Retelele locale de date; Echipamentele hardware (servere, statii de lucru, imprimante, scanner-e, surse neintreruptibile), echipamentele de comunicatii (switch-uri, dulapuri de comunicatii, modulele de conectare) au fost distribuite si instalate; Produsele software de baza (sisteme de operare server si statii de lucru, antivirus, driver-e pentru imprimante si scanner-e, soft sursa neintreruptibila) au fost instalate pe echipamentele hardware; Comunicatia de date intre BCF-uri precum si cu sediul central din Ministerul Justitiei a fost instalata pentru locatiile pilot (Bucuresti, locatia din str. Eugen Carada nr. 6, Targoviste si Targu Mures) fiind testat accesul de la distanta la baza de date. Au fost organizate cursuri de instruire a informaticienilor din cadrul Ministerului Justitiei precum si a celor din instantele din teritoriu, in ceea ce priveste administrarea produselor hardware si software instalate;

Bunuri mobile achizitionate de la inceputul proiectului au fost destinate unui numar de 170 de birouri de carte funciara, incluzand mobilier de arhiva, mobilier de birou, echipamente de birotica, alarme antiincendiu si antiefractie in valoare totala de aproximativ 15,5 miliarde lei. C. Schimbari in structura administrativa a Ministerului Justitiei Prin Hotararea Guvernului nr. 1040 din 28.08.2003 (MO nr. 640/9.09.2003) a fost modificata Hotararea Guvernului nr.736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei numarul de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Justitiei a fost stabilit la 367, fiind suplimentat cu 10 si numarul de posturi din cadrul Institutului National al Magistraturii. 61

Prin Hotararea Guvernului nr. 637 din 29.04.2004 (MO nr. 417/11.05.2004) au fost reglementate competentele Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie (DGPA), ca structura specializata cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Justitiei. DGPA a fost creata prin reorganizarea Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie, care a fost desfiintat. Principalele atributii ale DGPA sunt: cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor la adresa sigurantei nationale, a faptelor sau evenimentelor cu consecinte periculoase in randul efectivelor de detinuti, precum si a oricaror situatii sau imprejurari din care pot rezulta asemenea pericole; identificarea persoanelor aflate in detinere care au avut legaturi cu organizatii sau grupari teroriste; identificarea persoanelor aflate in detentie care intentioneaza organizarea unor actiuni violente in penitenciare sau indreptate impotriva personalului administratiei penitenciare; prevenirea oricaror actiuni de destabilizare a mediului penitenciar. Sistemul penitenciar Infrastructura si personalul sistemului penitenciar Potrivit H.G. nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, modificata, Directia Generala a Penitenciarelor (DGP) este o institutie subordonata Ministerului Justitiei, finantata din subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii si care functioneaza in baza regulamentului propriu de organizare si functionare, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2936/C/2003. In prezent, in subordinea DGP se afla: 35 penitenciare; 3 centre de reeducare pentru minori; 6 spitale penitenciar; Scoala de Administratie Penitenciara Targu Ocna; Baza de Aprovizionare, Gospodarire si Reparatii Bucuresti. In conformitate cu Strategia de reforma a sistemului judiciar si cu programul de activitati, s-a actionat in vederea evaluarii sistemului penitenciar prin prisma standardelor europene si perfectionarii activitatii, prin: reevaluarea sarcinilor si competentelor structurilor si posturilor existente la nivelul aparatului central, astfel ca, dintr-un numar de 266 posturi prevazute la nivelul DGP, au fost radiate si redistribuite in alte unitati 40 de posturi; elaborarea si aprobarea unui nou regulament de organizare si functionare a DGP (ordinului ministrului justitiei nr. 2936/15.10.2003). DGP, ca aparat central, dispune de un numar de 228 posturi. Conducerea Directiei generale este asigurata de un director general si un loctiitor sef. In statele de organizare ale unitatilor din structura DGP, la 10.03.2004, era prevazut un numar total de 13.471 posturi, din care 12.554 posturi erau incadrate, reprezentand un procent de 93,25%. Pentru derularea activitatilor de formare si perfectionare a personalului, DGP a avut in vedere adaptarea programelor de pregatire la cerintele normelor si practicii europene, precum si la perspectiva demilitarizarii. Formarea profesionala se desfasoara in doua planuri: pregatirea de baza si formarea continua. Formarea de baza a personalului se realizeaza prin scolarizare si cursuri de initiere. Formarea continua se realizeaza prin programe la nivelul unitatilor si prin perfectionarea pregatirii profesionale cu scoatere din activitatea profesionala. Pentru reformarea sistemului penitenciar, demilitarizarea personalului din cadrul acestui sistem, crearea unui statut special pentru personalul care functioneaza in penitenciare, avand in vedere responsabilitatile si riscurile speciale la care sunt supusi acesti functionari a fost initiat proiectul Legii privind statutul functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare: proiectul de lege a fost adoptat de Senat si se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor. E. Activitatea de reintegrare sociala si de supraveghere 62

D.

In ceea ce priveste activitatea de reintegrare sociala si de supraveghere, aceasta este organizata la nivelul a 41 de servicii de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate care functioneaza pe langa cele 41 de tribunale din fiecare judet. In cadrul acestor servicii lucreaza un numar de 161 de consilieri de reintegrare sociala si supraveghere si un inspector de reintegrare sociala si supraveghere la nivelul Directiei de reintegrare sociala si supraveghere. Consilierii de reintegrare sociala sunt absolventi ai facultatilor de asistenta sociala, psihologie, sociologie, pedagogie, teologie, medicina, drept sau a unor forme de invatamant postuniversitar in domeniul reintegrarii sociale a infractorilor si supravegherii acestora, ai cursurilor de reintegrare sociala si supraveghere organizate de Ministerul Justitiei ori ai unei forme de invatamant postuniversitar in acest domeniu. In evidenta celor 41 servicii de reintegrare sociala si supraveghere (decembrie 2003) se afla 7281 persoane. Potrivit obiectivelor cuprinse in Strategia de reforma a sistemului judiciar, in domeniul reintegrarii sociale si supravegherii, s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste dezvoltarea de parteneriate adecvate pentru derularea activitatilor de reintegrare sociala si supraveghere, in functie de nevoile identificate3. In functie de principalele arii de activitate, conform atributiilor legale ale serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, situatia statistica se prezinta astfel : Referate de evaluare : au fost efectuate 3442 referate de evaluare, la cererea instantelor de judecata si/sau a organelor de urmarire penala, reprezentnd 47% din totalul activitatilor. Supravegherea persoanelor in comunitate: 3175 de persoane s-au aflat sub supravegherea serviciilor, reprezentnd 44% din totalul activitatilor. Asistenta si consilierea persoanelor aflate in supraveghere: au fost desfasurate activitati de asistenta si consiliere pentru 269 persoane condamnate, reprezentnd 8,47% din totalul persoanelor condamnate aflate in supravegherea serviciilor. Asistenta si consilierea detinutilor, inainte si dupa punerea in libertate: au fost desfasurate activitati de asistenta si consiliere pentru 664 de detinuti sau fosti detinuti, reprezentnd 9% din totalul persoanelor aflate in evidenta serviciilor. Activitatea de executare a hotararilor civile

F.

Prin Hotararea Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti nr. 5 din 19.03.2004 (MO nr. 301/6.04.2004) pentru aprobarea Tabloului executorilor judecatoresti pe anul 2004, numarul total al executorilor judecatoresti a fost stabilit la 334.

Masuri anticoruptie
Cadrul legislativ

In perioda de referinta au fost initiate si derulate colaborari nationale si internationale cu: Liga pentru apararea drepturilor omului (LADO) - elaborarea si publicarea unui Ghid juridic al persoanelor condamnate aflate in supravegherea serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, finalizat in martie 2004; Centrul de resurse juridice (CRJ) - imbunatatirea sistemului de justitie juvenila si protectie a victimelor infractiunilor - justitia restaurativa, posibil raspuns la infractionalitatea juvenila (program in curs de derulare, in prezent, existand doua centre de justitie restaurativa la Bucuresti si Craiova; Reforma penala internationala (PRI) - dezvoltarea politicii penale privind executarea pedepsei muncii in folosul comunitatii in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (proiectul este in curs de derulare); Comitetul Helsinki din Olanda - Proiectul MATRA - Introducerea probatiunii in Bucuresti (finalizat in primul trimestru 2004) In prezent, se afla in discutie varianta finala a unui nou proiect MATRA 2004 2006 Reintegrarea sociala a delincventilor minori, avand ca obiectiv adaptarea si implementarea in activitatea serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere a unui numar de 3 programe de lucru cu infractorii si a unui program privind munca neremunerata in folosul comunitatii, precum si pregatirea consilierilor de reintegrare sociala si supraveghere in vederea aplicarii acestor programe.

63

Legea de revizuire a Constitutiei (MO nr. 669/22.09.2003) restrange regimul imunitatilor parlamentare in sensul ca, pentru infractiunile comise in timpul mandatului, dar care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate, deputatii si senatorii pot fi urmariti penal si judecati. Acestia nu pot fi insa perchezitionati, retinuti sau arestati fara aprobarea Camerei in care isi exercita mandatul. Prin Legea nr. 7/2004 (MO nr 157/23.02.2004) a fost aprobat Codul de conduita al functionarilor publici, prin care coordonarea si controlul aplicarii normelor generale de conduita profesionala revine Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Dispozitiile Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici a fost modificata prin OUG nr. 24/2004 (MO nr. 365/27.04.2004) aprobata de Legea nr. 126/2004, astfel: obligatia depunerii declaratiei de avere a fost extinsa la persoanele care candideaza la functia de presedinte al Romaniei, deputat, senator, consilier judetean, consilier local sau primar; exista obligatia declararii depozitelor si conturilor curente a caror valoare depaseste 5000 de euro; pentru bunurile imobile se va declara tara in care acestea sunt situate, iar pentru cele mobile, denumirea, marca, numarul de bucati, anul de fabricatie si al dobindirii precum si modalitatea de achizitionare.

HG nr. 438 din 23.03.2004 (MO nr.314/9.04.2004) pentru aprobarea Codului de etica si deontologie al politistului; Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.S/177 din 08.04.2004 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si desfasurarea testelor de fidelitate si integritate profesionala a personalului Ministerului Administratiei si Internelor, in vigoare de la 01.05.2004. aprobarea Planului de actiune impotriva coruptiei in randul personalului MAI, nr.0386.006 din 09.01.2004. elaborarea proiectului Statutului comisarului din Garda Financiara care se afla in faza de avizare ministeriala

Proiectul noului Cod Penal, a fost adoptat de catre Camera Deputatilor si de catre Comisia juridica a Senatului, urmand a fi discutat in plenul Senatului. Proiectul preia infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si prevede raspunderea penala a persoanelor juridice (art. 472), conditiile de sanctionare a acestora, precum si pedepsele aplicabile. Totodata, este de subliniat, in acest context, ca Romania este parte la Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia, la Conventia civila europeana privind combaterea coruptiei, la Conventia Europeana privind spalarea banilor, cercetarea, depistarea si confiscarea produselor infractiunii. Romania este parte la Conventia ONU impotriva crimei organizate transnationale si la protocoalele acesteia. La 9 decembrie 2003, Romania a semnat Conventia ONU impotriva Coruptiei, printre ale carei tari initiatoare s-a aflat. La 21 aprilie 2004, Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala a Consiliului europei privind coruptia, adoptat la Strasbourg, la 15 mai 2003. Implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2001-2004

64

Ministerului Justitiei are sarcina, incepnd din septembrie 2003, de a monitoriza implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie care cuprinde ansamblul normelor, documentelor de strategie si planurilor de actiune anticoruptie adoptate de Guvernul Romniei4 Mijloace pentru implementarea Stategiei Nationale Anticoruptie: 1. Baza de date constituita prin centralizarea informatiilor din: Rapoartele saptamnale de progres comunicate Ministerului Justitiei de toate ministerele si agentiile guvernamentale; Situatiile statistice, analizele, studiile, cercetarile, evaluarile si prognozele comunicate de instante, parchete si Institutul National de Criminologie; Rapoartele, studiile, analizele, recomandarile organismelor si institutiilor internationale, ONG-uri, presa etc. 2. Intalniri cu coordonatorii programelor sectoriale de la nivelul ministerelor si agentiilor guvernamentale (periodic si, incepnd cu octombrie 2003, cel putin o data pe luna) 3. Sesiunile Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii periodic. 4. Prezentarea, saptamanal, in sedinta de guvern, de catre ministrul justitiei, a rapoartelor de progres privind masurile adoptate la nivel central si local in domeniul prevenirii coruptiei. Cnd este cazul, sunt formulate propuneri concrete privind masuri administrative sau legislative. 5. Intocmirea si publicarea Raportului de progres anual anticoruptie in prezent la nivelul Ministerului Justitiei se centralizeaza datele pentru intocmirea raportului. O prima forma a acestuia a fost analizata in sedinta Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii din 10 februarie 2004. 6. Prezentarea pe pagina web a Guvernului a aspectelor de progres cuprinse in rapoartele saptamnale. Anul 2004 - ultimul an de aplicare a Programului National de Prevenire a Coruptiei reprezinta etapa finala a realizarii intregului cadru institutional si legislativ anticoruptie planificat in 2001, precum si anul elaborarii si definitivarii unei noi Strategii nationale anticoruptie multianuale. Din octombrie 2003, Ministerul Justitiei realizeaza pe baza datelor transmise de institutiile publice, o evaluare cantitativa si calitativa a eficientei masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, inaintnd Guvernului rapoarte saptamnale asupra progreselor inregistrate in implementarea componentelor Strategiei Nationale Anticoruptie 2001 2004 (SNA). In mai 2004, Ministerul Justitiei a realizat o inventariere a modului de indeplinire a obiectivelor prevazute in SNA 2001 2004, sub forma unui Raport Structurat de Implementare. In vederea simplificarii activitatii de monitorizare si evaluare a progreselor obtinute in realizarea obiectivelor cuprinse in Strategia Nationala Anticoruptie, in cadrul sedintei de Guvern din data de 19 mai 2004 s-a hotarat adoptarea unui format electronic unic de prezentare a Raportarilor Integrate Saptamanale de Progres (RISP), care contine informatii furnizate de 31 de institutii publice, reduce semnificativ volumul de munca si permite pe baza unor indicatori cantitativi si calitativi cuantificabili, obtinerea unui feedback eficient, oferind in acelasi timp transparenta procesului decizional. Dezvoltari institutionale in domeniul combaterii coruptiei
- Programul Naional de Prevenire a Coruptiei si Planul National de Actiune mpotriva Coruptiei pentru perioada 2001 2004 adoptate prin HG 1065/2001; - Masurile de accelerare a aplicrii Strategiei Nationale Anticoruptie domenii prioritare Justitia, Administratia Public, Mediul de afaceri si Transparenta adoptate n sedinta de Guvern din 12 decembrie 2002; - Programul de aplicare a Legii nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, adoptat prin HG nr. 504/2003 (MO nr. 301/06.05.2003). Rolul central este deinut de Programul National de Prevenire a Coruptiei 2001-2004, care constituie prima strategie nationala anticoruptie global, integrata, pluridisciplinara orientata spre actiuni care vizeaz cauzele si nu efectele coruptiei.
4

65

Prin OUG nr. 11/ 23.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004) privind stabilirea unor masuri de restructurare a Guvernului, competentele Corpului de Control al Guvernului in ceea ce priveste coordonarea luptei antifrauda si protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene au fost preluate de Ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar. Prin Decizia primului ministru nr. 43/4/26.03.2004, a fost infiintata in cadrul Cancelariei Primului Ministru, Departamentul de Inspectie si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare, ca punct unic de contact cu OLAF, avand ca principale atributii : verificarea notificarilor referitoare la conflictele de interese, conform legii 116/2003; asigurarea coordonarii luptei antifrauda si protejarea intereselor financiare ale UE in Romania.

In scopul consolidarii independentei PNA, OUG nr. 24/2004 (MO nr. 365/27.04.2004), aprobata de Legea nr. 126/2004. a modificat OUG nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, astfel: rolul procurorului general al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a coordona activitatea PNA a fost definit in mod strict, fiind limitat doar la indrumari cu caracter general referitoare la masurile care vor fi luate pentru prevenirea si combaterea coruptiei, precum si solicitarea de informari privind activitatea institutiei; procurorul general al PNA devine ordonator principal de credite. Bugetul PNA a fost suplimentat cu un depozit de 20 miliarde lei (aprox. 0.5 MEURO), anual, la dispozitia procurorului general al PNA, pentru actiuni privind constatarea infractiunilor flagrante de coruptie. a fost modificata procedura de numire a ofiterilor de politie judiciara si expertilor din cadrul PNA (acestia vor fi numiti de procurorul general al PNA, si nu de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cum prevedea actul normativ inainte de modificare) a crescut numarul personalului PNA cu 94 posturi.

Totodata, au fost modificate criteriile de competenta a PNA: PNA este competent indiferent de statutul persoanei daca prejudiciul are o valoare de cel putin echivalentul in lei a 10.000 Euro sau s-a realizat o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati sau institutii publice sau alte persoane juridice sau daca valoarea sumei sau a bunurilor care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decit echivalentul in lei a 3000 de euro; S-au eliminat diferentele de competenta intre procurorii anticoruptie de la centru si cei din teritoriu. A fost largita sfera persoanelor asupra carora PNA are atributii de investigare.

Ordinul nr. 1/9.01.2004 al Procurorului General al PNA pentru aprobarea structurii si organizarii aparatului PNA prevede infiintarea a trei noi compartimente de activitate operativa: Biroul de combatere a Comunitatilor Europene infractiunilor impotriva intereselor financiare ale

Serviciul pentru combaterea infractiunilor de crima organizata si coruptie Serviciul de anchete speciale care efectueaza urmarirea penala in cauze privind infractiuni de coruptie comise de demnitari cu rang inalt si de magistrati

Situatia personalului operativ al PNA la data de 24.05.2004 66

Nr. Categorie crt depersonal

Total posturi aprobate, pana la intrarea in vigoare a OUG 24/2004

Total Total posturi ocupate la Total posturi ocupate la Total posturi nivel central nivel teritorial posturi ocupate vacante

total 1 2 Procurori Ofiteri de politie judiciara Specialisti TOTAL 98 150 93 130 47 66

din care numiti delegati 38 66 9 0

total 46 64

din care numiti delegati 36 64 10 0 5 20

35 283

32 255

21 134

21 125

0 9

11 121

11 111

0 10

3 28

Din punctul de vedere al volumului de cauze repartizate unui procuror anchetator (nu toti procurorii sunt implicati direct in anchete, o parte din procurori desfasoara activitati de judiciar, de analiza a datelor, de asistenta judiciara internationala, s.a.), dupa infiintarea Parchetului National Anticoruptie (01 septembrie 2002), situatia se prezinta astfel: 01 septembrie 2002 31 decembrie 2002 - 45 de procurori anchetatori din cadrul PNA au avut spre solutionare 2827 de dosare privind fapte de coruptie si conexe coruptiei, deci, unui procuror i-au fost repartizate, in medie, 63 de dosare avnd o complexitate crescuta fata de perioada anterioara 2003 58 de procurori anchetatori din cadrul PNA au avut spre solutionare 2229 de dosare privind fapte de coruptie si conexe coruptiei, in medie, unui procuror fiindu-i repartizate 40 de dosare 01 ianuarie 2004 01 aprilie 2004 58 de procurori anchetatori au avut spre solutionare 1115 dosare privind fapte de coruptie si conexe coruptiei, unui procuror fiindu-i repartizate, in medie, 20 de dosare.

Prin Ordinul nr. 1/9.01.2004 al Procurorului General al PNA, in cadrul acestei institutii s-a creat Biroul pentru combaterea fraudei impotriva intereselor financiare ale UE. De la crearea sa, Oficiul a inregistrat 13 cazuri de infractiuni de frauda impotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene. Dintre acestea, 6 au fost notificari ale OLAF, transmise prin Corpul de Control al Guvernului. Din aceste cazuri, 4 au fost solutionate, unul prin trimitere in judecata (pentru infractiunea de schimbare a destinatiei fondurilor comunitare, cu un prejudiciu de 40 000 de Euro), si 3 prin solutii de neincepere a urmaririi penale. Celelalte 9 cazuri sunt in curs de investigare. In investigarea tuturor cazurilor, PNA a beneficiat de sprijinul OLAF. Prin OUG nr.11/23.03.2004 (MO 266/25.03.2004) privind unele masuri de restructurare in cadrul administratiei publice centrale, s-a creat ca unic punct de contact cu OLAF, in cadrul cancelariei primului ministru, Departamentul de Inspectie si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare; acesta notifica PNA asupra cazurilor de frauda privind fondurile comunitare. 67

In vederea prevenirii luptei impotriva coruptiei de o maniera unitara, coordonata si structurata la nivel national si territorial si pentru elaborarea periodica si riguroasa a rapoartelor de monitorizare si pentru implementarea acestora, a fost constituit un Grup interministerial coordonat de Ministerul Justitiei care analizeaza periodic si intocmeste rapoarte care contin activitatile realizate in fiecare sector, identificand, de asemenea, alti factori de risc. In prezent, aceste rapoarte sunt centralizate de Ministerul Justitiei. Prin HG nr. 637/2004 (MO nr. 417/11.05.2004) a fost creata Directia Generala de Protectie si Anticoruptie, structura specializata aflata in subordonarea Ministerului Justitiei, prin reorganizarea Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie. In conformitate cu art. 6, par. 3, DGPA desfasoara activitati operative in vederea sprijinirii investigatiilor referitoare la comiterea faptelor de coruptie. La 1 martie 2004, a fost infiintat Oficiul National Central pentru combaterea contrafacerii de monede, carduri de credit si cecuri de calatorie. H.G. nr. 366/2004 (MO nr. 256/23.03.2004) privind organizarea si functionarea Autoriatii Nationale a Vamilor stabileste structurile cu atributii in prevenirea faptelor de coruptie in randul personalului vamal: Serviciul Verificari Interne, Directia Supraveghere Vamala, Serviciul Audit Intern. De asemenea a fost adoptata Legea nr.132/21.04.2004 (MO nr. 372/28.04.2004) pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.91/2003 privind organizarea si functionarea Garzii Financiare. Cooperarea institutionala si parteneriate Relatia dintre PNA, organele de politie si celelalte organe ale statului cu atributii de control Cooperarea intre Parchetul National Anticoruptie si organele statului cu atributii de control administrativ (Cancelaria Primului Ministru, Garda Financiara, Autoritatea Nationala de Control, Autoritatea Nationala a Vamilor, s.a.) se desfasoara in conformitate cu disp. art. 14 din OUG nr. 43/2002 conform carora organele de control au obligatia sa sesizeze PNA cu privire la orice date sau informatii din care rezulta savrsirea uneia dintre infractiunile aflate in competenta acestui parchet. Aceeasi obligatie revine si celorlalte servicii si organe specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor. Nici unul din organele mentionate mai sus nu are atributii de efectuare a urmaririi penale in cauze de coruptie. Raporturile dintre PNA si fortele de politie aflate in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor (altele, deci, decat politia judiciara a PNA) se intemeiaza, de asemenea, pe obligatia acestora de a comunica PNA informatiile pe care le detin in legatura cu savarsirea faptelor de coruptie de competenta acestui parchet. Totodata, PNA coopereaza cu Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, care, in masura in care obtine date cu privire la savarsirea unor infractiuni de coruptie, efectueaza documentarea lor si sesizeaza prin nota informativa PNA. Cooperarea intre PNA si DGIPI se materializeaza si in sprijinul tehnic acordat de structura mentionata a MAI la organizarea unor operatiuni de constatare a infractiunilor flagrante in cauzele instrumentate de PNA. In concluzie, nu exista suprapunere de competente intre PNA si nici un alt organ al statului cu atributii de control administrativ sau de urmarire penala. Parteneriatul dintre institutiile romanesti competente, precum si intre acestea si organizatii ale societatii civile, in domeniul combaterii coruptiei s-a dezvoltat in perioada de referinta: Garda Financiara coopereaza cu toate entitatile din cadrul Autoritatii Nationale de Control 68

Garda Financiara a incheiat protocoale de colaborare cu Autoritatea Rutiera Romana si cu Oficiul National al Registrului Comertului La 3 februarie 2004, au fost semnate acorduri de colaborare intre Transparency International Romnia, Parchetul National Anticoruptie, Autoritatea Nationala pentru Control si Societatea Romana de Radiodifuziune. Acordurile au stabilit termenii colaborarii dintre Centrul de Asistenta Anticoruptie pentru Cetateni si autoritatile competente in combaterea actelor de coruptie si in informarea si educarea cetatenilor despre mijloacele legale pe care le pot folosi pentru a nu deveni victime ale faptelor de coruptie. Centrul de Asistenta Anticoruptie acorda, incepnd de la 1 februarie 2004, consultanta juridica gratuita pentru cetatenii care se confrunta cu fapte de coruptie Ministerul Justitiei, in parteneriat cu Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, desfasoara la nivelul intregii tari un Program care are ca obiectiv implicarea societatii civile impreuna cu autoritatile publice in combaterea actelor de coruptie (Drepturile omului si combaterea coruptiei). Pana in prezent componentele programului s-au desfasurat in sase centre pilot extinzndu-se in semestrul I al anului 2004 la inca sase orase. La acest program participa reprezentanti ai autoritatilor publice locale, parchet, justitie, politie, vama. Cooperarea internationala in domeniul combaterii coruptiei In aprilie 2004 au fost definitivati termenii de referinta ai proiectului pilot ce se va derula de catre autoritatile romane impreuna cu OECD (obiectiv din cadrul Agendei de prioritati a Guvernului - To do list). Proiectul pilot, vizeaza acordarea de expertiza tehnica si asistenta din partea OECD pentru elaborarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007; stimularea implementarii cadrului legislativ privind documentele electronice si semnatura electronica; organizarea de seminarii pentru judecatori, procurori, politisti, functionari publici cu referire la instrumentele de baza promovate de OECD si consolidarea cooperarii interinstitutionale etc. La 25 noiembrie 2003, Romnia a semnat Acordul de cooperare cu EUROPOL, ratificat prin Legea nr. 197/25.05.2004. La 13 februarie 2004, a fost lansat Programul Derularea masurilor anticoruptie RO 02 / IB / JH / 07, intre autoritatile Romniei si Marii Britanii, in parteneriat cu Regatul Spaniei. La 13 februarie 2004, au fost lansate doua Proiecte de twinning privind Continuarea demilitarizarii si descentralizarii activitatilor politiei si Dezvoltarea in continuare a mecanismelor de lupta impotriva coruptiei din Ministerul Administratiei si Internelor. Proiectele vor avea o durata de 18 luni fiecare, fiind implementate de Marea Britanie, in parteneriat cu Spania. Pentru aceste proiecte Uniunea Europeana a alocat, prin Programul PHARE 2002, 750.000, respectiv 1 milion EURO. La 24 si 25 februarie, la Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe lnga Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor au avut loc seminarii dedicate pregatirii profesionale a magistratilor procurori si judecatori pe tema cooperarii judiciare internationale in domeniul combaterii coruptiei si spalarii banilor, cu accent pe EUROJUST si Reteaua Judiciara Europeana. Seminarul s-a desfasurat in cadrul Programului PHARE integrat pentru intarirea capacitatii institutiilor romanesti implicate in combaterea spalarii banilor, a finantarii terorismului si crimei organizate, program initiat in noiembrie 2003, cu o durata de 18 luni si implementat in colaborare cu Italia.

69

Astfel, in cadrul programului derulat de Initiativa Anticoruptie a Pactului de Stabilitate (SPAI) la nivel Sud Est European urmeaza sa intre in functiune o Retea de Centre de Asistenta Anticoruptie cu structuri in Romnia, FRY Macedonia si Bosnia Hertegovina, coordonata de Secretariatul Transparency International de la Berlin cu sprijinul financiar al Ministerului Federal de Externe al Germaniei (Auswrtiges Amt). Incepand cu 15.11.2003, se deruleaza Conventia de Twinning Light Phare RO 01/IB/JH-04 Intarirea capacitatilor Parchetului National Anticoruptie si crearea bazelor pentru instituirea unor instante specializate in domeniul coruptiei avnd ca partener Parchetul Special Anticoruptie din Spania. Executia conventiei se va incheia la 15.06.20045. PNA participa la Programul Phare Multi Country 2002 privind Lupta impotriva fraudelor care afecteaza interesele financiare ale Comunitatilor Europene6 Programul bilateral de cooperare a PNA cu Ambasada Marii Britanii si cu Ministerul de Interne britanic7 Desfasurarea Conventiei de twinning Optimizarea strategiei Garzii Financiare de limitare/tinere sub control a evaziunii fiscale (RO-02/IB-FI-11) in cooperare cu Ministerul Finantelor si Economiei din Grecia, incepand cu luna iunie 2004. Participarea personalului DGIPI din MAI la programe de instruire sustinute de experti din state membre UE8. Participarea la Programul PHARE twinning Dezvoltarea masurilor anticoruptie din cadrul MAI9 la 21 aprilie 2004, s-a desfasurat prima intlnire PNA - MJ OECD - Comunitatea de Afaceri (mai multe organizatii de afaceri ce activeaza in Romania) in scopul identificarii rolului si aportului sectorului privat in prevenirea si lupta impotriva coruptiei si cooperarii dintre sectorul public si privat10

Masuri pentru prevenirea, combaterea si sanctionarea actelor de coruptie La nivelul Ministerului Justitiei In 2003, Ministrul Justitiei a avizat cercetarea penala a 26 de notari publici, 7 judecatori, 4 procurori, 23 de executori judecatoresti; au fost trimisi in judecata: 9 notari, 2 procurori, 3 executori judecatoresti.
5

Din cele 10 work-shopuri prevazute sa se desfasoare n beneficiul procurorilor, ofiterilor de poliie si specialistilor PNA, au avut loc pn n prezent 8. Procurorii, ofiterii de politie judiciara i specialistii PNA care fac parte din Biroul de combatere a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunitilor Europene au participat n perioada de referin la 7 actiuni de pregatire (seminarii n tara, stagii de pregatire la Bruxelles si la sediul unor institutii cu atributii n combaterea fraudelor comunitare din unele state membre UE) 15 ofiteri de politie judiciara, procurori i analisti IT au participat la un modul de pregatire - n domeniul analizei de informatii cu valoare operativa n cauzele penale de coruptie i crima organizata. Cursul Functionarea unei unitati care are competene in lupta impotriva coruptiei, organizat in Belgia, septembrie 2003; Stagiul de Formare anticoruptie lupta impotriva coruptiei funcionarilor publici, organizat la sediul DGIPI cu participarea a doi experti din Politia Naionala Franceza. au fost selectai 10 formatori romni n urma interviurilor realizate de experi britanici; s-au desfurat seminariile Efectuarea activittilor sub acoperire i Dezvoltarea capacitatilor strategice de planificare; a fost elaborat proiectul de nfiinare a Diviziunii Anticoruptie si Standarde Profesionale n cadrul Directiei Generale Informatii si Protectie Interna (DGIPI). S-au stabilit principiile de functionare a parteneriatului i au fost stabilite directii ale unei initiative comune pentru reducerea coruptiei si dezvoltarea practicilor etice, respectiv: identificarea cauzelor si factorilor generatori de coruptie n mediul de afaceri, frauda i coruptia pe piata de capital, necesitatea consolidrii puterii acionarilor si cresterea transparentei agentului economic, pregatirea unor judecatori si procurori specializat n problemele mediului de afaceri etc. Secretariatul parteneriatului este asigurat de Centrul International de Studii Antreprenoriale.
10 9 8 7 6

70

In 2004, Ministrul Justitiei a avizat: a. cercetarea penala a 4 de notari publici, 2 judecatori, 1 procuror, 10 de executori judecatoresti;b. trimiteri in judecata: 1 judecator, 4 executori judecatoresti. In luna octombrie 2003, Ministerul Justitiei a initiat, in cooperare cu societatea civila, procesul de evaluare pe baza de chestionar a integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar. Chestionarele, cuprinzand intre 39 si 49 de intrebari, sunt adresate judecatorilor, procurorilor, personalului auxiliar de la parchete si instante, avocatilor, notarilor, executorilor judecatoresti si justitiabililor. Primele chestionare au fost completate de 3446 de judecatori, iar raportul de evaluare preliminara realizat in luna mai 2004, a fost transmis reprezentantului Comisiei Europene la Bucuresti, dat publicitatii pe pagina web [Link]. Dezbaterea publica a raportului de evaluare constituie unul dintre obiectivele Agendei de prioritati a executivului To do list. Aspectele discutate s-au referit la trasaturile generale ale sistemului judiciar, presiunile exercitate asupra judecatorilor, independenta judecatorilor, statutul social-economic al judecatorului responsabilizarea judecatorului, perceptia negativa asupra justitiei perceptia asupra aptitudinilor pe care trebuie sa le indeplineasca un judecator, relatia instantelor judecatoresti cu parchetele, relatia justitie mass-media11 Supunerea opiniei publice a celor mai importante proiecte de acte normative si masurile concrete de prevenire si combatere a coruptiei, prin publicarea acestora pe pagina de web [Link]. Au fost dezvoltate parteneriate de lupta impotriva coruptiei cu societatea civila si mediul de afaceri. Sistemul Informatic de Gestionare a Dosarelor (realizat in cadrul programului PHARE 1997) a fost instalat si este deplin functional la nivelul a 20 de instante si 31 de parchete. Aplicatia inlocuieste registrele redactate manual si gestionate la nivelul fiecarei instante, fiind un progres real pentru celeritatea actului de justitie, eliminarea unor acte de coruptie (disparitia unor acte din dosar sau inlocuirea lor va fi aproape imposibil de realizat in sistem electronic s.a.).

La nivelul Parchetului National Anticoruptie Alocare de resurse financiare. Investitii : Prin bugetul de stat pe anul 2004, PNA i-au fost alocate fonduri in valoare totala de 399.580 miliarde lei (aprox. 9,98 MEuro), astfel: Cheltuieli de personal270.660 miliarde lei (aprox. 6,76 MEuro); Cheltuieli materiale si servicii114.700 miliarde lei (aprox. 2,86 MEuro); Cheltuieli de capital - 7 miliarde lei (aprox. 0,17 MEuro).; Cofinantari 7.210 miliarde lei (aprox. 2,86 MEuro); In decembrie 2003, au inceput lucrarile de reabilitare a tronsonului II, pna in prezent nefunctional, al cladirii sediului structurii centrale a PNA, in suprafata aproximativa de 5.800 mp., termenul de finalizare fiind iulie 2004;

Masurile propuse de judecatori pentru ameliorarea sau eliminarea disfunctionalitatilor sistemului judiciar au vizat: - repartizarea aleatorie a cauzelor si desfiinarea atribuiilor presedinilor de instante, prin adoptarea unui sistem de conducere colegial, n scopul reducerii posibilitatilor de a se exercita influente contrare legii; - repartizarea echilibrata i proporionala a cauzelor n sedintele de judecata, suplimentarea numrului de judectori i de personal auxiliar, dotarea cu mijloace tehnice si informatice, proceduri prealabile de mediere, n scopul operativizarii activitatii instantelor; - acordarea de indemnizatii suplimentare celor cu un volum de activitate mai mare din punct de vedere al complexitatii si al cantitatii - asigurarea deplinei independente a judecatorilor, coroborat cu responsabilizarea lor n mod corespunztor (aceste elemente fac obiectul proiectelor de lege privind organizarea judiciar, statutul magistratului si cea privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, care se preconizeaz a fi adoptate ct mai curand posibil); - asigurarea unei protectii reale a persoanei magistratului judecator; - revizuirea statutului procurorului, n scopul asigurarii unei independente reale a acestuia.

11

71

In decembrie 2003, au inceput lucrarile de reabilitare a cladirii arestului PNA, termenul de finalizare fiind iulie 2004.

Informarea cetatenilor privind mecanismele de reactie avute la dispozitie, potrivit legii, atunci cnd sunt afectati de coruptie: Functionarea, din martie 2004, a paginii web a PNA. Infiintarea, in octombrie 2003, a telefonului anticoruptiei. Prin acest mijloc de comunicare, PNA a primit 382 de mesaje, din care 129 au fost trimise sectiilor din cadrul structurii centrale (125) si serviciilor teritoriale (4) competente, pentru a aprecia asupra aspectelor sesizate, iar 253 au fost solutionate la nivelul Biroului de registratura, grefa, arhiva si relatii cu publicul; Infiintarea, in mai 2004, a compartimentului de investigare a sesizarilor cu privire la acte de coruptie formulate de catre investitorii straini si a liniei de comunicare directa cu acestia (telefon, fax, e-mail). incheierea, in martie 2004, de protocoale de colaborare cu Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si cu Autoritatea Nationala a Vamilor, pentru stablirea conditiilor de acces al PNA la bazele de date gestionate de aceste institutii. Informatiile aflate in aceste baze de date sunt oferite personalului autorizat al PNA printr-un sistem de e-mail securizat ; Achizitionarea, prin eforturi bugetare proprii, a 62 de calculatoare, 9 lap-top-uri si 87 de imprimante; Dotarea PNA, in aprilie 2004, printr-un program de cooperare bilaterala cu Ambasada Marii Britanii, cu un program software de analiza a datelor, cu doua licente.

Informatizarea PNA : -

La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor transmiterea de informatii privind fraude sau vulnerabilitati in legatura cu fondurile europene, catre institutiile competente 2 studii referitoare la dimensiunile, structura, tendintele coruptiei si domeniile vulnerabile sondaje de opinie privind perceptia fenomenului coruptiei la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor si in special al Politiei Romane activitati de informare a populatiei asupra consecintelor coruptiei (2 conferinte de presa, comunicate si luari de pozitie punctuale) activitati de educare a tinerilor. monitorizarea modului de respectare a aplicarii prevederilor din Codul de conduita si disciplina al personalului vamal de catre Structura Specializata de Control din cadrul Autoritatii vamale; incurajarea operatorilor economici in depunerea declaratiei vamale on line; mediatizarea masurilor si sanctiunilor ce au fost aplicate lucratorilor vamali, punerea la dispozitia publicului a unor mijloace simple de prevenire si sesizare a actelor de coruptie (formular de plangere, linie telefonica gratuita etc), prin amplasarea la toate birourile vamale de panouri si afise de avertizare, care contin atentionari in mai multe limbi de circulatie internationala cu privire la sanctiunile la care se expun atat lucratorii vamali, cat si cei care ofera acestora bani sau alte avantaje materiale; 72

La nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor

stimularea personalului vamal care da dovada de corectitudine sau contribuie la descoperirea unor fraude vamale prin acordarea de recompense materiale substantiale (in 2002 si 2003, au fost acordate stimulente unui numar de 78 lucratori vamali); controale inopinate executate de structurile specializate de control si de conducerea administratiei vamale, la cel mai inalt nivel. In urma efectuarii acestora, in perioada 2002-2003 au fost aplicate 229 sanctiuni disciplinare (123 in 2002 si 106 in 2003). Intre persoanele sanctionate se numara si 3 din cei 10 directori ai directiilor regionale vamale. In afara sanctiunilor disciplinare, Autoritatea Nationala a Vamilor a intocmit sesizari penale in cazul a 17 lucratori vamali, iar un numar de 74 de lucratori vamali au fost suspendati din functie ca urmare a trimiterii in judecata. Dintre acestia, un numar de 25 de lucratori nu mai lucreaza in sistemul vamal; utilizarea a 24 de echipe mobile de supraveghere si control, din care fac parte 96 de specialisti, care raporteaza zilnic pe un formular tipizat controalele efectuate si rezultatele obtinute, la fiecare directie regionala vamala; rotirea personalului cu functii de executie sau cu functii de conducere (in 2003, 101 rotiri, la 83 de birouri vamale de frontiera si interior); sesiuni de pregatire privind conflictul de interese si incompabilitatile in exercitarea functiilor publice conform Legii 161/2003, organizate lunar la nivelul fiecarei structuri organizatorice apartinand Autoritatii Natioanle a Vamilor. verificari si controale periodice asupra activitatii comisariatelor regionale, efectuate de catre compartimentul de audit public si inspectie interna si serviciul juridic si contencios. verificari periodice in legatura cu respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese. participarea la programe de perfectionare profesionala12

La nivelul Garzii Financiare -

Rezultate in lupta anti-coruptie La nivelul Parchetului National Anticoruptie De la intrarea in functiune in septembrie 2002 pna in luna mai 2004, din 3962 de dosare inregistrate, Parchetul National Anticoruptie a solutionat 1673 (40%), din care 208 prin rechizitoriu, dispunnd trimiterea in judecata a 745 inculpati. Dintre acestia 195 au fost condamnati in prima instanta, iar 36 condamnati definitiv. Se constata existenta unui prejudiciu total de peste 20 de mii de miliarde de lei, care vizeaza privatizari frauduloase, acordari ilegale de credite, operatiuni de spalare a banilor. In perioada septembrie 2003 - martie 2004, Parchetul National Anticoruptie a inregistrat 1624 cauze din care 679 au fost solutionate si s-a dispus trimiterea in judecata a 295 inculpati in 98 de cauze, dintre acestia 87 fiind condamnati definitiv.

Programul de instruire si pregatire profesionala, aprobat de conducerea Garzii Financiare; participarea Garzii Financiare in cadrul grupului de lucru constituit la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, pentru derularea proiectului PHARE RO-02-IB/JH-08

12

73

Este de subliniat ca din cei 295 inculpati trimisi in judecata in acest interval, 129 aveau functii de conducere, control, sau alte functii importante (58- cadre de politie; 35 directori sau alti functionari din domeniul bancar; 11 cadre militare, din care 2 functionari in cadrul Ministerului Apararii; 6 comisari ai Garzii financiare; 5 primari/consilieri judeteni; 7 cadre de conducere/consilieri din ministere, din care 1 fost ministru si 4 directori; 4- magistrati; 2 persoane din conducerea unor regii autonome. Se poate aprecia ca in ultimii ani, tabloul coruptiei s-a modificat fundamental (a se vedea tabelul). In anul 2004, din cei 245 inculpati trimisi in judecata, 111 aveau functii de conducere, de control ori alte functii importante. De la mica coruptie cu autori paznici, conductori tren, muncitori, pensionari etc. s-a trecut in perioada septembrie 2002 2004 la cercetarea si condamnarea unor magistrati, militari, politisti, primari, inalti functionari publici, directori, functionari vamali etc., realizndu-se abordarea coruptiei medii si mari. [Link] definitiv 2002 Trimise in judecata 2003 Numarul persoanelor condamnate definitiv 2004 271 din care: 2 primari 5 magistrati 2 avocati 2 grefieri 4 pers. penit. 15 politisti 2 comisari GF 6 vamesi 38 functionari 758 din care: 1 fost ministru 2 consilieri guvernamentali 1 primar 2 magistrati 1 avocat 2 profesori universitari 20 ofiteri MapN 136 politisti si jandarmi 25 contabili sef 5 comisari GF 43 directori si inspectori 89 administratori SC 10 vamesi 6 functionari 87 din care: 1 judecator sindic 1 consilier juridic 5 functionari 6 politisti 245 din care: 1 judecator 1 consilier juridic 1 consilier local 1 avocat 17 directori 4 comisari GF 1 auditor DGF 45 administratori SC 8 ofiteri MAN 2 inspectori credite 1 vames 16 politisti 13 functionari 3 jandarmi 1 asistent universitar Trimise in judecata 2004

In ceea ce priveste combaterea infractiunilor de crima organizata in conexiune cu coruptia, Serviciul pentru combaterea infractiunilor de crima organizata si coruptie precum si serviciile teritoriale al PNA efectueaza investigatii in 22 de cauze. In luna mai 2004, Serviciul mentionat a dispus trimiterea in judecata a unei grupari infractionale de 7 persoane care, prin coruperea unor functionari publici, se ocupa cu inmatricularea si valorificarea unor autoturisme de lux furate. La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor In perioada 01 septembrie 2003 30 aprilie 2004

74

solutionarea unui numar total de 2.092 lucrari penale, formulndu-se propunerea de declinare a competentei in favoarea parchetelor pentru savarsirea a 6.369 fapte de coruptie13, sesizate parchetelor conform competentelor stabilite de lege. In ceea ce priveste participantii la comiterea infractiunilor de coruptie, este de evidentiat faptul ca 894 persoane indeplineau functii de conducere, din care 21 reprezinta alesi in organele legislative, locale si centrale, 327 fiind functionari publici, 246 conducatori de societati comerciale, regii autonome, companii nationale, iar 300 reprezinta alte categorii sociale cu functii de conducere. 1211 note de informare pe teme de coruptie si fraude financiare, din care 128 au fost transmise la P.N.A., 85 la Parchetul de pe lnga Inalta Curte de Casatie si Justitie, 120 la parchetele teritoriale, fiind constituite 216 dosare, privind 394 persoane. In domeniul coruptiei administrative (a functiei publice) s-au valorificat 774 note de informare, din care 275 au privit fapte din activitatea structurilor administratiei publice centrale si locale, 394 la nivelul autoritatilor de control vamal si comercianti specializati, 78 din domeniul reformelor derulate in sanatate si asigurari sociale, iar 27 note s-au referit la ilegalitati cu fonduri destinate asistentei sociale si solidaritatii. au fost depistati 42 de politisti care au comis fapte de coruptie (12 ofiteri si 30 de agenti), din care 24 de cazuri in perioda septembrie decembrie 2003 si 18 cazuri in perioada ianuarie-aprilie 2004.

In perioada septembrie 2003- mai 2004 au fost valorificate: -

In perioada septembrie 2003 - aprilie 2004, la nivelul Politiei Romne: -

In 2003, formatiunea specializata in asigurarea protectiei interne a personalului M.A.I. a realizat 307 teste de integritate, in 30% dintre din cazuri constatndu-se incompatibilitati sau comiterea unor fapte de coruptie. Urmare a testelor, precum si in urma altor informatii si semnale privind fapte de coruptie, s-au transmis 570 de sesizari, din care 532 catre comandanti si sefi de unitate, si serviciilor de control, au fost intocmite 45 de dosare penale, unui numar de 101 persoane, s-au transmis 38 de sesizari Parchetului National Anticoruptie si s-au organizat 18 actiuni de flagrant in cooperare cu Parchetul National Anticoruptie. Urmare a sesizarilor transmise PNA, sefilor de unitati si organelor de control din cadrul MAI, s-a inceput urmarirea penala in cazul a 83 de persoane, din care 74 ofiteri de politie, iar restul alti angajati MAI. Dintre ofiterii de politie investigati, 52 au fost arestati preventiv, fiind acuzati de comiterea a 72 de infractiuni de luare de mita, 11 trafic de influenta, 1 caz primire de foloase necuvenite si 9 favorizarea infractorului. Au fost luate si urmatoarele masuri administrative: 14 persoane trimise in consiliile de judecata, 332 decaderi in grad, 103 amanari ale promovarii; 181 treceri in rezerva. In ceea ce priveste cazurile de competenta politiei, domeniile in care s-a manifestat mai pregnant fenomenul coruptiei, sunt: administratia publica au fost depistate 361 persoane cercetate in 192 dosare penale; industria si resurse materiale au fost depistate 164 persoane cercetate in 76 dosare penale; constructii au fost depistate 34 persoane cercetate in 13 dosare penale; turism au fost depistate 11 persoane cercetate in 4 dosare penale; agricultura, alimentatie si paduri au fost depistate 203 persoane cercetate in 101 dosare penale; miscare sportiva au fost depistate 8 persoane cercetate in 3 dosare penale; munca si protectie sociala au fost depistate 81 persoane cercetate in 59 dosare penale; sanatate si inspectie sanitara au fost depistate 518 persoane cercetate in 178 dosare penale; transporturi si lucrari publice au fost depistate 718 persoane cercetate in 268 dosare penale;

Dintre acestea 1.723 constituie fapte de luare de mita, 2.318 - dare de mita, 1.212 - trafic de influenta, 393 primire de foloase necuvenite si 723 fapte incriminate de Legea nr. 78/2000.

13

75

educatie si cercetare au fost depistate 366 persoane cercetate in 99 dosare penale; privatizare au fost depistate 18 persoane cercetate in 4 dosare penale; domeniul bancar au fost depistate 110 persoane cercetare in 51 dosare penale; sectorul vamal au fost depistate 49 persoane cercetate in 26 dosare penale; ordine publica, siguranta nationala si autoritate judecatoreasca au fost depistate 82 persoane cercetate in 48 dosare penale; alte domenii de activitate au fost depistate 1915 persoane cercetate in 970 dosare penale. La nivelul Garzii Financiare In perioada septembrie 2003 martie 2004, Garda Financiara a transmis organelor abilitate un numar de 632 sesizari penale pentru un prejudiciu adus bugetului public de 16.373 miliarde lei. In perioada 2003 aprilie 2004, au fost cercetati 13 comisari, dintre care 6 au fost suspendati din functie, ca urmare a inceperii urmaririi penale sau trimiterii in judecata pentru savarsirea unor infractiuni prevazute de Legea nr.78/2000 raportat la Legea nr.188/1999 republicata (2 dintre cei 6 comisari mentionati au ramas in structura Ministerului Finantelor Publice, cu ocazia reorganizarii Garzii Financiare). La nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor identificarea unui numar de 39 de lucratori vamali care ar putea fi intr-o stare de incompatibilitate in urma depunerii declaratiilor de interese, pe proprie raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara, cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publica pe care o exercita. Situatia celor 39 agenti vamali este analizata de Serviciul Juridic, Legislatie Vamala, Urmarire si Incasare a Creantelor Bugetare in vederea, efectuarii de verificari suplimentare si luarii masurilor legale care se impun. Autoritatea Nationala a Vamilor a intocmit sesizari penale in cazul a 17 lucratori vamali, iar un numar de 74 lucratori vamali au fost suspendati din functie ca urmare a trimiterii in judecata. Dintre acestia un numar de 25 de lucratori vamali nu mai lucreaza in sistemul vamal.

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor Drepturile civile si politice

In perioada de referinta au fost luate mai multe masuri pentru garantarea si facilitarea exercitarii drepturilor civile si politice, si anume: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, aprobata prin Legea nr.403/2003, (MO nr.708/10.10.2003). Acest act normativ reglementeaza arestarea invinuitului si a inculpatului in cursul urmaririi penale, respectiv al judecatii. Adoptarea Ordinului ministrului justitiei nr. 3352/12.11.2003 (MO nr. 840/26.11.2003) privind obligatiile si interdictiile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si masurile aplicate la savarsirea unor abateri si Ordinul ministrului justitiei nr. 3131/29.10.2003 privind durata vizitelor, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate. Aceste reglementari au avut un impact deosebit asupra intregii activitati penitenciare si au fost apreciate pozitiv atat de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate cat si de organizatiile neguvernamentale.

76

Totodata, in perioada de referinta, Directia Generala a Penitenciarelor, preocupata de respectarea drepturilor persoanelor private de libertate si asigurarea unor conditii de detentie decente, a continuat activitatea de extindere a capacitatii de cazare a detinutilor. Astfel, la sfarsitul anului 2003, au fost date in folosinta 1000 locuri noi de detentie la Penitenciarele Arad, Timisoara, Spitalul Penitenciar Rahova, Drobeta Turnu Severin. De asemenea, in anul 2003, au fost modernizate 1322 locuri de detentie la penitenciarele Craiova, Margineni, Spitalul Penitenciar Poarta Alba, Aiud, Poarta Alba, Gherla si Drobeta Turnu Severin, iar in anul 2004, au fost demarate lucrarile de modernizare a locurilor de detentie la cinci penitenciare. Din acestea, trei penitenciare (Botosani, Spitalul Penitenciar Tg. Ocna si Spitalul Penitenciar Bucuresti Jilava) vor fi finalizate la sfarsitul acestui an, celelalte doua urmand a fi finalizate pana la sfarsitul anului 2005. Cat priveste detinutii minori, la data de 25 mai 2004 a avut loc inaugurarea Centrului de Reeducare Minori Buzias, a carui dotare se va completa in perioada urmatoare prin intermediul unui program Phare privind justitia pentru minori. La inceputul acestui an, s-a demarat actiunea de elaborare a temei de proiectare aferenta studiilor de prefezabilitate si fezabilitate, in vederea construirii a circa patru noi penitenciare, actiune ce va fi finalizata la 30 iunie 2004. Dupa obtinerea aprobarilor necesare, se va demara procedura de licitatie pentru contractarea lucrarilor de proiectare si elaborarea acestora. De asemenea, s-au facut demersuri pentru construirea altor penitenciare in parteneriat public-privat. In cadrul actiunii privind dotarea cu linii profesionale si echipamente de preparare si servire a hranei, Directia Generala a Penitenciarelor are prevazuta in bugetul din acest an suma de 200.000 Euro, pentru Penitenciarul Rahova. Proiectul de Lege privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, a carui aplicare va avea ca rezultat transformarea penitenciarelor din structuri militare in asezaminte civile - obligatie asumata de Guvernul Romaniei, in cadrul Programului de Guvernare 2001-2004 si obiectiv inclus in Planul de masuri prioritare, a fost adoptat de cele doua camere ale Parlamentului se afla in faza de promulgare. La 14 mai 2004, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind executarea pedepselor, care urmareste alinierea legislatiei executional-penale la normele europene in domeniu. Prevederile acestei legi se refera atat la executarea pedepselor si masurilor privative de libertate, cat si la executarea masurilor comunitare. Proiectul legii este in dezbaterea Senatului. Proiectul de lege privind protectia victimelor a fost adoptat de ambele Camere ale Parlamentului si se afla in faza de promulgare. Proiectul de lege contine prevederi ce se adreseaza direct nevoilor victimelor infractiunilor, prin informarea victimelor infractiunilor cu privire la drepturile lor, consilierea psihologica, asistenta juridica gratuita, compensarea financiara de catre stat a victimelor unei infractiuni. Proiectul, prin dispozitiile care reglementeaza sistemul de compensare financiara a victimelor, permite ratificarea de catre Romania a Conventiei europene privind compensarea victimelor infractiunilor violente.

Legislatia interna este astfel aliniata la dispozitiile Directivei privind compensarea victimelor infractiunilor, standarde ce se regasesc in prezent in legislatia majoritatii statelor membre ale Uniunii Europene (ex. Austria, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania, Suedia, Estonia, Ungaria). De asemenea, serviciile de reintegrare sociala si supraveghere vor fi reorganizate ca servicii de reintegrare sociala si protectie a victimelor. Dispozitiile proiectului urmeaza sa se aplice incepand cu data de 1 ianuarie 2005, avand in vedere eforturile organizatorice si financiare pe care le implica masurile pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor. 77

La 2 aprilie 2004, autoritatile romane au autorizat publicarea rapoartelor Comitetului European pentru prevenirea Torturii (CPT), redactate in urma vizitelor echipelor de experti ai CPT in Romania, in 2002 si 2003. La 29 aprilie 2004, Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru retragerea rezervei sale la articolul 5 al Conventiei Europene pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, prin care Romania isi rezerva dreptul de a permite aplicarea sanctiunii disciplinare a arestului, pentru incalcari ale disciplinei militare, de catre ofiterii superiori. Aceste prevederi nu corespund Constitutiei Romaniei, dupa amendarea sa, care prevede ca orice pedeapsa privativa de libertate poate fi decisa numai de catre instanta. La 13 mai 2004, Romania a semnat Protocolul 14 la Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, care amendeaza sistemul de control al Conventiei. Combaterea discriminarii In luna februarie 2004 a fost adoptata Legea nr.27/2004 (MO nr. 216/11.03.2004) privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Actul normativ mentionat vizeaza transpunerea in legislatia romaneasca a prevederilor acquis-ului comunitar in domeniul nediscriminarii. A fost, de asemenea, adoptata, Hotarrea Guvernului nr. 668/2004 (MO nr. 42/12/05/2004) privind aprobarea participarii Romaniei in anul 2004 la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii (2001-2006), precum si plata contributiei financiare aferente participarii in anul 2004 la acest program. In conformitate cu atributiile stabilite prin actele normative in baza carora isi desfasoara activitatea, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) elaboreaza si instituie politici care au ca scop prevenirea faptelor de discriminare. In acest sens, Consiliul a elaborat in aprilie 2004 Planul National de Combatere a Discriminarii, ansamblu de masuri menite sa asigure respectarea principiilor egalitatii si nediscriminarii. Planul urmeaza sa fie adoptat de Guvern. Activitatea de solutionare a plngerilor adresate CNCD si de sanctionare a faptelor de discriminare a continuat. Astfel, in perioada de referinta Consiliul a primit un numar de 434 petitii si a solutionat 251 de petitii. De asemenea, Colegiul Director al Consiliului sa autosesizat in 57 situatii. Din numarul de petitii solutionate si al autosesizarilor au rezultat 15 sanctiuni (12 avertismente si 3 amenzi). Tinnd cont de observatiile si recomandarile Comisiei Europene, conform carora Consiliul trebuie sa-si consolideze capacitatea institutionala, prin clarificarea rolurilor departamentelor tehnice si intarirea departamentelor de investigatii si legislatie, CNCD a efectuat angajari de personal pentru acele departamente care erau deficitare din acest punct de vedere, in special pentru Serviciul juridic si de inspectie. De asemenea, in luna martie 2004, att personalul de specialitate al acestui serviciu, cit si membrii Colegiului Director au participat la o sesiune de pregatire pe tema dezvoltarii abilitatilor de negociere. Tot in scopul consolidarii capacitatii institutionale, Consiliul a finalizat in prima parte a acestui an demersurile pentru implementarea unui program Phare pe componenta twinning. Astfel, in urma aprobarii fisei de catre Comisia Europeana si a lansarii propunerilor, au fost selectate ca institutii partenere Ministerul Justitiei din Olanda, respectiv Biroul National Olandez impotriva Discriminarii Rasiale. Derularea acestui proiect va demara in cursul lunii iunie 2004.

78

CNCD a continuat in perioada de referinta activitatile si campaniile publice de constientizare cu privire la actele de discriminare si de prevenire a acestor fenomene (activitati publice, precum si publicarea unor lucrari de specialitate, cooperarea cu Ministerul Administratiei si Internelor si Institutul National al Magistraturii pentru includerea in planurile de invatamant, la institutiile de invatamant relevante, a temei prevenirii si combaterii discriminarii).

Protectia copilului
Reforma sistemului de protectie a copilului a continuat sa reprezinte in perioada de referinta, o preocupare majora a Guvernului Romaniei, realizata prin masuri de ordin legislativ, institutional si de alta natura. Rezultatele obtinute in domeniul protectiei copilului, in perioada septembrie 2003 februarie 2004, pot fi sintetizate astfel: Numarul de copii institutionalizati a scazut de la 37.888 la 37.299; A crescut numarul de servicii alternative de la 500 la 537 (decembrie 2003); A crescut numarul de asistenti maternali profesionisti de la 10.311 la 10.888 (decembrie 2003); A crescut numarul de copii protejati in familii substitutive (asistenti maternali profesionisti, rude pana la gradul IV inclusiv) de la 45.900 la 47.083; Darea in folosinta, in 2003 si primele patru luni ale anului 2004 a 152 de casute si 164 de apartamente unde copiii beneficiaza de o protectie de tip familial (dintr-un total de 254 casute si 318 apartamente ce vor fi date in folosinta pana la sfarsitul anului 2004); Din acestea, 47 de casute si 36 de apartamente au fost date in folosinta in perioada septembrie 2003 - februarie 2004. A crescut gradul de profesionalizare a resurselor umane implicate in sistemul de protectie a drepturilor copilului.

Totodata, din punctul de vedere al institutiilor de tip vechi, la sfarsitul lunii februarie 2004 erau deja inchise un numar de 161 institutii (36 foste internate ale scolilor speciale, 9 foste camine spital, 7 institutii transferate de la Ministerul Sanatatii si 109 centre de plasament preluate in perioada 1997-1998). Din acest total, 14 institutii au fost inchise in perioada septembrie 2003 februarie 2004 (1 fost internat de scoala speciala, 1 fost camin spital si 12 centre de plasament preluate in perioada 19971998). Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie a actionat cu prioritate pentru : reforma cadrului legislativ (adoptarea pachetului legislativ in domeniul protectiei copilului), reforma institutionala (stabilirea unei singure autoritati la nivel local cu responsabilitati in domeniul asistentei sociale, evaluarea stadiului actual al reformei la nivelul fiecarui judet si sector al municipiului Bucuresti, crearea unui sistem de acreditare si inspectie a serviciilor de protectie a copilului, crearea unui sistem national de urmarire si monitorizare a situatiei copiilor), precum si interventii specifice, vizand integrarea sociala a copiilor strazii, integrarea copiilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa, integrarea socio-profesionala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie, eliminarea fenomenului de exploatare prin munca a copiilor, prevenirea si combaterea traficului de copii, prevenirea emigratiei copiilor, protectia si repatrierea acestora, protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii. Moratoriul instituit de Guvern asupra adoptiilor internationale a fost mentinut. Mai mult, prin OUG nr. 1/2004 (MO nr. 113/5.02.2004), care a intrat in vigoare la data de 6.02.2004, au fost abrogate unele dispozitii din OUG nr. 121/2001 pentru suspendarea temporara a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 347/2002, cu modificarile ulterioare. 79

Dispozitiile abrogate se refereau la posibilitatea aprobarii de catre Guvern, in situatii exceptionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, avizata de Secretariatul General al Guvernului, a transmiterii unor cereri de incuviintare a adoptiei internationale catre instantele judecatoresti competente. Reforma cadrului legislativ Pachetul legislativ in domeniul protectiei copilului a fost finalizat, pe baza consultarilor cu expertii Uniunii Europene, a fost definitivat si aprobat de Guvern in sedinta din 11 martie 2004, fiind transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Prevederile acestui pachet vor avea un impact major in redefinirea structurilor implicate in domeniu, atat la nivel local cat si la nivel central, a atributiilor si competentelor acestora, a modalitatilor specifice de interventie. Pachetul cuprinde 4 proiecte de acte normative : Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului; Legea privind regimul juridic al adoptiei; Legea privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului; Legea privind organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii. Cele doua legi de fond (cea privind protectia si promovarea drepturilor copilului si respectiv cea referitoare la regimul juridic al adoptiei) au ca termen de intrare in vigoare data de 1 ianuarie 2005, cu mentiunea ca exista in ambele legi unele prevederi care vor intra in vigoare odata cu publicarea legilor in Monitorul Oficial, pentru a permite crearea premiselor unei implementari corespunzatoare (este vorba in special de crearea noilor structuri administrative responsabile de punerea in aplicare a prevederilor pachetului legislativ). In acelasi timp, potrivit agendei de prioritati a executivului, prezentata Comisarului pentru extindere la data de 25 februarie a.c., urmeaza sa fie elaborate si adoptate atat legislatia secundara, cat si strategia de implementare, necesare pentru implementarea noilor prevederi. In acest scop, grupurile de lucru constituite la nivelul ANPCA au redactat proiectele actelor normative care constituie legislatia secundara. De asemenea, a fost constituit un grup inter-institutional care a trasat principalele directii de actiune care vor fi incluse in strategia de implementare. Atat legislatia secundara, cat si strategia de implementare se afla in proces de consultari, urmand ca, dupa analiza tuturor propunerilor primite, sa fie finalizate si transmise Guvernului, spre aprobare, in cursul lunii iunie a.c. Proiectul de lege privind protectia si promovarea drepturilor copilului va reprezenta baza unui sistem modern, european de protectie a drepturilor tuturor copiilor, pe deplin armonizat cu tratatele internationale la care Romania este parte, in mod deosebit cu Conventia Europeana privind Drepturile Omului si respectiv Conventia ONU privind drepturile copilului. Proiectul de lege propune un sistem care isi doreste inainte de toate sa aiba grija de toti copiii Romaniei, trecand de la o focalizare pe copilul aflat in dificultate la abordarea copilului in contextul tuturor drepturilor sale. Proiectul aduce urmatoarele noutati punctuale: pentru prima data in mod explicit se precizeaza ca parintii sunt primii responsabili pentru cresterea, ingrijirea si dezvoltarea copilului; pentru prima data in legislatia interna se precizeaza explicit ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara, iar statul intervine complementar, astfel incat sa dispara mentalitatea adanc inradacinata (nu numai la populatie, ci si la serviciile publice) ca statul se poate substitui oricum si oricand parintilor, preluand responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor;

80

exercitarea drepturilor copilului devine operationala si efectiva prin raportarea permanenta a drepturilor copilului la obligatiile ce revin parintilor, autoritatilor publice sau societatii in general; spre exemplu dreptul copilului la identitate mentionat de proiectul de lege se realizeaza prin atributii si termene stabilite pentru unitatile sanitare, pentru politie sau pentru primari, astfel incat toti copiii sa poata avea un nume inca de la nastere ; sunt introduse noi instrumente de lucru: planul individualizat de servicii si planul individualizat de protectie, cu scopul de a raspunde cel mai adecvat nevoilor concrete ale fiecarui copil in parte ; prin noile reglementari sunt excluse incalcari sau limitari ale exercitarii drepturilor parintesti prin acte administrative, o serie de competente din sfera administrativa fiind deplasate catre instanta judecatoreasca. Astfel, scoaterea copilului din familie impotriva vointei parintilor nu se va mai realiza prin decizie administrativa, ci va fi atributul instantei judecatoresti. Se pastreaza doar posibilitatea unei interventii in urgenta (abuz sau neglijare grava) din partea structurii administrative, dar cu obligativitatea confirmarii masurii respective de catre instanta judecatoreasca, in termen de 48 de ore de la luarea ei; sunt redefinite structurile de la nivelul judetului - serviciul public specializat pentru protectia copilului si comisiile pentru protectia copilului -, in conditiile infiintarii serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul judetului si a consiliilor locale si respectiv a instantelor pentru minori si familie. se infiinteaza la nivel central doua structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si, respectiv, de a gestiona problema adoptiilor - Oficiul Roman pentru Adoptii. se prevede reanalizarea, caz cu caz, a situatiei copiilor aflati in sistem pentru a fi siguri ca prezenta lor aici este bine justificata. Adaugand la aceasta si abrogarea prin proiectul de lege a abandonului, in cazul copilului separat de familia sa, va exista certitudinea ca motivele separarii copilului de familie au fost temeinice si inca exista, ca serviciile publice au incercat sa faca tot posibilul pentru reintegrarea familiala a acestor copii si ca nu vor mai exista situatii in care copii pot ramane "suspendati" in sistem, cu un statut incert abandonatii de fapt si de drept, dar pentru care o familie adoptiva nu este potrivita sau este imposibil de gasit. este prevazut dreptul la asistenta juridica gratuita pentru parintii care au fost decazuti din drepturile parintesti ori carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi si care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti. Lipsa reprezentarii legale gratuite in ceea ce priveste deciziile legate de copii si in special deciziile de decadere din drepturile parintesti era mentionata ca un motiv de ingrijorare in Raportul periodic privind Romania pe anul 2003 (ca si lipsa instantelor specializate in dreptul familiei, a caror infiintare este prevazuta in Proiectul de Lege privind organizarea judiciara, initiat de Ministerul Justitiei).

Proiectul de Lege privind regimul juridic al adoptiei vizeaza reglementarea intregii proceduri a adoptiei astfel incat sa se asigure primordialitatea ingrijirii copilului lipsit temporar sau definitiv de ingrijirea parintilor sai in cadrul familiei largite, promovarea adoptiei nationale, identificarea celei mai potrivite persoane sau familii adoptatoare pentru copil si de a introduce obligativitatea organizarii la nivel national a unei evidente a copiilor adoptabili, a familiilor adoptatoare, precum si a adoptiilor incuviintate; Proiectul aduce urmatoarele elemente de noutate: adoptia este tratata ca institutie de drept si nu ca masura de protectie (asa cum este ea in legislatia in vigoare) se reglementeaza expres situatiile si procedura prin care un copil devine adoptabil; 81

deschiderea procedurii adoptiei nationale se face numai de catre instanta judecatoreasca si numai dupa realizarea de catre aceasta a unui control riguros asupra demersurilor efectuate in vederea reintegrarii copilului in familia naturala sau largita; se prevede pastrarea dreptului de a consimti la adoptia copilului a parintelui decazut din drepturile parintesti sau a celui caruia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti; se stipuleaza expres situatiile in care intervine adoptia nationala care este favorizata in mod explicit; sunt stabilite distinct situatiile in care adoptia internationala poate fi luata in considerare, atunci cand unul sau ambii adoptatori sunt bunicii copilului ce urmeaza sa fie adoptat si nu exista o cerere de adoptie din partea unei rude din Romania, precum si procedurile aplicabile.

Pentru a pregati implementarea noilor legi, in cursul anului 2004 se desfasoara o serie de activitati specifice14. In perioada septembrie 2003 mai 2004, au fost adoptate urmatoarele acte normative initiate de ANPCA: Ordinul comun nr. 727/2003 (MO nr. 689/01.10.2003) al Ministerului Sanatatii si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind prevenirea intrarii copiilor in dificultate sau in situatie de risc si ameliorarea situatiei medicale a copiilor protejati in centrele de plasament; Ordinul nr.137/2003 (MO nr. 702/07.10.2003) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind aprobarea Programei analitice a cursurilor de formare profesionala pentru asistentii maternali profesionisti; HG nr.1143/2003 (MO nr. 699/06.10.2003) privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2003 pentru institutiile de invatamant special, in vederea sustinerii cheltuielilor de intretinere a copiilor cu deficiente de vedere; Legea nr. 385/2003 (MO nr. 697/06.10.2003) pentru modificarea OUG nr.25/1997 privind regimul juridic al adoptiei; Ordinul nr.139/2003 (MO nr. 703/07.10.2003) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind aprobarea Criteriilor specifice pentru acordarea statutului de utilitate publica persoanelor juridice de scop privat fara scop patrimonial;

Serie de Conferinte regionale in cadrul Programului Phare 2001, la care participa toate judetele si sectoarele, in doua runde : prima runda de conferinte, avand ca tematica dezbaterea prevederilor Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, efectele ingrijirii substitutive de lunga durata si ale abuzului asupra copilului s-a desfasurat in perioada ianuarie-martie 2004, iar a doua runda, concentrata asupra aspectelor legate de implementarea standardelor pentru serviciile de protectie a copilului, este in curs de desfasurare (aprilie-iunie 2004). - Lansarea Campaniei publice de constientizare, componenta a Programului Phare 2002, al carei element central va fi cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, si care se va adresa atat copiilor si parintilor acestora, cat si tuturor factorilor implicati in cresterea, educatia, sanatatea copiilor, mergand pana la mass-media si factorii de decizie de la nivelul autoritatilor centrale. Lansarea licitatiei a avut loc in aprilie 2004. - Initierea proiectului de Twinning Light Stabilirea unui plan de actiune pentru implementarea noului pachet legislativ in domeniul protectiei copilului. Termenul limita de primire a ofertelor a fost 1 martie 2004. Evaluarea ofertelor a avut loc pe data de 22 martie 2004, iar raportul de evaluare a fost aprobat de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, urmand a fi incheiata conventia de twinning cu partea franceza.

14

82

Ordinul nr. 177/2003 (MO nr. 52/22.01.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat, precum si a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului; Ordinul nr. 21/2004 (MO nr. 222/15.03.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protectia copilului de tip rezidential; Ordinul nr. 24/2004 (MO nr. 247/22.03.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi; Ordinul nr. 25/2004 (MO nr. 247/22.03.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati; Ordinul nr. 26/2004 (MO nr. 244/19.03.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea Metodologiei de finantare si selectare a proiectelor din cadrul programelor de interes national in domeniul protectiei copilului; Ordinul nr. 45/2004 (MO nr. 306/07.04.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne; Ordinul nr. 48/2004 (MO nr. 352/22.04.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta; Legea nr.111/2004 (MO nr. 336/16.04.2004) pentru modificarea Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum si copiii incredintati sau dati in plasament la asistenti maternali profesionisti; HG nr.617/2004 (MO nr. 391/03.05.2004) privind infiintarea si organizarea Comitetului national director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca. Ordin nr. 64 din 19.05.2004 (MO nr. 497/2.06.2004) al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie

La procesul de reforma a cadrului legislativ in domeniu, au contribuit si alte autoritati sau institutii ale administratiei publice centrale prin initierea si adoptarea urmatoarelor acte normative: OUG nr. 105/2003 (MO nr. 747/26.10.2003) privind alocatia complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala; familiala

HG nr. 1610/2003 (MO nr. 45/20.01.2004) privind aprobarea Programului social pentru perioada 2003-2004; Ordinul nr. 418/13.04.2004 (MO nr. 349/21.04.2004) ministrului sanatatii privind identificarea nou-nascutului la nastere.

Implementarea programelor si masuri de constructie institutionala In aceasta perioada a continuat derularea programelor de interes national finantate din bugetul de stat si bugetele locale, a programelor cu finantare externa si a programelor de asistenta tehnica guvernamentala bilaterala acordata ANPCA. 83

Programe de interes national In perioada septembrie 2003 decembrie 2003, s-au derulat trei programe de interes national : Programul "Inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copilului cu handicap/nevoi speciale care nu pot fi restructurate/reabilitate" (82.400 milioane lei) PIN 207/203, care a avut drept obiectiv general asigurarea unei ingrijiri personalizate, adaptata nevoilor individuale ale fiecarui copil cu deficiente sau handicap si reconversia resurselor umane si financiare prin dezvoltarea de servicii alternative integrate comunitar. Programul "Integrarea sociala a copiilor strazii" (7.100 milioane lei) PIN 205/2003, care a avut drept obiectiv general reintegrarea si resocializarea copiilor strazii. Programul "Integrarea socio-profesionala a copiilor/tinerilor din institutiile de ocrotire ajunsi la varsta de 18 ani" (16.000 milioane lei) PIN 214/2003, care a avut ca obiectiv general integrarea socio-profesionala pentru copiii/tineri din sistemul de ocrotire (in mod particular se adreseaza tinerilor care au ajuns in preajma varstei la care parasesc centrele de plasament). Finantarea Programelor de interes national s-a realizat in urma unui proces de evaluare si selectare a proiectelor inaintate de organismele private autorizate sa desfasoare activitati in domeniul protectiei copilului, pe baza conventiilor incheiate cu acestea, precum si cu consiliile judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti in a caror unitate administrativ teritoriala s-au derulat aceste programe. 3 centre de plasament pentru copilul cu handicap sever (camine spital) au fost inchise (Talmaciu, Husi, Giurcani), iar copiii au fost mutati in servicii adecvate nevoilor lor; a fost dat in folosinta un centru de noapte si de consiliere pentru copiii strazii, de serviciile caruia au beneficiat, pana in luna aprilie 2004, 108 copii ai strazii, dintre care 22 au fost reintegrati in familia naturala; 194 tineri din judetele Constanta, Vaslui, Suceava si Iasi, proveniti din centrele de plasament, au fost integrati in familie, pentru tinerii care nu au putut fi reintegrati in familie, in Constanta si Suceava au fost cumparate cate 2 apartamente, iar in Iasi si Vaslui au fost gasite familii gazda. Sunt in curs de derulare contractele semnate in cursul lunilor noiembrie si decembrie 2003, in judetele Neamt, Timis, Hunedoara, care urmaresc integrarea socio-profesionala a aproximativ 200 de tineri.

Rezultatele concrete obtinute in perioada septembrie 2003 mai 2004 sunt: -

Cele trei programe de interes national mentionate vor continua in 2004. In plus, va fi derulat in 2004 programul Reintegrarea si sprijinirea minorilor repatriati. Procedura de derulare a programelor este similara cu cea utilizata pentru acest tip de programe in 2003. In prezent sunt in curs de evaluare proiectele depuse in luna aprilie. Programe cu finantare externa Programul Proiectul de reforma a sistemului de protectie a copilului: 1999 2001 finantat de BIRD (5 MUSD), BDCE (10 MEURO) si de catre alti donatori (14 MUSD) are componente dezvoltarea de servicii/restructurarea institutiilor, initiativa copiii strazii si componenta de monitorizare/evaluare Din totalul de 86 subproiecte aprobate cuprinzand 170 servicii comunitare de protectie a copilului, au fost finalizate 84 subproiecte cuprinzand 166 servicii comunitare, 1 subproiect cu doua servicii comunitare de protectie a copilului se afla in faza de realizare a lucrarilor, iar la 1 subproiect cu cinci servicii comunitare au fost finalizate lucrarile de constructii si este in derulare achizitia de bunuri. 84

Toate activitatile prevazute in acordul de imprumut cu BIRD au fost finalizate (septembrie 2003), calificativul final obtinut fiind highly satisfactory. Proiectele implementate in baza acordului de imprumut cu BDCE sunt, in acest moment, in curs de finalizare. Datorita unor economii realizate in cadrul acestui ultim acord, noi proiecte vizand dezvoltarea de servicii alternative urmeaza a fi demarate in cursul anului 2004. Proiectele vor viza, cu prioritate, copiii cu handicap protejati in caminele spital. In prezent se desfasoara un proces de negociere pentru un nou acord de imprumut cu BDCE, al carui obiectiv general va fi integrarea sociala a copiilor strazii si prevenirea aparitiei de noi cazuri de copii in strada. Programul Phare RO 9905.02 de 25 MEURO cu patru componente: crearea si dezvoltarea de servicii comunitare integrate de protectie a copilului (19 MEURO); asistenta tehnica (2 MEURO); campania de publicitate pentru prevenirea abandonului (2,6 MEURO) si componenta de twinning in parteneriat cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (1 MEURO). Programul s-a incheiat la 30 noiembrie 2003. Programul Phare RO 0104.01 de 13,7 MEURO cu trei componente: crearea si dezvoltarea de servicii comunitare integrate de protectie a copilului (10,57 MEURO); asistenta tehnica la nivel central (1,82 MEURO); campania de publicitate pentru prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor Casa de Copii nu e acasa (1,21 MEURO). Pana in aprilie 2004, prin derularea contractelor incheiate in cadrul schemei de granturi au fost obtinute urmatoarele rezultate: 4 centre de plasament de tip vechi au fost inchise (dintr-un total de 36 care se vor inchide pana la sfarsitul programului), 528 de copii au fost reintegrati in familiile naturale, 693 asistenti maternali profesionisti au fost recrutati si formati si 686 copii au fost plasati la acestia. Campania de constientizare publica s-a incheiat la 30 noiembrie 200315. Programul Phare RO-2002/000-586.01.01 de 17,3 MEURO (din care 4,3 MEURO cofinantare) cu trei componente: crearea si dezvoltarea de servicii comunitare integrate de protectie a copilului (10+3,3 MEURO); asistenta tehnica la nivel central (1,5+0,5 MEURO); campania de publicitate pentru promovarea drepturilor copilului (1,5+0,5 MEURO).
Principalele instrumente folosite in campanie au fost: - 10 spoturi TV, 8 spoturi radio, 6 machete de presa si 4 campanii destinate publicitatii stradale, care au format una dintre cele mai mari campanii sociale din Romania - 60 emisiuni televizate si 11 emisiuni radio ce au avut ca subiect problemele campaniei - concursul national Floare de Colt destinat copiilor din centrele de plasament, organizat doi ani la rand ; - linia verde (telefon 0800 8 200 200), sponsorizata de catre Romtelecom, ce asigura asistenta si furnizeaza informatiile necesare famiilor ce se confrunta cu dificultati, dar si publicului larg, sapte zile din sapte. Acest serviciu este primul de acest fel folosit vreodata in Romania. Intre noiembrie 2001 si noiembrie 2003 s-au inregistrat 10.761 de cazuri. Cercetarea cantitativa desfasurata in luna noiembrie 2003 cu privire la rezultatele campaniei a pus in evidenta cresterea constientizarii cu privire la efectele negative ale institutionalizarii si cu privire la existenta serviciilor altenative existente la institutionalizare: - 85% dintre respondenti sunt de parere ca mamele singure trebuie sa-si pastreze copilul, nu sa-l incredinteze unui centru de plasament; - Peste 56% dintre cei ce au raspuns considera ca cea mai buna solutie pentru un copil aflat in dificultate este sa fie reintegrat intr-o familie sau intr-un centru maternal, nu institutionalizat; - 45% dintre respondenti inteleg corect termenul de asistenta maternala; - Centrele maternale si centrele de zi sunt cunoscute acum publicului larg drept servicii alternative, venind astfel in intampinarea mamelor si a familiior aflate in dificultate; - 68% dintre respondenti sunt de parere ca familiile ce au copii cu nevoie speciale nu trebuie sa-i plaseze in centre de plasament. Continua sa se desfasoare una dintre componentele campaniei, Asistenta tehnica pentru mentinerea liniei verzi si a paginii web.
15

85

Programul de asistenta tehnica britanica (DFID Departamentul Britanic de Dezvoltare Internationala), in valoare de 3 milioane lire, cu componenta majora imbunatatirea cadrului legislativ in domeniu, dezvoltarea unui sistem de acreditare al ONG-urilor care lucreaza in domeniul protectiei copilului si dezvoltarea infrastructurii ANPCA si formarea personalului de la nivel local si central (perioada de implementare 2000 2004). In cadrul acestui program au fost initiate proiecte care vizeaza crearea unui sistem de inspectie a serviciilor de protectie a copilului, sistem care se doreste a fi unul similar pentru toate serviciile indiferent daca sunt dezvoltate de Directiile Judetene pentru Protectia Copilului sau de Organismele private autorizate sa lucreze in protectia copilului, 16implementarea unui cadru de management al performantei17.

Parteneriatul romano-american in domeniul protectiei copilului 2001-2005, finantat de USAID (prin World Learning), cu 15 milioane de dolari. Obiectivul general al programului il constituie sustinerea reformei sistemului de protectie a copilului din Romania. Programul ChildNet opereaza, in principal, cu doua mari componente: programul de finantare si programul de asistenta tehnica si instruire. Pana in decembrie 2003, au fost create un numar de 231 servicii de protectie a copilului prin implementarea celor 74 de proiecte aprobate pentru finantare, in valoare totala de 5,3 milioane dolari. In ianuarie 2004, s-a lansat o noua Cerere de Solicitare de Finantare (CSF) in valoare de 1,5 milioane USD, avand ca termen de depunere a aplicatiilor data de 2 aprilie 2004. Evaluarea ofertelor s-a desfasurat in perioada aprilie-mai 2004, fiind in curs de finalizare raportul de evaluare. In cadrul programului de asistenta tehnica si instruire au fost elaborate, in perioada raportata, in parteneriat cu ANPCA si cu alte institutii standardele minime obligatorii pentru serviciul de dezvoltare a deprinderilor pentru viata independenta, adoptia nationala si servicile de prevenire a abuzului, neglijarii si exploatarii copilului.

Programul de cooperare cu UNICEF. Se bazeaza pe Memorandumul de Intelegere incheiat intre ANPCA si UNICEF, intocmit in conformitate cu Programul de cooperare 2000-2004, semnat in comun de Ministerul Afacerilor Externe si UNICEF, la data de 09.12.1999. Asistenta UNICEF, in valoare de 3,562 mii USD, are in vedere prioritatile identificate in Strategia guvernamentala in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate 2001-2004. In cadrul acestui program este vizata si remedierea diferentelor regionale in ceea ce priveste implementarea reformei. In scopul identificarii stadiului actual al implementarii programului de reforma la nivelul fiecarui judet si sector al Municipiului Bucuresti, in cadrul programului de cooperare dintre ANPCA si UNICEF, a inceput derularea contractului avand ca obiect specific Evaluarea reformei protectiei copilului in Romania. Contractul a fost incheiat la sfarsitul anului 2003 si se va concretiza prin elaborarea unui raport final al cercetarii. In urma analizei rezultatelor cercetarii, va fi elaborat un Plan National de Actiune in vederea diminuarii decalajelor existente in implementarea programului de reforma, precum si proiectul unui act normativ pentru amendarea modalitatii de calcul a alocatiilor bugetare pentru institutiile de ingrijire.
16

in cadrul Proiectului Pilot cu privire la dezvoltarea unui sistem de inspectie a serviciilor de protectie a copilului din Romania sunt implicate 8 Directii pentru Protectia Drepturilor Copilului (una din fiecare regiune de monitorizare), dupa cum urmeaza: Cluj, Valcea, Sector 2-Bucuresti, Suceava, Prahova, Timis, Covasna si Constanta. 17 In luna octombrie 2003 s-a incheiat Proiectul pilot privind Implementarea unui cadru de management al performantei derulat pe o perioada de 6 luni in 7 judete si un sector al municipiului Bucuresti si a inceput implementarea si la nivelul ANPCA. In data de 16 februarie 2004, a avut loc lansarea la nivel national a Cadrului de Management al Performantei pentru toate directiile de protectie a copilului din Romania. In perioada martie-mai 2004, au avut loc sase sesiuni de formare regionala cu privire la cadrul de management al performantei, pentru a sprijini directiile de protectie a copilului in vederea implementarii acestuia.

86

In septembrie 2003 au inceput sa se desfasoare, in cooperare cu World Learning/Childnet sesiunile de formare a membrilor Comisiei pentru Protectia Copilului. In perioada septembrie 2003 martie 2004, s-au desfasurat sase serii de formare, la care au participat un total de 156 persoane, membri ai CPC din 15 judete. In luna septembrie 2003, a fost organizat primul seminar pentru pregatirea sefilor Serviciilor de Evaluare Complexa din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, in parteneriat cu Asociatia RENINCO, proiect incheiat in ianuarie 2004. Tot in parteneriat cu Asociatia RENINCO a inceput sa se deruleze din aprilie 2004 un nou proiect, care vizeaza formarea sefilor Serviciilor de Evaluare Complexa si a membrilor comisiilor interne de evaluare continua din scolile speciale si din scolile integratoare, in trei sesiuni, prevazute sa se desfasoare pana la sfarsitul anului 2004. Asistenta tehnica si financiara pentru elaborarea standardelor continua in 2004 cu proiecte pilot pentru implementarea celor doua standarde (serviciile pentru protectia copilului de tip rezidential si serviciile pentru protectia copilului de tip rezidential pentru copilul cu dizabilitati) si cu elaborarea altor standarde (centrele maternale, centrele de zi pentru copilul cu handicap). A continuat formarea asistentilor sociali care supervizeaza asistentii maternali profesionisti si care au in plasament copii cu dizabilitati - proiect implementat de CRIPS (2 sesiuni desfasurate in perioada mai 2003-februarie 2004, cu un numar de 39 beneficiari). Realizarea unui sistem informatic pentru monitorizarea Sistemului de protectie a copiilor aflati in situatie de risc sau dificultate Child Welfare Monitoring and Tracking Information System (CMTIS), finantat de Guvernul SUA prin USAID si [Link] Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat, multisectorial in Romania Programul de cooperare bilaterala romano-franceza in domeniul protectiei copilului (semnat in iunie 2001). A continuat implementarea proiectului Formare manageriala pentru sefii serviciilor rezidentiale destinate copiilor cu handicap. Sesiunile de formare s-au desfasurat pe parcursul anului 2003 si au participat 134 stagiari. Cea de-a doua sesiune s-a desfasurat in perioada octombrie decembrie 2003, cu participarea a 73 de stagiari. In perioada 29 martie aprilie 2004, au avut loc sesiunile de evaluare a stagiarilor in cadrul celor 4 centre regionale de formare. Proiectul se va incheia in luna iulie 2004.

Utilizand baza de date CMTIS, asistentii sociali, responsabili ai cazurilor, introduc informatii privind date de identificare, parintii biologici, starea de sanatate, situatia juridica, situatia scolara a copilului etc., precum si informatii privind interventia specializata acordata de Directia pentru Protectia Copilului, de pe raza teritoriala a domiciliului copilului, mentionand obiectivul final al acestei interventii si serviciile de care are nevoie copilul pentru solutionarea problemelor sale. Sistemul permite raportari privind copiii si serviciile puse la dispozitia acestora. Pentru buna functionare a CMTIS, in cadrul Programului de reforma a sistemului de protectie a copilului finantat de BIRD si BDCE, Directiile pentru Protectia Copilului din cele 41 judete si cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti, au fost dotate cu cate 4 calculatoare si echipament de conectare, pentru realizarea unei mini-retele, in vederea exploatarii sistemului CMTIS. La nivelul Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie a fost instalat un server pe care se regasesc informatiile provenite din judete/sectoare, putandu-se realiza raportari asupra sistemului de protectie a copilului din intreaga tara. CMTIS a functionat, in versiunea pilot, in judetele pilot, preluandu-se date din vechea baza de date Fisa Copilului si completandu-se cu informatiile noi necesare. In urma acestui proces, s-au cumulat informatii privind necesitatea efectuarii unor modificari, in urma sesizarilor utilizatorilor versiunii pilot a CMTIS. In perioada 27 octombrie 2003-20 februarie 2004, au fost instruite 102 persoane din cele 47 servicii publice specializate pentru protectia copilului . CMTIS este in faza de implementare a primei versiuni functionale a proiectului, s-au operat deja modificarile rezultate in urma functionarii versiunii pilot, precum si a celor rezultate in urma sesiunilor de formare a personalului, au fost creati utilizatorii care vor opera in noua baza de date, iar sistemul este functional in toate directiile si sectoarele. Au fost importate datele din vechile aplicatii de monitorizare in CMTIS din 27 judete si sectoare ale municipiului Bucuresti.

18

87

Programul Romaniei finantat de Fondul Global de combatere a SIDA, tuberculozei si malariei cuprinde proiecte ale institutiilor publice si ale ONG-urilor, membre ale Comisiei Nationale de supraveghere, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV. Programul a inceput sa se deruleze in luna iunie 2003 si are o durata de desfasurare de 2 ani. Proiectul ANPCA are 2 componente: training si dezvoltarea de servicii alternative la centrele de plasament clasice pentru copii cu infectie HIV/SIDA din sistemul de protectie. In cadrul componentei de training, se va desfasura un proiect vizand educatia pentru sanatate si consilierea pre/post testare, la care vor participa 282 de specialisti din 23 judete si 3 sectoare ale municipiului Bucuresti, si un proiect vizand formarea personalului din casutele de tip familial, centru "HOSPICE", centrele de zi si centrele de consiliere care se vor infiinta (in cadrul celei de-a doua componente) in judetele Hunedoara, Iasi, Vaslui si Suceava. In luna aprilie 2004 s-a desfasurat un prim seminar pentru formarea personalului din centrele de plasament pe problematica HIV/SIDA, organizat de ARAS (Asociatia Romana Anti Sida) in parteneriat cu ANPCA, la care au participat 25 educatori specializati din 11 servicii publice specializate pentru protectia copilului (din 8 judete si 3 sectoare ale muncipiului Bucuresti). Alte actiuni specifice In perioada de referinta, o atentie deosebita a fost acordata actiunilor care vizeaza copiii abuzati, neglijati si exploatati, copiii aflati in dificultate pe teritoriul altor tari, copiii repatriati. Prin Ordinul 177/2003 al secretarului de stat al ANPCA, au fost adoptate standarde minime obligatorii pentru serviciile care se adreseaza copilului abuzat, neglijat sau exploatat: telefonul copilului, centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat si centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului. A fost definitivat si urmeaza sa fie adoptat de catre Guvern Planul de actiuni prioritare in domeniul protectiei copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii (2004 2005), care vizeaza prin componentele sale, eliminarea exploatarii prin munca a copiilor, cat si prevenirea si combaterea abuzului sexual asupra copilului si a exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale, precum si formarea de personal si armonizarea legislatiei in domeniu cu acte normative conexe. ANPCA este implicata in derularea in Romania a Programului International pentru Eliminarea Muncii Copiilor (ILO IPEC). In septembrie 2003, s-a incheiat prima etapa de implementare a acestui program. Pana in prezent, aplicarea PIEMC s-a concretizat in: studii privind evaluarea fenomenului si a grupurilor vulnerabile - copiii strazii, copiii din familiile de romi, copiii din mediul rural, copii victime ale traficului,programe de sprijin direct, programe de dezvoltare a capacitatii institutiilor abilitate, elaborarea si testarea unor instrumente de monitorizare, campanii de sensibilizare si constientizare, elaborarea Proiectului Planului National de Actiune pentru eliminarea muncii copilului (2004-2007). Proiectul Planului National de Actiune pentru eliminarea muncii copilului a fost inclus, ca sectiune distincta, in proiectul Planului National de Actiune in domeniul protectiei copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii si prevede ca obiective generale urmatoarele:

88

dezvoltarea de politici nationale pentru eliminarea implicarii premature a copiilor in munca si pentru asigurarea dreptului acestora la protectie impotriva exploatarii prin munca inclusiv constituirea, prin Hotarare de Guvern, a unui organ de specialitate al Guvernului (Comitet National Director - CND), care sa asigure angajarea responsabilitatii institutiilor relevante in domeniul muncii copilului, coordonarea si monitorizarea politicilor nationale privind prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca, precum si constituirea Grupului National de Consultanta (GNC), ca organism consultativ pe langa CND, format din experti ai agentiilor de implementare si alti specialisti. Infiintarea Comitetului National Director a fost deja aprobata prin Hotararea de Guvern nr.617/21.04.2004. dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu atributii in domeniul prevenirii si eliminarii celor mai grave forme ale muncii copiilor; dezvoltarea de programe de actiune directa de prevenire, ca si de retragere din munca si integrare educationala si sociala a copiilor care muncesc; informarea, constientizarea si mobilizarea societatii in vederea prevenirii si eliminarii acestui fenomen formelor grave ale muncii copiilor, promovarea cooperarii si asistentei internationale in vederea prevenirii si combaterii formelor grave ale muncii copiilor.

ln noiembrie 2003 a avut loc o actiune de evaluare primara in sapte judete (Iasi, Vaslui, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Calarasi si Neamt), a amplorii fenomenului exploatarii copiilor prin munca. Ca o consecinta a actiunii de evaluare si in scopul prevenirii abuzului, neglijarii, exploatarii si traficului de copii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ANPCA au initiat un protocol cadru de colaborare intre autoritatile locale, Inspectoratele teritoriale de politie, Directiile pentru Protectia Drepturilor Copiilor, Inspectoratele scolare judetene si Directiile de Sanatate Publica. Pana in acest moment, au fost incheiate 32 astfel de protocoale, urmand ca, dupa aprobarea Planul National de Actiune pentru eliminarea muncii copilului, incheierea acestora sa devina obligatorie. Masuri de constructie institutionala Intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local reprezinta o preocupare permanenta pentru cei care gestioneaza sistemul de protectie a copilului. In perioada septembrie 2003 mai 2004, au fost continuate proiectele si programele de formare a personalului din sistemul de protectie a copilului19. Cresterea gradului de profesionalizare al personalului implicat in activitatile de protectie a copilului este o componenta deosebit de importanta a procesului de crestere a calitatii serviciilor destinate copiilor si familiilor acestora. Totodata, in perioada de referinta, in vederea reducerii diferentelor regionale in aplicarea reformei si a imbunatatirii calitatii serviciilor de protectie a copilului, a inceput implementarea standardelor minime obligatorii pentru aceste servicii.

Un accent deosebit s-a acordat urmatoarelor problematici: - Managementul serviciilor pentru copilul cu handicap (Programul de cooperare bilaterala dintre Guvernul Francez si Guvernul Romaniei) ; - Problematica privind evaluarea copilului cu handicap (Programul de cooperare cu UNICEF, in parteneriat cu Asociatia RENINCO); - Dezvoltarea resurselor umane din domeniul protectiei copilului cu dizabilitati/handicap (Programul de cooperare cu UNICEF, implementat de CRIPS); - Rolul primarilor si al lucratorilor sociali de la nivel local in problematica protectiei copilului (Programul ChildNet, finantat de USAID); - Noile atributii care revin membrilor Comisiei pentru Protectia Copilului (Programul de cooperare cu UNICEF si Programul ChildNet, finantat de USAID); - Managementul proiectelor Phare - pentru beneficiarii contractelor de grant din cadrul programelor Phare 2001 (18 judete si 3 sectoare ale Municipiului Bucuresti); - Managementul performantei (programul de asistenta tehnica britanica, finantat de DFID Departamentul Britanic de dezvoltare Internationala).

19

89

In perioada septembrie 2003 aprilie 2004, au fost adoptate standardele minime obligatorii pentru urmatoarele tipuri de servicii: telefonul copilului, centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat, centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului, serviciile pentru protectia copilului de tip rezidential, centrele de zi, centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati, procedura adoptiei interne, serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta. De asemenea, la sfarsitul lunii aprilie erau finalizate, urmand sa fie aprobate prin ordin al secretarului de stat al ANPCA, standardele privind managementul de caz. Respectarea dreptului la libera exprimare In perioada de referinta au fost analizate si identificate prevederile legale ce reprezinta un posibil factor de ingradire a libertatii presei. Rezultatele studiului s-au concretizat in propuneri de modificare a Codului penal referitoare la dezincriminarea infractiunii de insulta art 205 Cod penal, eliminarea sanctiunii privative de libertate pentru infractiunea de calomnie art. 206 Cod penal, extinderea admisibilitatii probei veritatii pentru calomnie art. 207 Cod penal, dezincriminarea ultrajului savarsit prin insulta si calomnie art. 239 Cod penal. In proiectul noului Cod penal adoptat de ambele Camere ale Parlamentului si aflat in procedura de mediere, au fost realizate urmatoarele modificari referitoare la infractiunile privind libertatea de exprimare, precum si cele contra demnitatii persoanei: 1. S-a dezincriminat infractiunea de insulta si s-au eliminat din proiect toate textelor care faceau referire la insulta. 2. In cazul infractiunii de calomnie, care se pedepseste numai cu amenda sub forma zilelor amenda, s-a redus cuantumul acestei amenzi si s-a eliminat posibilitatea ca amenda neexecutata sa fie transformata in inchisoare, in cazul acestei infractiuni. Astfel: a) Cu privire la reducerea cuantumului amenzii: Limitele pedepsei amenzii sub forma zilelor amenda aplicabila in cazul infractiunii de calomnie sunt prevazute in art.225 din proiect, minimul special fiind de 10 de zile, iar maximul special de 120 de zile. Cuantumul minim al amenzii care poate fi aplicat in cazul infractiunii de calomnie este de 1.000.000 lei (100.000 lei/zi X 10 de zile), iar cuantumul maxim este de 120.000.000 lei (1.000.000 lei/zi X 120 zile). Pentru comparatie, precizam ca limitele pedepsei amenzii aplicabile potrivit Codului penal in vigoare (art.63 alin.3 teza II) in cazul infractiunii de calomnie sunt cuprinse intre 5.000.000 lei si 300.000.000 lei. b) Cu privire la eliminarea posibilitatii ca amenda neexecutata sa fie transformata in inchisoare: Amenda aplicata pentru infractiunea de calomnie, neexecutata, nu poate fi inlocuita, potrivit proiectului, nici cu inchisoare, nici cu vreo alta pedeapsa, indiferent de cauzele care au condus la neexecutarea acesteia. 3. Art.226 din proiect referitor la proba veritatii s-a modificat dupa cum urmeaza: a) Alineatul (1) al articolului 226 prevede ca: Nu constituie infractiunea de calomnie fapta cu privire la care s-a facut proba veritatii sau cu privire la care faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este adevarata. Regula este, prin urmare, ca, in principiu, pentru orice infractiune de calomnie, proba veritatii si dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca fapta este adevarata sunt cauze de inlaturare a caracterului penal al faptei. Proiectul utilizeaza expresia motive rezonabile, preluata din terminologia Curtii Europene a Drepturilor Omului, care este mai adecvata ideii de buna-credinta. Astfel, proba bunei-credinte produce acelasi efect ca si proba veritatii, si anume, inlatura existenta infractiunii de calomnie. 90

b) Alineatul (2) al articolului 226 prevede ca: In cazul faptelor referitoare la viata privata a unei persoane, proba veritatii sau dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca aceste fapte sunt adevarate, este admisibila pentru apararea unui interes legitim. c) Alineatul (3) al articolului 226 prevede ca: In cazul faptelor referitoare la viata privata a unei persoane, care afecteaza capacitatea acesteia de exercitare a unei functii publice, proba veritatii sau dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca aceste fapte sunt adevarate, este admisibila, fara a fi necesara dovedirea unui interes legitim. Acest alineat este nou, reglementeaza situatia in care desi este vorba de o fapta referitoare la viata privata a persoanei, aceasta ii afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. Prin urmare, in acest caz, proba veritatii si dovada motivelor rezonabile nu mai sunt conditionate de apararea unui interes legitim, fiind admise in orice situatie, ele ducand la inlaturarea caracterului penal al faptei. Alineatul (3) al articolului 226 este corelat cu prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si respecta jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la limitele criticii admisibile in cazul persoanelor care ocupa functii publice. 4. S-a eliminat din proiect infractiunea de ultraj savarsita prin insulta sau calomnie 5. Cu privire la raspunderea penala a persoanei juridice: a) S-a prevazut in mod expres, in Titlul privind infractiunea, ca persoana juridica raspunde penal (art.45) si apoi, separat, in Titlul referitor la pedepse, s-au inscris dispozitii privind sanctionarea acesteia (Capitolul II si Capitolul V). b) Atat in art.45 din proiect, cat si in intreaga Parte speciala a proiectului noului Cod penal, s-a instituit principiul specialitatii raspunderii penale a persoanei juridice, in sensul ca persoana juridica raspunde penal numai in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca persoana juridica se sanctioneaza. In lipsa unei dispozitii exprese care sa stabileasca sanctionarea persoanei juridice pentru o anumita infractiune, raspunderea penala a acesteia nu poate fi angajata. Precizam ca pentru infractiunea de calomnie, ca si pentru alte infractiuni, nu au fost prevazute in Partea speciala dispozitii exprese pentru sanctionarea penala a persoanei juridice, astfel ca raspunderea penala a persoanei juridice sa nu poate fi angajata in cazul acestor infractiuni. Date statistice cu privire la persoanele avnd calitatea de ziarist condamnate pentru insulta si calomnie: Calomnie Anul Total Amenda Inchisoare suspendare conditionata 32 20 3 1 0 cu

2000 2001 2002 2003 Trim.I/2004 Insulta Anul

52 33 37 14 5

20 13 34 13 5

Total

Amenda 91

Inchisoare suspendare

cu

suspendare conditionata 2000 2001 2002 2003 Trim.I/2004 0 0 14 5 3 0 0 12 5 3 0 0 2 0 0

De asemenea, in realizarea angajamentelor asumate prin documentul programatic To do list , in perioada 15 februarie 2004 - 15 aprilie 2004, in ceea ce priveste investigarea judiciara intensa a cazurilor de agresiune asupra jurnalistilor, au fost luate urmatoarele masuri: Identificarea si analiza tuturor cauzelor avand ca obiect agresarea jurnalistilor aflati in exercitarea profesiei; Analiza stadiului urmaririi penale si stabilirea de masuri concrete pentru administrarea operativa a probelor cu respectarea garantiilor procesuale in cauze privind agresarea jurnalistilor; Solutionarea legala si temeinica a cauzelor avand asemenea obiect.

Astfel, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei a identificat un numar de 11 dosare care erau in lucru la organele de urmarire penala. Ministerul Public a centralizat informatiile primite de la parchetele de pe langa curtile de apel privind analiza stadiului urmaririi penale. Astfel, a reiesit ca 6 dosare penale au fost solutionate de catre procurori, in 5 dintre cauze prin trimiterea dosarului instatelor judecatoresti spre competenta solutionare. In celelalte 5 dosare aflate in curs de urmarire penala s-au stabilit masuri concrete pentru administrarea probatorului in vederea solutionarii legale si temeinice a cauzelor, acolo unde au fost identificati faptuitorii si se poate da o astfel de solutie. Combaterea traficului cu fiinte umane In perioada de referinta autoritatile romane au actionat in directia specializarii structurilor care lucreaza in domeniul combaterii traficului de persoane, identificarii, cercetarii si destramarii mai multor retele implicate in traficul de persoane. In acelasi timp, au fost realizate actiuni specifice de asistenta si protectie a victimelor acestui fenomen. Politia romana a implementat in perioada de referinta programe destinate prevenirii si combaterii traficului cu fiinte umane si asistarii victimelor traficului cu persoane20.

In perioada de referinta este de interes mentionarea urmatoarelor programe de prevenire in acest domeniu: Coalitia regionala impotriva traficului cu fiinte umane campanie de constientizare publica, avand ca tinta persoane aflate in situatie de risc, precum si populatia, in ansamblu, asupra fenomenului traficului cu persoane si a prevenirii acestuia (perioada de desfasurare 2003-2004, in 7 judete din estul tarii, finantator: USAID); Centrul de asistenta si protectie a victimelor traficului cu persoane, avand ca scop reintegrarea sociala si reabilitarea psihologica a victimelor traficului (infiintarea unui adapost tranzitoriu la Iasi si oferirea de servicii de asistenta sociala, psihologica si juridica; de aceste servicii au beneficiat 40 de persoane); Programele de prevenire a traficului de fiinte umane, femei si copii, derulate in intrega tara cu sprijinul UNICEF si AIDRom, destinate cresterii capacitatii institutionale de interventie pentru combaterea fenomenului traficului; Programul de prevenire si combatere a exploatarii prin munca, a exploatarii sexuale si a traficului cu copii, care se deruleaza in perioada ianuarie 2003-decembrie 2004, cu finantare USAID.

20

92

In anul 2003 au fost identificate si anihilate 283 retele iar in primul trimestru al anului 2004 un numar de 76 de retele au fost destramate (infractiuni constatate - 518, persoane cercetate - 395, victime identificate- 456, persoane trimise in judecata 329 din care in stare de arest 203, persoane condamnate in 2003 si in cursul primelor 3 luni 2004 78). Rezultatele arata o crestere cu aproximativ 30% a activitatii de constatare si combatere a traficului de fiinte umane. Unul dintre principalii indicatori, care reflecta finalitatea judiciara in cauze complexe de trafic de fiinte umane este numarul persoanelor condamnate definitiv. Acesta a crescut in mod semnificativ, de la 14 persoane in luna septembrie a anului 2003, la 78 in prezent. Autoritatile romne au urmarit: perfectionarea mecanismelor implicate in identificarea si asigurarea masurilor de protectie si asistenta a victimelor traficului, functionarea liniei telefonice on line la nivelul structurii Directiei de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog -D.G.C.C.O.A.-din cadrul MAI pentru victimele traficului de persoane, dezvoltarea cooperarii si colaborarii cu agentiile de aplicare a legii similare din tarile de tranzit si destinatie, inclusiv prin constituirea de task-force-uri pe cauze comune, includerea in programul Phare 2003-2004 a constituirii si dezvoltarii Centrului de Resurse privind traficul de persoane, lansarea la nivel regional a Manualui de bune practici in lupta impotriva traficului de persoane si folosirea acestuia de catre politistii specializati in lupta contra traficului de persoane. Ministerul Educatiei si Cercetarii a creat un sistem de actiune la nivelul inspectoratelor scolare judetene vizand prevenirea traficului cu fiinte umane (activitati de prevenire, conform Planului National de actiune pentru prevenirea si combaterea traficului cu minori) si coopereaza cu Organizatia Internationala pentru Migratie in acest domeniu. Libertatea de cult In perioada mai 2003 martie 2004, Comisia Interministeriala competenta a luat 348 hotarri de retrocedare, in favoarea: Bisericii Romna Unita cu Roma (Greco-Catolica) - 88 de imobile din cele care au fost nationalizate in anul 1948. comunitatilor religioase ale minoritatilor ct si comunitatilor celorlalte culte religioase au beneficiat de prevederile Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 1/2000 privind fondul funciar, primind intre 5-200 hectare teren arabil pentru fiecare unitate (la nivel de parohie 10 hectare, manastire - 10 hectare, centru eparhial 100 hectare, centru de cult 200 hectare).

Autoritatile romane au examinat posibilitatea modificarii legislatiei existente in vederea garantarii exprese a accesului liber la justitie in ceea ce priveste restituirea bisericilor greco-catolice, in deplina concordanta cu standardele europene. Activitatea politiei In perioada de referinta Comitetului pentru respectarea drepturilor omului si dreptul umanitar din cadrul Inspectoratului General al Politiei, a desfasurat activitati de informare si asigurarea respectarii de catre politisti a drepturilor omului: intocmirea de informari, in scopul asigurarii cunoasterii si insusirii de catre politisti a obligatiilor de protejare a drepturilor omului, efectuarea de verificari si prezentarea de puncte de vedere cu privire la sesizari, petitii, informarea structurilor Politiei Romane cu privire la aparitia unor reglementari etc. privind protectia drepturilor omului. In baza dispozitiei inspectorului general al politiei nr.16375/06.08.2003, structurile teritoriale au informat lunar Comitetul cu privire la evenimentele si actiunile la care au participat sau organizat pe linia protectiei drepturilor omului. In vederea respectarii drepturilor omului a fost elaborat proiectul Instructiunilor M.A.I. privind organizarea si functionarea aresturilor preventive din unitatile de politie. Ministerul Administratiei si Internelor a desfasurat activitati specifice in domeniul realizarii Strategiei Nationale de imbunatatire a situatiei romilor, care sunt prezentate in cadrul subcapitolului privind drepturile minoritatilor nationale. 93

Drepturile refugiatilor/ legislatia privind azilul In domeniul azilului alinierea la prevederile relevante ale acquis-ului comunitar s-a realizat prin Ordonanta Guvernului nr.43/29.01.2004 (MO nr. 92/31.01.2004) pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romnia si prin Ordonanta Guvernului nr. 44/29.01.2004 (MO nr. 93/ 31.01.2004) privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie in Romnia. Avocatul Poporului In perioada septembrie 2003 - 21 mai 2004, institutia Avocatul Poporului si-a consolidat statutul de institutie fundamentala a statului de drept, ca urmare a modificarilor intervenite prin revizuirea Constitutiei Romaniei la 18-19 octombrie 2003. Sfera de competenta a Avocatului Poporului s-a extins, prin recunoasterea dreptului de a ridica direct in fata Curtii Constitutionale exceptii de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele si a dreptului de a formula obiectii cu privire la constitutionalitatea legilor, inainte de promulgarea acestora. De asemenea, Avocatul Poporului va fi numit de ambele Camere ale Parlamentului Romaniei (pana in prezent, desemnarea sa se facea numai de catre Senat), mandatul a fost marit la o durata de 5 ani, iar adjunctii Avocatului Poporului vor fi specializati pe domenii de activitate. In urma revizuirii Constitutiei, s-a propus modificarea si completarea corespunzatoare a legii de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, propunerea legislativa fiind supusa spre adoptare Parlamentului Romaniei. In aceasta perioada, in calitatea sa de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice, Avocatul Poporului a fost sesizat printr-un numar total de 4010 petitii, cu 544 mai multe fata de perioada similara de raportare. Dintre petitiile adresate, ponderea cea mai mare a reprezentat-o pretinsa incalcare a dreptului de proprietate privata, urmat de dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la informatie, dreptul de petitionare si accesul liber la justitie. In vederea solutionarii unor sesizari, Avocatul Poporului a dispus efectuarea a 11 anchete, prin care s-a urmarit modul de respectare a dreptului de petitionare de catre autoritatile administratiei publice si a drepturilor detinutilor din penitenciare. In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu in 4 cazuri privind respectarea dreptului la protectie a copiilor si tinerilor, in situatii legate de exploatarea muncii minorilor si obligarea unor minori de origine roma de a se supune unor traditii in contradictie cu legislatia privind protectia copilului. In ceea ce priveste exploatarea muncii minorilor, ca urmare a demersurilor intreprinse de institutia Avocatul Poporului, unii minori au fost reintegrati in familie, iar altii au fost institutionalizati in centre de plasament. Pentru tinerii care au fost reintegrati in familie s-au luat masuri de monitorizare postinterventie, desfasurate de catre autoritatile locale prin vizite la domiciliu saptamanal, ce au ca obiectiv consilierea scolara, cu privire la oportunitatile si necesitatea continuarii procesului instructiv-educativ, si consiliere juridica, axata, in special, pe respectarea drepturilor copilului, conform Conventiei Natiunilor Unite si noilor prevederi ale Codului Muncii. De asemenea, familiile copiilor au obtinut sprijinul autoritatilor locale, prin acordarea asistentei de specialitate. In cazul minorilor constransi de familii sa se casatoreasca, autoritatile cu atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului au stabilit masurile necesare in vederea protectiei drepturilor minorilor.

94

Necesitatea transparentei fata de cetatean este pusa in practica prin acordarea de audiente zilnice la sediul institutiei Avocatul Poporului si la sediile birourilor sale teritoriale din Bacau si Alba-Iulia, prin preluarea telefonica a unor petitii adresate de cetateni la dispeceratul care functioneaza in fiecare zi in cadrul institutiei, precum si prin rubrica saptamanala sustinuta la postul de radio public (cu acoperire nationala). Colaborarea institutiei Avocatul Poporului cu Curtea Constitutionala s-a materializat in perioada de referinta in redactarea a 308 de puncte de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate, ridicate in fata instantelor judecatoresti. Pentru activitatea desfasurata in cursul anului 2003, in luna februarie 2004, a fost prezentat raportul institutiei Avocatul Poporului, in fata Parlamentului Romaniei.

Drepturile economice, sociale si culturale

Protectia persoanelor cu handicap In perioada septembrie 2003 - iunie 2004 Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) a continuat aplicarea Planului National de Actiune 2003-2006 pentru implementarea Strategiei Nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap. In ceea ce priveste reglementarea serviciilor sociale, a fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 1176/2003 (MO. nr. 725/17.10.2003) privind desfasurarea de catre persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial a unor servicii sociale in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap. In perioada septembrie 2003 februarie 2004 a fost aplicat in cooperare cu NIZW Olanda programul de Twinning Light RO-0106IB/SO 02 cu titlul Pregatirea specialistilor si a personalului de la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale si locale pentru implementarea Strategiei Nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap, vizand pregatirea de formatori, evaluarea tuturor persoanelor cu handicap din centrele rezidentiale, elaborarea de planuri de interventie pentru fiecare persoana evaluata, elaborarea strategiilor locale si a planurilor locale de actiune la nivel judetean . In octombrie 2003, au fost elaborate, pentru informarea persoanelor cu handicap, Ghiduri regionale privind drepturile si facilitatile. In perioada de referinta, s-a actionat, prin proiecte specifice, pentru dezvoltarea de servicii alternative pentru persoanele cu handicap, in scopul incurajarii si sprijinirii unei vieti independente in familie si al realizarii unei integrari socio- profesionale depline. Astfel, in cursul anului 2003 au fost selectate si finantate, 34 proiecte apartinand sectorului ONG, precum si 12 proiecte ale ANPH. Valoarea totala a proiectelor finantate de catre ANPH a fost de 30,250 miliarde, iar proiectele au avut un numar total de 700 beneficiari. Pentru anul 2004 au fost selectate pentru finantare 52 de proiecte apartinand sectorului ONG, care acopera multiple domenii de interes pentru persoana cu handicap. Suma alocata pentru finantare proiectelor in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, pentru anul 2004, este de 30 miliarde lei. Pentru accelerarea realizarii facilitatilor pentru persoanele cu handicap, s-a intensificat cooperarea dintre ANPH si institutiile responsabile in domeniul transporturilor, telecomunicatiilor, politiei, precum si cu alte institutii cu atributii in domeniu si s-au incheiat protocoale specifice de cooperare, pentru finalizarea facilitatilor de acces pentru persoanele cu handicap. La nivelul ANPH, exista un dialog permanent cu persoanele cu handicap, instituit in cadrul unui birou specializat, pentru acordarea informatiei publice si promovarea transparentei institutionale, iar cetatenii beneficiaza de o consiliere adecvata, realizata de personal specializat din cadrul ANPH.

95

Au fost luate masuri pentru evaluarea capacitatii de munca a persoanelor cu handicap (Instructiunea Metodologica a ANPH nr. 5660/16.11.2003) si stabilirea programul individual de recuperare, readaptare si integrare sociala, iar in ianuarie 2004, a fost demarat proiectul privind promovarea integrarii profesionale a persoanelor cu handicap, finantat de catre Departamentul Muncii din Statele Unite, prin AED (Academy for Educational Development). In cadrul reformei sistemului sanitar romanesc, un obiectiv prioritar al Guvernului il reprezinta masurile de imbunatatire a asistentei medicale acordate persoanelor cu afectiuni psihice sau cu deficiente intelectuale. Sistemul de asistenta medicala psihiatrica nu dispune pentru moment de structurile alternative. Ministerul Sanatatii a infiintat un grup de lucru pentru elaborarea modalitatilor practice, de trecere de la un sistem la altul, in functie de resursele materiale, financiare si umane existente. In Romania exista 36 de spitale de psihiatrie, cu un numar total de 11.301 paturi, la care se adauga 75 de sectii de psihiatrie din spitalele judetene sau generale, cu un numar de 5.330 paturi. In subordinea Ministerului Sanatatii functioneaza 6 spitale de psihiatrie si pentru masuri de siguranta, unde sunt internati si pacientii incadrati art.105 si art.114 Cod Penal, pe baza hotararilor definitive ale instantelor de judecata. Internarea medicala obligatorie se face in conformitate cu prevederile Legii nr.487/2002 a sanatatii mintale si protectiei persoanelor cu tulburari psihice. In prezent, in cele 6 spitale de psihiatrie si masuri de inalta siguranta cu o capacitate de 2.427 paturi se afla 2.237 bolnavi, din care 807 sub incidenta art.114 Cod Penal. Spitalizarea de lunga durata creeaza in unele spitale (Sapoca Buzau) fenomene de supraaglomerare, cu afectarea conditiilor de spitalizare (Poiana Mare Dolj). Mentinerea acestor pacienti determina folosirea resurselor financiare pentru ingrijire si nu pentru cresterea calitatii actului medical. Majoritatea spitalelor de psihiatrie din Romania functioneaza in imobile vechi care au fost reabilitate, imbunatatindu-se astfel conditiile de spitalizare in conformitate cu normele interne si internationale. Sursele de finantare provin din contractele incheiate intre spitale si casele judetene de asigurari de sanatate, precum si din programele Ministerului Sanatatii si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. In perioada 15 31 martie 2004, o Comisie Interministeriala formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Ministerului Justitiei si Parchetului General a efectuat un control in cele 6 spitale de psihiatrie si pentru masuri de siguranta. Comisia a constatat respectarea prevederilor legale in materie, precum si a recomandarilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii. In acelasi timp, au fost identificate o serie de masuri urgente pentru reabilitarea asistentei medicale psihiatrice in Romania. Astfel, in perioada mai-decembrie 2004, sunt vizate masuri de: modificare a bazei legislative21, masuri de reabilitare a infrastructurii a celor sase spitale de psihiatrie si masuri de siguranta, imbunatatirea conditiilor de viata si a terapiei specifice, pregatirea personalului medico-sanitar si auxiliar si stimularea financiara a acestuia, evaluarea individuala a rezidentilor din institutiile psihiatrice.

- emiterea unei ordonante de urgenta de modificare si amendare a art.63 din Legea nr.487/2002 privind sanatatea mintala si protectia persoanelor cu tulburari psihice, pentru elaborarea unor norme metodologice de aplicare a legii; - modificarea Dispozitiei nr.1649/10.09.2002 a Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap privind admisia persoanelor cu handicap psihic in centrele de reabilitare psihiatrica; - infiintarea unei Comisii Interministeriale de Sanatate Mintala

21

96

Programe de cooperare internationala In cadrul Proiectului Bancii Mondiale de Reforma a Sistemului Sanitar in Romania, s-a infiintat un Centru de Sanatate Mintala (Centrul TREPTE) in cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie [Link] Obregia Bucuresti, proiectul are drept scop asigurarea continuitatii ingrijirilor pacientilor externati in ambulator si a reinsertiei lor sociale. Extinderea experientei acestui centru poate fi considerata eligibila de catre Banca Mondiala, pentru alte centre universitare. In prezent se pregateste implementarea unui centru comunitar in cadrul Spitalului de Psihiatrie Dr. Constantin Gorgos Bucuresti finantat prin Pactul de stabilitate si Organizatia Mondiala a Sanatatii in suma de 80.000 euro. Acest centru va functiona incepand cu luna septembrie 2004. Ministerul Sanatatii va sprijini spitalele de psihiatrie pentru initierea unor programe de reabilitare a infrastructurii prin Programul Bancii Mondiale si a Bancii Europene de Investitii. In cadrul proiectului de reabilitare a asistentei mamei si copilului, ce va fi finantat printrun imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 120 milioane USD, se va propune ca o parte a proiectului sa fie focalizat pe imbunatatirea serviciilor de psihiatrie. In cadrul proiectului PHARE pe boli netransmisibile si sanatatea mintala, Ministerul Sanatatii a inclus, ca prioritar, realizarea unei retele informatice, care va sta la baza Registrului National Unic al Bolnavilor Psihici. Consultarea cu partenerii sociali Prin noua Constitutie a Romaniei se stabileste pozitia CES in raport cu puterea legislativa si executiva, ca organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa de infiintare. In perioada octombrie 2003 - aprilie 2004 au fost avizate de catre CES 144 proiecte de acte normative. Din cele 127 acte normative din domeniul de competenta CES publicate in Monitorul Oficial in aceeasi perioada, au fost avizate 56. Dintre acestea 38 au primit aviz favorabil, 16 au primit aviz favorabil cu observatii sau propuneri de modificare (6 au fost luate in considerare) si 2 au primit aviz negativ. HG nr.737/2003 (MO nr. 483/07.07.2003) privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, modificata si completata prin HG nr.1282/4.11.2003 ( MO nr. 807/17.11.2003) si prin HG nr.1579/23.12.2003 (MO 940/29.12.2003), intareste institutional capacitatea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei de coordonare a activitatii de dialog social. Astfel, se infiinteaza functia de ministru delegat pentu relatiile cu partenerii sociali care coordoneaza metodologic comisiile de dialog social infiintate la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale si in plan teritorial. Structurile teritoriale ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei devin Directii de Dialog, Solidaritate Sociala si Familie. In urma unui acord informal stabilit intre Primul Ministru al Romaniei si partenerii sociali a fost constituita o comisie interministeriala cu participarea reprezentantilor organizatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national avand ca obiectiv stabilirea unui set de masuri pe care Guvernul le va adopta in vederea imbunatatirii mediului de afaceri. Pe data de 29 aprilie 2004 a fost semnat Pactul pentru Stabilitate Sociala pe 2004, cea mai importanta aplicatie a dialogului social tripartit pe anul 2004, care stabileste domenii ale actiunii comune: reforma structurala in economie, politici fiscal bugetare, mediul de afaceri, politici de ocupare a fortei de munca, politici salariale, relatii de munca, calitatea vietii, asistenta sociala, ocrotirea sanatatii, administratie si ordine publica, reforma sistemului juridic, integrare europeana, dezvoltarea parteneriatului social.

97

In domeniul dialogului social bipartit, in luna mai 2004 partenerii sociali au incheiat contractul colectiv de munca unic la nivel national cu aplicabilitate pe perioada 2004 2005, care isi va produce efectele asupra totalitatii unitatilor economice din Romania si implicit asupra tuturor salariatilor in ceea ce priveste ansamblul relatiilor de munca. Carta sociala europeana In ceea ce priveste aplicarea Cartei sociale europene (revizuita) in cei cinci ani de la ratificarea Cartei s-a produs o reforma legislativa importanta, cadrul legislativ romanesc suferind numeroase evolutii, adaptari si modificari. A fost adoptat un nou Cod al Muncii in 2003, o noua lege privind ocuparea si protectia impotriva somajului, o noua lege privind sindicatele, o lege privind egalitatea de sanse, o lege contra discriminarii, o noua lege privind sistemul public de pensii, o lege privind protectia maternitatii, o lege privind venitul minim garantat. La elaborarea tuturor acestor legi s-au avut in vedere prevederile si jurisprudenta Cartei Sociale Europene revizuite. Romania a elaborat deja patru rapoarte nationale cu privire la aplicarea de catre Romania a Cartei Sociale Europene revizuite priveste dispozitiile acceptate (cel de-al patrulea in martie 2004).

Drepturile si protectia minoritatilor

Aspecte generale Departamentul pentru Relatii Interetnice (DRI) a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, inclusiv Unitatea de Implementare a Programului PHARE RO/2002/000-586.01.02 Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor, prin OUG nr. 11/ 2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale (MO nr.266/25.03.2004). Masura luata a conferit cadrului institutional care gestioneaza problematica minoritatilor nationale mai multa unitate si coerenta. In ultima parte a anului 2003 si in anul 2004, DRI Oficiul pentru Romi s-a axat pe promovarea unor programe concrete, care sa consolideze bunele relatii interetnice instituite in ultimii ani in Romnia. Incepnd din ianuarie 2004, s-au facut demersuri pentru revigorarea activitatii Consiliului Minoritatilor Nationale, principalul partener de lucru al DRI. Ca o masura de sprijin al activitatilor desfasurate de organizatiile minoritatilor nationale, sumele ce au fost alocate acestora in 2004 s-au ridicat in total la 240 miliarde lei (aprox. 5 700 000 Euro). S-a consolidat invatamantul in limbile minoritatilor nationale in ceea ce priveste reteaua scolara pentru minoritati, in anul scolar 2003-2004 sistemul de invatamant preuniversitar pentru minoritatile nationale din Romania se desfasoara in 2299 de unitati si sectii, ceea ce reprezinta 12,85% din totalul unitatilor de invatamant din Romania si cuprinde un numar de 205744 de copii si elevi apartinand minoritatilor (5,34%). Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura finantarea a 12085 de posturi didactice pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale. Formarea initiala se realizeaza in universitati si colegii care au sectii/grupe cu predare in limbile minoritatilor nationale22. Stadiul realizarii Strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor Prin infiintarea Departamentului pentru Relatii Interetnice s-a creat cadrul coordonarii mai eficiente a Oficiului pentru problemele romilor, ca organ executiv al de implementare si monitorizare a Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor.

Formarea continua curenta se realizeaza de catre Casele Corpului Didactic, in centrele de formare continua de la Sovata (jud. Mures) pentru cadrele didactice care predau in limba maghiara, respectiv, la Medias (jud. Sibiu) pentru cadrele didactice care predau in limba germana.

22

98

In ianuarie 2004, a fost aprobat Ordinul SGG nr. 346/2004, privind modificarea componentei Comitetului Mixt de implementare (Cmixt) si monitorizare a H.G 430/2001, privind Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor. Conform acestui Ordin, presedintia CMixt este asigurata de Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relatii Interetnice. Cele 6 intalniri ale Cmixt ce au avut loc in perioada de referinta au vizat stadiul indeplinirii masurilor de realizarea Strategiei, de catre fiecare minister responsabil, si masuri de atragere a resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor Strategiei. In ceea ce priveste bugetul alocat Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor in noiembrie 2003, a fost adoptata Legea 507/2003 (MO nr. 853/2.12.2003), privind bugetul de stat pe anul 2004 care aloca suma de 64 miliarde lei implementarii Strategiei Nationale de Imbunatatire a Situatiei Romilor. Sumele vor fi gestionate sub forma unui program guvernamental, denumit Anul 2004 - anul colectivitatilor locale din Romania si se va adresa autoritatilor publice care desfasoara si promoveaza actiuni in domeniul imbunatatirii situatiei romilor pe baza de proiecte. Aceste proiecte vor fi elaborate si implementate prin incheierea unor parteneriate intre autoritatile locale si grupuri de initiativa din comunitatile de romi. La 14 mai 2004, a fost lansata schema de granturi a programului PHARE 2002, Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor, in valoare de 4.452.000 Euro, destinat proiectelor de imbunatatire a situatiei romilor, vizand infrastructura, educatia si sanatatea. De asemenea, Oficiul pentru Problemele Romilor a initiat, in parteneriat cu o organizatie non-guvernamentala, un program integrat, ale carui activitati sa acopere, intr-o noua abordare, domeniile locuite, mica infrastructura, activitati aducatoare de venit si sanatate, educatie. Proiectul va fi finantat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si se afla in aceasta perioada in faza studiului de prefezabilitate. Oficiul pentru Problemele Romilor are in vedere si realizarea unui parteneriat cu UNDP pentru implementarea Programului Activitati de implementare si monitorizare a Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor , in cursul anului 2004. Oficiul pentru problemele Romilor, prin Unitatea de Implementare a Programelor PHARE, participa incepand din iunie 2003 la exercitiile de Programare Multianuala PHARE 2004-2006. In domeniul sanitar, s-au luat masuri de organizare/reorganizare a resurselor umane si masuri de asigurare a cadrului legislativ din interiorul sistemului sanitar. Au crescut fondurile alocate anual functionarii mediatorilor sanitari in comunitatile de romi: 2002 1 miliard de lei; 2003 5, 254 miliarde de lei; 2004 14,5 miliarde de lei. A fost adoptat Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 443/19.04.2004 privind componenta si functionarea Comisiei Ministeriale pentru Romi a Ministerului Sanatatii, prin care a fost modificata componenta Comisiei. In perioada de referinta a avut loc consolidarea si evaluarea functionarii sistemului mediatorilor sanitari, paralel cu completarea formarii lor profesionale23.

Principalele rezultate au fost: numar beneficiari directi (populatie de etnie roma, deservita de rutina de catre mediatorii sanitari, luata in evidenta mediatorilor sanitari): 217.108 numar beneficiari indirecti (populatie de etnie roma, deservita de catre mediatorii sanitari, in cadrul actiunilor de sanatate publica): 468.340 in 451 comunitati de romi numar copii 0-18 ani luati in evidenta mediatorilor sanitari: 108.632 numar persoane incluse in sistemul asigurarilor de sanatate (inscrise pe listele medicilor de familie) prin activitatea mediatorilor sanitari: 38.015 numar gravide luate in evidenta medicilor de familie (in vederea supravegherii sarcinii) prin activitatea mediatorilor sanitari: 3.521 numar copii vaccinati prin implicarea mediatorilor sanitari: 12.836 numar actiuni de educatie pentru sanatate, in care s-au implicat mediatorii sanitari: 4.259 numar actiuni efectuate in colaborare cu autoritatile publice locale (altele decat directiile de sanatate publica judetene): 71 numar acte de identitate, obtinute prin implicarea mediatorilor sanitari: 1180.

23

99

Continua actiunile vizand perfectionarea mediatorilor sanitari (sanatatea reproducerii, prevenirea si combaterea TBC, vaccinarea antipoliomielitica etc). Sunt in curs de desfasurare campanii de vaccinare in comunitatile de romi, prin comisii mixte formate din cadre medicale locale si de la nivelul Directiilor de Sanatate Publica Judetene, precum si campaniile de depistare TBC, infectie HIV/SIDA, BTS etc. in comunitatile de romi. Conform Ordinului MSF nr. 619/2003 privind formarea mediatorilor sanitari, 136 de femei, apartinand minoritatii rome, au fost angajate de Directiile pentru Sanatate Publica. In domeniul educatiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii a continuat aplicarea de masuri si programe avand ca beneficiari copiii si tinerii romi, pe de o parte, si profesorii de origine roma, pe de alta parte. Ministerul Educatiei si Cercetarii aloca, in cadrul facultatilor si liceelor, locuri distincte tinerilor romi care au absolvit liceul sau clasa a opta. In anul scolar 2003/2004 au fost alocate 422 de locuri distincte in 39 de univesitati, la care se adauga alte 93 de locuri pentru pregatirea institutorilor romi la Departamentul de invatamant deschis la distanta (CREDIS) al Universitatii Bucuresti. In anul scolar 2003/2004 a fost stabilit un numar de 1918 locuri de liceu pentru copiii romi absolventi ai clasei a opta. In perioada 2002-2004 se deruleaza in 10 judete, la nivelul gradinitelor si scolilor, proiectul PHARE 2001, accesul la educatie al categoriilor defavorizate, cu accent pe copiii romi, in valoare de 8,33 Meuro. Programul va fi extins in 2004, prin programul PHARE 2003, la nivelul altor 12 judete. Vor fi angajati in cadrul programului 60 de mediatori scolari romi pentru scolile din cele 10 judete, care vor fi formati in paralel in anul 2004 in cadrul Colegiului Pedagogic din Cluj Napoca. Au fost instituite, in structura inspectoratelor scolare judetene, posturile de inspectori pentru scolarizarea romilor24. S-au realizat programe scolare noi, revizuite conform calendarului Consiliului National pentru Curriculum. Astfel: In cursul anului 2003, au fost revizuite programele scolare de limba rromani (pentru cl. I IV) si de istoria si traditiile romilor (cl. a VI - a VII-a). Au fost finantate un numar de 300 de catedre de limba si istoria romilor. In anul scolar 2003/2004 un numar de 16806 copii romi au optat pentru curriculumul aditional rrom, format din 3-4 ore saptamanale/clasa de limba si literatura rromani, la clasele I XIII, respectiv, o ora de istoria si traditiile rromilor, prevazuta la clasele a VI-a si a VII-a, in crestere fata de 15807 in anul scolar 2002/2003

Din septembrie 2003, pentru prima data in invatamantul romanesc, a fost infiintata o clasa cu predarea integrala in limba rromani, la Scoala Maguri Lugoj, jud. Timis. In domeniul evidentei populatiei, prin protocolul incheiat intre Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei cu organizatia Romani Criss, in anul 2003, au fost luate in evidenta 6376 de persoane fara acte de stare civila si 51.579 de persoane fara acte de identitate. De asemenea, un important numar de acte de identitate si stare civila au fost eliberate prin parteneriatul dintre Inspectoratele Judetene de Politie si Partida Romilor. In domeniul fortei de munca, initiativa organizarii si desfasurarii Bursei locurilor de munca pentru romi, la nivel national, a continuat si in anul 2004, bursa locurilor de munca fiind organizata in aprilie 2004, la nivelul fiecarui judet.

In prezent, la nivelul celor 42 de judete functioneaza 20 de inspectori romi si 22 de inspectori neromi, care se ocupa de structurarea in plan judetean a invatamantului pentru romi.

24

100

La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane a fost derulat Programul privind contributia Politiei Romane la imbunatatirea situatiei romilor, care isi propune realizarea obiectivelor specifice stabilite prin Strategia Guvernamentala de Imbunatatire a situatiei romilor (prevenirea actelor de discriminare ce pot fi comise de politisti, cresterea capacitatii politiei de prevenire a conflictelor, imbunatatirea dialogului intre politie si comunitatile de romi). Programul a fost sustinut prin dezvoltarea unor proiecte parteneriale la nivel national, precum cel de Pregatire a ofiterilor de politie in domeniul drepturilor omului si rezolvarea conflictelor pentru minoritatea roma, care are ca scop pregatirea ofiterilor cu functii de decizie ale structurilor locale de politie in domeniul drepturilor omului si al gestionarii conflictelor. In baza Programului privind contributia Politiei Romne la imbunatatirea situatiei romilor (perioada martie 2002 - decembrie 2003), la nivel local au fost desfasurate urmatoarele activitati: desemnarea de ofiteri de la politia judiciara si prevenire care se ocupa de gestionarea activitatilor pe problematica romilor si instruirea corespunzatoare a acestora, incheierea de protocoale de parteneriat de catre structurile locale de politie cu asociatiile reprezentative ale romilor, intalniri in diferite comunitati intre politisti, primari, reprezentati ai prefecturii, precum si consilieri in problematica romilor si reprezentanti ai romilor din localitatea respectiva, constituirea de structuri locale care isi propun rezolvarea problemelor cu care se confrunta romii si in care politia este un factor activ (ex. Grupul mixt de lucru, de la nivelul Prefecturii Olt). Este de mentionat parteneriatul dintre IPJ Botosani si organizatia Divano-Romano, in programe locale de identificare a cazurilor sociale grave existente in comunitatile de romi, pentru sesizarea institutiilor abilitate in rezolvarea acestora, precum si de reinsertie sociala a persoanelor care au suferit o pedeapsa privativa de libertate (initiative locale Timis, Caras-Severin si Mehedinti). Alte activitati de instruire si formare in domeniul drepturilor omului si al prevenirii conflictelor au fost desfasurate in cadrul urmatoarelor programe: Pregatirea ofiterilor de politie pe drepturile omului si rezolvarea conflictelor pentru minoritatea roma, Prevenirea violentelor in conflictele ce pot sa apara in comunitatile multiculturale, Dezvoltarea bunei guvernari in comunitatile multiculturale, Sprijin local pentru interventia neutra in conflicte. In perioada de referinta a continuat procesul de angajare a ofiterilor de politie vorbitori de romani in structuri de politie din unitati teritorial-administrative, in care procentajul persoanelor apartinnd minoritatii rome depaseste 20 %, fiind angajati pna in prezent 25 de politisti vorbitori de romani. Pentru a atrage cat mai multi reprezentanti ai minoritatii rome catre structurile MAI are loc un proces de mediatizare continua in rndul comunitatii rome a criteriilor de selectie privind participarea la concursurile de admitere in institutiile de invatamnt care pregatesc cadre pentru jandarmerie si ale politiei si politie de frontiera. In cadrul selectiei candidatilor pentru institutiile de invatamnt ale Ministerului de Interne (Academia de Politie A.I. Cuza si Scoala pentru agenti de politie Vasile Lascar Campina) s-au luat masuri pentru promovarea profesiei de politist in rndurile comunitatii rome. S-au infiintat la sediile unitatilor / subunitatilor teritoriale, cu precadere in judetele in care numarul minoritarilor etnici este ridicat, puncte de informare a populatiei privitor la profesiile din sistemul de ordine publica. Au fost afisate la panourile primariilor si la posturile de politie pliante promotionale cu informatii referitoare la recrutarea candidatilor. A fost tiparit un pliant de prezentare (in 10.000 de exemplare) a institutiilor de invatamnt, a conditiilor si unitatilor cu sarcini de recrutare, a locurilor scoase la concurs si a perioadelor de desfasurare a acestor activitati. Au fost difuzate in presa locala si in cadrul emisiunilor radio si TV mesaje pentru promovarea profesiilor din sistemul de ordine publica. 101

2.2. CRITERIILE ECONOMICE

2.2.1. Evolutii macroeconomice
In perioada 2001-2003, economia Romaniei s-a caracterizat printr-o corelatie eficienta si relevanta intre cresterea economica puternica pe de o parte dezinflatie si mentinerea deficitelor interne si externe in limite sustenabile pe de alta parte. Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbarile calitative din economie rezultat direct al reformei ilustreaza faptul ca s-au inregistrat progrese deosebite pe linia crearii unei economii de piata functionale. Aplicarea sustinuta si pe deplin a programului de reforma al Guvernului a imbunatatit semnificativ capacitatea Romaniei de a rezista presiunii concurentiale si fortelor de piata in interiorul Uniunii Europene. Realizari macroeconomice Anul 2003 In pofida unui mediu international mai putin favorabil, cresterea economica a fost in continuare puternica. Dupa o aparenta incetinire a cresterii economice in semestrul I 2003, indeosebi datorita evolutiei mai moderate a productiei industriale, a doua jumatate a anului 2003 a consemnat revenirea la ritmurile de crestere din anul anterior. In primul semestru cresterea produsului intern brut in termeni reali a fost de 4,3% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, iar in semestrul al doilea de peste 5%. Pe intregul an, cresterea produsului intern brut a fost de 4,9%, indeplinind obiectivul pentru anul 2003 (4,8%). Aceasta s-a datorat contributiei pozitive a cererii de consum si investitii, stimulate de majorarea veniturilor si disponibilitatea surselor de finantare. Cererea interna s-a majorat in termeni reali cu 7,2%. Contributia cererii interne la cresterea produsului intern brut a fost de 7,7 procente, localizata, in principal, la consumul individual efectiv al gospodariilor populatiei (+5,4 procente) si formarea bruta de capital fix (+2 procente). Formarea bruta de capital fix a continuat sa fie un motor important al cresterii economice, reprezentand componenta cea mai dinamica a cererii interne (9,2% in 2003, cu o crestere deosebita in trimestrul IV, respectiv de 11%), contribuind, astfel, cu 2 puncte procentuale la cresterea anuala a PIB. In cadrul formarii brute de capital fix, investitiile realizate in economie au crescut cu 8,5% fata de 2002, datorita majorarii cu 11,2% a investitiilor in sectorul privat si cu 3,3% a investitiilor in sectorul de stat. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au crescut cu 12,6% urmare a facilitatilor acordate pentru achizitionarea de utilaje, ponderea importului de utilaje in investitiile in utilaje reprezentand 39,6%, ceea ce reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de modernizare. Rata de investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la produsul intern brut a fost de 22,5% fata de 21,3% in 2002. Atat in cazul achizitiei de echipamente, cat si in cel al investitiilor imobiliare, finantarea cheltuielilor s-a realizat in mai mare masura pe seama resurselor imprumutate. Remarcabila este, in acest context, utilizarea pe scara mai larga a resurselor financiare externe, fapt sugerat de: dinamica mult mai rapida a creditului neguvernamental comparativ cu cea a masei monetare; accelerarea cresterii pasivelor externe ale bancilor comerciale, concomitent cu restrangerea continua a plasamentelor bancare efectuate in exterior; majorarea influxurilor de natura datoriei externe private. 102

Analiza investitiilor pe forme de proprietate indica o relativa incetinire a ritmului anual de crestere a investitiilor realizate de sectorul privat, precum si revigorarea celor din sectorul majoritar de stat, datorata atat achizitiilor de utilaje (inclusiv mijloace de transport), cat si derularii unor programe guvernamentale destinate intretinerii si modernizarii infrastructurii rutiere si feroviare, alimentarii cu apa in sectorul rural, construirii unor sali de sport si constructiei de locuinte. Consumul individual efectiv al gospodariilor a crescut in 2003 cu 7,1% fata de 2002 in conditiile in care castigul salarial real a crescut cu 8,8%. Consumul colectiv efectiv al administratiei publice a cunoscut o crestere semnificativa respectiv cu 4,6% in 2003, dupa o reducere cu 5,8% in 2002. Evolutia principalilor indicatori economici - modificare procentuala fata de perioada corespunzatoare a anului precedent U.M. Ritmul de crestere a PIB in termeni reali Ponderea sectorului privat in PIB Productia industriala Consum final Formarea bruta de capital fix Cererea interna Rata inflatiei - medie anuala - decembrie/decembrie Rata somajului sfarsitul perioadei Soldul bugetului general consolidat****) Exportul de bunuri si servicii Importul de bunuri si servicii Soldul contului curent % % % % % % %% % % din PIB % % % din PIB mld. euro % mld. euro 2002 +5,0 68,9 +6,0 +2,4 +8,2 +3,8 22,5 17,8 8,4 -2,5 +17,6 +12,0 -3,4 -1,6 99,8 14,6 2003 +4,9 69,1 +3,2 +6,9 +9,2 +7,2 15,3 14,1 7,2 -2,0 +11,1 +16,3 -5,8 -3,4 98,5 15,4 15,8 Realizari Trim. I 2004 +6,1 +4,7*) +8,1 +7,3 +7,4 2,8**) 7,3***) -0,1 +10,2 +12,4 -2,7 -0,3

Datoria externa - rata datoriei externe la export - datoria externa pe termen mediu si lung
*) 4 luni 2004/4 luni 2003 **) aprilie/decembrie 2003 ***) La 30 aprilie 2004

****) exclusiv Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale

Valoarea importurilor de bunuri si servicii realizate in anul 2003 a fost in crestere puternica (+16,3%), ca urmare a dependentei ridicate a economiei romanesti de importurile energetice si de completare, dar si a conditiilor climaterice din 2002 si 2003 care au necesitat importuri suplimentare si reducerea exporturilor de produse agroalimentare. Acest fapt a determinat o contributie negativa a exportului net (cererea externa neta) la cresterea reala a PIB (-0,8 procente). Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB 103 procente

2002 PRODUS INTERN BRUT Consumul final Consumul individual efectiv al gospodariilor Consumul colectiv efectiv al administratiei publice Formarea bruta a capitalului Formarea bruta de capital fix Modificarea stocurilor Cererea interna Exportul net 5,0 2,0 2,4 -0,4 2,0 1,7 0,3 4,0 0,9

2003 4,9 5,7 5,4 0,3 2,0 2,0 0,0 7,7 -2,8

In concordanta cu puternica crestere economica, Romania a inregistrat progrese in privinta convergentei reale fata de nivelurile venitului pe cap de locuitor din UE. PIB pe locuitor la standardul paritatii de cumparare (PPS) 2001 Uniunea Europeana (UE) Romania Romania fata de UE (%)
Sursa: Institutul National de Statistica

2002 24050 6390 26,6

2003 24260 6960 28,7

23340 5700 24,4

Urmare a structurii cererii interne si externe, produsul intern brut s-a format indeosebi prin cresterea valorii adaugate brute din industrie, constructii si servicii. Valoarea adaugata bruta in industrie a crescut cu 4,6%, in constructii cu 7,0%, iar in sectorul serviciilor cu 5,2%. Ca urmare a acestor evolutii, structura valorii adaugate brute a evoluat astfel: 2001 1. Structura valorii adaugate brute: - agricultura - industrie - constructii - servicii 2. Structura populatiei ocupate: - agricultura - industrie - constructii - servicii 15,0 31,0 6,0 48,0 42,3 22,2 4,0 31,5 2002 12,7 31,7 6,2 49,4 36,4 25,0 4,5 34,1 2003 13,1 31,7 6,4 48,8 35,6 25,2 4,6 34,5 %-

Productia industriala realizata de agentii economici a continuat si in anul 2003 evolutia pozitiva inceputa in anul 2000, ceea ce confirma caracterul durabil si neconjunctural al dezvoltarii industriale. In anul 2003, productia industriala a fost cu 3,2% mai mare decat in anul 2002. Principala caracteristica a activitatii industriale in anul 2003 a reprezentat-o continuarea imbunatatirii semnificative a structurii productiei, ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare, care a crescut cu 3,9% fata de anul 2002: 104

- modificare procentuala fata de an anterior Industrie total din care: - extractiva - prelucratoare - energie electrica si termica, gaze si apa 2002 +6,0 -3,9 +7,9 -1,7 2003 +3,2 -1,4 +3,9 +1,1

Reducerea productiei din industria extractiva si cresterea cu numai 1,1% a productiei din sectorul de energie electrica si termica au condus la reducerea ponderii acestor doua sectoare cu aproape 1 punct procentual: -%Industrie - total din care: - extractiva - prelucratoare - energie electrica si termica, gaze si apa 2002 100 5,3 77,8 16,9 2003 100 5,1 78,7 16,2

De remarcat ca productia industriala raspunde din ce in ce mai bine la evolutia cererii interne si externe. Urmare a majorarii deosebite a cererii de bunuri de folosinta indelungata, acestea au inregistrat o crestere semnificativa, respectiv cu 11,1%, in timp ce bunurile de uz curent au crescut cu 8,1%, iar bunurile de capital cu 3,3%. Diferenta majora fata de realizarile din anul 2002, se localizeaza la bunurile intermediare, unde realizarile din anul 2003 au fost de 98,6% fata de 107,1% in 2002. Cresterea competitivitatii si eficientei productiei industriale este caracterizata prin majorarea exportului de produse industriale cu 6,2% si a productivitatii muncii cu 12,1%. Ponderea stocului final de produse industriale la producator in resursele lunii decembrie 2003, reprezentand 36,9%, a crescut cu 1,7 puncte procentuale fata de decembrie 2002. Constructiile si-au majorat volumul de activitate in anul 2003 cu 6,5%, datorita contributiei exclusive a sectorului privat, lucrarile de constructii realizate de acesta inregistrand o dinamica de 107,7%. Dezvoltarea productiei de constructii a fost sustinuta atat de cresterea interesului populatiei pentru investitii imobiliare de construirea unor noi spatii comerciale de mari dimensiuni, spatii de depozitare si cladiri de birouri, dar si de desfasurarea unor proiecte guvernamentale de imbunatatire a infrastructurii. In agricultura, atentia crescanda acordata reabilitarii sistemelor de irigatii, alaturi si de alte forme de sprijin ale activitatii din sector, s-a reflectat in dinamica productiei agricole in anul 2003, care a fost mai mare cu 3,6% fata de anul 2002, cu dinamici pozitive ale productiei agricole vegetale (+ 3,6%) si animale (+4,1%), si cu dinamici negative ale serviciilor din agricultura (-7,8%). Masurile intreprinse pentru sustinerea sectorului zootehnic s-a concretizat in dinamica sectorului zootehnic de 104,1% la 31 decembrie 2003, inregistrandu-se cresteri importante la majoritatea productiilor animale: productia de carne total in viu (spor si prasila) a crescut cu 15,9%, lapte de vaca cu 4,6%, lapte de oaie cu 5,7%, lana cu 1,3%.

105

Ponderea sectorului privat este hotaratoare, 98,2% din valoarea productiei agricole totale obtinandu-se in acest sector (in sectorul productiei agricole vegetale se obtine 98,5%, in cel al productiei agricole animale 99,3%, iar in cel al serviciilor din agricultura 30,2%). Serviciile atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderilor conditionate direct de cresterea veniturilor si de imbunatatirea caracterului functional al economiei de piata, au inregistrat un progres semnificativ in anul 2003. Cresterea valorii adaugate brute obtinute in sectorul serviciilor a fost de circa 5,2%. Cresterea economica a continuat sa aiba efecte benefice si asupra gradului de ocupare a fortei de munca. Numarul somerilor inregistrati la finele lunii decembrie 2003 a fost de 659 mii persoane, in comparatie cu 761 mii persoane la finele anului 2002, iar rata somajului a scazut, in mod corespunzator, de la 8,4% la 7,2%. In anul 2003, cheltuielile pentru masurile active, de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, au reprezentat 20,6% din totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj, fata de 13,9% in 2002 si de 2,3% in 2000. Numarul somerilor definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii a scazut la 692 mii persoane in anul 2003 de la 845 mii persoane in anul 2002, iar rata somajului BIM a scazut cu 1,4 puncte procentuale (de la 8,4% in anul 2002 la 7,0% in 2003). Ponderea somerilor tineri (in varsta de 15-24 ani) in numarul total de someri, a avut o scadere mai accentuata in 2003 fata de anii anteriori, astfel ponderea somerilor tineri a scazut cu 2,9 puncte procentuale fata de 2002 (de la 34,0% la 31,1%). Somajul de lunga durata se mentine la cote ridicate mai ales pentru persoanele din grupa de varsta 50 ani si peste. S-au produs mutatii pozitive si in structura populatiei ocupate, in sensul reducerii ponderii celei ocupate in agricultura si silvicultura de la 36,5% in anul 2002 la 35,6% in 2003 si al cresterii celei ocupate in celelalte activitati cu un randament economic mai ridicat (constructii, industria prelucratoare). In anul 2003, trendul descendent al inflatiei a cunoscut o consolidare remarcabila, inflatia inregistrata fiind de 14,1%. Aceasta evolutie a inflatiei a fost sustinuta in mod deosebit de evolutia preturilor marfurilor alimentare, a caror crestere la sfarsitul anului 2003 a fost de 13,7% (sub nivelul indicelui general), pe fondul ameliorarii ofertei interne de produse, in anumite perioade fiind inregistrate rate de sub 1% si chiar scaderi de preturi (99,3% in august). In acelasi timp cresterile preturilor marfurilor nealimentare cu 14,3% si a tarifelor la servicii cu 15% (realizate pe fondul ajustarii preturilor reglementate cu 14,9%), desi sau situat peste nivelul general al inflatiei, fata de perioadele anterioare, au inregistrat reduceri semnificative. Diminuarea in 2003 a ratei inflatiei a fost favorizata in special de consolidarea evolutiilor macroeconomice pozitive, de implementarea mai ferma a politicilor de ajustare structurala si de reducere a incertitudinilor agentilor economici privind mediul de afaceri. Totodata, procesul de dezinflatie a fost sustinut de aprecierea in termeni reali a leului fata de cosul valutar (euro - dolar) de 3,3%, de temperarea anticipatiilor inflationiste induse de evolutia cursului de schimb, precum si de reducerea deficitului bugetului general consolidat si finantarea sa neinflationista. In anul 2003, exporturile de bunuri ale Romaniei au fost de 15614 mil. euro (+6,4% fata de anul 2002). Cresterea exporturilor romanesti in anul 2003, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002, a fost determinata in principal de evolutia intr-un ritm mai rapid a exportului la produse chimice (+199 milioane euro, respectiv o crestere cu 22,4%) si la cele ale industriei constructiilor de masini (+278,5 milioane euro, respectiv o crestere cu 8,7%). Exportul acestora din urma a inregistrat o crestere a ponderii in total export, atingand 22,2% in anul 2003, fata de 21,8% in anul 2002. 106

Importul de bunuri realizat in anul 2003 insumeaza 21201,4 mil. euro, in crestere cu 12,3% fata de aceeasi perioada a anului 2001, datorita dependentei de import la multe dintre materiile prime importante, mergand de la 100% la produsele pentru care tara noastra nu dispune de resurse (cauciuc natural, fosfati, minereu de mangan, cafea, orez, citrice etc.) pana la peste 40% la titei, peste 90% la minereu de fier, etc. Cea mai mare contributie la cresterea importurilor in perioada analizata a avut-o importul de produse ale industriei constructiilor de masini, care a fost cu 17,6% superior celui realizat in 2002, respectiv un import suplimentar de 761,7 mil. euro, ceea ce a contribuit la accelerarea procesului investitional si la modernizarea in continuare a tehnologiilor de productie. Principalii factori care au contribuit la majorarea valorii importurilor au fost: accentuarea dependentei de importurile de produse agroalimentare (ca urmare a productiei de cereale insuficiente) (+23,3 la suta fata de anul 2002), ca urmare a productiei de cereale insuficiente; si cresterea semnificativa a preturilor mondiale, acest tip de importuri crescand cu 23,3% fata de anul 2002; cresterea importurilor de bunuri de folosinta indelungata indelungeta (+36%) in contextul accesibilitatii sporite a creditelor de consum; majorarea cu circa 61,5% a importurilor de gaze naturale, ca urmare a cresterii contributiei acestora la satisfacerea consumului intern cu bunuri de consum si a preturilor de achizitie, continuarea procesului de modernizare si retehnologizare, care a stimulat cererea de import pentru bunuri de capital (+18,6% in cazul importurilor de masini, echipamente, mijloace de transport). Majorarea importurilor de bunuri (+12,3%) in anul 2003 fata de anul anterior nu a fost insotita de cresterea corespunzatoare a exporturilor (+6,4%). Produsele cu grad redus si mediu de prelucrare au ramas componenta dominanta a vanzarilor pe piata externa, cca. 76%. Se constata totusi si o usoara crestere a ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata in total export, pana la 23,6% in anul 2003 comparativ cu 2002 cand acestea reprezentau 22,9%. In aceste conditii, in anul 2003, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 32,9% fata de anul anterior, iar cel FOB-FOB cu 43,7%. Totusi, chiar si in conditiile majorarii semnificative a importurilor, cresterea rezervei valutare oficiale la 6,4 miliarde euro la 31 decembrie 2003, pe seama resurselor provenind din emisiunea de euroobligatiuni lansata la finele lunii iunie 2003, dar si ca urmare a revenirii bancii centrale pe pozitia de cumparator net de valuta, a asigurat mentinerea gradului de acoperire a rezervei valutare oficiale in luni de import de bunuri si servicii in zona de optim stabilita de standardele internationale (3,4 luni in decembrie 2003). In anul 2003, in ciuda dificultatilor cresterii economice manifestate in spatiul UE, comertul exterior al Romaniei cu aceasta zona a continuat sa se dezvolte. Exporturile au crescut cu 7,2%, dar mai incet decat in 2001 si 2002 (19,8%, respectiv 14,4%) iar ponderea UE in totalul exporturilor Romaniei s-a mentinut la cca. 68%. Multe bunuri de consum produse in Romania (inclusiv in regim de processing) si-au dovedit competitivitatea pe piata unica europeana, marindu-si cota pe anumite segmente. O explicatie a acestei performante, pe langa efectele favorabile ale intaririi monedei Euro, in raport cu moneda nationala, consta in efectele la export ale ISD, care au consolidat caracterul functional al economiei de piata din Romania. Deficitul contului curent a crescut cu 1297 mil. euro in anul 2003, ajungand sa fie cu 80% mai mare decat cel inregistrat in anul precedent. Deficitul contului curent, de 2920 mil. euro, a reprezentat 5,8% din PIB. Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in proportie de 46,1% prin intrari nete de investitii directe, in crestere cu 12,6% fata de anul anterior, in principal datoria majorarii participatiilor la capital in sectorul nebancar.

107

Investitiile de portofoliu (in principal emisiunea de euro-bond-uri) au consemnat un sold pozitiv de 522 milioane euro, mai mare cu 28,6% fata de anul 2002, pe seama unei valori mai reduse a rascumpararilor de euro-obligatiuni. Este de remarcat, de asemenea, ca pozitia erori si omisiuni s-a imbunatatit, reducandu-se de la un minus de 870 mil. euro la minus 181 mil. euro. Factorul principal ce a provocat deteriorarea contului curent a fost deficitul balantei comerciale, care s-a marit cu 1203 mil. euro, pe seama dinamicii superioare a importurilor de bunuri comparativ cu cea a exporturilor. Deficitul comercial (FOB-FOB) a reprezentat 7,9% din PIB. Un factor de atenuare a deficitului l-a constituit transferurile curente private, al caror flux net a fost de 1,6 mld. euro in 2003, in crestere cu aproape 27 mil. euro fata de anul anterior. Sustenabilitatea contului curent este ilustrata si de faptul ca deficitul contului curent a fost finantat in proportie de peste 80% prin influxuri nete de investitii straine directe si din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung. Accesul Romaniei pe pietele externe de capital a suplimentat sursele de finantare a deficitului de cont curent si a majorat rezervele valutare nete (care au atins nivelul de 6,4 mld. euro la finele anului 2003). Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut usor, de la 14,6 mld. euro la 15,4 mld. Euro, ceea ce a determinat cresterea ponderii sale in PIB de la 30,2% in 2002 la 30,6% in 2003. Ponderea este cu mult sub parametrii maximi acceptati de standardele internationale, ceea ce permite ca aceasta sa se incadreze in capacitatea Romaniei de rambursare a creditelor. Trimestrul I 2004 Produsul intern brut, conform datelor statistice provizorii, pentru trimestrul I 2004 a fost cu 6,1% mai mare fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. Din punct de vedere al utilizarii produsului intern brut este de remarcat, pe langa majorarea semnificativa a investitiilor, cresterea puternica a consumului populatiei. Consumul individual efectiv al gospodarilor a crescut cu 8,4%, iar consumul colectiv efectiv al administratiei publice cu 4,1%. Cresterea mai pronuntata a consumului populatiei, din primul trimestru 2004, apreciem ca are un caracter conjunctural, decurgand mai degraba din specificul acestei perioade de inceput de an si nu dintr-o politica salariala mai relaxata. De asemenea, in aceasta perioada, cresterile de productie in aproape toate ramurile industriale au fost superioare perioadei corespunzatoare din anul trecut pe ansamblu, productia industriala a crescut in trimestrul I 2004 cu 5,8% fata de 3,2% in trimestrul I 2003 iar cuantumul salariilor din unele sectoare depinde de productia realizata. La acestea se adauga majorarea salariului minim brut pe economie cu 12% si indexarea salariilor din sectorul bugetar cu 6%, reglementari ce sunt in concordanta cu evolutia inflatiei si nu au avut efecte deosebite asupra veniturilor salariale. Veniturile salariale au crescut mai mult decat consumul individual efectiv al gospodariilor, respectiv cu 9%. Avand in vedere ca majoritatea factorilor de influenta din trimestrul I nu vor mai actiona in continuare, apreciem ca ritmul de crestere al consumului populatiei se va incetini. In luna aprilie cresterea moderata a castigului salarial mediu net a condus la un castig salarial real pe primele 4 luni mai mic, respectiv 8,5%. Totusi economiile populatiei in sistemul bancar in trimestrul I 2004 au crescut cu 7,6% in termeni nominali, ce conduce la o crestere in termeni reali de 5,3%. 108

Formarea bruta de capital fix s-a majorat in termeni reali cu 7,3% in conditiile in care rata de investitie determinata prin raportarea acesteia la PIB a fost de 16,7%, fata de 16,4% in trimestrul I 2003. Investitiile realizate in economia nationala in trimestrul I 2004 au fost cu 7,2% superioare celor din aceeasi perioada a anului anterior. Tendinta de crestere a fost comuna atat lucrarilor de constructii noi, cat si investitiilor n utilaje, dar cu ritmuri diferite. Investitiile n lucrari noi au fost n crestere cu 7,6% comparativ cu trim. I 2003, realizandu-se cu precadere n tranzactii imobiliare, nchirieri, activitati de servicii prestate n principal ntreprinderilor, transport, depozitare si comunicatii. Achizitiile de utilaje si mijloace de transport, care au reprezentat peste 54% din total, au crescut cu 14,9% fata de perioada similara a anului anterior si au fost orientate cu precadere n: industria alimentara si a bauturilor, comertul cu ridicata si cu amanuntul, mijloace de transport rutier si transport, depozitare si comunicatii. Cresterea investitiilor a fost determinata de majorarea importurilor de bunuri de capital si a celor de echipamente de transport cu 15,9 la suta si respectiv 41,3 la suta in trimestrul I 2004 fata de aceeasi perioada a anului 2003, precum si de cresterea creditelor pentru echipamente si a creditelor imobiliare cu 2,3 la suta si respectiv 17,1 la suta in termeni reali in martie 2004 fata de decembrie 2003. Cresterea produsului intern brut din trimestrul I a.c., este peste cea din trimestrul I al anului 2003 (4,4%) si a rezultat cu deosebire din activitati, precum industria (+6,6% fata de +2,9% in trimestrul I 2003) si constructiile (+7,2% fata de +5,6% in trimestrul I 2003). In acelasi timp este de remarcat ca dinamica serviciilor se mentine la un nivel ridicat, respectiv +5,7%, comparativ cu +3,7% in trimestrul I 2003. In aceste conditii valoarea adaugata bruta din economie s-a majorat cu 6,1%. Cererea externa a avut o contributie negativa, intrucat volumul sporit de investitii orientate in special spre achizitionarea de utilaje si cererea de bunuri de consum (in special cereale) au avut influenta in cresterea importului. Ca urmare a cresterii mai accentuate a importurilor de bunuri si servicii (+12,4%, in termeni reali) comparativ cu cel al exporturilor de bunuri si servicii (+10,2%), contributia exportului net la cresterea reala a produsului intern brut a fost de -1,6 procente. Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB PRODUS INTERN BRUT Consumul final Consumul individual efectiv al gospodariilor Consumul colectiv efectiv al administratiei publice Formarea bruta a capitalului Formarea bruta de capital fix Modificarea stocurilor Cererea interna Exportul net Trim. I 2003 4,4 3,3 3,3 0,0 1,2 1,1 0,1 4,5 -0,1 procente Trim. I 2004 6,1 7,1 6,9 0,2 0,6 1,2 -0,6 7,7 -1,6

In primul trimestru al anului 2004, productia industriala a inregistrat o crestere cu 5,8% fata de aceeasi perioada din 2003 iar in primele patru luni cu 4,7% comparativ cu 2,7% in primele patru luni ale anului 2003.

109

In aceasta perioada, industria prelucratoare a continuat sa fie promotorul evolutiei, realizand o crestere de 6,6% (5,5% pentru 4 luni). Cresterea din industria extractiva a fost sub nivelul mediu (+4,1% pentru primul trimestru si 3,0 % pentru patru luni), in timp ce sectorul energetic a inregistrat o scadere cu 0,4% (2,2% pentru 4 luni) fata de aceeasi perioada din 2003. De remarcat ca evolutia productiei industriale s-a realizat in conditiile majorarii productivitatii muncii cu 13,5% , respectiv 12% pentru 4 luni (+14,5% pe trimestrul I si 13,1% pe patru luni in industria prelucratoare) si a avut la baza in special cresterea cererii pentru export, concretizata in cresterea volumului de export cu 14,3%, respectiv 16,9% pentru patru luni (14,6%, respectiv 17,1% pentru patru luni in industria prelucratoare). Trebuie subliniat ca majorarea exportului s-a realizat in conditiile cresterii importului de produse industriale cu 15,7% si 17,7% pentru patru luni pe total industrie, respectiv cu 17,3% in industria prelucratoare (20,5% pentru patru luni). Evolutia productiei industriale a fost sustinuta in continuare, de industria prelucratoare, in cadrul careia, cresteri semnificative au inregistat industria mijloacelor de transport rutier (+36,5% in trimestrul I si +34,8% pentru patru luni), industria chimica (+32,6% in trimestrul I si +29,2% pentru patru luni), industria cauciucului si maselor plastice (+20,6% in trimestrul I si +15,7% pentru patru luni), industria de masini si aparate electrice (+18,9% in trimestrul I si +15,1% pentru patru luni), metalurgia (+17,7% in trimestrul I si +16,6% pentru patru luni), industria materialelor de constructii (+15,2% in trimestrul I si +17,7% pentru patru luni). Influente defavorabile asupra evolutiei productiei au avut, in principal: industria de mobilier (-10,7% in trimestrul I si -14,7% pentru patru luni); prelucrarea titeiului (-8,2% in trimestrul I si 9,1% pentru patru luni); industria celulozei si hartiei (-7,6% in trimestrul I si -7,2% pentru patru luni); industria de masini si echipamente (-4,5% in trimestrul I si -5,1% pentru patru luni); industria produselor textile (-4,3% in trimestrul I si -4,5% pentru patru luni) si cea a mijloacelor de transport neincluse la cele rutiere (-2,6% in trimestrul I si -7,5% pentru patru luni). Cauzele determinante ale acestor fluctuatii sunt legate de: influentele blocajului financiar; intarzieri in restructurarea si privatizarea unor societati; oprirea activitatii unor intreprinderi in vederea modernizarii, diversificarii si cresterii capacitatii de productie (prelucrare petrol, confectii textile, industria alimentara, metalurgie, materiale de constructii, cauciuc, etc.); reducerea cererii la export pentru unele produse (industria pielariei si incaltamintei, celuloza si hartie, prelucrarea petrolului); modificarea legislatiei in scopul alinierii acesteia la legislatia europeana. Constructiile, una din cele mai dinamice ramuri din ultimii 4 ani, si-au continuat trendul crescator, inregistrand in trimestrul I 2004 una din cele mai ridicate cresteri. Valoarea lucrarilor de constructii in trimestrul I 2004 a fost in crestere cu 6,9% fata de trimestrul I 2003. Pe tipuri de lucrari, ponderea cea mai mare a revenit lucrarilor de constructii noi si reparatii capitale (85,6%). Din punct de vedere al structurii lucrarilor de constructii noi, ponderea cea mai mare o au lucrarile executate la constructiile ingineresti (53,3%), iar cea mai redusa, lucrarile executate la constructiile rezidentiale (22,3%). In trimestrul I 2004, productia sectorului zootehnic s-a majorat cu 6,0%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, dinamica ce se incadreaza in nivelul prognozat pentru intregul an. In structura, cresteri mai semnificative se inregistreaza la produse de origine animala carne, lapte, oua decat la efective.

110

In primele patru luni ale anului 2004, procesul de dezinflatie a continuat, trei luni consecutiv inregistrandu-se rate de sub 1%, astfel ca la sfarsitul lunii aprilie nivelul realizat al inflatiei a fost de 2,8%, comparativ cu 4,3% in aceeasi perioada a anului 2003, in conditiile ajustarii preturilor la energie si gaze naturale conform angajamentelor asumate fata de organismele internationale si a cresterii salariului minim cu 12% in ianuarie 2004. La aceasta evolutie, o contributie semnificativa a avuto grupa marfurilor alimentare, unde preturile au crescut cu 2,2% (sub nivelul indicelui general), comparativ cu 5,9% in aceeasi perioada din 2003. Preturile marfurilor nealimentare au crescut in primele patru luni din 2004 cu 3,3%, ca urmare, in principal, a ajustarilor la energie electrica cu 9,2% si gaze cu 9,4%. In acelasi interval tarifele la servicii au inregistrat o crestere de 3,2%, crestere mai accentuata fata de indicele general. Rata medie lunara a inflatiei in primele 4 luni ale anului 2004 a fost de 0,7% cu 0,4 puncte procentuale inferioara celei consemnate in aceeasi perioada din anul 2003. Nivelul realizat al inflatiei pe primele 4 luni ale anului 2004 permite indeplinirea obiectivului de 9% stabilit pentru intregul an. In comparatie cu perioada corespunzatoare a anului trecut a continuat cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. Daca in luna aprilie 2004, numarul somerilor inregistrati (662 mii persoane) si rata somajului (7,3%) s-au situat la niveluri apropiate de cele din decembrie 2003 (659 mii persoane, respectiv 7,2%), fata de aprilie 2003 sa produs o scadere cu 69 mii a numarului de someri si cu 0,8 puncte procentuale a ratei somajului. Femeile au reprezentat 40,9% din numarul total de someri inregistrati, aceasta pondere fiind mai redusa decat in decembrie (43,4%) si in aprilie (42,3%) din anul 2003. Rata somajului feminin a fost de 6,2%, mai redusa decat in decembrie (6,6%) si aprilie (7,1%) din anul 2003. Numarul salariatilor la sfarsitul lunii martie 2004, a fost de 4404,7 mii persoane, cu 70,9 mii mai mare decat in decembrie 2003, ca urmare a cresterii economice si a reluarii activitatilor sezoniere. Din aceasta crestere, 16,1 mii persoane revin industriei, 9,5 mii agriculturii, iar cea mai mare parte (55,9 mii) activitatilor prestatoare de servicii. In activitatea de constructii, datorita conditiilor climaterice, s-a produs o reducere cu 10,6 mii a numarului de salariati. Din punct de vedere al modificarii structurii fortei de munca ocupata, fata de luna martie 2003, este de mentionat reducerea cu 46,9 mii a numarului de salariati in industrie, ca urmare a disponibilizarilor de personal determinate de restructurarile efectuate, intregul spor al productiei industriale fiind obtinut pe seama cresterii productivitatii muncii. In primele trei luni ale anului 2004, exporturile de bunuri au crescut cu 554,7 mil. euro, respectiv cu 14,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama majorarii exporturilor de confectii (+8,0%), produse metalurgice (+27,8%), produse ale industriei constructiilor de masini (+26,1%), mobila (+21,7%), materiale plastice si cauciuc (+42,6 %), produse chimice (+31,6%). Semnificativ este faptul ca majorarea exporturilor s-a realizat in conditiile unei evolutii superioare a importurilor, cu efecte negative asupra balantei comerciale. In primele 3 luni ale anului 2004, acestea au inregistrat o crestere de 20,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In structura, se inregistreaza cresteri mai importante la: produse ale industriei chimice (+15,7%), materiale textile si produse (+4,3%), produse metalurgice (+35,4%), produse ale industriei constructiilor de masini (+33,2%). In aceste conditii, deficitul comercial pe primele trei luni din 2004 a fost de cca 1 mld. euro, mai ridicat cu 378,1 mil. euro fata de deficitul comercial din primele trei luni din 2003. Totusi, este de remarcat ca deficitul comercial din trimestrul I 2003 este mult mai redus decat cel din trimestrul IV 2002, respectiv cu 521,4 mil. euro. 111

Ca urmare a acestor evolutii, deficitul contului curent pe trimestrul I 2004, respectiv de 269 mil. euro, prezinta o inrautatire de 120 mil. euro in raport cu aceeasi perioada din anul 2003, in special pe seama majorarii deficitului balantei de bunuri cu 191 mil. euro si a cresterii excedentului transferurilor curente cu 102 mil. euro. Deficitul de cont curent a fost acoperit integral prin investitii straine directe. Politica monetara si a cursului de schimb Accelerarea procesului de dezinflatie in 2003 a fost sustinuta in principal de: caracterul prudent al politicii monetare la nivelul intregului an si accentuarea controlului monetar in semestrul II; mentinerea politicii fiscale pe coordonate austere in cea mai mare parte a anului (dupa primele 11 luni de executie, deficitul bugetului consolidat nu depasea 1 la suta din PIB, iar relaxarea produsa in luna decembrie, desi a majorat semnificativ deficitul fiscal anual, nu a condus la depasirea nivelului programat); evolutia favorabila a unor preturi de import; aprecierea leului fata de dolar (+1,8 la suta in termeni nominali, +16,3 la suta in termeni reali in decembrie 2003 fata de decembrie 2002), care a limitat influenta majorarii pretului international al petrolului asupra preturilor interne si nu a generat presiuni asupra preturilor administrate ancorate la cursul de schimb ROL/USD si cresterea concurentei in sectorul de retail. Pentru a contracara tendinta de degradare a situatiei contului curent si cresterea creditului neguvernamental care a continuat si s-a accentuat progresiv de-a lungul semestrului II al anului 2003, banca centrala a intarit gradual politica monetara: Sursa primara de ingrijorare a BNR a constituit-o persistenta deteriorarii deficitului balantei comerciale datorata, in special, expansiunii alerte a importurilor. Confirmarea ulterioara a accelerarii cresterii cererii interne, in principal a consumului populatiei si a investitiilor a evidentiat pericolul unei potentiale amplificari a cererii agregate peste limitele compatibile cu mentinerea deficitului de cont curent la niveluri sustenabile si implicit cu prezervarea trendului descendent al inflatiei. In conditiile in care printre factorii de antrenare a acestor evolutii nefavorabile s-a aflat expansiunea creditului neguvernamental, alaturi de mentinerea la un nivel real ridicat a veniturilor disponibile ale populatiei, reactia inevitabila a bancii centrale s-a indreptat atat spre temperarea cererii de consum cat si spre incurajarea economisirii. O justificare suplimentara pentru utilizarea activa a parghiilor politicii monetare a constituit-o intentia de a optimiza mix ul de politici macroeconomice aferent cererii interne, date fiind lipsa de flexibilitate a politicii veniturilor salariale, precum si marja redusa de potentiala ajustare a politicii fiscale.

Expansiunea rapida a creditului neguvernamental si influenta nefavorabila a acesteia asupra balantei comerciale si a procesului de economisire au impus BNR in semestrul II 2003 initierea unor masuri de accentuare a restrictivitatii monetare, rata dobanzii de politica monetara fiind majorata in intervalul august-noiembrie 2003 de la 18,25 la suta la 21,25 la suta. De asemenea, la 1 februarie 2004 au intrat in vigoare Normele BNR nr. 15/18.12.2003 (MO nr. 920/22.12.2003) destinate limitarii riscului de credit asociat creditului de consum, care stabilesc conditiile minime ce trebuie respectate in acordarea, garantarea si derularea acestui tip de credit. Ca urmare a acestor masuri, ritmul de crestere a creditului neguvernamental a scazut, in termeni reali, de la 6,7 la suta in trimestrul I 2003 la 4,4 la suta in perioada ianuarie-martie 2004. Deciziile de crestere a restrictivitatii politicii monetare adoptate de Consiliul de Administratie al BNR in partea a doua a anului 2003 au fost in concordanta si cu necesitatea minimizarii potentialului inflationist al corectiilor de preturi administrate, reinitiate in luna septembrie 2003.

112

Inasprirea conditiilor monetare a prevenit manifestarea presiunilor inflationiste ale cererii agregate si a restrictionat propagarea in lant a impactului ajustarilor de preturi; totodata, a fost inhibata revigorarea componentei inertiale a inflatiei si a anticipatiilor inflationiste asociate unui asemenea cadru economic. Cu toate acestea, impactul direct al modificarilor de preturi relative asupra nivelului general al preturilor a fost major, magnitudinea corectiilor fiind net superioara celei din semestrul anterior. In consecinta, preturile de consum s-au majorat in semestrul II 2003 cu 7,9 la suta (decembrie 2003/iunie 2003), ritm similar celui consemnat in aceeasi perioada a anului 2002, dar cu 2,2 puncte procentuale superior celui din primele sase luni ale anului 2003. Chiar daca cea de-a doua parte a anului 2003 nu a repetat performantele primului semestru in ceea ce priveste reducerea ritmului de crestere a preturilor de consum, procesul de dezinflatie s-a inscris pe coordonatele programate. Cresterea ratei dobanzii a constituit parghia prin care BNR a actionat pentru a frana cresterea rapida a creditului bancar, care, alaturi de salarii, a fost un factor important de impulsionare a cererii interne. Dinamica creditului, coroborata cu tendinta de slabire a economisirii financiare, a pus in evidenta necesitatea recorelarii conditiilor monetare cu evolutiile din sectorul real, chiar daca o parte din cresterea spectaculoasa a creditului bancar putea fi pusa pe seama tendintei naturale de recuperare a ramanerii in urma in ceea ce priveste intermedierea bancara si gradul de monetizare a economiei romanesti. BNR a majorat de trei ori (7 august, 6 octombrie si respectiv 20 noiembrie 2003), cu cate un punct procentual, nivelul maxim al randamentelor acceptate la operatiunile sale de sterilizare pana la 21,25 la suta, nivelul mediu real depasind valorile aferente primului semestru al anului 2003. Pentru a spori impactul ajustarilor ratei sale de dobanda, BNR a crescut gradul de transparenta a politicii monetare, autoritatea monetara preanuntand in premiera, incepand cu luna august 2003 noile plafoane ale ratei dobanzii si explicand prin comunicate si/sau conferinte de presa ratiunile adoptarii acestora. In acelasi scop, BNR a utilizat intens si politica lichiditatii, controlul monetar fiind pe ansamblul perioadei relativ mai strict decat in prima parte a anului. Eficacitatea acestuia a fost insa afectata temporar (similar intervalelor precedente) de preferintele bancilor, cererea de rezerve excedentare fiind amplificata de factori exogeni conjuncturali si sezonieri. Pe acest fundal, majorarea ratelor de dobanda ale BNR s a transmis inegal asupra randamentelor medii ale tranzactiilor pe piata monetara interbancara, acestea marindusi usor decalajul (calculat in termeni comparabili din punct de vedere al scadentelor) fata de rata medie a dobanzii la operatiunile de sterilizare; distantarea s-a produs insa aproape exclusiv in contextul scaderii ratelor dobanzilor overnight la finele majoritatii perioadelor de constituire a rezervelor minime obligatorii. In schimb, randamentele tranzactiilor pe scadente foarte scurte au fost mai stabile. O relativa receptivitate au demonstrat randamentele medii asociate titlurilor de stat, a caror ajustare ascendenta s-a efectuat aproape simultan cu cea a ratelor centrale de dobanda; initial, amplitudinea cresterii celor dintai a fost insa mult mai redusa, ecartul dintre cele doua tipuri de dobanzi ingustandu-se usor abia spre finele semestrului II. In ceea ce priveste ratele dobanzilor practicate de banci in relatiile cu clientii nebancari neguvernamentali, acestea au receptat diferit impactul cresterii restrictivitatii politicii de dobanzi a BNR. O mai mare elasticitate au dovedit ratele medii ale dobanzilor oferite de banci pentru depozitele la termen nou constituite, a caror crestere cumulata de-a lungul semestrului aproape ca a egalat majorarea ratei medii a dobanzii la operatiunile de sterilizare.

113

In cazul creditelor, cea mai importanta ajustare crescatoare s-a produs la nivelul ratei dobanzii asociate imprumuturilor noi acordate pe termen scurt, in timp ce ratele dobanzilor percepute pentru creditele noi pe termen mediu si lung au fost aproape imobile. Cel mai perceptibil efect al miscarilor produse la nivelul ratelor de dobanda activa l-a constituit modificarea structurii pe termene a creditului bancar; viteza de crestere a volumului total al acestuia nu a fost, insa, afectata, fiind de asteptat ca ea sa se tempereze in perioada urmatoare. Un impact mai semnificativ l-a avut majorarea ratei dobanzii reprezentative a BNR asupra traiectoriei cursului de schimb al leului, fiind astfel evidentiat rolul sau de ancora antiinflationista implicita al acestuia. Prin relativa refacere in trimestrul III, a echilibrului pietei valutare, deprecierea in termeni reali a leului a fost incetinita, BNR fiind totusi nevoita sa intervina substantial spre sfarsitul anului 2003 pe piata valutara pentru a sustine moneda nationala (prin vanzarea a 239,4 milioane euro, dupa ce in primele patru luni ale semestrului II BNR achizitionase 744,7 milioane euro). Pe ansamblul anului, leul s-a depreciat in termeni reali fata de euro cu 3,7 la suta (dupa ce in primul semestru se depreciase cu 4,9 la suta), si s-a apreciat cu 16,3 la suta fata de dolarul american. Operatiunile de sterilizare au continuat sa reprezinte principalul instrument de politica monetara, mecanismul si ratele rezervelor minime obligatorii fiind mentinute neschimbate. Astfel, amplificarea operatiunilor de sterilizare constand in atragerea de depozite cu scadenta de o luna - a permis o relativa crestere de fermitate a controlului monetar, in pofida accentuarii conjuncturale a preferintei bancilor pentru detinerea de rezerve excedentare. Fluxul mediu zilnic al acestor plasamente a fost de peste doua ori mai mare in decembrie 2003 comparativ cu luna iunie 2003, in timp ce soldul mediu zilnic a crescut cu 31 la suta ; valorile medii semestriale au fost si ele ascendente, urcand cu 13 la suta in cazul depozitelor noi si cu 3,7 la suta in cel al soldurilor. Pe ansamblul anului 2003, ponderea in PIB a volumului total al operatiunilor de sterilizare a crescut la 38 la suta (fata de 23,3 la suta in anul 2002), in timp ce costurile asociate s-au redus de la 1 la suta la 0,6 la suta din PIB. Magnitudinea procesului de sterilizare este reflectata si de schimbarile produse in bilantul monetar al bancii centrale, soldul mediu anual al operatiunilor de sterilizare ajungand sa depaseasca de 1,7 ori nivelul mediu al contului curent al bancilor la BNR (fata de un raport de 1,4 in anul 2002). In a doua parte a anului, procesul de sterilizare a beneficiat de scadentele partiale in contul liniilor de credit acordate FGDSB si CreditBank (totalizand 663 miliarde lei). In pofida intensificarii vitezei de crestere a masei monetare in al doilea semestru al anului 2003 (+9,8 procente in termeni reali), procesul de remonetizare a stagnat, ponderea M2 in PIB restrangandu-se usor (de la 24,7 la suta in 2002 la 24,4 la suta in 2003). Cele mai semnificative componente ale contrapartidei M2 au contribuit inegal la aceasta evolutie. Astfel, activele externe nete ale sistemului bancar (exprimate in euro) s-au majorat cu 3,4 la suta in a doua parte a anului 2003, reducandu-se insa cu 9,6 procente pe ansamblul perioadei. Reflectand schimbarile importante produse in portofoliile bancilor si anume ajustarea acestora prin restrangerea plasamentelor externe si a celor in titluri de stat, creditul neguvernamental s-a amplificat in anul 2003 cu 48,6 la suta in termeni reali (+25,5 la suta in al doilea semestru); cea mai dinamica componenta a sa a fost creditul acordat populatiei, care s-a majorat in termeni reali in a doua parte a anului cu 75,5 la suta (+ 214,6 la suta in intregul an). In ceea ce priveste structura pe monede, dinamica creditului in valuta a fost apropiata de cea din anul precedent (+27,3 la suta exprimat in euro), in timp ce cresterea reala a creditelor in lei s-a accelerat puternic (+77,4 la suta in termeni reali). Ponderea creditelor in valuta in totalul creditelor neguvernamentale s-a restrans de la 62,7 la suta in decembrie 2002 la 55,4 la suta in decembrie 2003.

114

In primele luni ale anului 2004, la continuarea procesului dezinflationist, au contribuit: aprecierea monedei nationale fata de cosul euro-dolar SUA cu 1,3 la suta, in termeni nominali (cosul valutar este format din 25 la suta dolari SUA si 75 la suta euro) in primele trei luni ale anului 2004; mentinerea unui control monetar strict si a unei conduite fiscale prudente (deficitul acumulat de bugetul consolidat in trimestrul I al anului curent a fost de numai 0,1 la suta din PIB); reducerea expectatiilor inflationiste concomitent cu cresterea increderii in moneda nationala pe fondul progreselor inregistrate pe linia dezinflatiei din ultimii patru ani. Contextul macroeconomic si financiar care a caracterizat debutul implementarii programului economic pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2004 a necesitat accentuarea usoara a caracterului restrictiv imprimat politicii monetare in a doua parte a anului trecut. Adoptarea unei atitudini deosebit de prudente de catre banca centrala a fost justificata, pe de o parte, de persistenta potentialului inflationist al continuarii expansiunii cererii interne si ajustarilor de preturi administrate si, pe de alta parte, de necesitatea de a se evita utilizarea politicii de dobanzi a BNR intr-o maniera stop-andgo. Totusi, in pofida presiunilor exercitate de cererea interna si de corectiile aplicate unor preturi (cele mai importante fiind la energie electrica si gaze naturale), in aceasta perioada procesul dezinflatiei a continuat intr-un ritm alert, rata anuala a inflatiei coborand in luna aprilie 2004 cu mai mult de un punct procentual sub nivelul proiectat pentru acest moment. Cresterea preturilor de consum cu 2,8 la suta in aprilie 2004 fata de sfarsitul anului 2003 (cu 1,5 puncte procentuale sub cel consemnat in aceeasi perioada din anul 2003) este compatibila cu tinta anuala de 9 la suta (decembrie/decembrie). In primele doua luni ale anului 2004, inasprirea conditiilor monetare s-a realizat in primul rand prin mentinerea la nivelul de 21,25 la suta a ratei de referinta a dobanzii de politica monetara, a carei marja reala a devenit, astfel, si mai ampla. In plus, coordonatele politicii de curs de schimb au fost usor ajustate in favoarea sprijinirii decelerarii inflatiei, BNR acceptand o accentuare a aprecierii, in termeni reali, a monedei nationale fata de cosul valutar implicit de valute; astfel, in luna aprilie 2004, fata de aceeasi perioada a anului trecut, leul a acumulat in raport cu euro o apreciere in termeni reali de 1,1 la suta, iar in raport cu dolarul american, de 11,8 la suta. Chiar si in aceste conditii, datorita persistentei intrarilor de capital posibil atrase si de castigurile oferite de piata financiara interna - banca centrala a fost nevoita sa intervina masiv pe piata valutara, cumparand in primele patru luni ale anului curent un volum net de peste 517 milioane euro. Surplusul de lichiditate injectat astfel a facut ca volumul depozitelor atrase de BNR sa atinga in luna aprilie 2004 un maxim istoric. Controlul monetar ferm exercitat prin operatiunile de sterilizare a excedentului de lichiditate a contribuit la asigurarea unei relative stabilitati a ratelor dobanzilor interbancare si la situarea lor, in cea mai mare parte a intervalului, in proximitatea ratei dobanzii la depozitele atrase de banca centrala. O cvasi-stabilitate a dovedit si rata medie a dobanzii la titlurile de stat, care sa situat in acest interval usor peste nivelul de 18 la suta. Nivelul ratelor dobanzilor practicate de banci la acordarea de credite a inregistrat o usoara miscare ascendenta, acestea preluand cu un scurt lag ajustarea crescatoare a ratelor dobanzii BNR din ultima parte a anului precedent. In schimb, randamentele bonificate la depozitele bancare au ramas aproape neschimbate, ele receptand mai prompt, in lunile anterioare, cresterea ratei dobanzii de politica monetara. Pentru a creste eficacitatea influentei sale asupra procesului de creditare, care, in anul anterior devenise mult prea alert din perspectiva principalelor echilibre macroeconomice si a stabilitatii sistemului bancar, BNR a asociat actiunilor de politica monetara, masuri de natura prudentiala.

115

Cele mai importante prevederi ale normelor prudentiale aplicate incepand cu luna februarie 2004 au constat in limitarea proportiei ratei lunare a imprumutului in venitul disponibil al imprumutatului si al familiei acestuia (la 30, respectiv 35 la suta in cazul creditelor de consum, respectiv a celor ipotecare); acestora li s-au adaugat o serie de restrictii referitoare la dimensiunea si calitatea garantiilor si/sau a avansurilor solicitate celor ce doresc sa beneficieze de astfel de credite. Urmare actiunii convergente a acestor politici, in trimestrul I al anului 2004 creditul neguvernamental si-a incetinit usor ritmul de crestere, sporind in termeni reali cu 5 la suta fata de decembrie 2003. Aceasta temperare s-a realizat, insa, exclusiv pe seama creditului in lei, in conditiile in care componenta denominata in valuta a creditului neguvernamental si-a accelerat sensibil cresterea. In acelasi timp, insa, economisirea populatiei, dar si cererea de bani au manifestat o tendinta de revigorare, agregatul monetar M2, inregistrand, in mod neobisnuit pentru primul trimestru din an, o crestere in termeni reali (2,2 la suta). Politica financiara In anul 2003 si in primele luni ale anului 2004, in contextul evolutiilor macroeconomice si al constrangerilor care au actionat in economie, politica financiara a continuat sa aiba un caracter prudent. Anul 2003 a fost al treilea an cand aprobarea bugetului de stat s-a realizat in termenul legal, respectiv inainte de inceperea anului bugetar, constituind un semnal clar de stabilitate si de crestere a gradului de predictibilitate a procesului bugetar. In intervalul analizat a fost promovata o politica fiscal-bugetara orientata spre sustinerea reformelor structurale, necesara pentru a raspunde cerintelor legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si spre imbunatatirea conditiilor sociale prin sprijinirea politicilor in domeniul sanatatii, educatiei, mediului si protectiei sociale. Coordonatele politicii fiscale promovate in acest interval au avut in vedere reducerea treptata a presiunii fiscale si indeosebi a celei pe forta de munca, cresterea transparentei fiscale prin reducerea treptata a tranzactiilor in afara bugetului, precum si elaborarea unor legi unitare, stabile, cu proceduri simplificate de punere in aplicare. In acest context, a fost adoptata Legea nr 571/22.12.2003 (MO nr. 927/23.12.2003) privind Codul fiscal, ce a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2004 si prin care s-a realizat unificarea legislatiei in materie de impozite si taxe, conferind mai multa predictibilitate mediului de afaceri. Codul Fiscal constituie o reglementare fundamentala in domeniul fiscal, armonizata cu legislatia fiscala a Uniunii Europene si cu acordurile fiscale internationale la care Romania este parte, asigurand un cadru unitar, stabil, coerent si clar. Prin adoptarea Codului Fiscal, Romania a implementat in legislatia fiscala nationala principii recunoscute pe plan european si international, cum ar fi: neutralitatea masurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscala si eficienta impunerii. In anul 2003, in sfera impozitelor directe s-a avut in vedere o reducere treptata a presiunii fiscale si indeosebi a celei pe forta de munca, contributiile la asigurari sociale fiind diminuate cu 5 puncte procentuale (dupa cele 3 puncte procentuale reduse in anul 2002). In ceea ce priveste impozitele indirecte, s-a urmarit o crestere a accizelor conform graficului stabilit pentru atingerea cotelor de impozitare, in mod gradual, catre standardele Uniunii Europene. Obiectivul principal al politicii bugetare pentru anul 2003, si anume mentinerea tintei de deficit la un nivel scazut, cu scopul sustinerii procesului de reducere a inflatiei si mentinerii deficitului de cont curent in limite sustenabile, a fost indeplinit, deficitul bugetului consolidat realizat fiind de 2% din PIB (exclusiv Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, considerand ca aceasta nu face parte din administratia publica).

116

Veniturile bugetului general consolidat pe anul 2003 au totalizat 563591,9 mld. lei reprezentand 29,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decat in anul precedent. In termeni nominali, majorarea fata de anul 2002 se ridica la 25,9 procente. In cadrul acestora, veniturile fiscale au fost preponderente, detinand o pondere de 93,7% din veniturile totale, fiind compuse 56,2% din impozite directe si 43,8% din impozite pe consum si activitati. Impozitele directe au fost constituite in proportie de 14,9% din impozit pe profit, 18% din impozit pe venit si 61,2% din contributii de asigurari sociale. Veniturile din impozitele indirecte, pe consum si activitati, au fost formate din taxa pe valoarea adaugata (59%), accize (26,1%) si taxe vamale (5,6%) etc. Contextul macroeconomic favorabil in care s-a desfasurat executia bugetara in anul 2003 a permis cresterea cheltuielilor bugetului general consolidat fata de anul precedent cu 24% in termeni nominali, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut de la 2,5% din PIB in anul 2002, la 2% in 2003. Din totalul de 602076,1 mld. lei cat au reprezentat cheltuielile bugetului general consolidat in anul 2003, cea mai mare pondere o detin cheltuielile in domeniul asistentei sociale (30,1%), urmate de cele pentru sanatate (12,1%), invatamant (9,6%), transporturi si comunicatii (7,5%). Pe fondul reducerii progresive a cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, ca urmare a diminuarii dobanzilor nominale si a imbunatatirii managementului datoriei publice, disponibilitatile bugetare adresate economiei si sustinerii categoriilor sociale defavorizate au avut dinamici superioare cheltuielilor totale. Astfel, cheltuielile primare s-au majorat in termeni nominali cu 27,7% fata de anul 2002, ponderea lor in produsul intern brut inregistrand o crestere cu 0,6 puncte procentuale. Intre acestea, cheltuielile de capital au inregistrat o dinamica nominala de 36,5%, cu implicatii directe in procesul investitional si de crestere economica de perspectiva. Modificarile structurale in alocarile bugetare ale anului 2003 fata de anul precedent au fost de amplitudine redusa, fiind de natura sa arate o anumita stabilitate si conturarea unor trenduri. Obiectivele politicii fiscale pentru anul 2004, urmarite prin strategia fiscala care insoteste Codul Fiscal, vizeaza promovarea si dezvoltarea unei economii de piata functionale si dinamice; imbunatatirea mediului de afaceri; armonizarea permanenta a legislatiei fiscale cu cea comunitara i un sistem fiscal transparent, predictibil, clar si nediscriminatoriu, in scopul stimularii investitiilor autohntone si internationale. Prioritatile, obiectivele, programele si proiectele publice urmarite prin politica bugetara a anului 2004, joaca un rol activ in cadrul mixului de politici macroeconomice, care sa permita sustinerea cresterii economice in conditiile mentinerii trendului descendent al inflatiei si evitarii efectului de evictionare a investitiilor. Pe primele patru luni ale anului 2004, executia bugetara s-a desfasurat in contextul unei evolutii ascendente a principalelor agregate bugetare in raport cu perioada corespunzatoare a anului precedent, in conditiile unei inflatii mai reduse. Veniturile bugetului general consolidat realizate in perioada ianuarie aprilie 2004 reprezinta 34,4% din estimarile anuale, marcand o crestere cu 29,4% in termeni nominali, fata de cele aferente aceleiasi perioade din anul precedent. Ca urmare a aplicarii prevederilor Legii bugetare privind diminuarea contributiilor de asigurari sociale cu 3 puncte procentuale, ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale s-a diminuat comparativ cu anul precedent cu 0,7 puncte procentuale. Acestea s-au constituit in principal din impozitul pe venit 17,5%, impozitul pe profit cu 21,1%, si din contributiile de asigurari sociale cu o pondere de 55,7%. 117

In cadrul impozitelor indirecte se remarca evolutia ascendenta a incasarilor din accize, superioare cu 45,5% celor inregistrate in perioada corespunzatoare din anul precedent. In acelasi interval, potrivit datelor operative de executie, cheltuielile bugetului general consolidat prezinta o crestere nominala cu 23,5% fata de cele inregistrate in anul 2003 in aceeasi perioada, reprezentand 31% din estimarile anuale. Din punct de vedere structural, se remarca o crestere mai accentuata a cheltuielilor primare, respectiv de 29,7% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent, ca urmare, in principal, a reducerii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica. Beneficiind de un context macroeconomic favorabil, caracterizat de o inflatie in scadere, care a antrenat o diminuare corespunzatoare a nivelului dobanzilor nominale, platile de dobanzi au fost mai reduse cu 0,4 puncte procentuale ca pondere in produsul intern brut la finele lunii aprilie 2004, fata de aceeasi perioada a anului precedent. In acest context, soldul primar s-a mentinut pozitiv, fiind superior celui aferent perioadei analizate din anul precedent cu 23,2% in termeni nominali. Stabilirea unei tinte pentru deficitul bugetar in anul 2004 la un nivel situat sub 3% din produsul intern brut este consistenta cu asigurarea procesului de convergenta reala, finantat in mod echilibrat, atat de pe piata externa, cat si de pe piata interna. Tinta de deficit stabilita pentru anul 2004 va fi o ancora pentru obiectivul inflatiei proiectata pentru acest an la un nivel de 9% si este sustinuta de politica serioasa de prioritati in alocarea fondurilor publice, bazata pe formularea unor politici sectoriale coerente si a unor proiecte fezabile, orientate catre sectoare cheie ale reformei (infrastructura, mediu, capital uman, reforma justitiei, a administratiei publice) si de reasezarea si restructurarea mecanismelor fiscale, coroborata cu o colectare agresiva a veniturilor bugetare.

2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga

Existenta unei economii de piata functionale A. Existenta unui consens larg asupra directiilor generale de politica economica Urmare elaborarii si aprobarii Programului Economic de Preaderare al Romaniei, acest sub-criteriu poate fi considerat indeplinit. De altfel, existenta unui asemenea consens este subliniata chiar de Comisia Europeana in Raportul sau periodic. Romania a elaborat si transmis Comisiei Europene la 15 august 2003 varianta actualizata a Programului Economic de Preaderare (PEP), document care vizeaza continuarea masurilor pe linia indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE, precum si crearea premiselor pentru participarea Romaniei la Uniunea Economica si Monetara, in calitate de tara cu derogare de la moneda unica euro. Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost construita pe baza unei prognoze macroeconomice elaborata de Comisia Nationala de Prognoza intr-un singur scenariu. In raportul sau din noiembrie 2003, Comisia Europeana a evidentiat faptul ca PEP 2003 a oferit o imagine cuprinzatoare a evolutiei economice din perioada 2001-2003 si a prezentat planificarea politicilor economice in concordanta cu alte documente care stabilesc prioritatile Romaniei in drumul spre aderare. De asemenea, a remarcat prezentarea doar a unui scenariu de dezvoltare, lucru care nu afecteaza profunzimea analizei. Ca si in editia 2002, documentul cuprinde setul complet de tabele standardizate conform metodologiei de elaborare PEP continand, cu mici exceptii, informatii suficiente si clare pentru monitorizarea corecta a implementarii PEP.

118

A fost remarcat faptul ca, in general, s-a tinut seama de recomandarile Comisiei Europene in elaborarea PEP editia 2003, in continuare fiind facute o serie de noi recomandari specifice Romaniei legate de: cuantificarea mai clara a factorilor care sustin dezinflatia in perioada analizata, analizarea mai detaliata a motivelor evolutiilor din cadrul balantei economii-investitii, surprinzand legaturile dintre proiectiile bugetare si implementarea reformelor structurale, utilizarea in prezentarea cadrului fiscal doar a sistemului SEC95, comentarea mai detaliata a evolutiei deficitului cvasi-fiscal si a masurilor care ar duce la reducerea sa in viitor. Raportul arata faptul ca documentul nu ilustreaza complet nivelul reformelor si nu analizeaza dificultatile intampinate si solutiile care se aplica, nu sunt prezentate legaturile dintre tendintele macroeconomice si politicile economice prevazute si impactul reformelor asupra deficitului cvasi-fiscal si acumularii de arierate. Coordonarea elaborarii PEP este in responsabilitatea Comisiei Nationale de Prognoza, care colaboreaza cu Ministerul Finantelor Publice si alte institutii relevante. Romania a demarat, in luna mai a.c., pregatirile pentru elaborarea editiei 2004 a PEP, urmand sa transmita catre institutiile implicate in procesul de elaborare documentatiile privind observatiile din Raportul de evaluare a PEP 2003 facute de Comisia Europeana si metodologia de realizre a documentatiei primite de la DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene. In acest an PEP trebuie transmis incepand cu mijlocul lunii octombrie, nu mai tarziu de 1 decembrie 2004, asa cum s-a stabilit la intalnirea la nivel inalt de la Atena din 28 mai 2003. Este de evidentiat totodata eficienta conlucrare cu specialistii de la DG ECFIN pentru armonizarea opiniilor privind scenariile de dezvoltare. B. Atingerea stabilitatii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvata a preturilor si sustenabilitatea finantelor publice si a contului curent Pe fondul bunei functionari a mix-ului de politici macroeconomice, la nivelul anului 2003 rata inflatiei s-a situat la 14,1% (dec./dec.), nivel inferior cu 3,7 puncte procentuale inflatiei inregistrate in 2002. Tendinta de incetinire a procesului dezinflationist manifestata in semestrul II 2003 a fost determinata atat de tensiunile inregistrate la nivelul ofertei, cat si de presiunile exercitate de cererea de consum. Pe partea ofertei au actionat: cresterea preturilor la energia electrica, energia termica si apa; scumpirea importurilor de materii prime (petrol, gaze naturale, cereale); cresterea costurilor cu forta de munca. Astfel, pretul de productie in industria energetica s a majorat cu 14,2 la suta fata de 2,7 la suta in prima parte a anului, iar pretul graului importat a crescut pana la circa 200 dolari/tona. Majorarile salariale din cursul anului 2003, alaturi de mentinerea accesibilitatii creditelor bancare in partea a doua a anului, au stimulat cererea de consum, in principal pe segmentul bunurilor de folosinta indelungata si al achizitiilor imobiliare. Efectul acestei evolutii asupra preturilor interne a fost insa limitat de trendul favorabil al preturilor externe (valoarea unitara a importurilor s a diminuat cu 1,4 la suta fata de semestrul I 2003 si cu 3,6 la suta fata de semestrul II 2002), contributia importurilor la acoperirea cererii de consum fiind semnificativa, precum si de diminuarea ritmului de depreciere a leului fata de euro (cu 3,9 puncte procentuale fata de semestrul I 2003). In semestrul II 2003, cresterea nivelului general al preturilor cu 2,2 puncte procentuale peste nivelul din prima parte a anului a fost determinata in principal de: ritmul de crestere mai accentuat la nivelul marfurilor nealimentare si al serviciilor, in buna masura datorat corectiilor aplicate la inceputul lunii septembrie unor preturi administrate (la gaze naturale, energie electrica, posta si telefonie). In consecinta, marfurile nealimentare s-au scumpit in cadrul semestrului II cu circa 9 la suta (fata de 4,8 la suta in semestrul anterior si 10 la suta in aceeasi perioada a anului 2002) pe fondul cresterii preturilor la gazele naturale cu 38,5 la suta, la energia electrica cu 17,5 la suta si la tutun cu 12,9 la suta: 119

Majorarile de pret la gazele naturale au fost impuse, pe de o parte, de necesitatea convergentei treptate catre nivelul existent pe piata internationala, in vederea aderarii la UE, iar pe de alta parte, de cresterea contributiei importurilor la acoperirea consumului intern, iar evolutia pretului energiei electrice s a aflat sub influenta costurilor mai ridicate ca urmare a scaderii cantitatii de energie electrica produse in hidrocentrale si a cresterii celei obtinute in centralele termoelectrice cu costuri mai ridicate, dar si a scumpirii pacurei, huilei si transportului de combustibili pe calea ferata.

Ponderea preturilor administrate in cosul de consum s-a majorat la 21,7 la suta in anul 2003 (de la 19,5 la suta in 2002). Preturile administrate includ in principal energia electrica si termica, gazele naturale, serviciile de posta, telefonie, apa, canal, salubritate, medicamentele, transportul de calatori urban si pe calea ferata. In aceste conditii, ritmul de crestere a preturilor administrate in luna decembrie 2003 fata de iunie 2003 a fost de 13,6 la suta, avand o contributie de 3 puncte procentuale la rata inflatiei din aceasta perioada. Un alt factor care a condus la cresterea mai accentuata a preturilor in semestrul II 2003 l-a constituit majorarea preturilor produselor supuse accizarii (combustibili: +6,4 la suta, tutun: +13 la suta, bauturi alcoolice: +6,9 la suta), influentate in sens crescator de modificarea regimului taxelor speciale de consum incepand cu 1 iulie 2003, dar si de deprecierea in termeni nominali a leului fata de moneda europeana (cu 6,2 la suta, decembrie/iunie). In acelasi interval, preturile marfurilor alimentare au crescut cu 5,8 la suta, mai putin cu 1,7 puncte procentuale decat in semestrul anterior si cu doar 0,6 puncte procentuale mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2002. Desi pe piata agroalimentara s au amplificat tensiunile generate de insuficienta stocurilor de cereale si de furaje, precum si de majorarea pretului international al graului, acestea au fost sensibil atenuate de productia abundenta de legume si fructe. In primele patru luni ale anului 2004, procesul de dezinflatie a continuat, ritmul fiind mai accentuat in cazul marfurilor alimentare (2,2 la suta comparativ cu 5,9 la suta in primele patru luni ale anului anterior), pe fondul restrangerii cererii sezoniere in perioada urmatoare sarbatorilor de iarna si al stabilitatii monedei nationale fata de euro (apreciere nominala de 1,3 la suta in trimestrul I, depreciere nominala de 0,25 la suta la nivelul primelor patru luni). Cresteri peste medie au consemnat preturile marfurilor nealimentare si serviciilor (+3,3 la suta si respectiv +3,2 la suta), in principal ca urmare a efectelor directe si propagate ale corectiilor aplicate preturilor administrate: +9,2 la suta in cazul energiei electrice, +9,4 la suta pentru gazele naturale, +2,6 la suta in cazul serviciilor de apa, canalizare, salubritate, posta si telecomunicatii. Inasprirea conditiilor monetare din a doua parte a anului 2003 a prevenit manifestarea presiunilor inflationiste ale cererii agregate si a restrictionat propagarea in lant a impactului ajustarilor de preturi; totodata, a fost inhibata revigorarea componentei inertiale a inflatiei si a anticipatiilor inflationiste asociate unui asemenea cadru economic. Chiar daca cea de-a doua parte a anului 2003 nu a repetat performantele primului semestru in ceea ce priveste reducerea ritmului de crestere a preturilor de consum, procesul de dezinflatie s-a inscris pe coordonatele programate, rata inflatiei depasind cu numai 0,1 puncte procentuale tinta anuala de 14 la suta. Executia bugetului general consolidat in anul 2003, conform metodologiei ESA 95, a inregistrat la venituri un nivel de 37,0 % din PIB, la cheltuieli 38,9%, iar deficitul bugetar a fost de 2,0% din PIB. Deficitul calculat conform procedurii deficitului excesiv (EDP) este similar cu cel calculat conform metodologiei interne (apropiata de GFS 1986), suma influentelor favorabile si nefavorabile neavand un impact semnificativ : 120

influente rezultate din transpunerea veniturilor, cheltuielilor si dobanzilor in baza accrual pe total buget general consolidat (+ 324 mld. lei); excedentul trezoreriei si institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii (+744,3 mld. lei); eliminarea unor tranzactii financiare pe total buget general consolidat (imprumuturi acordate +1376,9 mld lei; incasari din rambursarea imprumuturilor - 728,9 mld. lei); emisiuni de titluri de stat pentru credite neperformante (-447,7 mld. lei).

In ambele metodologii nu s-a luat in calcul Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, considerand ca aceasta nu face parte din administratia publica. Activitatea de recuperare a creantelor bugetare prin intensificarea introducerii cererilor de deschidere a procedurilor de reorganizare judiciara si faliment s-a accentuat indeosebi dupa data de 01.03.2004 cand, urmare a dispozitiilor transmise de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generala de administrare mari contribuabili si Directia generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti, au identificat agentii economici pentru care se pot deschide procedurile de reorganizare judiciara si faliment, in conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, completata cu Legea nr. 149/11.05.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri (M.O. nr. 424/12.05.2004). Din analiza comparative a datelor centralizate la nivel national rezulta ca in perioada 1 ianuarie 2003 1 martie 2004 au fost declansate proceduri de reorganizare judiciara si faliment pentru 6.428 companii dintre care pentru 1.713 procedura a fost deschisa la cererea Ministerului Finantelor Publice. In perioada 1 martie 2004 31 mai 2004 numarul de companii pentru care s-a deschis procedura de reorganizare judiciara si faliment a fost de 5.753 din care in 1.611 dintre cazuri procedura a fost declansata de Ministerul Finantelor Publice. Practic intr-o perioada de 3 luni din anul 2004 (1 martie - 31 mai ) atat Ministerul Finantelor Publice cat si ceilalti creditori au declansat procedura de reorganizare si faliment pentru un numar aproape egal cu cel realizat in 14 luni anterioare. Conform situatiilor referitoare la cererile introduse in instanta pentru deschiderea procedurilor de reorganizare judiciara si faliment, solicitate a fi transmise zilnic Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de catre organele fiscale teritoriale, incepand cu data de 01.03.2004 si pana la data de 18.05.2004 31.05.2004 au fost formulate un numar de 1.368 1621 cereri introductive, care insumeaza creante bugetare in valoare de aproape 16.000 miliarde lei. Din numarul total de cereri introduse in instanta, 19 sunt aferente marilor contribuabili, care insumeaza obligatii bugetare de peste 11.000 miliarde lei. Unul din principalele obiective urmarite in activitatea de administrare fiscala l-a constituit cresterea continua si sustinuta a incasarilor veniturilor fiscale cu implicatii directe si imediate asupra reducerii volumului arieratelor si prevenirii formarii de noi arierate. Astfel, in anul 2003, fata de programul anual de 340.738,8 mld. lei, reprezentand venituri ale bugetului de stat, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a reusit colectarea sumei de 346.171,0 mld. lei, depasind astfel prevederile anuale cu 1,6 %.

121

Veniturile incasate in anul 2003 au depasit cu 38,9% incasarile anului precedent, procent superior indicelui inflatiei si cresterii economice din aceeasi perioada. In anul 2003, colectarea veniturilor bugetare reprezentand accize a cunoscut o imbunatatire spectaculoasa (peste 54,5% fata de anul 2002). O buna colectare s-a obtinut si in cazul celorlalte venituri bugetare: incasarile din taxa pe valoare adaugata au crescut cu 30,5%, incasarile din impozitul pe venit au crescut cu 28,0% , incasarile din impozitul pe profit cu crescut cu 45,7% si incasarile din taxele vamale au crescut cu 37,6%, comparativ cu nivelul anului anterior. In paralel cu masurile de crestere a incasarilor veniturilor fiscale, se consolideaza masurile de descurajare a comportamentelor fiscale constand in eludarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri la bugetul general consolidat. Ca o noutate absoluta, cu impact direct si semnificativ, in vederea disciplinarii contribuabililor rauplatnici, precum si a descurajarii acumularii de noi arierate, conform prevederilor titlului I - Transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante al Cartii I din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, MFP face publica lista contribuabililor mari si lista contribuabililor mici si mijlocii care inregistreaza obligatii restante la bugetul general consolidat. Pe aceeasi linie se inscrie si masura stabilirii, impreuna cu reprezentantii FMI, a unui grup de 452 de mari contribuabili cu capital privat sau majoritar privat, publicati pe site, care sunt monitorizati in vederea reducerii arieratelor constand in impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat. In ceea ce priveste realizarea creantelor bugetare prin aplicarea modalitatilor de executare silita, in trimestrul I 2004, pe total tara si pe total contribuabili (persoane fizice si persoane juridice), acestea sunt in suma totala de 16.403,18 [Link], din care: a) prin popriri asupra disponibilitatilor din conturi bancare: 4.750,14 mld. lei; b) prin popriri pe venituri (la terti): 162,25 mld. lei; c) prin valorificarea unor bunuri mobile sechestrate: 82,85 [Link]; d) prin valorificarea unor bunuri imobile sechestrate: 206,20 mld. lei; e) sume incasate dupa emiterea si comunicarea somatiilor (inclusiv incasari din esalonari la plata aprobate): 11.201,74 mld. lei; La finele anului 2003, incasarea creantelor bugetului de stat prin modalitati de executare silita au reprezentat 154,04% fata de realizarile anului 2002, in timp ce cuantumul creantelor bugetului de stat incasate in trimestrul I 2004, comparativ cu trimestrul I 2003, a fost de 210,56%. Organele de executare au depus un efort considerabil pentru realizarea creantelor bugetului de stat prin executare silita, in trim. I 2004, comparativ cu trim. I 2003, mai ales in ceea ce priveste aplicarea procedurii executarii silite asupra disponibilitatilor din conturi bancare precum si asupra sumelor datorate debitorilor de catre terte persoane, sumele realizate reprezentand 297,76% si respectiv, 242,71%, fata de sumele realizate in aceeasi perioada a anului precedent. MFP, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala in calitate de operator autorizat, prin agentii imputerniciti, respectiv Directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generala de administrare a marilor contribuabili si Administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, inscrie creantele bugetare pentru care sau emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (Codul de Procedura Fiscala, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1478/2003 pentru aprobarea Instructiunilor interne de lucru privind inscrierea creantelor fiscale pentru care s-au emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si Circularele nr. 291794/2003, nr. 292071/2003, nr. 292676/2003, nr. 292750/2003). 122

Din analiza datelor centralizate prin aplicatia informatica se constata ca in perioada 01.11.2003 17.05.2004, a fost emis un numar de 21748 avize de garantie, prin care au fost inscrise creante bugetare in suma totala de 100.064,2 mld. lei, din care: 20.849 avize de garantie initiale prin care s-au constituit garantii pentru creante fiscale in suma totala de 90.721,2 mld. lei; 827 avize de garantie de stingere pentru creante fiscale in suma de 201,2 mld. lei; 38 avize de reducere a garantiei la o parte din bunurile din avizul de garantie initial in suma totala de 7,7 mld. lei; 27 avize de garantie modificatoare in suma totala de 9.036,3 mld. lei; 7 avize de nulitate a avizului de garantie initial in suma totala de 97,8 mld. lei.

Ponderea cea mai mare in totalul creantelor bugetare inscrise in arhiva o detin TVA cu 28,9%, contributia de asigurari sociale de stat datorata de angajatori cu 21,2 %, accize incasate din vanzarea produselor petroliere 10,9%, impozitul pe profit de la agentii economici cu 6,3%, impozitul pe salarii cu 6,3 %, impozitul pe venituri din salarii cu 4,6%. Nivelul arieratelor in preturi curente, pentru agentii economici monitorizati, s-a realizat in proportie de 115,6% fata de program, inregistrandu-se o depasire in suma de 21.721,8 mld. lei (OUG nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte masuri cu caracter financiar, precum si Lista aprobata prin HG nr. 393/18.03.2004 MO nr. 274/29.03.2004). In preturi comparabile, se constata o reducere a arieratelor totale la 31 martie 2004, atat fata de 31.07.2001 (data inceperii actiunii de monitorizare) in suma de 347,6 mld. lei, cat si fata de 31.12.2003, in suma de 2.452,1 mld. lei. De mentionat este faptul ca arieratele catre bugetul general consolidat al statului au inregistrat la 31 martie 2004 o reducere semnificativa in suma de 11.045,1 mld. lei fata de 31.07.2001, aspect apreciat ca pozitiv in evolutia acestui indicator (IPC pe total economie nationala la 31.03.2004 fata de 31.07.2001 este 1,541). Mentionam totodata faptul ca, in vederea indeplinirii sarcinii asumate privind reducerea graduala a arieratelor in economie si prevenirea acumularii de noi arierate, respectiv reducerea cu 6,6% a arieratelor la 30 iunie 2004 fata de 31 decembrie 2003, ministerele implicate si AVAS, au intocmit programe de masuri pentru fiecare agent economic monitorizat in vederea indeplinirii obiectivului mentionat, precum si actiunile ce urmeaza a fi aplicate in perioada urmatoare pentru atingerea tintei programate pentru sem. I 2004. Din datele transmise la nivelul celor 72 agenti economici monitorizati, a rezultat o reducere a arieratelor programata la 30 iunie 2004 fata de 31 decembrie 2003 in suma de peste 11000 [Link]. Mentionam ca, in urma discutiilor cu reprezentantii FMI au fost reducere a arieratelor si pentru companiile private (452 companii). stabilite tinte de

In aceasta activitate de colectare a creantelor bugetului general consolidat, o importanta deosebita o constituie adoptarea OUG nr. 37/19.05.2004 (MO nr. 481/28.05.2004) privind masuri de diminuare a arieratelor, in vederea reducerii imediate a acestora si de aplicare imediata a masurilor de restructurare si finalizare a procesului de privatizare, in scopul redresarii economice si financiare a unor societati din domeniul distributiei gazelor naturale si energiei electrice.

123

Pentru mentinerea in limite sustenabile a datoriei interne, pe linia managementului datoriei interne, au fost facute eforturi in ceea ce priveste extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare a datoriei publice interne, precum si in ceea ce priveste cresterea volumului titlurilor de stat cu scadenta la 2, 3 si 5 ani. Extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie interna a creat pentru anii urmatori avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, determinand diminuarea ratelor de dobanda si implicit reducerea presiunii costurilor cu datoria publica interna asupra bugetului de stat. Prin reducerea ratelor de dobanda a titlurilor de stat s-a diminuat serviciul datoriei publice interne si, in acest fel, a fost realizat angajamentul privind restructurarea datoriei publice interne. In anul 2003, finantarea deficitului bugetar s-a realizat in principal din surse externe (76%), iar pentru anul 2004 finantarea deficitului bugetar se va face in mod echilibrat, atat de pe piata interna, cat si din surse externe. Gradul de indatorare publica a Romaniei la sfarsitul anului 2003 si trimestrului I 2004 se situeaza sub 30 % din PIB, net inferior plafonului de 60 % stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din punct de vedere al situatiei balantei de plati, semestrul II 2003 a consemnat o deteriorare a echilibrului extern al Romaniei, deficitul contului curent adancindu-se pana la 2920 milioane euro la sfarsitul anului, cu 79,9 la suta peste nivelul consemnat in anul 2002 si determinand o crestere a ponderii acestuia in PIB de la 3,4 la suta in 2002 la 5,8 la suta in 2003. Influenta majora asupra soldului contului curent a avut-o balanta comerciala, respectiv accentuarea decalajului negativ dintre rata de crestere a exporturilor de +4,8 la suta si rata de crestere a importurilor de +14 la suta, (pe fondul achizitionarii de pe piata externa a unui volum important de materii prime, in principal de natura energetica, si bunuri de consum). Ca urmare, ponderea balantei comerciale in PIB a ajuns la 7,9 la suta (cu 2,2 puncte procentuale mai mult decat in anul 2002). Depasirea cu peste o treime a deficitului de cont curent de catre cel al balantei comerciale, a fost atenuata de evolutia pozitiva a balantei serviciilor (excedentul inregistrat de balanta serviciilor s-a majorat cu 21 milioane euro fata de anul 2002, ca urmare a imbunatatirii raportului dintre incasari si plati la pozitia alte servicii) si a transferurilor curente, ce s-au majorat cu 1,7 la suta fata de anul 2002, datorita transferurilor private din strainatate. In schimb, deficitul aferent veniturilor, s-a majorat cu peste o patrime in raport cu anul 2002, datorita reducerii veniturilor din munca si a amplificarii platilor de dobanzi aferente titlurilor de valoare de natura datoriei. Orientarea autoritatilor catre finantarea neinflationista a deficitului bugetar si a datoriei publice a fost confirmata prin lansarea la sfarsitul lunii iunie 2003 a emisiunii de euroobligatiuni in valoare de 700 milioane euro (810 milioane dolari SUA), scadente la data de 2 iulie 2010. Accesul Romaniei pe pietele externe de capital a fost condus de catre Deutsche Bank AG Londra, alaturi de trei creditori: Citigroup Inc, JP Morgan si UBS Warburg, in conditii de dobanda mai favorabile comparativ cu emisiunile din anii anteriori (5,75 la suta), cu un randament de 5,975 la suta (reprezentand 2,6 puncte procentuale peste nivelul international de imprumut) si cu ecarturi de 267 puncte de baza, semnificativ mai reduse decat ecarturile euroobligatiunilor romanesti lansate anul trecut. Contributia investitiilor straine directe si de portofoliu la finantarea deficitului contului curent in anul 2003 s-a redus la aproximativ doua treimi, diferenta fiind acoperita prin credite si imprumuturi externe si transferuri de capital. In anul 2003, investitiile directe nete s-au majorat cu 12,6 la suta fata de anul precedent, pe seama cresterii participatiilor la capital in sectorul nebancar. Influxurile nete de investitii de portofoliu s-au situat cu 28,6 la suta peste nivelul inregistrat in anul 2002, datorita reducerii cu aproximativ 50 la suta a rascumpararilor de euroobligatiuni. 124

Influxurile nete din credite primite pe termen mediu si lung au insumat 1099 milioane euro, mai putin cu o treime fata de anul 2002, datorita reducerii volumului de credite contractate de sectorul nebancar si a influentelor nefavorabile din variatia cursurilor de schimb euro/dolar SUA. In anul 2003, intrarile din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au atins 3185 milioane euro, iar rambursarile 2086 milioane euro, ambele in scadere comparativ cu anul precedent (cu 21,4 la suta, respectiv cu 13,6 la suta). Imprumuturile externe nete pe termen scurt au fost de 382 milioane euro, mai mari cu 9,5 la suta fata de anul 2002. In trimestrul I 2004 (date provizorii), deficitul contului curent al balantei de plati, in valoare de 269 milioane euro, s-a majorat cu 80,5 la suta fata de perioada similara a anului 2003, pe seama accentuarii deficitului balantei comerciale si a veniturilor. Impactul negativ al fluxurilor de bunuri si venituri (deficitul a fost de 94 milioane euro, in crestere cu 23,7 la suta fata de trimestrul I 2003, datorita amplificarii platilor de dobanzi si a reducerii veniturilor din munca) asupra configuratiei contului curent a fost limitat in primele 3 luni ale anului 2004 de cresterea cu aproximativ o treime a transferurilor curente nete (majorarea fluxurilor banesti din strainatate). In schimb, balanta serviciilor a inregistrat un excedent de 4 milioane euro, comparativ cu 17 milioane euro in trimestrul I 2003, pe seama cresterii platilor aferente transportului marfurilor importate si a majorarii cheltuielilor pentru calatoriile de afaceri. Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat integral din investitii directe, care, pe primele 3 luni ale anului 2004 au insumat 407 milioane euro, in crestere cu 8,2 la suta comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent, pe seama amplificarii creditelor de la investitorii straini. Influxurile nete din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au inregistrat un volum de 153 milioane euro, mai redus cu o cincime fata de trimestrul I 2003, ca urmare a majorarii rambursarilor de credite externe ale administratiei publice. C. Reforma structurala intreprinderilor de stat in economie; privatizarea si restructurarea

In anul 2003, sectorul privat a contribuit cu 69,1% la crearea produsul intern brut si a fost in usoara crestere fata de 2002 (68,9%). Pe principalele ramuri de activitate s-au inregistrat urmatoarele evolutii: in ramura agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera ponderea sectorului privat este cvasi-majoritara, in anul 2003 fiind in usoara scadere (-0,2 puncte procentuale) fata de anul 2002; in industrie, ponderea sectorului privat s-a inscris si in anul 2003 pe acelasi trend ascendent si si-a sporit contributia cu 0,4 puncte procentuale fata de anul anterior; pondere foarte mare detine sectorul privat si in domeniul constructiilor (peste 90%); in anul 2003 ponderea acestuia s-a diminuat fata de perioada anterioara; sectorul serviciilor, desi in 2003 sectorul privat este sub nivelul anului 2000, totusi ponderea acestuia a crescut cu 0,6 puncte procentuale fata de anul 2002.

In ceea ce priveste capitalul social, pentru prima data de la inceputul perioadei de tranzitie, in anul 2002, ponderea capitalului privat (46,2%) a depasit nivelul capitalului detinut de sectorul de stat (40,9%). Pe primele 6 luni din anul 2003 capitalul privat reprezenta 51,1%, in timp ce sectorul de stat detinea numai 38,1%, date care ne arata ca importanta proprietatii private este intr-o crestere continua. Anul 2003 si prima parte din 2004 reprezinta perioada finalizarii marilor privatizari, atingandu-se un record atat in ceea ce priveste numarul de societati mari si foarte mari privatizate, cat si valoarea capitalului social vandut.

125

A fost acordata prioritate pregatirii pentru privatizare a societatilor comerciale mari, cu influente nefavorabile asupra economiei nationale datorita volumului mare de pierderi si datoriilor istorice care, in multe cazuri, depaseau capitalul social al societatii. Transferul acestor societati in proprietate privata a creat premisele relansarii si dezvoltarii nu numai a acestora, dar si a societatilor cu care se aflau in relatii de colaborare. Astfel, s-a reusit ca totalul capitalului social vandut de APAPS/AVAS din decembrie 1992 pana in aprilie 2004, sa se cifreze la 57.446,9 miliarde lei, corespunzator unui numar de 7.615 societati comerciale de stat privatizate in aceasta perioada. Dintre aceste societati, 384 reprezinta societati comerciale mari si foarte mari, ingloband un capital social privatizat de 43.434,36 miliarde lei (echivalentul a 1.076,86 milioane Euro), adica peste 75% din totalul capitalului social vandut in acesti 12 ani. Trebuie remarcat ca, desi numarul de societati mici si mijlocii privatizate din 1992 si pana in prezent este de 7.231, in fapt nu reprezinta decat mai putin de 25% din intregul capital social vandut. Din cele 7.615 societati comerciale privatizate din decembrie 1992 pana in aprilie 2004, un numar de 186 societati comerciale au fost privatizate in perioada septembrie 2003 aprilie 2004, din care 46 reprezinta societati mari si foarte mari, ceea ce denota depasirea cu succes a dificultatilor principale legate de lipsa de atractivitate a ofertei si de interesul scazut al investitorilor. Capitalul social vandut, corespunzator celor 186 societati, reprezinta aproximativ 21% din totalul capitalului social vandut, aferent tuturor societatilor comerciale privatizate din 1992 si pana in prezent. In ceea ce priveste capitalului social vandut, aferent celor 46 societati mari si foarte mari privatizate in aceata perioada, in valoare de 11.755,7 miliarde lei, acesta are o pondere de 27% din totalul capitalului social vandut, aferent tuturor societatilor comerciale mari si foarte mari privatizate din 1992 si pana in prezent. Pentru perioada de referinta s-a reusit privatizarea unor societati foarte mari care au reprezentat candva nume de referinta pentru economia romaneasca, dar care in ultimii ani s-au remarcat doar prin volumul arieratelor, prin numarul mare al angajatilor si prin opozitia sindicatelor fata de restructurare/privatizare. Se evidentiaza urmatoarele actiuni: - adoptarea solutiei de privatizare prin infiintarea de parcuri industriale la Roman Brasov si Faur Bucuresti care au oferit locatii suficient de atractive. Astfel, pe actuala platforma Roman, in afara de compania malaeziana Pesaka Astana care sia asumat preluarea a trei active ale societatii, unde va fi continuata productia de autocamioane, este deja infiintat un parc industrial privat. Pentru ocuparea unor amplasamente ale nou creatului parc se poarta deja negocieri cu firme de prestigiu cum ar fi Renault, Ina Schefler, Caterpilar si altele. Se preconizeaza astfel, ca prin atragerea de investitori se vor crea in acest parc industrial peste 3000 de locuri de munca, in diverse domenii; - privatizarea pachetului Siderurgica Petrotub, societati din sectorul siderurgic, incheiata in octombrie 2003 cu un investitor de marca, LNM Holdings NV din Antilele Olandeze, al doilea producator mondial de otel. La Siderurgica Hunedoara situatia era atat de grava inainte de privatizare, incat singura alternativa era lichidarea, cu toate consecintele negative determinate de faptul ca uzina avea o valoare de lichidare negativa. Prin acest proces, statul ar fi pierdut 240 de milioane de dolari suplimentari, pe langa pierderile uriase deja produse de societate bugetului de stat. Pe platforma Siderurgica va fi infiintat un parc industrial ce creeaza premisele infiintarii de locuri de munca suplimentare, in sectorul privat. Desi considerata o societate atractiva, Petrotub Roman inregistra si ea, la momentul privatizarii, datorii de aproape 3.000 de miliarde de lei, din care 1.320 de miliarde lei datorii comerciale asumate de cumparator. 126

Privatizarea unor societati precum Roman Brasov, Siderurgica Hunedoara, Petrotub Roman, Aro Campulung, precum si Tractorul Brasov (pentru care transferul de proprietate urmeaza sa se faca in scurt timp), marcheaza un progres deosebit in efortul de reducere a pierderilor in economie si in asigurarea disciplinei financiare, in vederea indeplinirii obiectivului macroeconomic principal de consolidare a stabilizarii economice in Romania si indeplinirii criteriilor de economie de piata functionala. Acest lucru este demonstrat si de faptul ca, prin privatizarea acestor societati s-a inregistrat o reducere de cca 41% la nivelul arieratelor la bugetul statului corespunzator societatilor privatizabile cu capital majoritar de stat, ramase in portofoliul APAPS/AVAS. Nu a fost neglijat insa nici procesul de privatizare a societatilor mici si mijlocii astfel incat, la sfarsitul anului 2003, portofoliul celor 8 sucursale regionale ale APAPS cuprindea numai 69 societati comerciale privatizabile, numar ce nu mai jusitifica mentinerea sucursalelor. Ca urmare a finalizarii, in linii mari, a procesului de privatizare, in decembrie 2003 au fost desfiintate 7 din cele 8 sucursale APAPS, portofoliul ramas fiind preluat de Sediul Central APAPS si Sucursala Bucuresti-Ilfov. Aceste sucursale au contribuit atat la diminuarea semnificativa a numarului societatilor comerciale de stat, cat si la activitatea de urmarire a realizarii clauzelor din contractele de vanzare-cumparare incheiate, de recuperare a datoriilor catre APAPS, generate de neplata dividendelor si fondurilor de restructurare alocate. Ajuns intr-un moment in care trecerea in proprietate privata a marii majoritati din portofoliul incredintat la infiintare, a fost relativ incheiata, APAPS a fost desfiintat in aprilie 2004, portofoliul acestuia, care la acea data includea un numar de 131 societati comerciale cu capital majoritar de stat privatizabile a fost preluat de nou infiintata Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in concordanta cu prevederile OUG nr. 23/15.04.2004 (MO nr. 359/23.04.2004). Aceasta fuziune prin absorbtie a APAPS de catre AVAB s-a intemeiat pe sinergii evidente, in contextul in care AVAB era oricum detinatorul portofoliilor de credite neperformante ale fostei Bancorex si Bancii Agricole si a multor credite neachitate, angajate de societati aflate in trecut portofoliul APAPS. Ca urmare, mecanismul de conversie al creantei AVAB in actiuni si incredintarea prin mandat catre APAPS pentru vanzarea intr-un pachet consolidat APAPS + AVAB, a fost un mecanism utilizat adesea in ultimii doi ani. Acum insa, prin fuzionarea celor doua institutii, acesta poate fi pus in practica cu mult mai multa usurinta si in termen scurt. O situatie similara, care priveste activele gajate in societatile detinute inca de stat, si-a gasit prin aceasta fuziune o cale de maximizare a veniturilor statului, putandu-se astfel armoniza strategiile optime de vanzare actiuni/ active. Rezultatele pozitive ale activitatii de privatizare si restructurare desfasurate de APAPS/AVAS au fost confirmate si de catre Board-ul Fondului Monetar International care, in octombrie 2003, a aprobat eliberarea ultimelor transe din Acordul Stand-by si a apreciat ca procesul de privatizare a inregistrat un progres notabil. Cadrul legislativ de privatizare, imbunatatit prin adoptarea, la initiativa APAPS, dupa consultari cu FMI si Banca Mondiala (BM), a permis o restructurare pre-privatizare, focalizandu-se in principal pe: - dimensionarea adecvata a resurselor, inclusiv a celor umane, in functie de contractele existente. In acest context, in baza prevederilor legale care prevad masuri de reducere a excesului de personal si a unui program limitat in timp, ce ofera plati compensatorii in scopul atenuarii efectelor sociale, la societatile comerciale nominalizate prin aceste acte normative, au fost disponibilizati in perioada septembrie 2003 si pana in prezent, peste 21.000 salariati; - restructurarea datoriilor istorice, in absenta careia nici un investitor nu ar fi cumparat aceste societati, indiferent de pret. 127

O alta masura care a contribuit la accelerarea in vederea finalizarii privatizarii societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, a reprezentat-o instituirea administrarii speciale si a supravegherii financiare, in special la societatile mari si foarte mari aflate in proces de privatizare. Obiectivul principal al instituirii administrarii speciale l-a constituit pregatirea societatilor pentru privatizare si monitorizarea acestora pana la efectuarea transferului de proprietate. Pe langa acest obiectiv esential au mai existat o serie de alte elemente ale mandatului acordat administratorului special, care prevad masuri exceptionale ce trebuie luate la societatea comerciala in cauza in perioada premergatoare anuntului de oferta de privatizare, cu referire la: divizari, fuziuni, vanzari de active; respectarea disciplinei economico-financiare si a graficelor de reesalonare a datoriilor restante catre furnizorii de servicii, prin instituirea supravegherii financiare; aplicarea unor programe de restructurare cu/sau fara reducere de personal; externalizari/transferuri de activitati si/sau active cu caracter social; conversia in actiuni a unor creante certe, lichide si exigibile.

Daca avem in vedere faptul ca dintr-un numar total de 220 de societati comerciale pentru care A.V.A.S. a instituit procedura de administrare speciala, au fost privatizate 115 societati comerciale pentru care s-a transferat deja dreptul de proprietate (pentru alte 9 societati fiind deja incheiate contracte de vanzare-cumparare de actiuni), se poate aprecia ca instituirea administrarii speciale a fost o optiune corecta, care in linii mari si-a atins obiectivul. 44 dintre cele 115 societati au fost privatizate in perioada septembrie 2003 aprilie 2004, majoritatea reprezentand societati mari si foarte mari, semnificative pentru economia romaneasca. Trebuie mentionat faptul ca, in Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii cu modificarile si completarile ulterioare, art.16, alin. (1^2) prevedea suspendarea temporara pentru perioada de la instituirea supravegherii financiare si incheierea contractului de vanzare-cumparare de actiuni, pentru o perioada limitata, nu mai mare de 12 luni de la data instituirii supravegherii financiare, a actiunilor judiciare sau extrajudiciare pornite impotriva societatii comerciale, inainte sau dupa instituirea supravegherii financiare. Aceasta prevedere a fost abrogata de Legea nr. 149/2004 (M.O. nr. 424 / 12.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,precum si altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, [Link]. Totodata, referitor la disciplina financiara pentru societatile aflate in administrare speciala, Legea nr. 137/2002 prevedea la art. (5), (a), ca furnizorii de utilitati nu au dreptul sa refuze ori sa intrerupa temporar furnizarea de utilitati catre societatea aflata in procedura de administrare speciala in perioada de privatizare, fiind prevazute intocmirea de catre societate a unor grafice de reesalonare a obligatiilor restante catre acesti furnizori; intreruperea de catre furnizori a serviciilor era prevazuta in cazul neplatii facturilor curente si a nerespectarii graficelor de reesalonare. Si aceasta prevedere a fost abrogata prin art. 17 al O.U.G. nr. 37/2004 (M.O. nr. 481/28.05.2005) privind masuri de diminuare a arieratelor din economie. De asemenea, in vederea intaririi disciplinei economico-financiare la societatile comerciale aflate in dificultate, a fost emisa, dupa consultari cu FMI, HG nr. 393/18.03.2004 (MO nr. 274/29.03.2004) privind aprobarea listelor cuprinzand agentii economici monitorizati. 128

Din cele 72 societati listate, reprezentand cei mai mari datornici cu capital de stat, 23 societati sunt monitorizate de APAPS/AVAS. Dintre acestea 5 au fost privatizate, pentru alte 6 a fost initiata procedura de lichidare voluntara, o societate a fost transferata la MEC, 5 societati comerciale se afla in negocieri iar restul societatilor sunt in diverse stadii ale procesului de privatizare. Totodata, ca o dovada ca in Romania mecanismele proprii unei economii de piata functionale exista si functioneaza corect, in perioada de raportare, Colegiul de Conducere al APAPS a decis acordarea mandatului special reprezentantilor sai, pentru adoptarea in Adunarea Generala a Actionarilor a hotararii de lichidare voluntara si dizolvare a 16 societati comerciale din portofoliul sau (6 din acestea fac parte dintre cele 23 societati monitorizate). Aceasta masura a fost luata pentru societatile aflate intr-o situatie economico-financiara deosebit de dificila. Unele dintre acestea sunt societati pentru care procesul de trecere in proprietate privata nu s-a finalizat datorita lipsei ofertelor din partea unor potentiali investitori iar altele, societati care s-au intors in patrimoniul statului, ca urmare a rezilierii unor contracte de privatizare. Acest demers demonstreza atat inexistenta unor bariere la iesirea societatilor neperformante de pe piata, cat si abandonarea conceptului potrivit caruia societatile detinute majoritar de stat nu esueaza niciodata, indiferent de performante. Cele 18 societati comerciale se afla in urmatoarele stadii: pentru 14 dintre ele au fost deja desemnati lichidatorii; pentru o societate este programata pentru data de 1 iulie 2004 depunerea ofertelor pentru angajarea lichidatorului; pentru o societate anuntul de selectie a lichidatorului urmeaza sa fie lansat; pentru 2 societati lichidatorii nu au fost angajati dat fiind faptul ca exista initiate, la cererea unor creditori, procedurile de reorganizare judiciara in baza Legii nr. 64/1995 cu modificarile si completarile ulterioare.

In ceea ce priveste obiectivul de reducere a dimensiunii sectorului de stat din economie, prin emiterea OUG nr. 26/29.04.2004 (MO nr. 385/30.04.2004) privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul APAPS/AVAS si consolidarea unor privatizari, au fost prevazute o serie de metode speciale : privatizarea accelerata, ca metoda de diminuare a participatiilor statului prin vanzarea actiunilor societatilor comerciale, prin licitatie cu strigare, in termen de 10 zile de la publicarea ofertei de vanzare; privatizarea prin transferul drepturilor dobandite de APAPS/AVAS ca urmare a desfiintarii contractelor de vanzare-cumparare de actiuni, la care APAPS/AVAS nu se reinscrie ca actionar.

Masurile speciale prevazute in acest act normativ sunt necesare in procesul de privatizare, restructurare si consolidare a unor privatizari pentru societatile comerciale din portofoliul AVAS, in special pentru marile societati comerciale cu impact semnificativ pe plan economic si social. De mentionat este faptul ca prevederile actului normativ se incadreaza in spiritul instituit de principiile generale ale reglementarilor din domeniul privatizarii: accelerarea procesului de privatizare cu reflectarea intocmai a principiilor transparentei si cu luarea in considerare a tuturor elementelor ce alcatuiesc oferta de cumparare; asigurarea egalitatii de tratament intre cumparatori; reglementarea unor masuri cu impact semnificativ in domeniile administrarii participatiilor statului, prin instituirea metodelor speciale in perioada de privatizare si de finalizare a privatizarii. 129

Din cele 61 societati din portofoliul APAPS/AVAS, incluse in programul PSAL I, un numar de 51 societati au fost privatizate, in timp ce 4 societati sunt in lichidare voluntara. In consecinta, din totalul de 21.897,37 mld. lei reprezentand capitalul social total al celor 61 societati, aproximativ 96,8% a fost privatizat (este inclus si capitalul social total al celor 4 societati care vor fi lichidate voluntar: incluzand si capitalul social total al celor 4 societati pentru care A.G.A. a hotarat lichidarea voluntara: CUG Cluj, Rocar Bucuresti, CMB Bocsa, Colorom Codlea). Din cele 20 societati din portofoliul APAPS/AVAS, nou introduse in programul PSAL II, un numar de 9 societati au fost privatizate, 3 societati sunt in lichidare voluntara, 4 societati se afla in negocieri, iar 3 societati se afla in perioada de depunere de oferte. Astfel, din totalul de 1.307,62 mld. lei reprezentand capitalul social total al celor 20 societati, aproximativ 68,68% a fost privatizat (sunt incluse si societatile Verachim Giurgiu, IAIFO Zalau si Energoreparatii Bucuresti aflate in lichidare voluntara). In aceste conditii, pentru eliberarea transei a doua din cadrul celui de-al doilea imprumut pentru ajustarea structurala a sectorului privat, conditionalitatea care vizeaza privatizarea a 16 din cele 20 societati din componentele de privatizare si restructurare, este in curs de indeplinire. In cadrul Programului de restructurare a intreprinderilor si reconversie profesionala (RICOP), au fost incluse 57 societati din portofoliul APAPS/AVAS, ramase dupa transferul a 3 societati la Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Sanatatii si respectiv la Administratia Publica Locala. Obiectivele pentru aceste societati au fost aproape in totalitate indeplinite, in conditiile in care 53 societati au fost privatizate, o societate se afla in lichidare voluntara, o societate in proces de negociere si o alta urmeaza sa fie transferata la SIF Transilvania dupa regularizarea actiunilor intre AVAS si respectiva societate. Ultima societate care urmeaza sa treaca in sectorul privat, Electroputere Craiova, va fi relansata la privatizare in intentia ca, pana la sfarsitul acestui an, sa fie incheiat procesul de privatizare si pentru aceasta. In actualul context economic, caracterizat de existenta unui mediu economic concurential si de schimbari profunde si rapide, multe dintre societatile confruntate cu legile economiei de piata, fie nu mai reusesc sa faca fata datoriilor lor comerciale si ajung in situatia de faliment, fie actionarii inteleg sa accepte faptul ca le revine raspunderea de a gasi o solutie la criza financiara. In cazul in care nu mai exista nici o posibilitate de restructurare, actionarii majoritari pot lua decizia majora de stopare a deteriorarii continue a activelor si a devalorizarii societatilor comerciale, procedand la lichidarea acestora prin lichidare voluntara. O alta situatie este cea de reorganizare judiciara sau falimentul, care poate fi declansata la cererea creditorilor/debitorilor. Efectul lichidarii conduce la insanatosirea mediului de afaceri, prin deblocarea agentilor economici intrati in relatii economice cu firme neviabile, prin rambursarea de catre acestea din urma a datoriilor, ca urmare a vanzarii de bunuri. Este stimulat mediul concurential intre sectorul particular si cel de stat, sunt readuse in circuitul economic bunurile societatilor comerciale aflate in lichidare, generandu-se prin aceasta noi activitati rentabile si, in consecinta, noi locuri de munca si venituri suplimentare la bugetul de stat. Din 1993 si pana in prezent au intrat in lichidare voluntara un numar de 124 societati comerciale, la data de 15 mai 2004, fiind in instrumentare procesele de lichidare voluntara a 29 societati comerciale cu capital majoritar de stat din portofoliul AVAS, insumand un volum de pierderi de 3.832,065 mld. lei si arierate de 9.790,007 mld. lei.

130

Din cele 29 societati, in perioada septembrie 2003 15 mai 2004, au fost introduse in lichidare voluntara un numar de 16 societati comerciale insumand un volum de pierderi de 3.758,078 mld. lei, arierate in suma de 9.641,59 mld. lei si 4.026 angajati. De asemenea, au fost radiate de la Oficiul Registrului Comertului, in perioada 1993 15 mai 2004, un numar de 51 societati comerciale, insumand un volum de pierderi de 143,627 [Link] (echivalent a 3,56 mil. Euro) si arierate de 258,8 [Link] (echivalentul a 6,4 [Link]). La societatile radiate, au fost recuperate cheltuielile efectuate de APAPS/AVAS pentru sustinerera procesului de lichidare, datoriile, precum si fondurile acordate pentru restructurare si redresare. Din cele 51 societati comerciale radiate, 9 societati au fost radiate in perioada septembrie 2003 15 mai 2004, volumul de pierderi aferent acestora fiind de 16,96 mld. lei, iar al arieratelor de 92,9 mld. lei. Rezulta ca volumul de pierderi, respectiv de arierate, aferent societatilor radiate in perioada de referinta reprezinta aproximativ 12% din volumul de pierderi, respectiv 36% din volumul de arierate, aferent tuturor societatilor radiate din 1993 si pana in prezent. Volumul de pierderi, arierate, precum si numarul de salariati, aferente societatilor intrate in perioada septembrie 2003 15 mai 2004 in lichidare voluntara, reprezinta peste 94,5% din volumul de pierderi, 95,9% din volumul de arierate si 43% din numarul de salariati, aferente tuturor societatilor in lichidare voluntara in derulare in perioada 1993 -15 mai 2004. Totodata, in aprilie 2004, AVAS monitoriza un numar de 902 societati comerciale aflate in procedura de reorganizare judiciara si faliment, dintre care un numar de 368 sunt societati din portofoliul AVAS. Dintre acestea, 58 societati sunt in procedura de reorganizare judiciara, iar 310 in procedura de faliment. O activitate importanta in cadrul monitorizarii procedurii de reorganizare judiciara si faliment o reprezinta componenta de recuperare a fondurilor acordate societatilor comerciale pentru restructurare si redresare financiara, precum si a datoriilor societatilor comerciale privatizate sau ale cumparatorilor acestora, rezultate din unele prevederi din contractele de vanzare-cumparare actiuni. Astfel, efectul activitatii de monitorizare a societatilor comerciale care s-au aflat in procedura de lichidare judiciara si fata de care AVAS are calitatea de creditor, l-a reprezentat incasarea, din recuperarea creantelor APAPS/AVAS, a cca. 500 mld. lei. Numai in 2003, valoarea incasarilor a fost de 250 mld. lei, reprezentand sume acordate societatilor comerciale, in perioada 1993 1997, pentru restructurare si redresare financiara, datorii ale societatilor comerciale privatizate sau ale cumparatorilor acestora, rezultate din unele prevederi din contractele de vanzare-cumparare actiuni, precum si venituri cuvenite APAPS/AVAS din rezultatul lichidarii judiciare. Pentru completarea instrumentelor prin care poate functiona eficient mecanismul de iesire de pe piata a societatilor comerciale neviabile, prin prevederile OUG nr. 26/29.04.2004 este stabilit ca, societatile mici si mijlocii din portofoliul AVAS, care nu au depus timp de 3 ani consecutiv situatii financiare anuale, ori care si-au incetat activitatea, se dizolva de drept si se radiaza din registrul comertului la solicitarea AVAS, in calitate de actionar majoritar, cu vanzarea de catre AVAS a bunurilor care se mai gasesc in patrimoniul acestor societati si varsarea sumelor provenite din aceste vanzari la bugetul statului. In anul 2004, obiectivul de imbunatatire a performantelor financiare pentru societatile comerciale de stat se va realiza si prin politica salariala, avandu-se in vedere limitarea cresterii fondului de salarii. In acest context, AVAS a limitat la 6,2% cresterea fondului de salarii pentru cele 23 de societati monitorizate de AVAS si aflate pe lista aprobata prin HG nr. 393/2004. 131

In cadrul sectorului siderurgic, in decembrie 2003 a fost realizat de catre consultantul Roland Berger, desemnat de Comisia Europena, raportul final privind evaluarea neutra a stadiului si perspectivei siderurgiei romanesti si a planurilor de viabilitate ale companiilor, Ministerul Economiei si Comertului agreand rezultatele studiului. In urma acestei actiuni de evaluare si pe baza evolutiei sectorului in perioada 2002 2003, planurile de viabilitate a companiilor siderurgice si Strategia de restructurare a siderurgiei romanesti au fost actualizate, aceasta continand, in comparatie cu strategia realizata in anul 2001, urmatoarele elemente: productia si livrarile la intern si la export de produse siderurgice de 7884 mii tone fata de 6650 mii tone prevazute in strategia din 2001; productia de otel de 8789 mii tone, fata de 7600 mii tone; gradul de utilizare a capacitatilor de otel creste la 98% fata de 83%; nivelul capacitatilor de otel ramane practic acelasi, circa 9000 mii tone anual (8989 mii tone fata de 9140 mii tone). Cresterile de productie de otel prognozate sunt determinate de cresterea randamentelor de exploatare ca urmare a modernizarilor si managementului performant; stadiul procesului de privatizare: din cele 33 de unitati siderurgice, la nivelul anului 2001 erau privatizate 20 de unitati, inclusiv combinatul siderurgic SIDEX Galati; in prezent sunt privatizate 29 de unitati, dintre care 7 combinate siderurgice; programul de restructurare si modernizare a urmat o dinamica crescatoare la toate unitatile, investitiile avand un nivel de 80 - 90 mii USD anual; numarul de salariati a cunoscut o reducere considerabila, de la 75000 persoane in anul 2001, la 60000 persoane pana in prezent; acest lucru permitand o noua abordare a problemei sociale in perspectiva 2010.

Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 20042010, actualizata in sensul celor de mai sus, a fost aprobata prin HG nr. 655/2004 (MO nr. 425/12.05.2004). In perioada septembrie 2003 mai 2004, procesul de privatizare si restructurare in sectorul energetic a cunoscut urmatoarea evolutie: Continuarea procesului de privatizare la cele 8 filiale de distributie si furnizare a energiei electrice, infiintate prin restructurarea SC ELECTRICA SA in anul 2002, stadiul privatizarii fiind urmatorul: in cazul filialelor Banat si Dobrogea, urmare a publicarii anuntului de privatizare in luna ianuarie 2003 si a parcurgerii etapelor ulterioare, in data de 8.03.2004 compania italiana ENEL a depus oferta finala. Au urmat negocierile intre investitor si Ministerul Economiei si Comertului (MEC) in vederea definitivarii contractului de privatizare, respectiv intre investitor si Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) privind reglementarile aplicabile activitatilor de distributie si furnizare a energiei. La data de 10 mai 2004, s-a semnat un Memorandum de intelegere care consemneaza finalizarea procesului de negociere prin acordul partilor asupra aspectelor supuse negocierii si stabileste etapele urmatoare ce vor conduce la semnarea contractului de privatizare si transferul dreptului de proprietate;

132

pentru privatizarea filialelor Moldova si Oltenia, in cursul lunii aprilie 2004 a fost aprobata, prin HG nr. 531/7.04.2004 (MO nr. 350/21.04.2004), Strategia de privatizare prin care se prevede privatizarea prin negociere a pachetului de 51% din actiunile fiecarei societati comerciale catre un investitor strategic selectat pe baza de oferte. In data de 28 aprilie 2004, a fost publicat anuntul de privatizare si au depus expresii de interes 5 companii. La data limita de depunere a ofertelor preliminare si neangajante 31 mai 2004, au fost primite oferte din partea a 5 companii: AES (SUA), Public Power Corporation (Grecia), CEZ (Cehia), EON (Germania) si Union Fenosa International (Spania). Urmatoarea etapa a procedurii de privatizare consta in precalificarea companiilor care si-au exprimat interesul in privatizarea celor 2 filiale (pana la sfarsitul lunii iunie a.c.). Ulterior, vor fi initiate procedurile uzuale pentru privatizare, care au fost aplicate si pentru privatizarea filialelor Banat si Dobrogea.

Procesul de restructurare a SC Termoelectrica SA a continuat, in sectorul termoelectric opereaza in prezent 6 mari societati comerciale: SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, SC Electrocentrale Galati SA si SC Termoelectrica SA. Prin aceasta restructurare s-a realizat o scadere a gradului de concentrare a pietei de producere a energiei electrice si o asigurare a mediului concurential in acest sector. Societatile comerciale nou infiintate au ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice, precum si producerea si transportul energiei termice. Aceste societati comerciale furnizeaza energie termica in 8 localitati, pentru restul teritoriului Romaniei energia termica fiind furnizata de centralele termice aflate sub controlul administratiei publice locale.

In vederea stimularii competitiei in sectorul de producere a energiei, in anul 2004, Guvernul Romaniei a luat masura infiintarii a 3 societati de producere pe baza de lignit (HG nr. 103/29.01.2004 MO nr. 146/18.02.2004): Complexul Rovinari, cuprinzand centrala termica Rovinari si minele de carbune care o deservesc; Complexul Turceni, cuprinzand centrala termica Turceni si minele de carbune care o deservesc; Complexul Isalnita-Craiova, cuprinzand 2 centrale termice si minele de carbune care le deservesc. Centralele Isalnita-Craiova au fost separate din cadrul SC Electrocentrale Bucuresti SA.

Electrocentrale Deva si Complexul energetic Rovinari au incheiat contracte pe piata energiei cu consumatorii eligibili. Ca urmare a implementarii mecanismelor de piata energetica, a fost creat cadrul necesar pentru atragerea de investitii private si, pe aceasta baza, a fost initiat procesul de privatizare in sectorul energetic; Astfel, in luna decembrie 2003, a fost publicat anuntul de privatizare a complexelor energetice de la Rovinari, Turceni si Craiova-Isalnita. In cadrul acestui proces s-au inregistrat urmatoarele evolutii: Au fost primite scrisori de interes din partea unor investitori straini pentru cele 3 complexe energetice. Pentru privatizarea Complexului Energetic Turceni au fost asigurate, cu finantare din partea USAID, serviciile de consultanta. In prezent, impreuna cu consultantul a fost abordata o strategie de negocieri preliminare cu investitorii. Dupa parcurgerea acestei etape, MEC impreuna cu consultantul vor elabora termenii de referinta pe baza carora vor fi solicitate ofertele. 133

Pentru privatizarea Complexului Energetic Rovinari, MEC a solicitat sprijinul USTDA United States Trade Development Agency pentru asigurarea finantarii contractului de consultanta. Pe aceasta baza, USTDA a initiat procedura de selectare a consultantului, proces care se estimeaza a se finaliza in prima decada a lunii iunie.

Totodata, urmare a promovarii investitiilor green field, 4 investitori au depus expresii de interes si oferte tehnice pentru realizarea de grupuri in sistemul green field la centralele Iernut si Bucuresti Sud. Negocierile cu investorii pe baza ofertelor tehnice se afla in faza finala; In sectorul hidroenergetic a fost aprobat un program privind privatizarea unui numar de aproximativ 150 micro-hidrocentrale. Programul prevede vanzarea de active, precum si un plan obligatoriu de investitii. Pe aceasta baza, in data de 12 mai 2004 a fost organizata prima licitatie pentru 10 micro-hidrocentrale, urmare careia a fost selectat investitorul cu care va fi negociat contractul de privatizare pentru 5 microhidrocentrale.

Pentru a restructura, moderniza si dezvolta sectorul de electricitate, au fost facute mari investitii in anii 2002-2004 in valoare totala de ROL 19.407.757 miliarde in 2003 si ROL 766.768 miliarde in trimestrul 1 al anului 2004. Una din prioritatile cheie in sectorul de electricitate consta in efectuarea programului national de cablare. In acest sens HG No. 702/20.06.2003 (OJ No. 467/30.06.2003) a stabilit baza legala necesara pentru ca Electrica sa primeasca un imprumut de USD 200 milioane pentru a finanta lucrarile de cablare electrica rurala si urbana. Din suma mentionata anterior au fost deocamdata obtinute USD 36.1 milioane. Prin restructurarea sectorului gazelor naturale au fost create premisele pentru initierea procesului de privatizare. In perioada mai 2003 mai 2004, pe piata gazelor naturale din Romania au aparut noi companii, astfel incat, in prezent, in sector functioneaza mai multe companii cu capital privat dintre care: 2 in domeniul productiei, 1 in domeniul inmagazinarii, 16 in domeniul distributiei si furnizarii la nivel local, 11 in domeniul furnizarii pe piata en-gros a gazelor naturale; In sectorul de distributie a gazelor naturale, procesul de privatizare initiat in anul 2002 a continuat. In acest sens, in luna noiembrie 2003, a fost aprobata Strategia pentru privatizarea societatilor de distributie a gazelor naturale SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA, iar in luna decembrie 2003 a fost publicat anuntul de privatizare. Urmare a publicarii anuntului, au depus expresii de interes 5 companii. In data de 15.03.2004, cele 5 companii au depus ofertele preliminare si neangajante, urmare careia MEC a stabilit un program de discutii cu investitorii ofertanti, avand ca tinta depunerea ofertei finale pana la 30 iunie 2004. La negocieri, investitorii, invocand procedurile proprii interne de aprobare a angajarii lor in proiect, au solicitat extinderea termenului limita pentru depunerea ofertelor finale pana la 15 iulie a.c.

Pentru a restructura, moderniza si dezvolta sectorul de gaze naturale, au fost facute mari investitii in perioada 2003-2004 in valoare totala de ROL 14,111 miliarde in 2003 si ROL 438.5 miliarde in trimestrul 1 al anului 2004. Urmare dezvoltarii activitatii de distributie de gaze naturale numarul de consumatori de gaze naturale a crescut de la 1.7 milioane la sfarsitul lui 2002 la 1.9 milioane la sfarsitul lui 2003 si la 2 milioane in trimestrul 1 al anului 2004.

134

In cadrul procedurilor de privatizare a SNP Petrom SA, Guvernul Romaniei a aprobat prin HG nr. 924/14.08.2003 (MO nr. 606/26.08.2003) stategia de privatizare a companiei, prin care se prevede privatizarea companiei prin dobandirea de catre un investitor strategic sau de catre un consortiu de investitori a unui pachet de actiuni de 51% din capitalul social al companiei. Pe aceasta baza, in luna august 2003 a fost publicat anuntul de privatizare, urmare caruia, in luna septembrie 2003 au fost depuse 15 expresii de interes din care au fost precalificate 11 companii ofertante. Dupa depunerea ofertelor preliminare si neangajante in noiembrie 2003, in data de 15.04.2004, 3 companii au depus ofertele finale. Urmare a evaluarii ofertelor finale, in data de 21.05.2004, compania ofertanta OMV a fost selectata si invitata la negocieri finale in vederea semnarii contractului de privatizare. In sectorul carbunelui, in 2004, compania de carbune CNH Petrosani a inceput un proces de restructurare de amploare. Procesul de restructurare consta din masuri indreptate spre sporirea eficientei economice in sector si vor conduce la concedierea a circa 1.765 angajati si inchiderea a 4 mine neviabile in 2004. Platile de compensatii necesare pentru concedierea personalului nu au fost incluse in bugetul companiei pentru 2004. In consecinta, reducerea subventiilor acordate in domeniul carbunelui vor fi recuperate in 2005 cand reducerea generala a subventiilor va fi de 22%. In sectorul productiei de aparare, in cadrul programului de restructurare, la toate cele 15 filiale ale CN ROMARM SA a continuat separarea capacitatilor de productie militara de cele civile. De asemenea sunt in curs de derulare investitiile privind modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie la SC UM Cugir SA, SC METROM SA si SC ROMAERO SA, iar obiectivele de investitii de la SC UPS Fagaras SA si SC AVIOANE Craiova SA au fost finalizate. In scopul reducerii cheltuielilor si obtinerii unor venituri care ulterior sa fie folosite in procesul de restructurare, in perioada septembrie 2003 mai 2004 a continuat externalizarea unor active la CN ROMARM SA, SC IOR SA Bucuresti, SC IAR SA Brasov si SC UM Orastie SA. In perioada de referinta: au fost privatizati 4 agenti economici - SC ROMPIRO Orastie SA, SC UM Babeni SA, SC UM Marsa SA si SC UM Dragasani SA; se afla in faza finala de privatizare SC Santierul Naval Mangalia; a fost demarata procesul de privatizare a CN ROMARM SA si a filialelor sale; in vederea atragerii de capital si valorificarii capacitatilor de incarcare, au fost constituite firme mixte la SC Electromecanica Ploiesti SA, SC UM Plopeni SA, SC UM Cugir SA, SC Automecanica Moreni SA, SC ICPSP SA si SC Tohan SA Zarnesti); sunt in derulare negocieri privind infiintarea altor 33 de societati comerciale cu capital mixt, din care unele la 10 filiale ale CN ROMARM SA; au fost create, pentru absorbia fortei de munca disponibilizate, doua parcuri industriale si anume SC AVIOANE Craiova SA si SC UPS Fagaras SA; au fost disponibilizati cca. 3500 angajati ca urmare a redimensionarii capacitatilor de productie din domeniu, in acord cu cerintele sistemului national de aparare.

Reorganizarea si restructurarea unitatilor de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) a urmarit ca prin masuri si actiuni cu caracter organizatoric, tehnic si economic sa creeze cadrul adecvat pentru o crestere economica durabila si asigurarea conditiilor pentru pregatirea procesului de privatizare. 135

Cu caracter de permanenta, s-au realizat analize punctuale la toate unitatile care functioneaza sub autoritatea MTCT si s-au stabilit masuri organizatorice, tehnice si economice pentru rentabilizarea activitatii si reducerea arieratelor si creantelor. Evoluiile din sistemul feroviar sunt consecine ale programului de restructurare i privatizare n care acesta a fost angrenat. Obiectivul prioritar al restructurrii sistemului de transport feroviar este asigurarea funcionrii acestuia n condiii de echilibru financiar. n vederea reducerii arieratelor generate de sistemul de transport feroviar i a pierderilor din sistem se acioneaz att prin msuri pe termen scurt, ct i pe termen mediu i lung. Obiectivul major pentru anul 2004 l-a constituit reducerea arieratelor din sistemul feroviar cu 6,6% pn la 30.06.2004 i crearea condiiilor ca acestea s nu mai creasc. Realizarea obiectivului la termenul propus a fost posibil prin aplicarea msurilor de restructurare ncepute n anul 2003, dintre care menionm: Reducerea de personal din sistem efectuat n anul 2003 a constat n disponibilizarea unui numr de 15.701 salariai, dintre care 10.501 aparinnd societilor feroviare, iar restul filialelor acestora, ceea ce reprezint circa 17,8% din totalul personalului. Ca urmare, ponderea costurilor salariilor n totalul cheltuielilor cii ferate a sczut la 21,2% n anul 2003. Privatizarea i externalizarea activitilor este una din metodele de reducere a costurilor transporturilor feroviare. n anul 2003 au fost scoase la vnzare pentru privatizare un numr de 23 societi comerciale care funcionau ca filiale ale CFR, CFR Marf i CFR Cltori i au fost vndute, prin ncheierea de contracte de vnzare cumprare un numr de 19 societi, reprezentnd 11 filiale ale Companiei Naionale CFR S.A., 4 filiale ale Societii Naionale de Transport Feroviar de Marf S.A. i 4 filiale ale Societii Naionale de Transport Feroviar de Cltori. n anul 2003 a fost reorganizat prin divizare parial Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF SA i nfiinarea Societii Feroviare de Turism SFT CFR SA (HG nr. 1227/14.10.2003 MO nr. 775/2003). n anul 2004 au fost externalizate alte dou noi activiti i organizate n societi comerciale n vederea privatizrii, ca filiale ale Companiei Naionale de Ci Ferate CFR SA: Societatea Comerciala Baza de Aprovizionare CFR S.A. (HG nr. 549/2004 MO nr. 386/2004), Societatea Comerciala Sere si Pepiniere CFR S.A. (HG nr. 565/2004 MO nr. 386/2004); Exploatarea unor linii de cale ferat n regim exclusiv privat este o alt metod de reducere a costurilor i s-a aplicat liniilor de cale ferat care nu fac parte din reeaua feroviar interoperabil din Romnia. Pentru a rspunde cerinelor de trafic specifice zonelor respective s-a elaborat cadrul juridic pentru a se inchiria operarea serviciilor de transport ctre operatori feroviari locali, capabili s exploateze liniile respective cu costuri mai mici. ncepnd cu anul 2004 au fost ntreprinse msuri ferme, att n plan legislativ dar i executiv (prin HG 27 / 2004 MO nr. 72/2004), pentru nchirierea prin licitaie a cca. 3.000 km de linii de interes local, din totalul reelei de cca. 11.300 km. Pn n prezent au fost acordai prin licitaii 846 km reprezentnd cca. 29,3% din totalul liniilor scoase la licitaie. Se afl n curs de pregtire cea de-a treia procedur de licitaie, urmnd ca dup finalizarea acesteia s se analizeze posibilitatea nchiderii liniilor care nu au putut fi nchiriate. 136

externalizarea unor activitati si organizarea lor in societati comerciale in vederea privatizarii, in domeniul de intermediere in comertul cu diverse produse specifice caii ferate si crearii, intretinerii, protectiei si pazei perdelelor forestiere de protectie a caii ferate (filiale ale Companiei Nationale CFR SA): Societatea Comerciala Baza de Aprovizionare CFR S.A. 549/2004 MO nr. 386/2004), (HG nr.

Societatea Comerciala Sere si Pepiniere CFR S.A. (HG nr. 565/2004 MO nr. 386/2004); in domeniul feroviar - divizarea partiala a Societatii de Administrare Active Feroviare SAAF SA si infiintarea Societatii Feroviare de Turism SFT CFR SA (HG nr. 1227/14.10.2003 MO nr. 775/2003); in domeniul naval - infiintarea Agentiei Romane pentru Interventii si Salvare Navala ARISN, prin reorganizarea Grupului de Interventii si Salvare Navala Constanta (OG nr. 33/29.01.2004 MO nr. 91/2004); in domeniul medical - infiintarea Agentiei de Sanatate Publica a MTCT, prin preluarea Centrelor de Medicina Preventiva din subordinea Ministerului Sanatatii (HG nr. 312/11.03.2004 MO nr. 232/2004).

reorganizarea unor societati comerciale si institutii publice: -

transferarea administrarii patrimoniului domeniului public de la administratia publica centrala la organele publice locale: R.A. Administratia Zonei Libere Giurgiu de sub autoritatea MTCT sub autoritatea Consiliului Judetean Giurgiu (HG nr. 1221/14.10.2003 MO nr. 753/2003); R.A. Administratia Zonei Libere Braila de sub autoritatea MTCT sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Braila (HG nr. 1222/14.10.2003 MO nr. 753/2003); infiintarea de noi institutii publice - Autoritatea Nationala pentru Turism ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea MTCT (HG nr. 413/23.03.2004 MO nr. 273/2004).

Din punct de vedere legislativ, in procesul de restructurare si reorganizare a fost adoptata Legea nr. 47/2004 (MO nr. 257/23.03.2004) privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2003 pentru infiintarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA, prin reorganizarea Regiei Autonome Administratia Nationala a Drumurilor din Romania. n ceea ce privete transportul feroviar, prin actele normative interne n vigoare, n Romnia s-a implementat ntregul pachet legislativ european din domeniul feroviar. Prin adoptarea legislaiei naionale corespunztoare primului pachet feroviar, s-a realizat n anul 2003 o ntrire a capacitii de administrare a gestionarului infrastructurii feroviare (CNCF CFR SA) i a autoritii feroviare (AFER). S-a realizat accesul nediscriminatoriu al operatorilor feroviari, fie ei de stat sau cu capital privat pe infrastructura feroviar i n prezent sunt liceniai 15 operatori feroviari privai de marf care asigur circa 7% din piaa de transport feroviar de marf. In cadrul programului de restructurare al Companiei TAROM, pentru continuarea implementarii masurilor de restructurare au fost puse in aplicare, in anul 2003, urmatoarele proiecte prioritare: a fost realizata organizarea structurii organizatorice pentru Centrul unic de coordonare a operatiunilor;

137

implementarea conceptului si functiilor de Route Manager in cadrul Directiei Marketing si Vanzari, care se va finaliza odata cu aplicarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2004; implementarea conceptului si functiilor de Sales Targets in Directia Marketing si Vanzari; implementarea unui nou sistem informatic pentru contabilizarea vanzarilor si veniturilor in Directia Financiara, actiune care se va finaliza dupa efectuarea vizitelor de evaluare a modului de implementare a sistemului de contabilitate.

Dintre progresele realizate in procesul de restructurare de catre Compania TAROM in anul 2003 mentionam: reducerea pierderilor din operare de la 21 mil. USD in anul 2002 la 4 mil. USD; incetarea operarii curselor de lung curier (Beijing si New York), aeronavele Airbus A310 urmand a fi vandute sau inchiriate; cresterea venitului pe pasager de la 170 USD in anul 2002 la 189 USD; cresterea factorului de incarcare de la 61,8% in anul 2002 la 64,4% .

In cadrul procesului de privatizare, in perioada 1 septembrie 2003 20 mai 2004 s-au realizat urmatoarele: a fost initiata vanzarea a 42 de societati si filiale, prin publicarea sau reluarea anunturilor de vanzare de actiuni la 19 societati comerciale de sub autoritatea MTCT, 13 de filiale ale Companiei Nationale CFR S.A., 5 filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa S.A. si 5 filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori; au fost privatizate, prin incheierea de contracte de vanzare cumparare, 4 societati comerciale de sub autoritatea MTCT, 11 filiale ale Companiei Nationale CFR S.A., 4 filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa S.A. si 4 filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori; se afla in curs de negociere contractele de vanzare cumparare pentru 8 societati comerciale de sub autoritatea MTCT, care au fost adjudecate de investitori - se estimeaza finalizarea, in perioada 21 mai 30 iunie 2004, a contractelor pentru 4 dintre acestea.

In agricultura, la finele lunii mai 2004, din cele 739 societati agricole, aflate in portofolilul Agentiei Domeniilor Statului (A.D.S), 284 societati au fost privatizate, 4 societati se gasesc in diferite stadii de privatizare, 373 societati sunt in procedura de faliment sau reorganizare judiciara, 78 societati sunt in procedura de restructurare (sumele obtinute vor fi utilizate pentru stingerea datoriilor acumulate de societati, creand totodata posibilitatea utilizarii activelor care s-au dovedit utile). Sectorul bancar romanesc nu a cunoscut modificari structurale majore in anul 2003 si primele trei luni ale anului 2004, astfel incat cota de piata detinuta de bancile cu capital majoritar privat (63 la suta la finele lunii martie a.c.) a fost influentata de cresterile activelor bancare pe fondul atragerilor de depozite de la clientela nebancara (+28,5 la suta) si a majorarii capitalurilor proprii (+27,4 la suta). Odata cu privatizarea celei mai mari banci romanesti cu capital de stat, Banca Comerciala Romana, se estimeaza o depasire a ponderii detinute de aceste banci cu peste 28 procente. Semnarea contractului de vanzare-cumparare (la data de 4 noiembrie 2003) cu BERD si IFC a constituit unul dintre evenimentele notabile ale anului 2003. In cadrul segmentului privat, capitalul strain a continuat sa detina preponderenta, atingand 59 la suta din activul bilantier agregat la finele lunii martie a.c.

138

Eliminarea din sistem a Bancii Comerciale Columna, in urma hotararii definitive a Tribunalului Bucuresti de declansare a procedurii falimentului, nu a diminuat cota de piata a segmentului majoritar strain, in conditiile in care banca incetase sa fie operationala inca din 1998. Declararea falimentului acestei banci a marcat insa finalul etapei de asanare a sistemului bancar prin incheierea procesului de lichidare a bancilor insolvabile. Schimbarea componentei actionariatului in cazul Bancii Daewoo si Libra Bank, prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni apartinand unor investitori straini (56,2 la suta, respectiv 64,8 la suta) de catre persoane juridice romane, a contribuit la majorarea cotei de piata detinuta de sectorul privat autohton (in crestere de la 3,2 la suta la 4,3 la suta). Prezenta semnificativa a sectorului privat s-a resimtit si la nivelul capitalizarii sistemului bancar, ponderea acestui segment in totalul capitalului agregat ajungand la 74,3 la suta in decembrie 2003, respectiv 75,6 la suta la 31 martie 2004, ca efect al actiunilor intreprinse de bancile straine in scopul consolidarii pozitiei lor pe piata bancara romaneasca si al masurilor luate de BNR privind majorarea graduala a limitei minime a capitalului social si fondurilor proprii pana la valoarea de 370 miliarde lei (Normele BNR nr.16/2002). Din totalul celor 40 de tari care detin participatii in capitalul institutiilor de credit, Austria (cu 23 la suta in totalul capitalului), Grecia (cu 10,5 la suta) si Italia (cu 6,5 la suta) au ocupat primele trei locuri la finele anului 2003. Mutatiile structurale consemnate au condus la o noua configuratie a sistemului bancar atat in ceea ce priveste numarul total al operatorilor bancari, cat si repartizarea acestora. Astfel, la finele lunii martie 2004, sistemul bancar romanesc cuprindea 38 banci, in structura acestuia regasindu-se banci cu capital de stat (3), filiale (15), sucursale ale unor banci straine (8), banci cu capital privat autohton (6), respectiv cu capital strain (6). La acestea, s-a adaugat si prima retea cooperatista de credit CREDITCOOP. Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) se desfasoara conform strategiei aprobata prin HG nr. 772/03.07.2003. Adunarea Generala a Actionarilor BCR a aprobat, la data de 23 aprilie 2004, modificarea Statutului BCR SA. Prin noul Act constitutiv, supravegherea, administrarea si coordonarea activitatii bancii sunt delegate de actionari unui Consiliu de Supraveghere format din 7 membri, 5 propusi de catre AVAS, iar 2 de catre reprezentantii celor cinci Societati de Investitii Financiare. Consiliul de Supraveghere al BCR urmareste implementarea planului de structurare a institutiei, tintele financiare si procedurile de mediu; aproba politicile de creditare, lichiditate, trezorerie si management al riscurilor; aproba investitiile de capital in societati comerciale, financiare si bancare, si instrainarea de astfel de participatii, cu valori cuprinse intre 5 la suta 15 la suta inclusiv din fondurile proprii ale bancii; aproba planurile si programele care stau la baza bugetului de venituri si cheltuieli; aproba achizitionarea sau instrainarea mijloacelor fixe a caror valoare depaseste 10 la suta din fondurile proprii ale bancii; aproba contractul colectiv de munca; aproba ofertele si propunerile de achizitie de imobile, inclusiv de luare in concesiune si de inchiriere de spatii pentru sediile bancii; aproba infiintarea, in tara si strainatate, de sucursale, agentii sau reprezentante. Preluarea de drept a 25 la suta din capitalul BCR de catre BERD si IFC va fi urmata de vanzarea unui pachet de 8 la suta din actiuni catre salariatii bancii. Dupa incheierea tranzactiei cu salariatii, statul va detine numai 36,88 la suta din actiuni, dar va ramane cel mai mare actionar. Restul actionarilor sunt SIF Oltenia (6,12 la suta) si celelalte SIF, cu cate 6 la suta din capitalul social. A fost adoptata OUG nr. 19/7.04.2004 (MO nr. 322/14.04.2004) privind unele masuri premergatoare lansarii procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A., creandu-se astfel cadrul legal pentru realizarea procesului de privatizare a CEC. 139

Prin acest act se mentioneaza necesitatea ca pana la momentul privatizarii sa se retraga garantia statului asupra sumelor depuse de persoanele fizice la CEC cu orice titlu, precum si asupra dobanzilor si castigurilor cuvenite pentru acestea si se propune ca modul de transfer al acestei garantari catre Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar sa fie prezentat spre aprobare odata cu strategia de privatizare. In ultima perioada, urmare a progreselor realizate in implementarea reformelor structurale, agentiile internationale de rating au imbunatatit rating-ul acordat tarii noastre. In luna septembrie 2003, respectiv decembrie 2003 cele trei agentii Standard&Poors, Fitch si Moodys au imbunatatit rating-ul de tara pentru datoria pe termen lung denominata in valuta, acordand calificativul BB (de catre primele doua), respectiv calificativul Ba3 (de catre cea de a treia), precum si pentru datoria pe termen lung in moneda nationala, acordand calificativul BB+ (de catre primele doua). Totodata agentia Standard&Poors a reconfirmat calificativul B pentru imprumuturile pe termen scurt denominate in moneda nationala si in valuta. D. Realizarea echilibrului dintre cerere si oferta prin jocul liber al fortelor pietei; liberalizarea preturilor si a comertului Preturile si tarifele produselor si serviciilor, care de altfel stau la baza determinarii inflatiei, sunt in prezent, in cea mai mare parte, preturi si tarife care se determina in mod liber prin concurenta pe baza cererii si ofertei. In domeniul gazelor naturale, incepand cu septembrie 2003, a fost realizata pentru prima data diferentierea preturilor finale intre consumatorii rezidentiali si nonrezidentiali conectati in sistemele de distributie a gazelor naturale, fiind eliminata cea mai mare parte a subventiilor incrucisate intre aceste categorii de consumatori. In perioada septembrie 2003 mai 2004, preturile pentru gaze naturale pentru consumatorii finali au fost sporite dupa cum urmeaza. La 1 noiembrie 2003 conform dispozitiei comune ANRGN-ANRM Nr. 768/169/9.10.2003 (MO nr. 709/10.10.2003) modificand ordinul comun ANRGNANRMs Nr. 594/141/2003 aproband preturile si stabilind tarifele reglementate in sectorul gazelor naturale, preturile finale reglementate pentru gaze naturale au fost sporite si au fost stabilite la USD 115 / 1.000 mc. pentru consumatorii din economie si de USD 125 / 1.000 mc. pentru consumatorii casnici. Ca urmare a liberalizarii pietei gazelor naturale, pretul pentru gaze naturale din productia interna va creste treptat. Pentru 2004, pretul pentru consumatorul final va creste trimestrial cu 5% in ROL. Aceasta crestere de preturi va duce la o crestere de circa USD 25/1.000 mc. a pretului la conducta pentru gazele naturale din productie interna. Astfel pretul mediu la conducta pentru gazele naturale din productie interna pentru 2004 va fi de circa USD 60/1.000 mc. Intre ianuarie 2004 si mai 2004, pretul gazelor naturale a crescut de doua ori la 1 ianuarie si 1 aprilie cu 5% de fiecare data. In consecinta preturile pentru gazele naturale pe categorii de consumatori au evoluat dupa cum urmeaza: USD 120 / 1.000 mc. pentru consumatorii din economie si USD 130 / 1.000 mc. pentru consumatorii casnici incepand cu 1 ianuarie 2004 conform ordinului comun ANRGN-ANRM Nr. 1.075/216/18.12.2003 (MO nr. 915/20.12.2003) modificandf ordinul comun ANRGN-ANRM Nr. 594/141/2003 aproband preturile si stabilind tarifele reglementate in sectorul gazelor naturale; USD 123 / 1.000 mc. pentru consumatorii din economie si USD 133 / 1.000 mc. pentru consumatorii casnici incepand cu 1 aprilie 2004 conform ordinului comun ANRGN Nr. 342/11.03.2004 (MO nr. 241/18.03.2004) aproband preturile reglementate in sectorul gazelor naturale. 140

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) a elaborat noi metodologii de calcul al preturilor si tarifelor in sectorul gazelor naturale, adaptate evolutiilor viitoare estimate pentru acest sector, actiune finalizata prin adoptarea Deciziei presedintelui ANRGN nr. 1078/18.12.2003 (MO nr. 40/19.01.2004) privind aprobarea Criteriilor si metodelor pentru aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale. Acestea sunt inspirate din practica europeana in domeniu, fiind similare cu cele utilizate de autoritatile de reglementare din tarile europene cu piete de gaze naturale dezvoltate. In prima parte a anului 2004 au fost emise de catre ANRGN documente care stabileasc preturile si tarifele reglementate din sectorul gazelor naturale (Ordinul 341/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifului reglementat pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, Ordinul 343/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distributie a gazelor naturale, Ordinul 354/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale, realizat de SNGN Romgaz SA Medias, Ordinul 355/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale, realizat de SC Depomures SA Tg. Mures). Pentru activitatile de transport si inmagazinare subterana a gazelor naturale se aplica o metodologie de tip revenue-cap, respectiv, pentru activitatile de distributie si furnizare reglementata, o metodologie de tip price-cap. Incepand cu 1 aprilie 2004, au intrat in vigoare tarifele pentru inmagazinarea subterana a gazelor naturale, stabilite pentru fiecare operator si depozit in parte, calculate conform noii metodologii, avand trei componente: componenta fixa pentru rezervarea de capacitate; componenta variabila pentru injectia gazelor naturale in depozite; componenta variabila pentru extractia gazelor naturale din depozite.

In ceea ce priveste stabilirea tarifelor specifice pentru serviciul de distributie a energiei electrice, a fost elaborata o noua metodologie de tip rate of return pentru stabilirea tarifelor de distributie care va inlocui metodologia actuala (Ordinul ANRE nr. 32/2003 MO nr. 904/17.12.2003). In domeniul energiei electrice, in baza Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 867/17.07.2003 (MO nr. 559/04.08.2003), ANRE a elaborat o metodologie de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 29/2003 (MO nr. 882/11.12.2003). Cresterile tarifelor reglementate inregistrate in perioada septembrie 2003 - ianuarie 2004 sunt urmatoarele: 20% tariful mediu pentru serviciile de transport; 8% tariful mediu pentru distributie; 10% tariful pentru activitatea de administrare a pietei angro; Intre septembrie 2003 si mai 2004 pretul electricitatii pentru consumatorul final a fost sporit dupa cum urmeaza: cu 17.5% in septembrie 2003 conform ordinului ANRE Nr. 22/20.08.2003 (MO nr. 602/25.08.2003) aproband preturile de electricitate pentru consumatorii finali captivi; cu 10% in ianuarie 2004 conform ordinului ANRE Nr. 37/18.12.2003 (MO nr. 934/24.12.2003) aproband preturile de electricitate pentru consumatorii finali captivi. 141

In domeniul energiei termice, cu exceptia unitatilor in cogenerare, reglementarea sectorului se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunale (ANRSC). Avizarea preturilor si tarifelor pentru serviciile energetice de interes local se efectueaza avand in vedere urmatoarele componente: costurile de productie si exploatare; costurile de intretinere si reparatii; amortismente aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, a obligatiilor ce deriva din contractele de delegare si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare.

In vederea respectarii principiilor in baza carora se stabilesc preturile si tarifele la energie termica si a eficientizarii activitatii in acest domeniu, ANRSC solicita operatorilor intocmirea si aplicarea programelor de retehnologizare, modernizare si restructurare. Ajustarea preturilor se realizeaza de catre ANRSC la solicitarea operatorilor, pe baza documentatiei de fundamentare si a unui aviz prealabil al autoritatii publice locale. In aria de competenta a ANRSC se afla aproximativ 130 de operatori de servicii energetice de interes local. Din 2003 pana in prezent, au fost acordate aproximativ 150 de avize pentru preturi sau tarife. In prezent preturile nominale medii la energia termica furnizata in sistem centralizat se situeaza la circa 1.350.000 1.500.000 lei/Gcal la energia termica produsa pe baza de gaze naturale si la circa 1.800.000 2.000.000 lei/Gcal la energia termica produsa pe baza de combustibil lichid usor, fata de 800.000 lei/Gcal pretul national de referinta stabilit prin Hotararea Guvernului nr. 686/2002 privind stabirea nivelului pretului national de referinta pentru energia termica populatiei prin sisteme centralizate in scopul incalzirii locuintelor si a prepararii apei calde (M.O. nr. 493/09.07.2002). In perioada septembrie 2003 mai 2004 au fost adoptate urmatoarele acte normative pentru reglementarea sectorului de incalzire urbana: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei si asigurarea fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si a gazelor naturale pentru populatie, precum si unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare (M.O. nr. 685/29.09.2003), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 525/2003; Hotararea Guvernului. nr. 1206/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 81/2003 (M.O. nr. 736/21.10.2003). Prin aceste acte normative se modifica unele prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice (M.O nr. 119/25.02.2003), aprobata prin Legea 245/2003, cu modificarile ulterioare, referitoare la conditiile de acordare a ajutorului pentru incalzirea locuintei, cuantumul, finantarea si modul de stabilire a ajutorului pentru incalzirea locuintei cu energie termica furnizata in sistem centralizat. De asemenea, au fost aprobate o serie de modificari ale Ordonantei de urgenta a Guvernului. nr. 115/2001 privind reglementarea unor masuri de asigurare a fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si a gazelor naturale pentru populatie (M.O nr. 612/28.09.2001), aprobata cu modificari prin Legea nr. 84/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, referitore la modul si conditiile de acordare de la bugetul de stat si bugetele locale a subventiilor pentru acoperirea diferentelor de pret si de tarif la energia termica furnizata populatiei prin sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica. 142

Romania a adoptat si a aprobat, prin Hotararea Guvernului din 19 mai 2004 Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate. In cadrul acestei strategii, care vizeaza modernizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat si a infrastructurii aferente, se prevad, in principal, urmatoarele: completarea si imbunatatirea cadrului legislativ cu privire la: generalizarea contorizarii la nivel de bransament de imobil sau scara; gereralizarea masurarii consumului de energie termica la nivel de apartament; introducerea contractelor individuale pentru furnizarea energiei termice in paralel cu finalizarea programelor de contorizare; reducerea treptata a sumelor acordate de la bugetul de stat sub forma de subventii pentru energia termica livrata populatiei prin sisteme publice centralizate de producere si distributie; eliminarea graduala a pretului national de referinta si utilizarea sumelor disponibilizate pentru modernizarea si retehnologizarea infrastructurii; imbunatatirea mecanismelor privind acordarea a jutoarelor de incalzire in sensul cresterii limitelor de venit si a cuantumului ajutorului, introducerea sistemului de tarifare cu doua componente tariful binom avand o componenta fixa functie de puterea instalata si o componenta variabila functie de consumul efectiv; majorarea cu incepere de la 1 august 2004 a pretului national de referinta a gcal. cu 12%; promovarea cogenerarii de mica si medie putere si incurajarea utilizarii resurselor energetice regenerabile; imbunatatirea ratei de incasarea a facturilor prin introducerea in legislatie a unor masuri de executare silita a rau platnicilor si intreruperea furnizarii energiei termice catre acestia; elaborarea unor stategii proprii de alimentare cu energie termica la nivelul fiecarei localitati bazate pe evaluarea cererii de energie termica, a potentialului energetic local si pe corelarea acestuia cu capacitatile de productie, transport si distributie locale; cresterea responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale cu privire la: organizarea, administrarea si functionarea serviciilor de incalzire urbana; pregatirea studiilor de fezabilitate si a documentatiilor de executie; crearea conditiilor pentru promovarea parteneriatului public-privat si atagerea capitalului privat in finantarea investitiilor pentru reabilitarea si eficientizarea sistemelor energetice de interes local; utilizarea resurselor financiare proprii, inclusiv emiterea de obligatiuni municipale si a garantiilor locale pentru contractarea creditelor necesare finantarii investitiilor; reorganizarea operatorilor si imbunatatirea performantelor operationale, functionale si financiare ale acestora prin: promovarea formelor de delegare a gestiunii bazate pe contracte de concesionare a serviciilor si pe contracte de tip parteneriat publicprivat; licentierea si autorizarea operatorilor; separarea clara pe baze contractuale a atributiilor si responsabilitatilor, a drepturilor si obligatiilor; separarea clara a patrimoniului; introducerea procedurii de benchmarking.

Pentru reducerea si eliminarea arieratelor a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie (M.O. nr. 481/28.05.2004) care, impreuna cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2003, asigura cadrul legislativ necesar diminuarii arieratelor in sectorul incalzirii urbane. In conformitate cu O.U.G nr. 81/2003, ordonatorii de credite bugetare au obligatia sa achite cu prioritate facturile aferente consumurilor de energie electrica, energie termica si gaze naturale putand dispune plati pentru alte cheltuieli materiale si servicii numai pe baza declaratiei pe proprie raspundere depusa lunar la Trezoreria Statului din care sa rezulte ca nu au obligatii de plata de natura celor mentionate. Nerespectarea acestor prevederi este considerta contraventie si se sanctionaeza cu amenda. De asemenea, prin OUG nr. 37/2004 au fost introduse o serie de scutiri si facilitati la plata arieratelor prin care se urmareste diminuarea acestora si stoparea acumularii lor in continuare. 143

In sedinta Guvernului din 10 iunie 2004 au fost adoptata si aprobata Hotararea Guvenului privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica si respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea energiei termice populatiei pentru incalzirea locuintei si prepararea si prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica. Masurile adoptate vizeaza transpunerea in practica a principalelor obiective si directii de actiune enuntate in Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate, si anume: finalizarea pana in 30 iunie 2006 a contorzarii energie termice la nivel de bransament, introducere si finalizarea contorizarii la nivel de apartament pana la 31 iulie 2007; introducerea contractelor individuale incepand cu 2004 imediat dupa montarea, receptionarea si punerea in functiune a sistemelor individuale de masurare; intreruperea furnizarii energiei termice consumatorilor rau platnuici si utilizarea prcedurii de executare silita a acestora; sistarea acordarii de la bugetul de stat a sumelor pentru subventionarea energiei termice catre unitatile administrativ-teritoriale in care s-a horarat renuntarea la furnizarea energiei termice in sistem centralizat, neacordarea operatorilor ineficienti a garantiei de stat pentru contractarea creditelor externe necesare achizitiilor de combustibil; eliminarea treptata in intervalul 2005 2007 a subventiilor de la bugetul de stat pentru energia termica livrata populatiei si utilizarea sumelor disponibilizate pentru retehnologizarea si modernizarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice; reorganizarea serviciilor de incalzire urbana prin utilizarea unor solutii alternative de incalzire in localitatile in care s-a decis prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sistarea furnizarii energiei termice in sistem centralizat. Prin masurile adoptate se preconizeaza o crestere cu cca. 10 - 15% a ratie de colectare a facturilor pentru energia termica produsa si distribuita prin sistemele publice centralizate. In ceea ce priveste deschiderea pietei de energie electrica, incepind cu data de 31 decembrie 2003, s-a majorat gradul de deschidere a pietei de energie electrica catre concurenta de la 33% la 40%, corespunzator unui nivel de consum de 20 GWh, in conformitate cu prevederile HG nr. 1563/2003 (MO nr. 22/12.01.2004). Principalele modificari efectuate in structura pietei de energie electrica in perioada 2003 aprilie 2004 au vizat cresterea concurentei si crearea conditiilor necesare privatizarii. In prezent detin licenta de producere un numar de 47 agenti economici si licenta de furnizare un numar de 45 agenti economici, excluzind cele 8 filialele de distributie si furnizare ale S.C. ELECTRICA S.A.. Prevederile Ordinului ANRE nr. 33/10.12.2003 (MO nr. 904/17.12.2003) privind functionarea pietei de energie electrica din Romania si alte prevederi specifice pentru anul 2004 se focalizeaza pe reglementarea tranzactiilor cu energie electrica ale S.C. HIDROELECTRICA S.A., stabilind totodata un mecanism prin care toti consumatorii sa poata beneficia de o cota parte din energia electrica produsa din surse hidro. In perioada analizata, valoarea indicelui Herfindahl-Hirshman calculat pentru piata angro de energie electrica din Romania variaza intre 1400 si 1300, in luna mai 2002 fiind de 3100, iar in luna mai 2003 de 2100. Numarul contractelor pe piata angro de energie electrica inregistrate la operatorul pietei, S.C. Opcom SA, este de aproximativ 260 in luna mai 2004. In ceea ce priveste cadrul legislativ si adoptarea acquis-ului comunitar, progresele in sectorul energetic realizate in perioada de referinta se refera la:

144

imbunatatirea gradului de incasare a facturilor pentru energia electrica si pentru gaze naturale, in conformitate cu angajamentele luate prin Memorandumul semnat cu FMI - pentru anul 2003 au fost atinse valorile convenite, pentru anul 2004 nefiind stabilita vreo tinta: la Electrica SA, in 2003 rata de incasare a facturilor de energia electrica a fost de 98,1%, iar la sfarsitul lunii martie 2004 de 91,2%; pentru Distrigaz Sud, rata de incasare a facturilor de gaze naturale a fost de 99,85% in anul 2003, respectiv de 115,92% la sfarsitul lunii martie 2004, inclusiv cu incasarile din facturile restante; pentru anul 2003, Distrigaz Nord, a inregistrat o rata de incasare a facturilor de gaze naturale de 97,8%; la finele lunii martie a.c. rata incasarii facturilor fiind de 116,87%, inclusiv cu incasarile din facturile restante;

preturile si tarifele la energia electrica asigura acoperirea tuturor costurilor, inclusiv a costurilor financiare, de dezvoltare si de mediu si vor fi ajustate periodic pe baza variatiilor de cost, astfel incat sa se realizeze permanent acoperirea costurilor prin pret; stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate la energia electrica si gaze naturale se realizeaza de catre ANRE, respectiv ANRGN, pe baza unor proceduri transparente, publicate in Monitorul Oficial, care permite ca, in cazul unor modificari substantiale ale elementelor de fundamentare a preturilor, agentii economici din sector sa solicite o majorare a acestora, preturile fiind astfel adaptate in mod corespunzator; preturile reglementate la gaze naturale acopera integral costurile de operare ale operatorilor economici, costurile de mediu si o parte din costurile de dezvoltare; pe baza prevederilor Foii de parcurs din domeniul energetic din Romania, in luna decembrie 2003, ANRGN a finalizat noile metodologii de tarifare in domeniul gazelor naturale, care au fost aprobate prin Decizia nr. 1078/18.12.2003 privind Criterii si metode pentru aprobarea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale.

Gradul de deschidere a pietei gazelor naturale a fost stabilit la 40% din consumul total de gaze naturale aferent anului 2003. Numarul consumatorilor eligibili acreditati si/sau reconfirmati a crescut de la 54 in anul 2003 la 76 in anul 2004. In domeniul transporturilor nationale, este vizat, cu precadere, realizarea cerintelor de liberalizare a pietei, modernizarea infrastructurilor de transport precum si diversificarea serviciilor directe si conexe. In sectorul feroviar, prin aplicarea prevederilor ntregului pachet feroviar de Directive Europene, accesul operatorilor de transport feroviar liceniai de AFER pe infrastructura feroviar se realizeaz n mod nediscriminatoriu pe baz de contract de acces ncheiat cu administratorul infrastructurii (CFR SA) contra unei taxe de utilizare a infrastructurii (TUI). n transportul de mrfuri tarifele se modific liber, fr intervenia statului, deoarece pe lng concurena cu transportatorii auto, prin licenierea celor 15 operatori feroviari de marf, piaa pe care acetia i desfoar activitatea este deja un mediu competitiv. n transportul feroviar de cltori tarifele maximale admise se aprob de Guvern deoarece constituie servicii sociale i sunt subvenionate de stat. Subvenia se acord pentru compensarea diferenei dintre costul real al cltoriei i preul pltit de cltor. Preul real este direct proporional cu TUIul pltit de Operatul de Transport ctre administratorul [Link] sectorul rutier, stabilirea pretului se desfasoara pe baza regulilor specifice pietei libere, respectiv cererea si oferta. 145

In sectorul naval, trebuie precizat ca porturile si caile navigabile romanesti sunt deschise navigatiei internationale si nu exista restrictii de acces si navigatie, cu privire la pavilionul navei. Referitor la accesul la piata, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale si cu prevederile Conventiei de la Belgrad din 1948 privind regimul navigatiei pe Dunare, la care Romania este parte, navigatia pe Dunare este libera si deschisa tuturor navelor, indiferent de pavilionul acestora cu exceptia navigatiei intre porturile aceluiasi stat (cabotaj). In conformitate cu prevederile art. 84 din OG nr. 42/1997 privind transportul naval, cabotajul poate fi efectuat cu nave sub pavilion roman sau cu nave sub pavilion strain, cu conditia obtinerii unei autorizatii din partea autoritatilor competente. Tarifele portuare si tarifele pentru prestari servicii si facilitati portuare sunt stabilite de catre administratiile portuare si operatorii portuari, fiind aplicate in mod nediscriminatoriu tuturor navelor sub pavilion romanesc sau strain utilizate de catre societati romanesti. In sectorul aerian, accesul pe piata serviciilor de transport aerian public international, spre/dinspre Romania, este inca limitat de prevederile Acordurilor aeriene bilaterale interguvernamentale incheiate de Romania cu alte state. In ultimul deceniu, UE si SUA au initiat un proces de liberalizare a accesului pe piata transportului aerian international, prin negocierea si incheierea unor acorduri aeriene bilaterale de tip Cer deschis (Open sky) si prin adoptarea unui pachet de regulamente prin care transportul aerian intre statele membre a fost complet liberalizat, fiind acceptat inclusiv cabotajul. La un an si jumatate de la liberalizarea pietei de comunicatii, in Romania s-au obtinut primele rezultate concrete: cresterea competitivitatii pe piata - aproape 2050 companii au depus notificari pentru furnizarea de servicii de comunicatii electronice; lansarea si consolidarea pozitiei pe piata a celor trei concurenti directi (Atlas Telecom Network Romania srl, Astral Telecom SA, Romanian Data System SA), pentru serviciile de telefonie fixa ai fostului monopolist S.C Romtelecom S.A; reechilibrari tarifare angrenate prin scaderea preturilor la apelurile internationale cu pana la 60% din valoarea consemnata anul trecut, respectiv o scadere a tarifelor pentru aceste servicii cu 10-30% fata de anul trecut.

Un numar de 1208 companii au fost autorizate sa furnizeze retele publice de comunicatii electronice, dintre care: retele publice fixe - 1036; retele publice PAMR - 173; retele publice VSAT - 38; retele publice mobile cu transmisie prin satelit - 8; retele publice radio-paging - 6; retele publice radio-celulare - 4.

In cadrul companiilor care ofera sau vor oferi servicii de telefonie prin retele publice fixe 138 de companii si-au exprimat intentia de a acoperi segmentul convorbirilor locale, 143 - segmentul convorbirilor la distanta, iar 159 furnizeaza sau vor furniza servicii pe segmentul convorbirilor internationale. Un numar de 81 companii si-au manifestat intentia de a instala telefon public iar 59 de companii vor oferi servicii tip ISDN. Pana in prezent, 191 companii au obtinut dreptul de a furniza servicii de telefonie, dupa cum urmeaza: 146

servicii de telefonie prin retele publice fixe - 186; servicii de telefonie prin retele publice mobile terestre - 70; servicii de telefonie prin satelit - 14; servicii de transport - 11.

Celor 191 de companii care au obtinut pana in acest moment dreptul de a furniza servicii de telefonie li s-au oferit garantii pentru dezvoltare prin crearea unui cadru legislativ adecvat (Decizia nr.1384/2003 pentru modificarea si completarea Deciziei presedintelui ANRC nr.147/2002 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa, comunicata S.C. Romtelecom SA), impunerea unor tarife de interconectare minimale, tratament nediscriminatoriu si asigurarea transparentei pe piata liberalizata a comunicatiilor. Aceste rezultate se datoreaza masurilor luate in ultimii ani, care au vizat crearea si mentinerea competitiei pe piata, pastrarea neutralitatii tehnologice ca principiu fundamental si, prin toate acestea, oferirea celor mai bune servicii de comunicatii clientilor din Romania, luate in ultimii ani. Ca urmare a analizelor de piata desfasurate in perioada 2002-2003, au fost definite 9 piete relevante de gros si au fost identificati o serie de operatori cu putere semnificativa pe aceste piete. ANRC a emis in perioada de referinta doua decizii (intrate in vigoare la data de 19.9.2003 cand au fost comunicate Romtelecom) de desemnare a fostului operator monopolist ca avand putere semnificativa pe doua dintre pietele de gros definite: Decizia nr.801/2003 privind desemnarea S.C. Romtelecom S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata furnizarii accesului neconditionat, total sau partajat, la bucla locala constituita dintr-o pereche de fire metalice torsadate, in scopul furnizarii de servicii de comunicatii electronice in banda larga si de servicii de telefonie destinate publicului la puncte fixe; si Decizia nr.802/2003 privind desemnarea S.C. Romtelecom S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata furnizarii serviciilor de linii inchiriate segmente terminale.

Ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice in iulie 2003, ANRC a capatat prerogative depline in ceea ce priveste aplicarea mecanismelor de reglementare ex ante pe pietele cu amanuntul. Ca urmare, ANRC a demarat in august 2003 procesul de identificare si analiza a pietelor relevante cu amanuntul in sectorul comunicatiilor electronice, intr-o abordare etapizata. In data de 28 maia fost supus consultarii publice In anul 2004 activitatea ANRC s-a concentrat asupra pietelor de gros din sectorul comunicatiilor electronice, in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru dezvoltarea concurentei. Reglementarea pietelor de gros continua cu masuri in vederea fundamentarii pe costuri a tarifelor de interconectare, care includ elaborarea de catre ANRC a modelelor de tip bottom-up de calculatie a costurilor pentru operatorii de telefonie fixa si mobila carora li s-a impus aceasta obligatie. O alta prioritate a ANRC pentru perioada de referinta a fost reglementarea pietelor cu amanuntul, prin identificarea pietelor relevante specifice cu amanuntul, determinarea nivelului de concurenta, desemnarea operatorilor cu putere semnificativa pe aceste piete si impunerea de obligatii specifice in sarcina acestora. Au fost La 28.5.2004 a fost publicata spre consultare forma finala a documentului prin care sunt identificate pietele relevante specifice cu amanuntul, consultarea urmand sa se incheie la 28.6.2004. Publicarea in Monitorul Oficial a deciziei de identificare a pietelor cu amanuntul va avea loc in prima jumatate a lunii iulie 2004. 147

demarate deja studiile de piata ale caror rezultate vor sta la baza identificarii pietelor relevante specifice cu amanuntul din sectorul comunicatiilor [Link] in vedere ca peste 20 de operatori alternativi au finalizat interconectarea la reteaua Romtelecom, unii dintre acestia lansand deja oferte complete de servicii de telefonie fixa, in aprilie 2004 Romtelecom a inaintat ANRC o noua propunere de rebalansare, de aceasta data conforma adresei ANRC din luna noiembrie 2003. In noiembrie, ca raspuns la solicitarea de a aproba majorarea tarifelor la abonamante cu 66%, ANRC a comunicat operatorului de telefonie fixa disponibilitatea de a aproba o majorare a tarifelor pentru abonamente cu maxim 10%, cu conditia eliminarii barierelor in calea intrarii pe piata a noilor operatori si a reducerii tarifelor Romtelecom pentru serviciile de convorbiri interurbane, cu cel putin 10%, ca dovada a resimtirii de catre operator a efectelor concurentei pe piata apelurilor interurbane. ANRC apreciaza propunerile de diminuare a tarifelor ca un semnal al intensificarii concurentei, care justifica aprobarea unei noi etape de rebalansare care cuprinde: diminuarea tarifelor pentru apeluri interurbane, internationale si catre retelele mobile si majorarea tarifelor pentru abonamente, apeluri locale, conectari, acces special Internet si apeluri de la telefoane publice. In urma desemnarii Romtelecom ca operator cu putere semnificativa pe piata accesului la retelele publice de telefonie fixa in vederea originarii, terminarii si tranzitului apelurilor, acesteia i-a fost impusa obligatia de fundamentare in functie de costuri a tarifelor prevazute in Oferta de Referinta pentru Interconectare, pe baza unui model de calculatie a costurilor de tip incremental pe termen lung, ANRC fiind institutia care a stabilit metodologia si principiile generale ce trebuie sa stea la baza modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung, dezvoltat de Romtelecom. Compania are obligatia de a dezvolta si implementa acest model pana la data de 31 august 2004 (conform Decizia nr.1380/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea evidentei contabile separate, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, de catre societatea comerciala Romtelecom SA; Deciziei nr.1381/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip topdown de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Romtelecom SA. Tot ANRC precizeaza ca in prezent compania a ajuns la un grad de 74% de digitalizare si de peste 99% automatizare, reteaua actuala de fibra optica detinuta numai de Romtelecom depasind 30.000 de kilometri. La sfarsitul anului 2003 a fost adoptat noul Tabel national de alocare a benzilor de frecventa (conform Ordinului MCTI nr. 232/31.07.2003 - MO nr. 641/09.09.2003, pentru aprobarea Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventa), armonizat cu Tabelul ECA, care asigura necesarul de spectru pentru cele mai noi categorii de aplicatii, in special a celor de acces la utilizatori (FWA, 3G si retele de acces local radio RLAN), si ofera posibilitatea de utilizare in Romania, in aceleasi benzi, a echipamentelor si sistemelor de comunicatii existente in Europa. In vederea dezvoltarii pietei si a concurentei in domeniul comunicatiilor, in ceea ce priveste intarirea controlului si supravegherii pietei comunicatiilor, au fost efectuate 1565 controale conform planurilor anuale de control ale IGCTI (controlul pietei, CATV, radio, radiodifuziune etc), fiind aplicate amenzi in valoare de 175 milioane lei. In aceasta perioada: au fost eliberate 1950 avize tehnice radio si 450 TV, 32 licente emisie radio si 18 TV, 92 avize tehnice de functionare radio si 28 TV, la care se adauga 550 autorizatii tehnice de functionare pentru CATV; MCTI a transmis CNA lista frecventelor de radiodifuziune si a canalelor de televiziune care pot fi scoase la concurs, respectiv 121 frecvente de radiodifuziune si 42 canale TV, astfel incat, printr-o utilizare optima a spectrului de frecvente, sa se asigure functionarea unui numar de posturi de radio si televiziune corespunzator necesitatilor pietei audiovizuale din Romania; 148

au fost acordate 2 noi licente de utilizare a frecventelor radioelectrice in vederea furnizarii de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct in banda de 26 GHz.

In agricultura, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, piata funciara a devenit functionala si activa. In acest sens anual se constata o crestere in ceea ce priveste numarul contractelor de vanzare - cumparare, suprafata vanduta si pretul mediu de vanzare. Asfel, in 2003 s-au vandut 94 159,3 ha, iar in primul trimestru al anului 2004 s-au vandut 15 025,7 ha. Pretul mediu de vanzare al hectarului de teren agricol, situat in extravilan, a evoluat de la 172,25 in 2000 la 396 in trimestrul I 2004. E. Existenta unui sistem judiciar ale carui decizii sa fie puse in aplicare, inclusiv in ceea ce priveste reglementarea drepturilor de proprietate In concordanta cu ultima versiune a Legii privind organizarea judecatoreasca, asa cum a fost a fost adoptata de cele doua camere ale Parlamentului si aflata in prezent spre promulgare la Presedintie, tribunalele specializate vor fi stabilite pe baza urmatoarelor domenii: minori si familie, legi comerciale, legea muncii si securitatii sociale, legea contenciosului administrativ si a impozitarii. Proiectul de lege stipuleaza ca tribunalele specializate trebuie stabilite conform legii in toate judetele din Romania incepand cu intrarea legii in vigoare, actiune ce trebuie finalizata in 2008. Plasamentul fiecarui tribunal specializat trebuie decis in concordanta cu caracteristicile fiecarei regiuni, asa cum rezulta dintr-o evaluare a prioritatilor cuprinzand deciziile judiciare si resursele finantelor publice. Pana la realizarea tribunalelor specializate pe baza problematicilor prezentate, va functiona principiul specializarii in cadrul sectiunilor specializate si a conventiilor create la nivelul tribunalelor incepand cu 1 octombrie 2003. Pe termen scurt, in concordanta cu Strategia de reforma judiciara, in 2004, dupa adoptarea Legii privind organizarea judiciara, se vor realiza 2 tribunale comerciale la Cluj si Dolj si al treilea in Arges ca tribunal pilot (competent si pentru problemele de insolvabilitate). In mod gradat, pana in 2007-2008, considerand si activitatea tribunalelor pilot, proiectul de lege pentru organizarea judecatoreasca va crea posibilitatea realizarii tribunalelor specializate in fiecare judet, in concordanta cu numarul de cazuri care trebuie rezolvate. Pana la realizarea acestor tribunale, cazurile comerciale vor fi rezolvate de sectiile comerciale ale tribunalelor. Cu privire la functionarea tribunalelor specializate, luand in considerare experienta sectiunilor specializate, noile tribunale specializate vor prelua judecatorii deja specializati. Astfel, in 2003, inainte de extinderea acordurilor corespunzatoare si a sectiilor catre toate tribunalele, se centralizeaza propunerile de la toate curtile in scopul nominalizarii judecatorilor care sunt deja specializati teoretic si practic in domeniul comercial si care sunt de acord sa lucreze in curti de justitie specializate. Asa sunt majoritatea nivelelor juridiciare. In privinta conventiei de realizare a celui de-al treilea tribunal comercial in 2004, pentru tribunalele din Cluj, Dolj si Arges sunt prezentate intre 10 si 14 pozitii pentru functia de judecator si 20 pozitii pentru personalul auxiliar. Nominalizarea personalului nu se va putea face decat dupa adoptarea bazei legale Legea organizarii judiciare.

149

Pregatirea profesionala a magistratilor este acum realizata sub conducerea Institutului national al magistraturii in concordanta cu continutul curiculei de formare initiala si continua, prin programe de pregatire preliminare (pentru auditori de justitie sa devina magistrati, in forma unor cursuri si workshop-uri organizate pe parcursul perioadei de formare de doi ani; in octombrie 2003 iunie 2004, s-au organizat 64 ore de pregatire in cadrul Institutului national al magistraturii) precum si prin programe de pregatire a contenciosului (organizat pentru magistratii in functiune). De exemplu, pe parcursul anului 2003, au fost organizate 9 seminarii pe probleme comerciale, incluzand problemele de insolvabilitate, la fiecare dintre ele participand un numar de 20-25 magistrati. Cu privire la pregatirii personalului din tribunale, in cadrul pregatirii contenciosului, intre octombrie-decembrie 2003, au fost organizate 15 seminarii in Bucuresti si de asemenea in centre regionale de pregatire pentru un numar de 385 persoane. Seminariile au fost structurate pe probleme de procedura civila si criminala, pe probleme legate de managementul tribunalelor, legiferarii criminale si civile si IT. In primul semestru al anului 2004, au fost organizate 16 sesiuni de pregatire pentru un numar de 540 functionari pentru tribunal. Curicula cuprinde cunostinte de baza privind subiecte cum sunt procedurile criminale si civile, legea familiei, legea comerciala, IT, organizarea drepturilor judiciare, a deontologiei si a drepturilor omului. In scopul completarii pozitiilor care raman vacante prin recrutarea magistratilor specializati si pentru a asigura eficienta muncii din sistem, trebuie facuta mentiunea asupra cresterii numarului total al persoanelor din sistemul juridic, ceea ce este de o mare importanta pentru asigurarea unei administratii optime a justitiei. Astfel, ca urmare a revizuirii bugetare, in 2003, Ministerului Justitiei i-au fost acordate 1626 pozitii suplimentare, din care 1597 au fost distribuite tribunalelor (531 judecatori si 599 functionari). In 2003 selectia pentru ocuparea pozitiilor ca functionari a fost realizata urmarindu-se organizarea de catre curtile de apel a examenelor specializate. In privinta pozitiei judecatorilor, au fost ocupate 139 pozitii (prin organizarea a 2 examene in noiembrie 2003 si februarie 2004), plus inca 2 examene care sunt programate pentru iunie si septembrie 2004 pentru restul functionarilor. In cadrul procesului de privatizare, din totalul titlurilor de proprietate de emis, conform cererilor validate de catre Comisiile Judetene pentru constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate - 4.280.578 4.285.804 titluri pentru terenurile agricole, 572.152 572.920 titluri pentru terenurile forestiere insumand un numar de 4.852.730 4.858.724 titluri; suprafata aferenta titlurilor de proprietate de emis era de 12.090.920 12.065.554 ha (10.188.428 10.165.166 ha terenuri agricole si 1.902.492 1.900.388 ha terenuri forestiere) - la finalul lunii aprilie mai 2004 emiterea titlurilor de proprietate se ridica la 97,8% 98,2% pentru numarul de titluri si 92,6 % 93,5% pentru suprafata corespondenta. Pentru terenurile agricole procentul de emitere a titlurilor este 98,5% 98,8%, cu un procent corespondent pentru suprafata de 94,1 % 94,9%, pentru terenurile forestiere, procentul de emitere este de 93,1% 93,5%, iar cel al suprafetei corespondente de 84,8% 85,9%. Numarul cazurilor inregistrate, rezolvate si solutia adoptata de prima instanta in concordanta cu Legea nr. 18/1991 privind terenurile si Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere: Perioada Numarul Numarul cazurilor cazurilor inregistrate rezolvate 17278 * 13828 Solutia Admis 8302 150 Respins 4043 Alta solutie 1483 Declinari, conectari 352

2003

T1 2004

3445

2873

1615

896

362

76

* Pentru 2003, in cadrul categoriei cazuri inregistrate au fost incluse, de asemenea, cazurile nerezolvate din anii precenti.

Concluzia: 60% din cazuri rezolvate de prima instanta in concordanta cu Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 si Legea nr. 1/2000 au fost admise in 2003. In primul semestru 2004 au fost admise 56% din asemenea cazuri. Numarul cazurilor inregistrate, rezolvate si solutia adoptata prin apel (recurs) in tribunal: Perioada 2003 T1 2004 Numarul cazurilor Numarul inregistrate rezolvate 3403 * 81 3155 192 cazurilor Numarul admise 1239 51 cazurilor

* Pentru 2003, in cadrul categoriei cazuri inregistrate au fost incluse, de asemenea, cazurile nerezolvate din anii precenti.

Concluzia: 39% din cazuri rezolvate prin apel (recurs) in concordanta cu Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 si Legea nr. 1/2000 au fost admise in 2003. In primul semestru 2004 au fost admise 26% din asemenea cazuri. Numarul cazurilor inregistrate, rezolvate si solutia adoptata de prima instanta in concordanta cu Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al proprietatilor preluate abuziv intre 6 Martie 1945 22 Decembrie 1989: Perioada Numarul Numarul cazurilor cazurilor Admise inregistrate rezolvate 2003 T1 2004 8112* 2041 4903 1551 1528 493 Solutiile Respinse 2030 643 Stabilirea deciziei 7 6 Retrase Alte Declinari, solutii conectari 181 39 1157 370 687 167

* Pentru 2003, in cadrul categoriei cazuri inregistrate au fost incluse, de asemenea, cazurile nerezolvate din anii precenti.

Concluzia: 31% din cazuri rezolvate de prima instanta in concordanta cu Legea nr. 10/2001 au fost admise in 2003. In In primul trimestru 2004 au fost admise 41,4% din asemenea cazuri. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, piata funciara a devenit functionala si activa. In acest sens anual se constata o crestere in ceea ce priveste numarul contractelor de vanzare cumparare, suprafata vanduta si pretul mediu de vanzare. Asfel, in 2003 s-au vandut 94 159,3 ha, iar in primul trimestru al anului 2004 s-au vandut 15 025,7 ha. La data de 1 iunie 2004, dup verificarea notificrilor care au fost complete, au fost restituite deja 15.000 de imobile (construcii i/sau terenuri din intravilanul localitilor), reprezentnd aproximativ 30% din totalul previzionat al imobilelor care pot fi restituite n natur 50 000. De asemenea s-au emis 40.000 de decizii prin care au fost acordate alte msuri reparatorii (titluri de valoare folosite exclusiv n procesul de privatizare sau aciuni). Totodat un numr de 10.000 de notificri au fost respinse pentru lipsa calitii de persoan ndreptit sau lipsa actelor doveditoare ale proprietii. n aplicarea legii prin Ordinul ministrului finanelor nr. 1681/2003, a fost aprobat Regulamentul de organizare i funcionare a biroului pentru restituiri prin titluri de valoare nominal, iar prin Ordinul nr. 426/16 martie 2004 a fost aprobat Regulamentul de organizare i funcionare a ghieelor teritoriale pentru restituiri prin titluri de valoare nominal. 151

n privina restituirii de imobile ctre cultele religioase n conformitate cu prevederile Legii nr. 501/2002, pn n prezent s-a aprobat retrocedarea a 518 imobile, din totalul de 7568 cereri depuse. Menionm c din acest total, numai un numr de 2500 de cereri fac obiectul Legii nr. 501/2002 n privina cadrului normativ menionm adoptarea i publicarea n Monitorul oficial al Romniei a urmtoarelor acte normative incidente aplicrii legilor mai sus menionate: Hotrrea Guvernului nr. 244/2004 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 94/2002 privind retrocedarea unor bunuri imobile ce au aparinut cultelor religioase din Romnia aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 501/2002; Legea nr. 48/2004 de aprobare a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 184/2002.

Cadrul normativ n materia restituirii proprietilor aparinnd minoritilor naionale a fost completat prin publicarea Legii nr. 66 de aprobare a amendamentelor Guvernului, de aprobare a O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea imobilelor aparinnd minoritilor naionale care extinde sfera restituirilor dup aceeai procedur prevzut de lege pentru cazul cultelor religioase - se preconizeaz depunerea unui numr de aproximativ 450 de cereri; se primesc cereri din 30 martie 2004, termenul expirnd la 30 septembrie 2004, apoi va ncepe faza de analiz i soluionare a acestor cereri. F. Eliminarea unor bariere semnificative la intrarea pe piata (crearea de noi firme) si iesirea de pe piata (falimentul) In perioada septembrie 2003 iunie 2004, politica guvernamentala pentru imbunatatirea si dezvoltarea mediului de afaceri a continuat sa se focalizeze, in principal pe: eficientizarea dialogului Guvern - mediu de afaceri/societatea civila, simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative, inclusiv a celor de control si de intrare/iesire a firmelor de pe piata, implementarea unui sistem unitar de inregistrare si organizare a evidentei investitiilor, introducerea si implementarea unui set de norme referitoare la guvernarea corporativa, intarirea structurilor institutionale angrenate in reformele cu impact asupra climatului afacerilor. Aceste prioritati au constituit obiectivele principale ale Planului de actiuni pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania. Monitorizarea implementarii Planului de actiuni mentionat a revenit Grupului de lucru format din reprezentanti ai structurilor guvernamentale, mediului academic, asociatiilor si organizatiilor patronale si profesionale si ai altor ONG-uri (HG nr. 1613/23.12.2003, MO nr. 36/16.01.2004). In acest interval au fost aprobate si adoptate o serie de acte normative care reglementeaza domenii de activitate legate de imbunatatirea mediului de afaceri din Romania, precum: adoptarea si intrarea in vigoare in luna ianuarie a Codului Fiscal (Legea nr. 571/22.12.2003 MO nr. 927/23.12.2003); adoptarea si intrarea in vigoare a Codului de Procedura Fiscala (OG nr. 92/24.12.203 MO nr. 941/29.12.2003); adoptarea Legii nr. 505/26.11.2003 (MO nr. 857/03.12.2003) pentru aprobarea, modificarea si completarea OUG nr. 129/2002 de modificare a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comertului si a OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor; adoptarea Legii nr. 149/11.05.2004 (MO nr. 424/12.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri; 152

aprobarea de catre Guvern a proiectului Legii privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, proiectul fiind in dezbatere parlamentara. Noua reglementare tine cont de necesitatea simplificarii procedurilor specifice de inregistrare in Registrul Comertului si de inregistrare fiscala la MFP, ca si de nevoia constanta a mediului de afaceri de simplificare a procedurilor administrative de emitere a autorizatiilor de functionare. Proiectul de act normativ prevede separarea procedurii de inregistrare de cea de autorizare, inregistrarea se prevede a fi realizata in termeni de 10 zile.

Avand in vedere concluziile studiilor privind aplicarea legislatiei referitoare la insolventa, precum si necesitatea de inlaturare a barierelor de la iesirea de pe piata a agentilor economici neviabili, Legea nr. 149/11.05.2004 cuprinde reglemementari privind: accelerarea si simplificarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului (reducerea unor termene procedurale, citarea prin publicitate, inlesnirea declararii falimentului agentilor economici, etc.); crearea unui echilibru intre procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului, in sensul eliminarii barierelor la iesirea de pe piata a agentilor economici (reducerea cuantumului valorii creantelor, a cautiunii, a termenului de executare a planului de reorganizare, etc.); eliminarea procedurilor de executare silita individuala, derulate in paralel cu procedura reorganizarii judiciare; intarirea controlului asupra activitatii administratorilor si a lichidatorilor (remunerarea conform unor criterii aprobate de Guvern, stabilirea conditiilor de vanzare in bloc a bunurilor debitorului, etc.); eliminarea barierelor in cadrul liberei circulatii a serviciilor pe teritoriul statelor membre UE si ale celor candidate in exercitarea profesiei de practician in reorganizare si lichidare.

In acelasi timp, a continuat monitorizarea aplicarii de catre instante a legislatiei aplicabile pana la data de 15 mai 2004 (OG nr. 38/2002, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 82/2003), data la care a intrat in vigoare Legea nr. 149/2004 mai sus mentionata. Datele statistice arata o scadere a numarului de cauze pe rolul tribunalelor in 2003, in comparatie cu 2002 si 2001, datorate prevederilor OG nr. 38/2002, care au introdus conditii mai stricte pentru deschiderea procedurii de insolventa. In 2003 au figurat pe rolul tribunalelor un numar de 15223 de cauze (6686 cauze noi si 8537 din anii precedenti), dintre acestea au fost solutionate 8205 cauze. Cauzele cu termen de solutionare intre 6 luni si 2 ani, solutionate in 2003, reprezinta aproximativ 44% din numarul cauzelor solutionate. Acelasi tip de cauze, in 2000, reprezenta aprox. 36% din numarul cauzelor solutionate, 39% in 2001 si 31% in 2002. Ca urmare, proportia cauzelor solutionate intr-o perioada scurta de timp (6 luni 2 ani) a crescut, ceea ce corespunde reducerii duratei de solutionare a dosarelor de insolventa. Pentru a accelera si simplifica procedurile reorganizarii judiciare si falimentului legea aduce urmatoarele masuri: reducerea termenului de introducere a apel fata de deciziile judecatorului sindic de la 15 la 10 zile; reducerea altor termeni procedurali, ca termeni de protest fata de masurile decise de administrator, termeni n care creditori au permisiunea sa formuleze contestatii asupra raportului si planului pentru distribuirea fondurilor obtinute din lichidare si termen sa organizeze sesiunea unde aceste plngeri sunt rezolvate; 153

transmiterea deciziilor sigure definitive ale judecatorului sindic ca hotarri judecatoresti preliminare care rezolva contestatiile fata de grupul creditorilor, decizia sa fie stabilita de administrator sau prin hotarre judecatoreasca prin care sindicul decide asupra propunerilor administratorului sa continue actele sigure care se desfasoara dincolo de activitatile normale; introducerea citarii prin publicitate pentru apelurile fata de deciziile sindicului; eliminarea conditiei ca grefierul curtii sa participe la ntlnirile grupului de creditori; stabilirea unui reprezentant al proprietarilor sau daca este cazul, al membrilor Grupului Economic de Interese sau asociatii cooperative pentru a reprezenta interesele lor n cadrul procedurilor si cui i sunt folositoare documentele procedurale; stabilirea unei Gazete a falimentului n 6 luni de la intrarea n vigoare a legii (adica 15 noiembrie 2004) n vederea publicarii dupa deschiderea procedurii, a tuturor citatiilor, invitatiilor si notelor de utilizare ale actelor procedurale. Aceasta gazeta este publicata de fiecare birou al registrului comertului de pe lnga tribunale (n toate cele 42 birouri); Aceasta masura este preconizata sa conduca la reducerea tuturor termenelor de procedura, lund n considerare lund n considerare reducerea timpului rezultat prin eliminarea citarii individuale si utilitatea documentelor, exceptnd situatiile expres prevazute de lege.

Crearea unui echilibru corect ntre procedurile de reorganizare si cele de faliment avnd n vedere eliminarea barierelor la iesirea pe piata se realizeaza prin urmatoarele masuri: reducerea sumei datoriilor neplatite rezultate din relatiile fiscale si comerciale pentru care s-a cerut deschiderea procedurilor de faliment care pot fi reduse de la 5000 la 3000 de euro; introducerea provizioanelor conform cu suma datoriilor - 6 salarii medii sau 3000 Euro- nu sunt aplicabile fiecarui datornic, dar sunt adaugate la suma datoriilor; reducerea valorii depozitului de securitate pe care creditorul poate sa o solicite prin judecatorul sindic de la 30% la 10% din valoarea datoriei; crearea posibilitatii pentru datornici sa intre direct n procedura de faliment n cazul unei situatii specifice dar nu le permite reorganizarea; aceasta situatie este dovedita n raportul de proiect prin administrator si aprobat de grupul de creditori n primele lor sesiuni. Reducerea categoriilor de persoane care pot propune un plan de reorganizare: datornic, administrator, asociatiile de creditori si reprezentantul proprietarilor sau membrii al Grupurilor de Interes economic; Reducerea termenelor de solicitare a planului de reorganizare de la 3 la maxim 2 ani; Amendarea conditiilor pentru acceptarea planului de reorganizare n masura n care planul urmeaza a fi acceptat de catre categoriile de creditori numai daca aceasta categorie accepta aceasta, cu urmatoarele conditii: cu o majoritate de 2/3 din valoare datorata de aceata categorie; cu cel putin 1/2 din numarul de creditori ai acestei categorii.

Extinderea numarului de subiecte care pot solicita intrarea n faliment a datornicului, prin adaugarea asociatiilor de creditori si reprezentantul proprietarilor sau membrii grupului economic de interese; 154

Stabilirea unor conditii mai stricte pentru ca planul de reorganizare sa fie confirmat trebuie sa fie acceptat de cel putin trei categorii de creditori care participa la procedura de votare; Inceperea lichidarii activelor la data terminarii stocului de catre lichidator si nu dupa realizarea tabelului consolidat al datoriei ca anterior; Realizarea incheierii procedurilor si eliminarea datornicilor de pe piata cand se dovedeste ca acestia nu au sau au insuficiente active pentru a acoperi costurile administartive ale procedurii; Incriminarea falimentului necalificat cand datornicul insolvabil nu a cerut sau a cerut mult prea tarziu deschiderea procedurii; incriminarea refuzului dat datornicului de a avea dreptul la un judecator, administrator sau lichidator, conform legii, a tuturor documentelor mandatare si informatiilor stabilite prin lege sau intentiei de impiedicare a realizarii documentatiei respective.

Cu privire la eliminarea procedurilor de executare silita individuala paralela care afecteaza procedurile de insolvabilitate, legea a abrogat prevederile legale incluse in acte normative speciale, care furnizeaza in mod expres continuarea procedurilor de executare individuala impreuna cu procedurile de insolvabilitate si restrictionand astfel prelungirea si dificultatea procedurii precum a incalcarii majoritatii drepturilor creditorilor. Intarirea controlului asupra administratorilor si lichidatorilor se face prin: criteriile de stabilire a remunerarii administratorilor si lichidatorilor vor fi stabilite prin hotarare guvernamentala; stabilirea conditiilor exacte si a modalitatilor prin care vanzarea in masa a activelor datornicilor poate fi realizata.

In scopul de a facilita activitatile depuse de administrator sau lichidator in cadrul procedurii (inventarierea activelor, verificarea documentelor contabile), le sunt puse la dispozitie pentru ajutor, la solicitarea autoritatilor, administratori judiciari. Legea stipuleaza, de asemenea, ca administratorul sau lichidatorul trebuie sa fie specializat din punct de vedere profesional in insolvabilitate persoane autorizate sa practice reorganizarea si lichidarea in concordanta cu Ordonanta guvernamentala nr. 79/1999 cu privire la organizarea activitatilor persoanelor autorizate din domeniul reorganizarii si lichidarii, care este de asemenea amendata prin Legea 149, prin eliminarea barierelor in desfasurarea acestor activitati de catre practicanti provenind din statele membre UE. O schimbare suplimentara importanta adusa de Legea nr. 149 este acordarea asistentei judecatorului sindic prin atributiile managerial-administrative din cadrul procedurilor in favoarea administratorului sau lichidatorului. In acest sens, legea nr. 149 vine sa intareasca controlul asupra activitatii lichidatorului si administratorului stabilita prin amendamenete precedente ale cadrului legislativ Legea nr. 82/2003 care aproba OG nr. 38/2002. Legea nr. 82/2003 a introdus cateva amendamente privind responsabilitatea, inclusiv responsabilitatea criminala a administratorilor precum si asupra controlului exercitat de judecatorul sindic asupra activitatii din cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare. In concluzie, numarul cazurilor probabil ca va creste ca o consecinta a scaderii experientei in deschiderea procedurilor si de asemenea a extinderii sferei subiectelor calificate de a cere deschiderea procedurilor. Procedura este simplificata si termenele procedurale au fost reduse, astfel ca probabil se asteapta ca aceste cazuri sa fie rezolvate in cel mai scurt timp. In acelasi timp pentru a facilita iesire de pe piata 155

conditiile pentru propunerea si aprobarea reorganizarii au fost mai stricte pentru a fi in beneficiul debitorilor cu sanse reale de revenire. In cazurile in care activele debitorului sunt insuficiente pentru a acoperi costurile administrative, procedura este scurtata si debitorul insolvent este eliminat de pe piata. Aplicare legislatiei insolvabiulitatii este monitorizata de Ministerul de Justitie. Studiile au fost realizate cu ajutorul Bancii Mondiale in 2002. Analiza a continuat si in 2003 si 2004. Astfel, in anul 2003, s-au derulat 15223 de cazuri (6686 cazuri noi si 8537 ramase din anii precedenti), din care 8205 au fost rezolvate, in 2002 25026 cazuri (9319 din anii precedenti, 15707 cazuri noi) si in 2001 19693 cazuri (7234 din anii precedenti, 12459 cazuri noi). Datele statistice arata o scadere a numarului cazurilor in rezolvare in 2003, comparativ cu 2002 si 2001. Acesta se datoreaza in principal prevederilor OG. Nr. 38/2002 care a introdus conditii mai restrictive pentru deschiderea procedurilor de insolvabilitate. Astfel, in 2003, numarul cazurilor rezolvate, pentru care sentinta a fost pronuntata in termen de 6 luni - 2 ani, insumeaza mai mult de 44% din numarul total al cazurilor rezolvate, comparativ cu 36% in 200, 39% in 2001 si 31% in 2002. Ca o consecinta, procentajul cazurilor rezolvate in perioade de timp relativ mici (6 luni 2 ani) a crescut, ceea ce corespunde unei reduceri a duratei procedurilor in cazurile de insolvabilitate. Concomitent cu monitorizarea agentilor economici cu arierate si aflati in situatia unei eventuale declansari a procedurii de faliment, Guvernul aplica un nivel de toleranta zero fata de intreprinderile care inregistreaza datorii cronice. In acest sens, Ministerul Finantelor Publice a intreprins actiuni concrete de impulsionare prin: emiterea si comunicarea masiva catre debitorii datornici, fara discriminare, a instiintarilor de plata, a titlurilor executorii si a somatiilor; emiterea masiva a avizelor de garantie si inscrierea la Arhiva Electronica de garantii Reale Mobiliare a creantelor bugetare administrate de MFP pentru care sau emis titluri executorii, in vederea stabilirii gradului de prioritate fata de ceilalti creditori cu garantii reale mobiliare, precum si accelerarea colectarii creantelor bugetului de stat; aplicarea sechestrelor asupra bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea debitorilor, precum si declansarea ori continuarea procedurii de valorificare la licitatie a bunurilor respective.

Astfel, numai in lunile martie si aprilie martie, aprilie si mai, la nivelul intregii tari, directiile generale judetene ale finantelor publice si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili au intocmit si au depus in instanta, un numar de 914 1.621 cereri introductive pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara si faliment, urmarindu-se recuperarea unor creante in cuantum de 14.422 16.000 mld. lei, din care 18 19 cereri introductive se refera la marii contribuabili, ale caror creante insumeaza 10.856 peste 11.000 mld. lei. G. Dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, astfel incat sa canalizeze eficient economiile catre investitii In cursul anului 2003 si in primele luni ale anului 2004, BNR si-a continuat eforturile legate de realizarea unui sistem bancar sigur, modern si competitiv. In acest context, BNR a autorizat in anul 2003 functionarea unei singure retele cooperatiste de credit formate din Creditcoop Casa Centrala si un numar de 565 cooperative de credit afiliate.

156

Incepand cu data autorizarii functionarii, aceste organizatii cooperatiste de credit se afla sub supravegherea BNR. De asemenea, organizatiile cooperatiste de credit autorizate intra in schema de garantare a depozitelor. Organizatiile cooperatiste de credit ale caror cereri de autorizare a functionarii au fost respinse de BNR in anul 2003, pot sa solicite din nou autorizarea, conform Legii nr. 122/19.04.2004 (MO nr. 387/03.05.2004) pentru modificarea OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, in conditiile impuse de noul cadru legislativ. Totodata, prin aceasta lege se elimina barierele referitoare la: cetatenia conducatorilor si a administratorilor, nationalitatea auditorilor, acordarea calitatii de membru cooperator, pe criteriul domiciliului. Mentionam ca aceste bariere au fost eliminate in avans fata de calendarul stabilit initial, respectiv decembrie 2006. Singura bariera, din cele identificate pana in prezent, ramasa in textul legii, se refera la limitarea liberei circulatii a serviciilor, in conditiile in care, calitatea de beneficiar al serviciilor prestate de aceste institutii de credit pentru persoanele fizice/juridice este conditionata de existenta domiciliului/sediului social in raza teritoriala de operare a cooperativei de credit. Aceasta restrictie urmeaza sa fie eliminata, conform termenului initial, respectiv in decembrie 2006. In intervalul analizat, Banca centrala a continuat procesul de completare a cadrului de reglementare aplicabil organizatiilor cooperatiste de credit in vederea impunerii acestei categorii de institutii de credit de standarde, exigente si cerinte financiare echivalente cu cele aferente bancilor. In acest sens, Normele BNR nr. 17/18.12.2003 (MO nr. 47/20.01.2004) privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit, si respectiv Normele BNR nr. 12/15.12.2003 (MO nr. 51/21.01.2004) privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, emise in baza angajamentelor asumate pentru preluarea prevederilor Directivei 2000/12/CE privind accesul la activitate si exercitarea profesiunii de catre institutiile de credit, impun un tratament similar tuturor institutiilor de credit existente in Romania, inclusiv organizatiilor cooperatiste de credit. Uniformizarea prevederilor referitoare la standardele de cunoastere a clientelei pentru toate institutiile de credit (inclusiv organizatiile cooperatiste de credit) s-a realizat prin emiterea Normelor BNR nr. 13/15.12.2003 pentru modificarea si completarea Normelor BNR nr. 3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei, reglementare care vizeaza intarirea capacitatii de supraveghere a bancii centrale. Sfera de cuprindere a institutiilor de credit a fost extinsa si asupra caselor de economii pentru domeniul locativ, prin aparitia Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. In aplicarea acestei legi, Banca Nationala a Romaniei, a emis reglementari privind conditiile specifice de autorizare si functionare a caselor de economii pentru domeniul locativ, respectiv Normele BNR nr. 4/13.06.2003 (MO nr. 445/23.06.2003) privind autorizarea caselor de economii pentru domeniul locativ si Normele BNR nr. 5/13.06.2003 (MO nr. 445/23.06.2003) privind conditiile specifice de functionare a caselor de economii pentru domeniul locativ. Normele BNR nr. 11/15.12.2003 (MO nr. 516/17.07.2003) privind supravegherea pe baza individuala si consolidata a fondurilor proprii stabilesc nivelul minim al capitalului initial si al fondurilor proprii, la nivel individual si consolidat, precum si metodologia de calcul si de raportare a acestora. In baza cadrului legal creat, la Banca Nationala a Romaniei se afla in proces de autorizare prima casa de economii pentru domeniul locativ.

157

In perioada de referinta, s-a urmarit, de asemenea, imbunatatirea cadrului legal pentru functionarea societatilor de credit ipotecar. Astfel, in aplicarea Legii nr. 330/08.07.2003 (MO nr. 516/17.07.2003) pentru aprobarea OUG nr. 200/2002 privind societatile de credit ipotecar, BNR a emis Normele nr. 9/09.12.2003 (MO nr. 896/15.12.2003) privind societatile de credit ipotecar, prin care societatile de credit ipotecar (societati financiare care se constituie ca societati comerciale pe actiuni) au obligatia sa notifice bancii centrale infiintarea lor si modificarile survenite in actele constitutive, si sa raporteze, trimestrial, la BNR, structura portofoliului de creante ipotecare. In calitate de persoane juridice declarante la Centrala Riscurilor Bancare, acestor societati li se aplica in totalitate prevederile Regulamentului BNR nr. 1/1999 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare, cu modificarile si completarile ulterioare. Societatile de credit ipotecar nu se incadreaza in categoria institutiilor de credit autorizate si supravegheate de banca centrala in baza Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare. Progresele inregistrate pe linia stabilizarii macroeconomice, coroborate cu eforturile bancilor in consolidarea pozitiei lor pe piata interna, au contribuit la configurarea unei imagini de stabilitate si soliditate a sistemului bancar romanesc. Ponderile ocupate in PIB de activele bancare, in crestere de la 29,6 la suta in decembrie 2001 la 31,1 la suta la finele anului 2002, respectiv 33,0 la suta in 2003, alaturi de cele aferente creditelor neguvernamentale, in crestere de la 9,9 la suta la 11,7 la suta, respectiv 16,4 la suta, au reliefat progrese in ceea ce priveste micsorarea decalajului dintre Romania si tarile din regiune. Noile coordonate ale pietei bancare romanesti au impus imbunatatirea permanenta a procesului de supraveghere, monitorizarea schimbarilor din sistemul bancar romanesc axandu-se cu preponderenta pe analiza riscurilor implicate direct sau indirect de activitatea bancara. Au fost dezvoltate, astfel, criterii de apreciere mai bine structurate si cuantificate, ce au vizat nu numai performantele financiare ale bancilor ci si corelarea profilului lor de risc cu aptitudinile de gestionare a riscurilor. Analiza lunara (efectuata pe baza unui set de indicatori economico-financiari si de prudenta bancara) a stabilitatii sistemului bancar a fost completata cu o evaluare trimestriala a vulnerabilitatilor sistemului la potentialele riscuri de creditare, valutar si dobanda pe baza unui model de simulare stress test. Noua abordare a procesului de supraveghere a fost favorizata de existenta unui cadru legislativ adecvat, care a reglementat organizarea intregii activitati a bancilor in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase. Ca urmare a masurilor de restructurare a sectorului bancar intreprinse de BNR in anii 1999-2000 si in contextul imbunatatirii climatului macroeconomic, in 2003, pentru al treilea an consecutiv, activitatea bancara si-a continuat cresterea exploziva. Dinamismul pietei bancare romanesti a fost sustinut cu preponderenta de evolutia creditului neguvernamental, al carui ritm de crestere a fost superior pe tot parcursul anului 2003 (+71 la suta in termeni nominali, respectiv +50 la suta in termeni reali) comparativ cu anul anterior. Fenomenul de expansiune s-a regasit preponderent in trendul extrem de accelerat de crestere a creditului acordat populatiei (+259 la suta in termeni nominali, respectiv +215 la suta in termeni reali).

158

In aceste conditii, ponderea acestui segment in creditul neguvernamental s-a dublat (de la 12 la suta la finele anului 2002 la 25 la suta in decembrie 2003), ritmul de crestere devansandu-l cu mult pe cel al segmentului de corporate (42 la suta in termeni nominali, respectiv 24 la suta in termeni reali). O astfel de evolutie a fost posibila in conditiile cresterii atractivitatii si diversificarii ofertelor operatorilor bancari, alaturi de cresterea cererii populatiei pentru creditele de consum si cele imobiliare. Ca urmare a masurilor intreprinse de BNR pentru limitarea riscului la creditul de consum si ipotecar, creditul neguvernamental si implicit cel acordat persoanelor fizice au inregistrat ritmuri de crestere mai temperate in primul trimestru al anului curent (+6 la suta in termeni nominali si +4 la suta in termeni reali, respectiv +8 la suta si +6 la suta). Desi creditul acordat populatiei a avut o contributie majora la extinderea pietei creditului neguvernamental, sumele restante aferente persoanelor fizice detin o pondere nesemnificativa in volumul acestuia (0,5 la suta). De altfel, volumul total al creditelor restante si indoielnice inregistreaza in continuare ponderi subunitare (0,6 la suta) in totalul portofoliului creditelor neguvernamentale apreciate la valoare neta. Intensificarea activitatii de creditare s-a regasit si in volumul agregat al rezultatului financiar aferent anului 2003 (14695,1 miliarde lei), superior celui inregistrat in anul precedent (12498,1 miliarde lei), sursa principala constituind-o veniturile nete din dobanzi. Dinamica mai redusa a profitului net agregat in 2003 (+17,6 la suta) comparativ cu anul anterior (+18,7 la suta) a fost determinata de reducerea marjelor de dobanda la operatiunile cu clientii nebancari (de la 17,6 la 14,7 la suta, pe fondul accentuarii competitiei pe piata creditului), de majorarea cheltuielilor cu provizioanele (cu 44 la suta superioare anului anterior, urmare intrarii in vigoare la 1 ianuarie 2003 a noii metodologii de provizionare a creditelor), dar si de investitiile in infrastructura realizate de majoritatea bancilor. In acest context, cei doi indicatori de rentabilitate (ROA si ROE), determinati la nivelul bancilor comerciale romanesti, s-au situat pe o plaja de valori in crestere in perioada ulterioara aplicarii noului regulament de clasificare si provizionare a creditelor (de la 1,2 la suta in ianuarie la 2,4 la suta in decembrie in cazul ROA, respectiv de la 8,4 la suta la 17,7 la suta in cazul ROE), apropiindu-se la finele anului 2003 de nivelurile aferente anului anterior (2,6 la suta respectiv 18,3 la suta). Pentru primele trei luni ale anului 2004, veniturile nete din dobanzi au continuat sa reprezinte sursa principala a profitului net agregat (4502,8 miliarde lei), sustinand si majorarea indicatorilor de rentabilitate (2,8 la suta in cazul ROA, respectiv 19,8 la suta in cazul ROE la finele lunii martie 2004). Tendintele favorabile consemnate de principalii indicatori de apreciere a soliditatii sistemului bancar au fost apreciate pozitiv si de expertii Comisiei Europene, Fondului Monetar International precum si de cei ai Bancii Mondiale in rapoartele intocmite cu ocazia misiunilor colective de evaluare a sistemului financiar (Peer review mission si FSAP). Evaluarea stabilitatii sistemelor financiare (FSAP) are ca scop sprijinirea tarilor in identificarea si remedierea slabiciunilor sectorului financiar in integralitatea sa, sporirea rezistentei acestuia la socuri macroeconomice. Concluziile comune ale acestor evaluari din rapoartele finale au mentionat faptul ca sistemul bancar romanesc prezinta o buna capitalizare, dispune de o lichiditate ridicata si este bine supravegheat, autoritatea de supraveghere beneficiind de o buna capacitate administrativa, personal calificat si un management de calitate. De asemenea, potrivit evaluarii efectuate in cadrul acestor misiuni de catre specialistii BM si FMI, prin utilizarea modelului de stress test, sistemul bancar a fost considerat flexibil la potentialele riscuri de piata si de creditare, expunerea la riscul valutar si de dobanda inregistrand un nivel redus in conditiile in care bancile isi echilibreaza pozitia valutara neta iar rata dobanzii practicata la credite este fluctuanta. 159

Dinamica activitatii de creditare nu a influentat soliditatea sistemului bancar, indicatorii de prudentialitate indicand o rezistenta considerabila la socuri: (i) o rata de solvabilitate inalta (circa 20 la suta), (ii) lichiditatea ridicata (peste 3) si (iii) nivelul gestionabil al creditelor neperformante (sub 1 la suta din portofoliul de credite al bancilor). Explozia creditului de consum si a celui ipotecar in conditii de siguranta a fost posibila pe fondul preluarii de catre societatile de asigurare a unei parti semnificative a riscului bancilor finantatoare, politele de asigurare reprezentand garantii acceptate de banci pentru acest tip de finantare. Totodata, raportul final al celei de a doua misiuni peer review din 2-5 decembrie 2003 ale Comisiei Europene releva realizarea principalelor obiective stabilite prin Planul de actiune, respectiv : (i) armonizarea in mare parte a legislatiei cu principiile de la Basel, (ii) focalizarea atentiei autoritatii de supraveghere pe analiza riscurilor din activitatea bancara, precum si asupra modului de administrare si gestionare a bancilor, respectiv organizarii si functionarii sistemului lor de control intern. O contributie importanta la intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de supraveghere au avut-o derularea programelor cu finantare Phare pentru achizitionarea unei noi aplicatii soft necesara dezvoltarii actualului sistem de monitorizare on si off site a riscurilor bancare si furnizarea de asistenta tehnica in vederea perfectionarii cadrului de supraveghere prudentiala existent. In perioada septembrie 2003 mai 2004, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), autoritatea administrativa autonoma de specialitate din Romania, a continuat sa actioneze pentru indeplinirea scopului principal al acesteia, si anume protejarea intereselor asiguratilor. In perioada de referinta, a fost adoptata Legea nr. 172/14.05.2004 (MO nr. 473/26.05.2004) privind modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, care in acest moment se afla pentru publicare, sub forma Legea nr. 172/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, care transpune prevederi ale directivelor UE in domeniu referitoare la: extinderea notiunii de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, atat pe teritoriul Romaniei cat si in afara lui, in vederea crearii cadrului necesar unificarii celor doua forme de asigurare (Directiva CEE 72/166, art 3); eliminarea restrictiei prin care persoanele fizice si juridice romane erau obligate sa incheie contractele de asigurare cu societati stabilite in Romania, cu exceptia cazurilor in care asigurarile solicitate nu se practicau pe piata interna (Directiva CEE 88/357, art. 7); clasele de asigurare privind asigurarile de credite si garantii si a asigurarilor de pierderi financiare (Directiva CEE 73/239 - Anexa -clasa XIV); introducerea unor prevederi prin care asiguratorii sa fie obligati sa puna la dispozitia asiguratilor minimum de informatii necesare inainte de incheierea contractului de asigurare (Directiva CEE 92/96, Art. 31, Anexa II, Directiva CEE 92/49, Art. 31, paragraful 1), scopul fiind protectia sporita a asiguratilor in raportul lor contractual cu asiguratorul.

Totodata, Legea nr. 172/2004 redefineste notiunile folosite de Legea nr. 136/1995, pentru a fi in concordanta cu Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor cu modificarille si completarile ulterioare, cu privire la coasigurare, reasigurare, retrocesiune, si realizeaza concordanta prezentei legi cu alte acte normative in vigoare, cum sunt OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica. 160

In acest moment, pe piata asigurarilor din Romania isi desfasoara activitatea un numar de 42 de societati de asigurare si 203 de brokeri de asigurare, iar numarul total al personalului care lucreaza in domeniul asigurarilor se ridica la 26.000. Societatile de asigurare sunt structurate dupa cum urmeaza: 5 societati asigurare viata; 15 societati asigurare non-viata; 22 societati compozite (care practica ambele clase de asigurari). Toate cele 42 societati de asigurare au in intregime capital social privat, acesta fiind estimat la 5.009,62 mld. lei, din care apoximativ 2.944,36 mld. lei, reprezinta investitiile straine. Primele 10 societati de asigurare detin aproape 70% din capitalul social, si aproximativ 64% din capitalul strain investit. In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei are in structura actionariatului Statul Roman, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul capital social privat. In anul 2003, CSA a efectuat un numar de 44 controale (25 societati de asigurare si 19 brokeri de asigurare) in urma carora s-au aplicat 40 de sanctiuni. Sanctiunile au urmarit in principal redresarea financiara pentru 2 societati, interzicerea temporara a exercitarii activitatii de pentru o societate de asigurare si un broker, limitarea operatiunilor pentru 3 societati, retragerea autorizatiei de functionare (5 societati si un broker), amenzi pentru 13 societati si 5 brokeri, avertisment pentru 5 societati si 6 brokeri. In perioada ianuarie-mai 2004, CSA a efectuat un numar de 23 controale ( 6 societati de asigurare si 17 brokeri de asigurare), in urma carora s-au aplicat 23 de sanctiuni, printre care interzicerea/suspendarea temporara a exercitarii activitatii pentru 2 societati de asigurare si 4 brokeri de asigurare, retragerea autorizatiei (2 brokeri), amenzi pentru 2 societati si 12 brokeri, avertisment pentru 2 societati si 2 brokeri. Din datele preliminare obtinute in baza raportarilor realizate de societatile de asigurare, in 2003 precum si in prima parte a anului 2004, piata asigurarilor a continuat sa evolueze pe un trend crescator. Astfel, se estimeaza ca volumul primelor brute incasate de societatile de asigurare autorizate sa functioneze in 2003 este de 24.526 mld. lei, cu 24,7% mai mult decat in 2002, in termeni reali. Aproximativ 76,4% din volumul primelor brute reprezinta sumele incasate din activitatea de asigurari generale. Gradul de penetrare (raportul dintre volumul primelor brute incasate din asigurari directe si Produsul Intern Brut) a crescut pana la 1,3% in 2003 fata de 1,09% in anul anterior, cresterea fiind de aproximativ 19%. In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, la sfarsitul anului 2003, volumul primelor brute incasate de cele 15 societati de asigurare autorizate sa practice acest tip de asigurare a fost de 3.870,89 mld. lei, cu o crestere nominala de 47,89%% fata de 2002. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 1.932,65 mld. lei, cu 79,29% mai mult decat in 2002. La sfarsitul primului trimestru al anului 2004, volumul primelor brute incasate a fost de 3.302,28 mld. lei, iar daunele platite s-au cifrat la 716,54 mld. lei. CSA gestioneaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 172/2004 si a Normelor nr. 3/2002 Fondul de Protejare a Asiguratilor, care la data de 31 decembrie 2003 avea un sold disponibil de 1.045,5 mld. lei, iar la 30 aprilie 2004 era de 1.213,88 mld. lei. In calitate de membra a IAIS, CSA a participat la a X-a Conferinta Anuala desfasurata in luna octombrie 2003, precum si la adunarile trimestriale si regionale organizate pe subcomitete, unde a intervenit dinamic asupra documentelor emise pe diferite segmente de activitati. Incepand cu luna mai 2004, trei reprezentanti ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt membrii in 10 subcomitete ale IAIS. In primele luni ale anului 2004, CSA a intensificat contactele cu autoritatile de supraveghere similare din alte tari sau State Membre ale UE, in scopul incheierii unor acorduri de colaborare si schimburi de informatii. 161

Acestea s-au concretizat prin semnarea in cursul lunii aprilie 2004 a unui acord cu Autoritatea de Supraveghere Financiara din Bulgaria, si cu finalizarea negocierilor cu Autoritatea Federala de Supraveghere Financiara din Germania, urmand ca un acord similar sa fie semnat in cel mai scurt timp. In anul 2003, CSA a fost beneficiara unei asistente tehnice de tip Grant pentru indeplinirea conditionalitatii din matricea programului PSAL II, si anume Cresterea capacitatii de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Aceasta asistenta s-a concretizat printr-un contract care a realizat arhitectura bazei de date pentru RCA. Contractul s-a finalizat in luna decembrie 2003, oferind elemente importante pentru cele doua componente ale programului Phare 2002. Trendul pozitiv inregistrat in anul 2003 de catre Bursa de Valori Bucuresti s-a mentinut si in primele luni ale anului 2004. Nivelurile maxime istorice inregistrate de indicii BVB in perioada septembrie 2003 aprilie 2004, reliefeaza cresterea inregistrata in activitatea bursiera, astfel: indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide 10 titluri listate la Cota Bursei, se situa la data de 30 aprilie 2004 cu +45,28% (+34,03 % in EUR) peste valoarea inregistrata la data de 01 septembrie 2003. Maximul istoric a fost atins in data de 01 aprilie 2004 - 3.032,12 puncte; indicele BET-C a inregistrat o crestere cu 50,05% (38,43% in EUR). Indicele BET-C reflecta evolutia preturilor tuturor actiunilor cotate, exclusiv SIF-uri. Maximul istoric a fost de 1995,24 puncte si a fost atins in data de 23 aprilie 2004; indicele BET-FI care urmareste evolutia preturilor de tranzactionare a actiunilor celor cinci societati de investitii financiare cotate a inregistrat o crestere cu 80,87% (66,86 in EUR). Maximul istoric a fost de 11.477,7 puncte si a fost atins in data de 30 aprilie 2004;

Aceste cresteri ale indicilor bursieri au avut loc pe fundalul intensificarii activitatii de tranzactionare, valoarea totala a tranzactiilor incheiate, in perioada analizata, la Bursa de Valori Bucuresti fiind de 246,7 milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere de 13,83% fata de perioada similara precedenta. Tendintele pozitive ale pietei s-au regasit si in cresterea cu peste 61% a capitalizarii bursiere, exprimata in euro, care se situa la finele perioadei analizate la nivelul de 4,332 miliarde euro comparativ cu 2,619 miliarde euro la sfarsitul lunii aprilie 2003. Pentru perioada analizata, valoarea totala a capitalizarii bursiere (BVB si BER) reprezinta 12,22% din PIB-ul pe anul 2003, in crestere cu 2,22% fata de anul precedent. Anul 2003 a marcat o consolidare a sectorului obligatar al cotei BVB. Astfel, in perioada analizata s-au desfasurat 10 emisiuni de obligatiuni municipale: 2 in luna octombrie 2003 (orasele Timisoara si Oradea), 1 in luna noiembrie 2003 (orasul Bistrita), 2 in luna ianuarie 2004 (orasele Alba Iulia si Arad), 2 in februarie 2004 (orasele Campulung Muscel si Deva), 1 in luna martie (orasul Lugoj) si 2 in luna aprile 2004 (orasele Slobozia si Giurgiu). Anul 2003 a insemnat pentru piata RASDAQ transformarea in societate pe actiuni, promovarea unor regulamente si proceduri adecvate noului statut, avand in vedere fuziunea cu Bursa de Valori Bucuresti, precum si continuarea restructurarii care a inceput in anul 2002. Printre actiunile intreprinse in cadrul restructurarii, s-a numarat si identificarea celor mai atractive societatii, care au fost repartizate pe categorii de excelenta (categoria I si categoria II), stabilindu-se cu acestea relatii pe baza contractuala. Promovarea unor emitenti pe categorii de excelenta urmareste ca activitatea acestora sa devina transparenta pentru investitori si, in acelasi timp, sa fie un pas spre fuziunea cu B.V.B. 162

O parte din societatile selectate pentru categoriile de excelenta nu au confirmat asteptarile si au fost retrogradate la categoria de baza. In perioada 1 septembrie 2003 30 aprilie 2004, ca urmare a cresterii preturilor actiunilor tranzactionate pe BER, indicii BER au inregistrat la randul lor cresteri spectaculoase: RAQ-I + 81,7%, RAQ-II + 36%, RASDAQ-C + 18,5%. Valoarea tranzactiilor in perioada analizata s-a ridicat la valoarea de 100 milioane euro, din care 54% au reprezentat-o ofertele publice (in special cele de delistare). Prezenta APAPS a fost ceva mai sustinuta decat perioadele anterioare, insa a reprezentat un procent de doar 1% din activitatea BER. Valoarea capitalizarii bursiere pentru perioada analizata se ridica la 6,152 mld. euro. In ceea ce priveste numarul de emitenti listati, acesta si-a continuat tendinta descendenta. Pe de o parte au continuat suspendarile si delistarile emitentilor in situatie de faliment, in stare de litigiu, cu o capitalizare mica sau cu o structura de actionariat incompatibila cu statutul de societate deschisa. La data de 12 mai 2004, din 4287 emitenti admisi pe piata, mai mult de jumatate (2160) erau suspendati preponderent pentru motivele prezentate anterior, in vederea delistarii. In perioada analizata, au fost delistate 310 societati care nu mai indeplineau conditiile minime de a fi prezente pe o piata reglementata, au fost listate 7 noi societati si s-au derulat 127 oferte publice de preluare. Strategia care vizeaza consolidarea celor doua piete, BER si BVB, a condus la orientarea principalelor activitati in scopul atingerii acestui obiectiv. Aceste activitati sau intensificat incepand din anul 2004, cu prioritate pe linia realizarii fuziunii le nivel tehnic. Odata cu aprobarea noii legi a pietei de capital, procesul de consolidare va demara si sub celelalte aspecte.

Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana
A. Existenta unui volum suficient, la un cost adecvat, de capital uman si material, inclusiv infrastructura (educatie, cercetare-dezvoltare, aprovizionare cu energie, transporturi, telecomunicatii, etc.) Avand in vedere ca performantele economiei romanesti si capacitatea sa de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE sunt direct conditionate de calitatea factorului uman si de adaptarea structurala a fortei de munca, un loc important in cadrul masurilor prevazute in programul de guvernare il au actiunile ce vizeaza cresterea nivelului de instruire a fortei de munca, concomitent cu recalificarea si reorientarea acesteia in functie de cererea existenta si previzibila pe piata muncii. Pentru atingerea acestor obiective s-au alocat fonduri bugetare suplimentare pentru invatamant, respective 3,1% din PIB in semestrul I 2003. Este de precizat ca, din acest punct de vedere, economia romaneasca are o capabilitate crescuta de a face fata competitivitatii pe piata interna si externa. Nivelul de instruire a fortei de munca este ridicat in anul 2003 conform anchetei AMIGO, peste jumatate (55,2%) din persoanele ocupate erau absolvente ale invatamantului liceal si profesional, in crestere fata de anul 2002 (54,5%). O scadere usoara s-a inregistrat in ceea ce priveste numarul de persoane ocupate cu studii gimnaziale sau mai putin de acest nivel (de la 30,3% la 30,1%). Totodata, au fost intensificate preocuparile pentru recalificarea si perfectionarea profesionala a fortei de munca. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a continuat derularea programelor de pregatire profesionala, in cursurile incepute in anul 2003 fiind cuprinse 119 mii persoane.

163

Semnificativ pentru utilitatea acestor cursuri este faptul ca, din numarul total al absolventilor (83 mii persoane), 22 mii au fost someri, iar din acestia 15 mii au gasit ulterior un loc de munca si au fost incadrati. Pentru a mari impactul si eficienta activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare asupra competitivitatii economice, politicile specifice domeniului promoveaza in mod special orientarea acestora in urmatoarele directii: relansarea sectoarelor industriale traditionale prin modernizare tehnologica: alinierea produselor, tehnologiilor si serviciilor oferite de agentii economici la cerintele de calitate si competitivitate specifice pe piata europeana si internationala, inclusiv introducerea tehnologiilor noi in sectoarele traditionale; dezvoltarea domeniilor de inalta tehnologie: formarea si dezvoltarea surselor interne de competenta stiintifica si expertiza tehnica in aceste domenii; atragerea agentilor economici cu potential deosebit in domeniile respective;

stimularea si accelerarea activitatilor de transfer tehnologic.

Instrumentul principal de realizare a acestor politici este Planul National pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEDC). Programele din Planul National promoveaza proiectele de cercetare in colaborare, bazate pe parteneriatul cercetare-industrie si care sunt orientate catre imbunatatirea si inovarea produselor si tehnologiilor. Un program special pentru dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare INFRATEH, a fost aprobat prin HG nr. 128/05.02.2004 (MO nr. 162/25.02.2004). Programul este coordonat de MEC si va sustine crearea si dezvoltarea entitatilor si serviciilor din infrastructura specifica, in special la nivel regional, inclusiv: centre de informare si asistenta tehncia, centre de transfer tehnologic, incubatoare, parcuri S/T, etc. Mentionam 14 initiative locale ale institutelor CD, universitatilor, administratiei publice, care au fost declansate pentru a crea parcuri in zonele respective (in aproape toate marile orase: Cluj, Timisoara, Constanta, Bucuresti, Brasov, Craiova, Pitesti, Galati, Braila). Prin HG nr. 1424/04.12.2003 (MO nr. 905/18.12.2003) a fost adoptata Strategia nationala in domeniul proprietatii intelectuale, elaborata in baza Acordului Cadru de Cooperare intre MEC si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) si a Programului de colaborare intre Guvernul Romaniei si OMPI. Mentionam tendinta pozitiva a contributiei intreprinderilor la cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare, astfel: la nivelul anului 2003 se estimeaza un nivel al cheltuielilor totale de cca. 0,4% din PIB, din care cca. 0,2% din PIB sunt cheltuieli ale agentilor economici; la nivelul anului 2004 se estimeaza un nivel al cheltuielilor totale de cca. 0,42% din PIB, din care cca. 0,21% din PIB sunt cheltuieli ale agentilor economici. Aceasta tendinta pozitiva este sustinuta de o mai buna participare a intreprinderilor la: programele din Planul national pentru Cercetare-dezvoltare si inovare, coordonat de MEC; la Programul Cadru CDT al UE si la alte programe internationale (ex: Eureka, NATO etc.).

164

Reinnoirea si cresterea capitalului fix a fost determinta de inregistrarea unor rate de crestere semnificative ale formarii brute de capital fix atat in semestrul II 2003 (aproape 10%), cat si in primul trimestru 2004 (7,3%). Finantarea de la buget a investitiilor a crescut de la 3,2% din PIB in 2002 la 3,5% in 2003. Investitiile realizate in sectorul privat au avut o crestere puternica, respectiv de 11,2% in 2003, fiind orientate in special spre achizitionarea de utilaje si mijloace de transport. Investitiile straine directe au crescut in anul 2003 cu aproape 38%, reprezentand 2,8% din produsul intern brut. Calitatea infrastructurii este scazuta, dar in unele sectoare s-a inregistrat un progres semnificativ, indeosebi in repunerea in stare de functionarea a retelei de irigatii si dezvoltarea infrastructurii de comunicatii. Guvernul Romniei aloc fonduri cu prioritate pentru modernizarea sistemului de transport feroviar, n concordan cu politica statelor membre n domeniu, ceea ce va conduce pe termen mediu la reducerea costurilor de exploatare. Pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe coridoarele europene care traverseaz Romnia, prin alocaii directe din buget, prin plata ratelor scadente la mprumuturi i prin trageri din mprumuturi internaionale rambursabile sau din finanri nerambursabile, n anul 2003 statul a contribuit la modernizarea infrastructurii feroviare cu o sum de circa 100 milioane euro. S-a dat n exploatare pentru circulaia cu viteza de 160 km/h seciunea de cale ferat Bucureti Cmpina, parte a Coridorului IV Pan European iar modernizarea infrastructurii feroviare de-a lungul Coridoarelor IV i IX se desfoar n continuare conform programelor de adoptate. Tot n acest context, se nscriu i programele de modernizare a parcului de material rulant. S-au achiziionat 34 de rame automotor diesel electrice dintr-un contract de 120 de rame pentru transportul de cltori i s-a semnat un protocol privind preluarea asamblrii i a fabricrii unor elemente pentru acestea de ctre industria feroviar romneasc, ncepnd din acest an. CFR Marf a finalizat prin eforturi proprii programul pentru modernizarea a peste 1800 de vagoane de marf i 64 locomotive, prin emiterea de Eurobonduri. Referitor la infrastructura rutiera este de mentionat ca la inceputul lunii iunie a fost dat in folosinta primul tronson, in lungime de 56 Km (Bucuresti-Lehliu), al autostrazii Bucuresti-Constanta. Astfel lungimea autostrazilor a crescut cu 44,1%. Semnificativ pentru inscrierea Romaniei pe traiectoria dezvoltarii informationale este faptul ca din anul 2002 numarul abonatilor la telefonia mobila devanseaza numarul abonatilor la telefonia fixa. Daca in anul 2000 numarul abonatilor la telefonia mobila, (2,8 milioane) era inferior numarului de abonati la telefonie fixa (3,9 milioane), in anul 2003 era mai mare cu 2,6 milioane (6,9 milioane fata de 4,3 milioane). In prezent, sunt in functiune 473 statii de radiodifuziune, din care doua treimi private si 299 statii de televiziune. Semnificativa este cresterea numarului de abonati la cablu TV, ca forma moderna de receptionare a posturilor de televiziune, respectiv de la 2,7 milioane in anul 2001 la 3,3 milioane in 2002 si 3,8 milioane in 2003. In cadrul actiunilor privind reabilitatea sistemelor de irigatii sunt de remarcat cele privind punerea in functiune a 1386 statii de pompare, achizitionarea de echipamente de irigat, organizarea activitatii utilizatorilor prin stimularea infiintarii asociatiilor. Ca urmare, in anul 2003 gradul de utilizare a suprafetelor pentru irigat a ajuns la 18,4% fata de 15,8% in 2002 si 10,6% in 2001, cu efecte directe in reducerea dependentei productiei agricole de conditiile climaterice. B. Ponderea in economie a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) 165

La sfarsitul anului 2002, erau inregistrate la REGIS peste 800.000 de societati comerciale, din numarul total al unitatilor inregistrate, 30% fiind persoane fizice autorizate, iar 20% fiind asociatii familiale. La finele anului 2002, numarul societatilor active era de 345.000, din care 343.000 reprezinta IMM, 99% din acestea fiind private. Intreprinderile cu capital de stat sau cu capital mixt sunt sub doua mii, respectiv 758 de micro-intreprinderi, 555 de intreprinderi mici si 565 intreprinderi mijlocii. Dintre toate IMM, micro-intreprinderile raman categoria cea mai numeroasa, reprezentand 88.2% din total. Existenta unui mare numar de firme inactive inregistrate la Registrul Comertului afecteaza corectitudinea datelor inscrise in acesta si analize comparative bazate pe cronologie si pe valorile inregistrate. In ceea ce priveste repartitia IMM pe ramuri de activitate, principala schimbare a constat in cresterea numarului de IMM cu capital privat din domeniul industriei, a caror pondere a sporit de la 12,7% in 2001, la 19,1% in 2002, in timp ce numarul firmelor de comert a continuat sa scada, ponderea acestora diminuandu-se de la 60,2% in 2001, la 53,2% in 2002. Cu toate acestea, numarul cel mai mare de IMM active functioneaza in activitatea de comert, urmate de cele din industrie, si din alte servicii. Implicarea unui numar din ce in ce mai mare de IMM in activitatea productiva arata ca sectorul IMM, pe ansamblu, a ajuns intr-o noua faza de dezvoltare, dat fiind faptul ca intreprinderile din industrie sunt mai mari si concepute sa functioneze o perioada mai indelungata decat IMM din sectorul serviciilor. Proportia IMM implicate in activitati de servicii a crescut de la 15,9% in 2000, la 16,7% in anul 2002. Si in sectorul transporturilor opereaza intreprinzatorii mici si mijlocii, numarul acestora sporind in perioada de referinta de la 3,3% la 4,7%. Numarul IMM, pe ramuri de activitate, demonstreaza modificarile de substanta in dinamica diverselor sectoare. Principala crestere s-a inregistrat in industrie (61,9% in 2002, fata de 2000), si constructii (61,6%). Cresterea cea mai redusa s-a inregistrat in sectorul serviciilor, adica sub 10% fata de 2000. Numarul firmelor cu activitate de comert a scazut, indiferent de marimea acestora, in timp ce in alte sectoare ale economiei, numarul firmelor mici si mijlocii active inregistrate a crescut mai repede decat cel al micro-intreprinderilor. Sectorul privat al economiei contribuie cu 75% din valoarea adaugata bruta, iar contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta (VAB) in 2002 a fost de 56%; firmele mici si microintreprinderile au detinut 31% din aceasta cifra, iar firmele mijlocii 25%. Constanta cu care au contribuit IMM la crearea valorii adaugate brute se datoreaza, in exclusivitate, firmelor mici, constatandu-se ca cele mijlocii au inregistrat un usor declin; pe ansamblu, insa, contributia IMM la formarea PIB a inregistrat variatii neglijabile. Ponderea personalului angajat in IMM din industrie si servicii, fata de totalul angajatilor din aceste sectoare, reprezinta 51% in 2002. Personalul angajat de IMM din domeniul productiei industriale a ajuns la 41%, iar in constructii la 63%. Aceste date furnizate de INS completeaza informatia referitoare la contributia IMM la formarea PIB si subliniaza importanta crescanda a IMM din sectoarele de productie si constructii. La finele anului 2002, 1.942.956 de persoane lucrau in IMM-urile private. Circa 37% din acestia erau cuprinsi in industrie, 11% in constructii, numai 4% in agricultura, iar restul de 48% in sectorul serviciilor. In sectoarele productive ale economiei, proportia personalului angajat in IMM-uri fata de numarul total de salariati, evidentiaza tendinta de crestere in industrie si constructii, in timp ce numarul celor care lucreaza in servicii si comert a scazut simtitor. Numarul persoanelor angajate in IMM-uri a crescut atat in 2001 cat si in 2002 (+1,3% si +4,6%) , in timp ce numarul celor angajati in intreprinderi mari a scazut (-6% in 2001 si 2% in 2002). 166

In sectoarele industriale, cifrele arata o consolidare a IMM-urilor care desfasoara activitati de productie industriala si de constructii, dar si declinul micro-intreprinderilor din domeniul serviciilor (comertului). Analiza regionala releva faptul ca forta de munca ocupata in IMM-uri se concentreaza in regiunea Bucuresti Ilfov, precum si in regiunea Nord-Vest si regiunea Vest. Astfel, regiunea Bucuresti Ilfov are cu 69% mai multa forta de munca ocupata in IMM-uri decat media pe tara. Cea mai mare crestere a numarului de IMM la 1000 de locuitori a fost de 13,7%, inregistrata in regiunea Vest, valoare aproape dubla fata de media pe tara, de 6,5%. De asemenea, regiunea Nord-Est are un ritm de crestere mai mare decat media pe tara, in timp ce la polul opus, regiunea Sud-Vest Oltenia este singura regiune care, in 2002 a avut acelasi numar de IMM la 1000 de locuitori ca in 2000. Regiunea Bucuresti Ilfov detine numarul cel mai mare de IMM la 1000 de locuitori. Per total, se apreciaza ca dinamica sectorului IMM, sub aspectul numarului de firme, evolueaza catre o repartitie mai echilibrata in teritoriu. Situatiile statistice inregistrate in anul 2002 evidentiaza urmatoarele: Profiturile realizate in 2002 pe sectoare de activitate si pe categorii de marime arata, ca sectorul capabil sa genereze profituri mai mari raportate la valoarea cifrei de afaceri, este sectorul constructiilor, urmat de industrie, in timp ce serviciile raman mult in urma. Sectorul comert care cuprinde un mare numar de intreprinderi si o buna parte a fortei de munca are o marja de profit scazuta. Profit si pierderi la 1000 de lei cifra de afaceri in IMM-urile private active, pe sectoare de activitate Sectorul economic 2000 Industrie Agricultura Constructii Servicii, din care: Comert Turism Transporturi Alte Servicii Total 83 63 101 50 39 72 62 125 60 Profituri 2001 92 90 109 58 43 87 73 150 69 2002 78 64 88 59 41 68 77 172 65 2000 50 111 39 30 20 50 53 96 36 Pierderi 2001 50 100 34 26 17 58 49 74 33 2002 52 141 26 29 19 79 59 74 37

Sursa: Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti datele pe 2000 si 2001 si INS pe anul 2002

Cele mai mari pofituri brute obtinute de IMM-urile cu capital privat, active economic sau realizat in sectorul serviciilor, la categoria micro-intreprinderi (75% din totalul profiturilor), in timp ce in industrie contributia la formarea profitului brut creste proportional cu categoria de marime, ajungand ca intreprinderile mijlocii sa contribuie cu 54% la profitul brut total. Productivitatea, a crescut constant, in termeni reali, atat pe ansamblul IMM-urilor, cat si pe fiecare sector in parte. Cifra de afaceri pe salariat, in IMM-urile active, dupa forma de proprietate, in milioane de lei, in preturi comparabile 167

Forma de proprietate Sectorul privat Sectorul de stat Total

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

2000 581,5 258,5 560,1

2001 608,4 261,7 589,6

2002 613,2 493,2 609,1

Cea mai importanta crestere a activitatii, pe sectoare, in 2002 fata de 2000 s-a inregistrat in sectorul serviciilor (29,7%), urmat de comert (21,8%), in timp ce industria a avut o dinamica usor negativa (- 3,0%). Analiza productivitatii pe regiuni arata ca firmele din regiunea Bucuresti - Ilfov se plaseaza foarte bine, ele contribuind cu cel mai mare nivel de productivitate in toti anii analizati. In schimb, ca dinamica, aceasta regiune a inregistrat, o evolutie usor negativa, in comparatie cu celelalte sapte regiuni. In ceea ce priveste celelalte sapte regiuni, nu se observa diferente majore. Diferenta medie intre regiuni s-a micsorat in ultimii trei ani, dovedind o convergenta teritoriala, din punctul de vedere al indicatorilor de productivitate.

Cifra de afaceri pe salariat in IMM-urile active private, pe regiuni de dezvoltare, in milioane lei, in preturi comparabile Regiunile de dezvoltare Nord-est Sud-est Sud Muntenia Sud-vest Oltenia Vest Nord-vest Centru Bucuresti - Ilfov Sectorul IMM-urilor
Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

2000 461,7 534,1 526,0 456,9 487,9 498,9 493,2 952,4 581,5

2001 488,7 556,3 559,8 499,6 528,1 541,0 513,3 948,1 608,4

2002 522,7 544,7 558,0 553,7 537,2 572,7 529,6 896,0 613,2

Procesul de modernizare in IMM-urile romanesti este inca slab. In 2000-2002, numai 9,2% din firmele mici si 20,3% din cele mijlocii au avut preocupari pentru inovare, fata de 48,3% din categoria firmelor mari. Cheltuielile cu activitatea de modernizare s-au ridicat in perioada 2000 - 2002 la circa 4 miliarde de lei in productia industriala si la circa 3 miliarde lei in sectorul serviciilor. Celelalte sectoare au inregistrat cifre modeste.

168

Cea mai mare parte din cheltuielile de modernizare sunt alocate achizitionarii de echipamente (73,5% in IMM-uri, 73,5% in productia industriala, si 86,1% in sectorul energetic), in timp ce pentru alte categorii de activitati inovatoare, cum ar fi cercetarea si inovatia, in cadrul intreprinderii sau in afara ei, se aloca doar 9,5% in unitatile de productie industriala si 5,7% in sectorul energetic, si mai putin (sub 3%) pentru achizitia tehnologiilor de ultima ora. Valoarea achizitiilor de echipamente se ridica la 3.801 miliarde lei si se refera la introducerea tehnologiei informatiei si comunicatiilor; aceasta va fi in masura sa contribuie la sporirea productivitatii in IMM-urile romanesti. C. Accesul cat mai extins la finantare al intreprinderilor; restructurarea, inovarea si efectuarea de investitii in vederea sporirii eficientei In perioada 1 septembrie 2003 31 martie 2004, valoarea investitiilor straine directe, conform datelor BNR, a fost de 1021 mil. USD (851 mil. euro). Ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, conform datelor ARIS, in perioada 30 septembrie 2003 aprilie 2004 s-au inregistrat un numar de 55 proiecte de investitii cu o valoare totala angajata de 505 milioane USD. Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: telecomunicatiile, serviciile, industria energetica, industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria lemnului si hartiei. In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990 martie 2004 a fost de 11,3 miliarde USD ( 9,4 mld. Euro), pragul de 10 miliarde de USD fiind atins in luna octombrie 2003. Deschiderea pietei de comunicatii a determinat si o crestere substantiala a investitiilor in infrastructura, Romtelecom, cel mai important actor de pe piata telefoniei fixe are un plan de afaceri care prevede pentru anul 2004 cheltuieli de capital pentru proiecte de infrastructura si sisteme asociate de aproximativ 150 milioane Euro. In acest sens, in perioada septembrie 2003 - iunie 2004 au fost aprobate de Consiliul de Administratie si Adunarea Generala a Actionarilor proiecte de infrastructura care urmeaza sa fie finalizate in cursul anului 2004, in valoare de peste 100 mil Euro si care sunt in curs de desfasurare. De asemenea s-au finalizat proiecte de infrastructura aferente anului 2003 in valoare de peste 20 milioane Euro. Conform datelor ONRC, in perioada septembrie 2003 - aprilie 2004 s-au infiintat 3.821 societati cu participare straina la capital, cu un capital social subscris in valoare de 278.322 mil. Euro, constatandu-se o crestere cu 85% a capitalului acestora. Clasamentul pe tari privind capitalul social subscris la societati cu participare straina , se prezinta astfel: Olanda - 1803 societati cu un capital social subscris de 1.555.325 mil. Euro, Franta - 3258 de societati cu un capital social subscris de 1.088.256 mil. Euro, Germania - 11.198 de societati comerciale si un total al capitalului social subscris de 734.423 mil. Euro; S.U.A. cu 3898 societati comerciale si cu nu capital social subscris de 671.686 mil. Euro.

Daca la 30 septembrie 2003 ponderea societatilor cu participare straina la capitalul social era in industrie 18,5%, la 31 martie 2004 a ajuns la 36,6%, in constructii de la 3,2% la 21% iar in agricultura crescand de la 4% la 6%. D. Impactul politicilor guvernamentale si al legislatiei asupra competitivitatii, prin intermediul politicii comerciale, de concurenta, de ajutoare de stat, de sprijinire a IMM-urilor etc 169

Unul dintre obiectivele majore ale restructurrii economiei l reprezint ntrirea mediului de afaceri, n principal prin asigurarea unui cadru legislativ, economic i financiar adecvat avnd la baz dezvoltarea politicii concurenei, reducerea activitilor cu caracter de monopol i asigurarea unor condiii egale de acces i prezen pe pia pentru toi agenii economici. Pentru obinerea statutului de economie de pia funcional, autoritatea de concuren joaca un rol important prin contribuia la elaborarea principiilor reformei economice (legislaia n domeniul concurenei i ajutorului de stat) i prin aciunile orientate n direcia protejrii pieelor fa de ncercrile de restricionare sau eliminare a concurenei. In acest sens, a fost modificata legislatia primara in domeniul concurentei si ajutorului de stat si au fost revizuite si adoptate in consecinta 33 de regualamente si instructiuni care constituie legislatia secundara. Astfel, a fost adoptata Legea nr. 603/22.12.2003 (MO nr. 930/23.12.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat. Adoptarea acestei legi a fost determinata de necesitatea transpunerii integrale a acquis-ului comunitar in acest domeniu, de necesitatea indeplinirii atributiilor privind raportarea, inventarierea si monitorizarea ajutoarelor de stat de catre autoritatea administrativa autonoma in domeniul concurentei, precum si de necesitatea reglementarii unor aspecte care au survenit in activitatea de aplicare a legii. Avizele emise de Consiliul Concurentei, pentru proiectele de acte normative incidente domeniului concurentei, sunt obligatorii si nu consultative, aa cum era prevzut n legea anterioara. Astfel, se asigur prevalena legislaiei din domeniul concurenei n faa oricrei legislaii care conine prevederi anticoncureniale. Totodata, in perioada de raportare, Consiliul Concurentei a emis 78 decizii in domeniul ajutorului de stat, a caror tipologie este prezentata in continuare: in functie de forma ajutoarelor autorizate (52 decizii autorizare, din care: 31 alocari specifice de ajutor, 6 scheme noi, 2 modificare de schema, 13 ajutoare individuale); in functie de tipul deciziilor (78 decizii, din care: 44 de autorizare, 8 de autorizare conditionata, 23 masuri ce nu constituie ajutor de stat, 2 de interzicere, 1 decizie prin care se certifica cuantumul masurilor de sprijin de care a beneficiat SC SIDERCA SA Calarasi in perioada 1993-1999); in functie de obiectivul acordarii ajutorului (52 decizii de autorizare, din care: dezvoltare regionala 29, restructurare 14, completarea subventiei la preturile reglementate - 2, cercetare-dezvoltare 3, industria carboniera - 1 dezvoltare regionala si protectia mediului 3).

Masurile de implementare efectiva a legislatiei in domeniul ajutorului de stat se refera in principal la: adoptarea a doua decizii privind interzicerea acordarii unor ajutoare de stat; finalizarea inventarului ajutoarelor de stat din siderurgie in perioada 1993-2002, ca urmare a evaluarii a 34 de masuri de ajutor de stat acordate in sectorul siderurgic; adoptarea a 5 cinci decizii de autorizare a ajutoarelor de stat care se vor acorda companiilor siderurgice in perioada 2003-2010, pentru restructurarea sectorului siderurgic. Ajutoarele de stat autorizate indeplinesc criteriile prevazute in Protocolul 2 al Acordului European, respectiv planurile de restructurare notificate conduc la viabilizarea firmelor in dificultate, ajutorul de stat este limitat la minimul necesar pentru restaurarea viabilitatii, iar planurile de restructurare implica rationalizarea globala si reducerea capacitatilor de productie din Romania. Consiliul Concurentei monitorizeaza atent respectarea deciziilor de autorizare a ajutoarelor de stat pentru firmele ce-si desfasoara activitatea in sectorul siderurgic, neindeplinirea conditiilor atragand stoparea sau recuperarea ajutoarelor, in conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare; 170

actualizarea planurilor de viabilitate a companiilor siderurgice si a Strategiei de restructurare a siderurgiei romanesti, in urma actiunii de evaluare si pe baza evolutiei sectorului in perioada 2002-2003. Consultantul Roland Berger, desemnat pentru realizarea unei evaluari neutre a stadiului si perspectivei siderurgiei romanesti si a planurilor de viabilitate ale companiilor, a prezentat raportul final in luna decembrie 2003, acesta fiind agreat de MEC. In urma acestei actiuni de evaluare si pe baza evolutiei sectorului in perioada 2002 - 2003, planurile de viabilitate a companiilor siderurgice si Strategia de restructurare a siderurgiei romanesti au fost actualizate. Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 2004-2010, actualizata conform elementelor de mai sus, a fost aprobata prin HG nr. 655/29.04.2004 (MO nr. 425/12.05.2004) i a fost transmisa Comisiei Europene pentru evaluare la inceputul lunii mai; autorizarea de catre Consiliul Concurentei a ajutorului de stat pentru SC Automobile Dacia SA, in conformitate cu prevederile Regulamentului Multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii; supravegherea ajutoarelor de stat in anul 2003, cu accent deosebit pe actele normative cuprinzand masuri de ajutor de stat de natura fiscala, dupa cum urmeaza: monitorizarea agentilor economici care isi desfasoara activitatea in zonele defavorizate, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport; evaluarea ajutoarelor de stat acordate agentilor economici ce isi desfasoara activitatea in zonele libere, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport; monitorizarea ajutoarelor de stat acordate in temeiul Legii nr. 332/2001 privind regimul investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport; monitorizarea agentilor economici care au primit ajutoare de stat in baza OUG 40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport.

In baza noilor atributii prevazute de lege, s-a incheiat activitatea de evaluare a masurilor de ajutor de stat care au facut obiectul celor 135 decizii de autorizare emise de Consiliul Concurentei in perioada 2000-2002. Obiectivul acestei activitati l-a constituit reanalizarea ajutoarelor existente prin prisma legii privind ajutorul de stat si a legislatiei secundare recent adoptate. Din analiza efectuata asupra celor 135 de decizii de autorizare emise in perioada 2000 2002 au rezultat urmatoarele: 63%, respectiv 88 decizii privesc in egala proportie masuri de ajutor de stat anulate sau acordate, care nu mai produc efecte; 37%, respectiv 47 decizii privesc masuri de ajutor de stat care se acorda in prezent si care au fost compatibilizate.

In economiile aflate in tranzitie, in care piata de capital este in curs de formare si unde accesul la informatie este destul de inegal, nevoia de credite se dovedeste a fi una dintre cele mai acute.

171

Pentru o mai buna cunoastere a problematicilor legate de finantarea IMM, precum si pentru orientarea bancilor catre noi instrumente financiare, in octombrie 2003 a avut loc la Bucuresti, Masa rotunda a bancherilor si a IMM. Reuniunea a fost organizata sub egida DG Enterprise si a cuprins 5 sectiuni: privire de ansamblu asupra sectorului IMM si a masurilor de sprijin pentru acest sector, finantarea IMM, capitalul de risc, scheme de garantare pentru IMM si instrumente de finantare ale UE pentru IMM. La reuniune au participat reprezentantii celor trei fonduri de garantare, BERD, Banca Comerciala Romana, Banca Romaneasca, Asociatia Romana a Bancilor, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, IMM cu afaceri de succes care au utilizat capitaluri de risc. La reuniune au fost invitati din partea DG Enterprise 7 experti europeni care au prezentat experiente relevante in domeniul garantiilor mutuale, scheme de venture capital si scheme de microcreditare. Concluziile acestei reuniuni au stat la baza elaborarii directiei strategie Imbunatatirea accesului IMM la finantare. Derularea programelor finantate de la bugetul de stat a continuat, inregistrandu-se in anul 2003 fata de anul 2002, o crestere cu 40% a IMM participante in aceste programe. A fost capitalizat Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM, care la sfarsitul anului 2003 era de 390,9 miliarde lei (capitalizarea fondului pentru anul 2003 a fost de 196,9 mld lei. In anul 2004, pana la data de 24.05.2004 s-a acordat o transa in valoare de 97 de miliarde, valoarea capitalizata a fondului fiind 487,9 mld lei. A crescut cu 7 numarul de banci cu care FNGCIMM a incheiat conventii, numarul acestora ajungand pana in prezent la 24 (15 conventii de impartire a riscului si 9 conventii de garantare). Fondul lucreaza in teritoriu printr-un numar de 12 reprezentante. In perioada 01.08.2002-25.05.2004, s-au acordat un numar de 210 garantii in valoare de 515,09 mld lei, din acestea 117 erau destinate garantarii imprumuturilor pe termen lung in domeniile economice, cele vizate in principal fiind: industria textila, industria alimentara, prestarile de servicii, transporturi, constructii si prelucrarea lemnului. In perioada 01.01-25.05.2004 s-au acordat un numar de 28 de garantii in valoare de 67 mld. lei, pentru dezvoltarea afacerilor din industria alimentara, domeniul prestarii de servicii, industria prelucrarii lemnului si constructii. In scopul cresterii competitivitatii IMM au fost intreprinse urmatoarele: A fost initiat si se deruleaza programul de cresterea calitatii si alinierea la normele GMP si HAPPC in industria alimentara de catre ANIMMC si in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala; Au fost demarate de catre ANIMMC in colaborare cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, procedurile legislative pentru initierea a trei incubatoare tehnologice si de afaceri in judetele Alba, Brasov si Hunedoara; A continuat derularea programului de cresterea competitivitatii IMM initiat de MEC; A continuat participarea IMM-urilor in urmatoarele programe de cercetaredezvoltare: Relansin - Relansare economica prin cercetare si inovare, care include un subprogram special dedicat IMM-urilor; Invent - Stimularea aplicarii inventiilor; Calist - Calitate si standarde; Infras - Infrastructuri pentru evaluarea;

Corint - Cooperare si parteneriat international.

172

A fost aprobata legislatia specifica in domeniul infrastructuri pentru transfer tehnologic si inovare care sa ofere servicii imbunatatite de asistenta si informare S/T si economica si care include centre de transfer tehnologic, centre de asistenta si informare tehnologica, incubatoare, parcuri S/T, etc. Pachetul de reglementari ce asigura conditiile de dezvoltare a infrastructurii de inovare si transfer tehnologic a fost adoptat in majoritate in perioada 2003-2004; A fost creat cadrul pentru construirea sistemului proprietatii intelectuale prin aprobarea Strategiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale prin HG 1424/ 2003; A fost semnat de ANIMMC acordul de cooperare cu Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale pentru realizarea studiului IMM-urile si proprietatea intelectuala; In perioada 22 aprilie 13 mai a.c. au fost organizate 7 evenimente regionale in colaborare cu Agentiile de Dezvoltare Regionale privind impactul extinerii UE asupra IMM la care au participat peste 350 de IMM. La seminarii au fost abordate marcajul CE, standardizarea, sistemul calitatii si managementul calitatii si drepturile de proprietate intelectuala.

E. Gradul de integrare comerciala cu Uniunea Europeana Ponderea exporturilor si importurilor de bunuri si servicii in PIB a crescut, ajungand in anul 2003 la 36,2% si respectiv 44,1%, ceea ce releva majorarea gradului de deschidere catre exterior a economiei Romaniei. Exportul catre tarile UE s-a cifrat la 2926,2 MEURO in primele 3 luni ale anului 2004, in crestere cu 325,6 Meuro, respectiv cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului 2003. Aceasta tendinta s-a manifestat si in cazul importurilor din tarile UE in valoare totala de 2875,1 Meuro, care au crescut cu 335,4 Meuro, respectiv cu 13,2% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Analiza structurala a schimburilor derulate cu UE in primele 3 luni 2004 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2003 releva cresteri mai accentuate ale exporturilor si importurilor la unele sectiuni de produse cum sunt: cresterea exportului de masini si echipamente (+24,4%), mijloace de transport (+33,4%), materiale plastice si articole (+35,4%), produse textile (+9,4%), metale si articole din metal (+36,4%); cresterea importului de mijloace de transport (+36,3%), masini si echipamente (+24,0%), materiale plastice si articole (+19,1%), precum si metale si articole din metale (+27,0%).

In primele 3 luni ale anului 2004, se observa ca ponderea in total a exporturilor romanesti spre UE este de 67,6%. Principalii parteneri in derularea exporturilor in 2003 raman Italia cu 985,9 Meuro (22,8%), Germania cu 669,6 Meuro (15,5%), Franta cu 366,4 Meuro (8,5%) si Marea Britanie cu 293,7 Meuro (6,8%). De asemenea, in primele 3 luni ale anului 2004 se remarca o pondere a importurilor provenite din tarile UE de 53,8%. Principalii parteneri la import au fost: Italia cu 905,7 Meuro (17,0%), Germania cu 737,7 Meuro (13,8%), Federatia Rusa cu 426,5 Meuro (8,0%), Franta cu 376,4 Meuro (7,0%) si Marea Britanie cu 191,0 Meuro (3,6%). De remarcat ca circa 40% din valoarea importurilor din UE reprezinta materii prime, materiale sau componente ce sunt prelucrate/asamblate pe teritoriul Romaniei in regim de processing, produsele rezultate detinand circa 70% din exporturile tarii noastre spre UE. Aceasta demonstreaza un grad ridicat de integrare comerciala si din punctul de vedere al structurilor de productie din unele sectoare (confectii, incaltaminte, electronica, componente auto s.a.) cu cele din UE, precum si cresterea competitivitatii externe a produselor romanesti pe piata unica europeana. 173

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE

2.3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR
Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania UE din data de 2 iunie 2003. In perioada septembrie 2003 iunie 2004 preocuparile autoritatilor romane au vizat cu prioritate: indeplinirea in termen a angajamentelor asumate de Romania prin documentele de pozitie; urmarirea permanenta a evolutiei acquis-ului comunitar pentru preluarea acestuia in legislatia nationala; continuarea adoptarii standardelor europene ca standarde nationale; organizarea de mese rotunde/seminarii cu operatorii economici pentru facilitarea intelegerii cerintelor legislatiei nationale armonizate si aplicarea corecta a acesteia derularea actiunilor de control post market (in vederea aplicarii legislatiei nationale armonizate, conform practicii Uniunii Europene in materie).

Masuri orizontale si procedurale Standardizare

In perioada septembrie 2003 - mai 2004 evolutiile in domeniul standardizarii nationale au vizat consolidarea si dezvoltarea organismului national de standardizare si cresterea ritmului de preluare a standardelor europene in standardizarea romana. In aceasta perioada fondul de standarde europene adoptate a crescut la 12483, din care: CEN - 7510 (86,04%), CENELEC - 3729 (84,01), ETSI - 1244(54,06%). Procentul standardelor europene adoptate este de cca. 80,70%, standardele fiind preluate atat prin traducere - 5437 standarde (44%), cat si prin andorsare - 7046 standarde (56%).

Acreditare
Asociatia de Acreditare din Romania, RENAR, functioneaza ca Organism National de Acreditare unic in baza Legii nr. 245/29.04.2002 (MO nr. 313/13.05.2002) pentru aprobarea OG nr. 38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii. Legea nr. 245/2002 a fost amendata de OG nr. 3/8.01.2004 (MO nr. 48/20.01.2004). Principalele modificari aduse de acest act normativ au vizat : explicitarea obiectului de activitate al organismului de acreditare ; identificarea serviciilor oferite de organismul de acreditare pentru care se stabilesc si se incaseaza tarife ; mentionarea dimensiunilor marcii nationale de acreditare RENAR , astfel incat sa fie posibila reproducerea la scara a acesteia. 59 laboratoare de incercari; 1 laborator de etalonare; 7 organisme de certificare sisteme de management al calitatii; 2 organisme de certificare al sistemelor de management HACCP; 2 organisme de certificare sisteme de management de mediu; 2 organisme de certificare produs; 174

In perioada de referinta RENAR a acreditat: -

2 organisme de inspectie.

In data de 12 martie 2004, Comitetul European Accreditation (EA) a decis ca RENAR sa fie acceptata ca semnatar al acordurilor multilaterale EA pentru urmatoarele domenii: acreditarea laboratoarelor de incercari, acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii si acreditarea organismelor de certificare a conformitatii produselor. Totodata s-a stabilit ca la sfarsitul acestui an sa aiba loc evaluarea EA, ca urmare a solicitarii RENAR, de extindere a calitatii de semnatar al acordurilor multilaterale ale EA pentru inca 3 domenii: acreditarea organismelor de certificare a sistemelor de management de mediu, a celor de certificare personal si a organismelor de inspectie. Acordul a fost semnat in mod oficial pentru primele trei domenii in data de 8 iunie 2004.

Metrologie
In urma recomandarilor Comisiei din septembrie 2003, care vizau asigurarea unui grad mai mare de independenta a celor doua organisme din cadrul BRML, respectiv organismul de certificare BRML-Cert si organismul de inspectii si supraveghere a pietei BRML-DISP, in luna noiembrie 2003 BRML-DISP a deschis un cont propriu prin care isi deruleaza operatiunile economico-financiare. In vederea imbunatatirii capacitatii administrative de implementare a legislatiei nationale armonizate, Biroul Roman de Metrologie Legala a fost beneficiarul unui proiect de asistenta tehnica - Implementarea directivei 90/384 privind aparatele de cantarit cu functionare neautomata oferit de Guvernul Olandei, in cadrul programelor de asistenta bilaterala. Principalele rezultate ale proiectului, care s-a incheiat in luna ianuarie 2004, au vizat: BRML CERT este apt sa functioneze ca organism notificat pentru certificarea de produs pentru aparatele de cantarit cu functionare neautomata. Organismul de supraveghere a pietei Directia de Inspectii si Supraveghere a pietei din BRML-DISP, este apt sa functioneze in conformitate cu exigentele comunitare pentru supravegherea pietei aparatelor de cantarit cu functionare neautomata si a preambalatelor.

BRML-Cert este acreditat de organismul national de acreditare RENAR, in baza standardului roman armonizat SR EN 45011:2001. In luna noiembrie 2003 a avut loc primul audit de supraveghere din partea RENAR, in urma caruia echipa de audit a confirmat ca sunt mentinute conditiile initiale de acreditare si conformitatea cu SR EN 45011:2001. In urma activitatilor desfasurate pana la sfarsitul lunii mai 2004, BRML Cert a emis: 32 certificate de examinare CS de tip; 671 certificate de verificare CS a produsului; 12 certificate de verificare CS a unitatii de produs.

Listele titularilor de certificate sunt publicate pe site-ul BRML ([Link]) si se actualizeaza periodic. In ceea ce priveste conditiile de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, au continuat actiunile de supraveghere a pietei desfasurate de Directia Inspectii si Supravegherea pietei, BRMLDISP. In perioada de referinta au fost controlati 25 de agenti economici, din care 4 producatori, 13 importatori si 8 agenti economici care comercializeaza aparatele de cantarit cu functionare neautomata.

175

Pentru deficientele constatate (neaplicarea marcajului de conformitate, folosirea unui aparat de cantarit fara a avea finalizata evaluarea conformitatii) au fost aplicate amenzi contraventionale in valoare de 200 milioane lei si au fost retrase de pe piata aparatele de cantarit cu functionare neautomata neconforme. In perioada de referinta au fost organizate 2 seminarii atat cu producatorii si importatorii cat si cu personalul DISP in vederea cunoasterii si aplicarii legislatiei in vigoare.

Preambalate
In perioada de referinta, pentru aplicarea legislatiei armonizate in domeniul preambalatelor, BRML-DISP a intreprins actiuni de control la un numar de 480 agenti economici la nivelul intregii tari, tematica controlului fiind Verificarea continutului real al preambalatelor. In general s-a constatat faptul ca legislatia referitoare la produsele preambalate este cunoscuta si respectata de catre agentii economici, dar au fost constatate si unele abateri loturi neconforme in privinta continutului real. Pentru neconformitatile constatate au fost aplicate 23 de advertismente. Totodata preocuparile Biroului Roman de Metrologie Legala au vizat realizarea unei infrastructuri informatice care sa permita interconectarea unitatilor din structura BRML si asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale si internationale, prin implementarea cerintelor standardului ISO/IEC 17025 in 4 laboratoare de metrologie ale BRML si acreditarea acestora. Acestea au fost finalizate in trimestrul IV 2003 prin realizarea sistemului informatic SIMEROM (Sistemul Informatic de Metrologie din Romania).

Supravegherea pietei
In Romania, Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor reprezinta structura pentru coordonarea generala a activitatilor de supraveghere a pietei. Componenta acestuia a fost largita, prin includerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Comuncatiilor si Tehnologiei Informatiei, Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, ai asociatiilor neguvernamentale de consumatori si ai Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, in care sens a fost elaborata HG nr. 144/2004 (MO nr. 138/16.02.2004) pentru modificarea Anexei la HG nr. 681/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor. In acest fel s-a raspuns recomandarii formulate de expertii Comisiei Europene in cadrul misiunii de evaluare Peer-Review privind sistemul de supraveghere a pietei, misiune care s-a desfasurat in Romania in perioada 21-23 iulie 2003. Legislatia armonizata si protocoalele de cooperare existente (peste 20 de protocoale) semnate intre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si alte institutii responsabile in domeniul supravegherii pietei asigura cadrul pentru o colaborare sistematica, eliminand suprapunerea activitatilor de control. In perioada raportata, ANPC a semnat protocoale de cooperare cu: Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) in domeniul controalelor tematice privind eficienta energetica; Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) in domeniul supravegherii pietei pentru compatibilitate electromagnetica, echipamente si aparate de telecomunicatii; Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Masinilor de Ridicat (ISCIR) privind supravegherea pietei pentru aparate utilizatoare de gaze si pentru echipamente pentru parcuri de distractii;

Rezultatele actiunilor de control intreprinse de ANPC in perioada raportata sunt: 176

jucarii: au fost controlati 995 operatori economici, intocmindu-se 716 proceseverbale de constatare contraventie si s-au aplicat 528 de amenzi in valoare de cca. 2342 milioane lei; s-a dispus oprirea temporara a comercializarii pentru produse in valoare de 3758 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse in valoare de 451 milioane lei. Principalele probleme au fost: absenta etichetei sau jucarii fara informatii privind numele si adresa producatorului, absenta avertismentelor si/sau a indicatiilor de utilizare sau a traducerii lor in limba romana, precum si absenta marcajului CS/CE si lipsa de conformitate cu cerintele esentiale de securitate (jucarii periculoase). detergenti si produse de curatat: au fost controlati 1118 operatori economici, s-au intocmit 668 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 468 amenzi in valoare de 1341 milioane lei. Au fost constatate abateri cu privire la absenta informatiei privind principalele caracteristici ale produsului si/sau a instructiunilor de pastrare/ utilizare/ dozare, produse fara instructiuni traduse in limba romana, neconformitati cu cerintele legale sau cu caracteristicile calitative declarate; incaltaminte: au fost controlati 1099 operatori economici, s-au intocmit 876 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 778 amenzi in valoare de cca. 2079.9 milioane lei. Au fost constatate abateri cu privire la absenta informatiei (absenta pictogramelor pentru materialele utilizate si pentru partile componente), precum si neconcordanta intre simbolurile utilizate pentru materiale si materialele utilizate in mod real; produse textile: au fost controlati 1260 operatori economici, s-au intocmit 1082 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 920 amenzi in valoare de cca. 2316.9 milioane lei pentru neconformitati privind etichetarea (denumirea si marcarea compozitiei fibroase, pictograme) sau neconformitati privind caracteristicile calitative declarate; sticla cristal: au fost controlati 331 operatori economici, s-au intocmit 145 proceseverbale de constatare contraventie, aplicandu-se 81 amenzi in valoare de 245.5 milioane lei. Au fost constatate abateri cu privire la neconformitati cu cerintele legale si intre marcajul aplicat si compozitia chimica a produsului.

ANPC este punctul national de contact pentru sistemul TRAPEX privind produsele cu risc grav si imediat. Cooperarea ANPC cu Autoritatea Nationala a Vamilor In perioada octombrie 2003 mai 2004 au fost efectuate peste 6670 actiuni de control comune in vama, intocmindu-se un numar de 2860 procese-verbale de constatare. Valoarea marfurilor de import cu abateri in vama a fost de aproximativ 39400 milioane lei. Protocolul la Acordul European privind Evaluarea Conformitatii Produselor si Acceptarea Produselor Industriale In luna noiembrie 2002 s-a desfasurat la Bucuresti misiunea expertilor Comisiei Europene pentru evaluarea stadiului de pregatire a Romaniei in vederea semnarii Protocolului la Acordul European privind Evaluarea Conformitatii Produselor si Acceptarea Produselor Industriale PECA. Urmare a acestei misiuni, expertii comunitari au recomandat Statelor Membre deschiderea negocierilor aferente semnarii Protocolului cu Romania, fiind stabilite totodata anexele sectoriale incluse in prima runda de negocieri. Acestea vizeaza 7 domenii: echipamente electrice de joasa tensiune, compatibilitatea electromagnetica, aparate consumatoare de combustibili gazosi, instrumente de cantarit cu functionare neautomata, securitatea utilizatorilor de jucarii, ascensoare si echipamente radio si echipamente terminale de telecomunicatii. 177

Totodata, in cadrul misiunii au fost stabilite masurile care trebuie avute in vedere in continuare de partea romana in vederea semnarii PECA. In acest context, in cursul anului 2003 evolutiile referitoare la negocierile PECA au vizat modificarea legislatiei orizontale prin: Amendarea Legii cadru privind evaluarea conformitatii produselor conform recomandarilor expertilor UE, in care sens a fost adoptata OG nr. 71/2003 (MO nr. 876/10.12.2003), aprobata prin Legea nr. 503/26.11.2003 (MO nr. 876/10.12.2003) privind aprobarea OG nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor.

Pentru perioada pana la data intrarii in vigoare a PECA sau pana la data aderarii, dupa caz, s-au prevazut masuri cu caracter tranzitoriu referitoare la utilizarea marcajului national de conformitate CS. A fost amendata, in consecinta, legislatia secundara necesara implementarii Legii nr. 503/2003, in care sens a fost elaborata HG nr. 1605/23.12.2003 (MO nr. 33/15.01.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 71/2002 si HG nr. 298/2004 (MO nr. 249/12.03.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 487/2002 privind aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari, precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor.

Produse alimentare
In perioada de referinta a continuat transpunerea legislatiei comunitare, pana la 30.05.2004 toate angajamentele asumate in Documentele de pozitie fiind indeplinite, conform tabelului. Nr. crt. 1. Directiva Directiva 2002/46/EC Legislatia nationala Ordinul ministrului sanatatii nr. 1214/23.12.2003 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare - publicat in MO nr.50/21.01.2004 - se aplica din 21.04.2004 Ordin comun MS/MAPAM nr. 1201/106din /22.12.2003/6.02.2004 de amendare a Ordinului 84/92/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.142/17.02.2004 - publicat in MO nr. 22.12.2003/6.02.2004 - se aplica din 17.02.2005 Ordinul Comun 1215/117 din 23.12.2003/12.02.2004.2004 privind completarea Ordinului nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii 178 Actul normativ abrogat La data intrarii in vigoare a noii legislatii a fost abrogat Ordinul MSF nr. 282/2001 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele nutritive A fost completat Ordinul comun al MSF si MAAP pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente nr. 84/91/28.02.2002

2.

Reglementarea Comisiei 466/2001

3.

Directiva 2002/69/EC

A fost completat Ordinul comun al MSF si MAAP pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din

4.

Directiva 2002/16/EC

5.

Decizia 2002/79

Comisiei

6.

Directiva Comisiei 2002/26/EC

7.

Directiva 2002/72/EC

8.

Reglementarea Comisiei 2002/622, Decizia 88/389, Regulamentul nr. 2232/96implement ata de Directiva

din alimente - publicat in MO nr. 165/25.02.2004 - se aplica din 25.02.2005 Hotararea de Guvern nr.559/15.04.2004 privind modificarea si completarea H.G nr.1.197 /2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele si obiectele care vin in contact cu alimentele - publicat in MO nr. 410/07.05.2004 - se aplica din 07.12.2005 Ordinul Comun nr. 59/148/27.01.2004/25.02.2004, Ordin comun al MS si MAPAM, privind stabilirea conditiilor speciale in care se face importul de arahide sau de produse derivate originare ori importate din China - publicat in MO nr. 203/09.03.2004 - se aplica din 01.01.2005 Ordinul comun MS/MAPAM nr. 61/111/27.01.2004/9.02.2004, privind completarea Ordinului nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 165/25.02.2004 - publicat in MO nr.165/25.02.2004 - se aplica din 25.02.2005 Hotararea de Guvern nr.512/7.04.2004 privind modificarea si completarea H.G nr.1.197 /2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele si obiectele care vin in contact cu alimentele - publicat in MO nr. 375/29.04.2004 - se aplica din 07.12.2005 Ordinul Comun al MS/MAPAM nr.231/181/2004, privind modificarea Ordinului Comun nr.83/90/2002 pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate in alimente si sursele 179

alimente 84/91/28.02.2002

nr.

A fost modificata si completata Hotararea de Guvern nr. 1197/24.10.2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele si obiectele care intra in contact cu alimentele

Act normativ nou

A fost completat Ordinul comun al MSF si MAAP pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente nr. 84/91/28.02.2002

A fost modificata si completata Hotararea de Guvern nr. 1197/24.10.2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele si obiectele care intra in contact cu alimentele

A fost modificat si completat Ordinului Comun nr.83/90/2002 pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate in

31999D 0217; Decizia Comisiei 1999/217, ; Regulamentul Comisiei 1565/2000 Directiva 2001/15Directiva 2003/13Directiva 2003/14 care modifica Directiva 1991/321/EEC

materiale pentru producerea lor alimente si materiale - publicat in MO nr. producerea lor 273/29.03.2004 - se aplica din 29.03.2004 Ordinul Comun al MS/MAPAM nr. 114/147/5.02.2004/25.02.2004, privind modificarea si completarea Ordinului Comun al MS/MAPAM nr.387/251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinatie nutritionala speciala - publicat in MO nr. 255/23.03.2004 - se aplica din 23.03.2005 Ordinul Comun al MS/MAPAM nr. 62/103/2004 , pentru modificarea Ordinului nr.438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari utilizati in produsele alimentare pentru consumul uman - publicat in MO nr. 302/06.04.2004 - se aplica din 6.04.2005

sursele pentru

A fost completat si modificat Ordinul comun al MSF si MAAP nr. 387/251/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinatie nutritionala speciala

10

11

Directiva 36/94, Directiva No.95/2/EC modificata de Directiva 72/98 , de Directiva 2001/5; Directiva 2003 /52, Directiva Comisiei 96/77 modificata de Directiva 2000/63 si de Directiva 2001/30;Directiva Comisiei 95/31 modificata de Directiva 2000/51 si de Directiva 2001/52; Directiva Comisiei 95/45 modificata de Directiva 75/99 si de Directiva 2001/50 Decizia Comisie 97/830 care a abrogat Directiva 97/613/EC si a fost modificata de Directivele 98/400, 2000/238 si 2003/551 Directiva 2001/101/EC referitoare etichetarea

A fost completat si modificat Ordinul nr.438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari utilizati in produsele alimentare pentru consumul uman

12

Ordinul Comun 292/206.2004 privind stabilirea masurilor speciale pentru importul de fistic si de anumite produse derivate din fistic care provin din Iran sau care sunt expediate din Iran publicat in MO nr. 308/07.04.2004 se aplica din 01.01.2005 Hotararea Guvernului no. 511/7.04.2004 pentru si completarea la modificarea Hotararii Guvernului no 180

Act normativ nou

A fost modificata si completata HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor

prezentarea si publicitatea alimentelor, 2002/86/EC (care modifica Directiva 2000/13/EC) si 2002/67/EC

106/2002 privind etichetarea etichetarea alimentelor alimentelor - publicat in MO nr. 348/21.04.2004 - se aplica din 01.01.2005

A fost creata infrastructura necesara implementarii legislatiei in domeniul produselor alimentare prin elaborarea HG nr. 308/11.03.2004 (MO 243/19.03.2004) privind organizarea si functionarea Agentiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Conform acestui act normativ, Agentia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (AVSA) se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale si ca autoritate a statului in domeniul veterinar si al sigurantei alimentelor, institutie publica cu personalitate juridica, in coordonarea directa a primului-ministru. AVSA este reprezentata la nivel central de catre Agentie, la nivel judetean de directiile veterinare si pentru siguranta alimentelor,iar la nivel local de circumscriptiile veterinare si pentru siguranta alimentelor. Agentia functioneaza in cooperare cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Ministerul Sanatatii (MS) si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si alte structuri cu competente executive in domeniul sigurantei alimentelor. Totodata, Agentia coopereaza cu Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara, cu institutiile similare comunitare si din statele membre ale Uniunii Europene, precum si cu institutiile similare internationale. In indeplinirea atributiilor sale Agentia reprezinta punctul de contact in relatia cu Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara si actioneaza pe baza de autonomie functionala si decizionala. In perioada de referinta, ANPC a desfasurat 11 actiuni tematice de control pentru diferite categorii de alimente sau servicii alimentare, precum peste, produse lactate si din carne, produse de panificatie si de patiserie, vin si bauturi alcolice, otet. Au fost controlati 12180 operatori economici, aplicand 6880 amenzi in valoare de cca. 26.25 miliarde lei, impunand oprirea temporara a comercializarii pentru alimente in valoare de 10.8 miliarde lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru alimente in valoare de 2.25 miliarde lei. Informarea consumatorilor si actiunile de supraveghere a pietei reprezinta sarcini permanente ale ANPC in scopul preveniri riscului de punere pe piata de produse neconforme, precum si pentru asigurarea unor actiuni de supraveghere a pietei transparente si deschise catre consumatori si ceilalti protagonisti. ANPC furnizeaza informatii pentru consumatori despre o varietate de probleme, inclusiv despre securitatea produselor, prin publicatii despre diferite domenii de consum, prin media, prin consiliere telefonica si prin site web ([Link]). Site-ul [Link]/eg/ (de asemenea in limba engleza) prezinta informatii utile despre produsele alimentare (ex. aditivi, etichetare). In cadrul activitatilor pentru implementarea legislatiei aquis-ului transpus in domeniul sigurantei alimentului, MS a desfasurat urmatoarele activitati: In actiunile curente, tematice de verificarea a respectarii conditiilor igienico-sanitare din unitatile cu profil alimentar, Ministerul Sanatatii prin specialistii inspectiei sanitare de stat, a efectuat un numar de 58700 controale in unitati de productie si de comercializare a alimentelor, dispunand 5043 de sanctiuni, 702 suspendari de activitate, retragerea de pe piata a unei cantitati de 117.324 kg alimente. 181

In cadrul proiectului Phare RO 0006-09 al MAPAM au fost pregatiti 65 de specialisti in cadrul seminarului Evaluarea riscului si managementul riscului

In cadrul programului regional de formare in domeniul controlului oficial al alimentului, cu asistenta financiara Taiex s-au desfasurat urmatoarele actiuni: Seminar de formare pentru 100 specialisti ai MS din domeniul alimentului din reteaua MS Proceduri pentru siguranta alimentului , octombrie 2003 Seminar de formare pentru 100 specialisti ai MS din domeniul alimentului Legislatia europeana privind aditivii si aromele alimentare, octombrie 2003. Seminar de formare pentru 50 specialisti ai MS cu tema implementarea sistemului HACCP mai 2004, Bucuresti Seminar de formare pentru 50 specialisti ai MS cu tema controlul contaminatilor mai 2004, Bucuresti

Principalele progrese realizate de Ministerul Sanatatii in ceea ce priveste intarirea capacitatii institutionale din punct de vedere al supravegherii pietei: Reorganizarea structurilor de coordonare la nivel central si local intro directie unica de sanatate publica si inspectie sanitara de stat a realizat integrarea activitatilor de supraveghere si control, asigurandu-se eliminarea suprapunerilor, complementaritatea si intervenita in functie de risc in cadrul activitatilor de control oficial al alimentului. Prin prevederile OMS nr 861/2003 (MO nr. 671/23.09.2003) pentru aprobarea normelor privind organizarea si functionarea inspectiei sanitare de stat) au fost redefinite si clarificate principiile, tipurile si responsabilitatile specifice in domeniul inspectiei. Prin OMS nr 1042/2003 (MO nr. 842/26.11.2003) privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti au fost clarificate atributiile diverselor structuri, laboratoare, compartimente de supraveghere a sanatatii si compartimente de inspectie in cadrul controlului oficial al alimentului ale Ministerul Sanatatii. si a fost reorientata activitatea de control de la aspectele punitive la cele preventive. In domeniul resurselor umane a fost crescut numarul personalului cu atrbutii de control in domeniul alimentului atat la nivel cat si la nivel local, numarul inspectorilor imputerniciti fiind in prezent de 834 specialisti.

Substante chimice periculoase

In luna mai 2004 a fost adoptata HG nr. 693/5.05.2004 (MO nr. 436/17.05.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 1300/2002 privind notificarea substantelor chimice. Amendamentele au vizat in principal decalarea datei de intrare in vigoare a prevederilor HG nr.1300/2002, in sensul aplicarii acestora de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, nu de la 1 ianuarie 2004, datorita imposibilitatii aplicarii si finalizarii procedurii de notificare/renotificare. In vederea intaririi capacitatii institutionale a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP), pe de o parte a crescut numarul de personal, 28 persoane, dintre care 24 angajati sunt direct implicati in activitatea de implementare a prevederilor legislatiei nationale armonizate in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase si a fost organizat Centrul regional al municipiului Bucuresti, iar pe de alta parte ANSPCP este beneficiara unui proiect de asistenta tehnica cu o durata de doi ani acordat de Guvernul Olandei - Implementarea legislatiei Uniunii Europene pentru substante si preparate chimice periculoase si a celei referitoare la Buna Practica de Laborator (BPL).

182

De asemenea ANSPCP este implicata in proiectul de twinning dintre MAPDR si Ministerul Agriculturii si Mediului din Austria in grupele de lucru referitoare la schimbul de informatii intre autoritatile cu responsabilitati in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase, evaluarea riscului pentru substantele existente, restrictionarea comercializarii si utilizarii anumitor substante chimice periculoase. In perioada septembrie 2003 iunie 2004 personalul ANSPCP a efectuat 99 inspectii la 97 agenti economici, obiectivul inspectiilor fiind analiza gradului de respectare a legislatiei privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor chimice periculoase. Au fost constatate unele nereguli privind continutul inscrisurilor pe etichetele ambalajelor, lipsa frazelor de risc si de siguranta, pentru neconformitatile constatate agentii economici au primit atentionari.

Precursorii de droguri
Pentru urmarirea utilizarii legale a precursorilor si prevenirea si combaterea deturnarii acestora pentru in scopul producerii de droguri, in luna noiembrie 2003 a fost infiintata Asociatia Operatorilor cu Precursori din Romania, care a incheiat un Protocol de colaborare cu Agentia Nationala Anti-drog. Protocolul prevede intarirea cooperarii intre operatori si institutiile statului cu atributii in domeniul precursorilor pe linia elaborarii de acte normative, schimbul de date cu privire la tranzactiile cu precursori derulate pe teritoriul Romaniei. In luna septembrie 2003, cu sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Politiei Romane (DGCCOA), Autoritatea Nationala a Vamilor din cadrul Autoritatii Nationale de Control si Ministerul Sanatatii au beneficiat de un curs de pregatire in domeniul IT pentru implementarea, la nivelul tuturor institutiilor cu atributii in domeniu, a unui program de monitorizare a operatorilor si operatiunilor cu precursori si medicamente cu continut stupefiant sau psihotrop. Programul si soft-ul aferent (NDS 32) a fost implementat la nivelul DGCCOA si a celor 15 centre zonale.

Produse cosmetice
In perioada de referinta a continuat elaborarea legislatiei secundare prin adoptarea Ordinului MS nr. 1198/19.12.2003 (MO nr. 50/21.01.2004) pentru modificarea si completarea Ordinului MS nr. 1031 /2002 privind aprobarea listelor substantelor care pot fi utilizate in compozitia substantelor cosmetice. Prin acest ordin au fost preluate Directivele 2003/1/CE, 2003/15/CE, 2003/83/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 76/768/CEE referitoare la produsele cosmetice, fiind introduse reglementari privind interzicerea folosirii unor materiale care prezinta risc fata de encefalopatiile spongiforme transmisibile.

Produse medicamentoase de uz uman

In perioada de referinta a continuat transpunerea legislatiei comunitare prin elaborarea urmatoarelor acte normative: OMS nr. 1063/20.11.2003 (MO nr.874/9.12.2003), pentru aprobarea Normelor privind stabilirea criteriilor pentru desemnarea unui medicament ca medicament orfan si a modului de autorizare de punere pe piata a acestuia, care a transpus prevederile Reglementarilor 141/2000 si 847/2000 privind produsele medicamentoase orfane. OMS nr. 89/2.02.2004 (MO nr. 122/11.02.2004), referitor la aprobarea Reglementarilor privind procedura de evaluare a variatiilor la termenii autorizatiei de punere pe piata pentru medicamentele de uz uman, care a preluat Reglementarea Comisiei 1084/2003/CE privind evaluarea variatiilor la termenii autorizatiei de punere pe piata eliberata de autoritatea competenta a unui Stat Membru pentru produsele medicamentoase de uz uman si Reglementarea Comisiei 1085/2003/CE privind evaluarea variatiilor la termenii autorizatiei de 183

punere pe piata a produsele medicamentoase de uz uman aflate sub incidenta Reglementarii Consiliului 2309/93/CEE Romania a ratificat Conventia privind elaborarea Farmacopeei Europene, din cadrul Consiliului Europei si a devenit membru cu drepturi depline incepand din 24.09.2003. Prin aderarea Romaniei la Conventie, standardele de calitate ale Farmacopeei Europene vor deveni obligatorii pentru toate medicamentele de uz uman si veterinar fabricate in Romania, cat si pentru cele din import. In scopul sprijinirii industriei romanesti de medicamente, incepand din anul 2003, ANM a instituit programul de intalniri trimestriale cu producatorii romani de medicamente, in care se dezbat problemele pe care le ridica pentru acestia armonizarea legislatiei romanesti in domeniul medicamentului, cu legislatia europeana. In ceea ce priveste supravegherea pietei produselor farmaceutice, in perioada referinta, Departamentul inspectie farmaceutic (DIF) din ANM a efectuat un numr 162 de inspectii de supravegherea calitatii, dintre care 52 inspectii pentru prelevare probe. Au fost aplicate 48 de amenzi contraventionale si au fost retrase medicamente cu neconformitati de calitate. de de de 37

Produse medicamentoase de uz veterinar

In cursul anului 2003 a continuat preluarea acquis-ului comunitar, fiind elaborate urmatoarele acte normative: OMAPAM nr. 725/29.09.2003 (MO nr. 721/15.10.2003), pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind produsele medicinale veterinare imunologice care a preluat Directiva Consiliului 90/677 privind produsele medicinale veterinare imunologice; OMAPAM nr. 726/29.09.2003 (MO nr. 732/20.10.2003), pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind produsele medicinale homeopatice de uz veterinar, care a preluat Directiva Consiliului 92/74 privind produsele medicinale homeopatice de uz veterinar; OMAPAM nr. 727/29.09.2003 (MO no. 787/7.11.2003), pentru aprobarea procedurilor nationale pentru autorizarea si supravegherea produselor medicinale de uz veterinar, care a preluat Reglementarea Comisiei 2309/93 care stabileste proceduri comunitare pentru autorizarea si supravegherea produselor medicinale de uz uman si veterinar si infiintarea unei agentii europene pentru evaluarea medicamentelor (inclusiv prevederile art. 2 ale Directiva 93/41/CEE care prevad ca cererile de autorizare de punere pe piata a medicamentelor de inalta tehnologie asupra carora Comitetul de specialitate farmaceutic sau Comitetul medicamentelor veterinare nu s-a pronuntat, pana la 1.01.1995 sa fie examinate conform prevederilor Regulamentului 2309/93/CE); OMAPAM nr.728/2003 (MO nr.723/16.10.2003), pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind colorantii care pot fi adaugati la produsele medicinale veterinare, care transpune Directiva 78/25/EEC referitoare la colorantii care pot fi adaugati la produsele medicinale, amendata de Directiva 81/464/EEC; OMAPAM nr.729/2003 (MO nr.723/16.10.2003), pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind crearea unui certificat de protectie suplimentar pentru produsele medicinale care transpune Directiva 1768/92/EEC privind crearea unui certificat de protectie suplimentar pentru produsele medicinale; OMAPAM nr. 730/29.09.2003 (MO nr. 746/24.10.2003), pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare referitoare la echipamentul electro medical utilizat in medicina veterinara care a transpus prevederile Directivei 84/539/CEE referitoare la echipamentul electro-medical utilizat in medicina veterinara si umana; 184

OMAPAM nr. 1107/2003 (MO nr. 192/4.03.2004), pentru aprobarea Normei sanitarveterinare referitoare la stabilirea principiilor si liniilor directoare pentru buna practica de laborator pentru produse medicamentoase pentru uz veterinar prin care au fost transpuse prevederile Directivei 91/412/CEE referitoare la stabilirea principiilor si liniilor directoare pentru buna practica de fabricatie pentru produse medicamentoase pentru uz veterinar; OMAPAM nr. 1110/2003 (MO nr. 192/4.03.2004) pentru aprobarea Normei sanitarveterinare referitoare la procedura nationala pentru raportarea reactiilor adverse neasteptate suspecte, dar care nu sunt grave aparute pe teritoriul Romaniei la produsele medicamentoase pentru uz veterinar care sunt autorizate oficial care transpune prevederile Regulamentului Comisiei 540/95/CE care stabileste procedurile pentru raportarea reactiilor adverse neasteptate suspecte, dar care nu sunt grave, aparute pe teritoriul Uniunii Europene sau intr-o tara terta la produsele de uz uman sau veterinar autorizate conform prevederilor Regulamentului Consiliului 2309/93/CEE; OMAPAM nr.1109/2003 (MO nr.204/9.03.2004), pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la examinarea variatiilor in termenii unei autorizatii de comercializare pentru produsele medicinale veterinare, acordata de autoritatea veterinara a Romaniei care transpune Regulamentul Comisiei (EC) nr.1084/2003 referitor la examinarea variatiilor termenilor autorizatiei de punere pe piata pentru produsele medicinale de uz uman si veterinar, acordate de autoritatea competenta a unui Stat Membru; OMAPAM nr.1108/2003 (MO nr.192/4.03.2004), pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de evaluare a cererilor pentru variatii in termenii unei autorizatii de punere pe piata, acordata in conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind procedurile nationale pentru autorizarea si supravegherea produselor medicinale de uz veterinar care transpune Regulamentul Comisiei (EC) nr.1085/2003 referitor la examinarea variatiilor termenilor autorizatiei de punere pe piata pentru produsele medicinale de uz uman si veterinar, care intra sub incidenta Regulamentului Consiliului (EEC) nr.2309/93; OMAPAM nr.731/2003 (MO nr.749/27.10.2003)pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind activitatea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare in domeniul inspectiei farmaceutice veterinare; OMAPAM nr.1111/2003 (MO nr.278/30.03.2004), pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind codul referitor la produsele medicinale veterinare care transpune Directiva 2001/82/EC privind Codul Comunitar referitor la produsele medicinale veterinare; OMAPAM nr.108/2004 (MO nr.207/09.03.2004)pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului pentru anul 2004.

Autovehicule, inclusiv tractoare agricole si forestiere

In vederea alinierii reglementarilor nationale din domeniul autovehiculelor, in raport cu modificarile aparute in legislatia si reglementarile comunitare, a fost adoptat OMTCT nr. 1043/15.12.2003 (MO nr. 32/15.01.2004), privind modificarea si completarea anexei la OMLPTL nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania RNTR 2. Acest ordin transpune directiva 2002/41/EC care a amendat directiva 95/1/CE privind viteza maxima si puterea maxima a motorului pentru autovehiculele cu doua sau trei roti si directiva 2003/91/CE care a amendat directiva 97/27/CE privind masele si dimensiunile. 185

Produse pentru constructii

In domeniul produselor pentru constructii, Directiva cadru 89/106/CEE privind produsele pentru constructii a fost preluata integral in legislatia nationala prin HG nr. 622/21.04.2004 (MO nr. 421/11.05.2004), privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care abroga HG nr. 102/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii. In aplicarea HG nr. 622/2004 (MO nr. 421/11.05.2004), a fost creat cadrului juridic pentru constituirea Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii, prin elaborarea urmatoarele acte normative: OMTCT nr. 226/8.09.2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Centrului de Documentare pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizarea Teritoriului (CDCAS); Ordinul MTCT nr. 225/8.09.2003 pentru aprobarea structurii organizatorice si functionale a CDCAS. Ordinul MTCT nr. 218/09.02.2004 privind componenta Consiliului Tehnic Permanent pentru Constructii.

Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii are secretariatul tehnic in cadrul CDCAS si functioneaza in subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, avand rolul si atributiile echivalente la nivel national cu cele ale organismului comunitar (Comitetul Permanent pentru Constructii).

Vase simple sub presiune

Pentru asigurarea conditiilor de implementare a HG nr. 454/18.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a recipientelor simple sub presiune, a fost adoptat OMEC nr. 247/3.11.2003 (MO nr. 796/12.11.2003), privind aprobarea listei organismelor recunoscute care efectueaza evaluarea conformitatii in domeniul recipientelor simple sub presiune. Ca urmare a misiunii peer-review in domeniul supravegherii pietei a fost formulata recomandarea privind independenta celor doua organisme din cadrul Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR), respectiv organismul de certificare ISCIR-CERT si organismul de inspectii si supraveghere a pietei ISCIR-SP. Ca urmare, in luna noiembrie 2003 ISCIR-SP a deschis la Trezoreria Statului Sector 4 Bucuresti un cont propriu prin care isi deruleaza operatiunile economico-financiare. Pentru delimitarea competentelor, ISCIR SP a semnat protocoale de colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului ANPC, privind informarea reciproca si efectuarea de controale comune pentru produsele destinate consumatorilor care fac parte din domeniile supravegheate de ISCIR SP (aparate consumatoare de combustibili gazosi) si cu Inspectia Muncii privind informarea reciproca si controale comune pentru produsele care sunt utilizate in procesul muncii si care fac parte din domeniile supravegheate de ISCIR SP, precum si pentru unele produse carora li se aplica prevederile mai multor directive. In perioada de referinta, ISCIR-SP a efectuat controale tematice la 6 operatori economici pentru recipiente simple sub presiune pe intreg teritoriul tarii. Au fost constatate unele deficiente precum lipsa declaratiei de conformitate sau declaratie de conformitate incompleta, lipsa marcajului de conformitate sau lipsa traducerii in limba romana a instructiunilor de instalare si intretinere. Pentru aceste neconformitati au fost interzise temporar de la comercializare produsele pana la realizarea acestora conform cerintelor legislatiei in vigoare.

186

In vederea semnarii PECA, legislatia nationala a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari prin elaborarea HG nr. 584/2004 (MO nr. 404/ 6.05.2004) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a echipamentelor sub presiune care a abrogat HG nr. 752/2002. In perioada de referinta a continuat elaborarea legislatiei secundare prin elaborarea OMEC nr. 93/25.08.2003 (MO nr. 630/3.09.2003), pentru aprobarea Listei organismelor notificate care efectueaza evaluarea conformitatii echipamentelor sub presiune Standardele europene armonizate referitoare la echipamente sub presiune, reglementate prin Directiva 97/23/CE, au fost adoptate integral ca standarde romane. In acest sens a fost elaborat OMEC nr. 86/17.02.2004 (MO nr. 200/5.03.2004), privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate, ale caror prevederi se refera la echipamente sub presiune. In perioada de referinta, ISCIR-SP a efectuat controale tematice la 14 operatori economici pentru echipamente sub presiune pe intreg teritoriul tarii. Singura deficienta constatata a fost lipsa declaratiei de conformitate, care a fost remediata imediat, nefiind aplicate sanctiuni.

Aparate consumatoare de combustibili gazosi

In vederea semnarii PECA, legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari prin elaborarea HG nr. 1480/11.12.2003 (MO nr. 923/22.12.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 453/18.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi. In vederea asigurarii conditiilor de implementare a legislatiei nationale, in baza HG nr. 453/18.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi, a fost adoptat OMEC nr. 246/3.11.2003 (MO nr.792/11.11.2003) privind aprobarea listei organismelor recunoscute care efectueaza evaluarea conformitatii in domeniul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi. Standardele europene armonizate aferente acestei directive au fost adoptate integral ca standarde romane, in acest sens fiind elaborat OMEC nr. 85/17.02.2004 (MO nr. 200/5.03.2004) privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazosi. In anul 2003, ISCIR SP a efectuat actiuni de control la 52 agenti economici in cursul carora au fost constatate unele neconformitati privind lipsa marcajului de conformitate CE, a inscriptionarilor cerute de legislatia romana si/ sau a dosarului tehnic. Sanctiunile au fost aplicate functie de deficientele constatate, de la atentionari si avertismente (la 12 agenti economici) la interzicerea temporara de la comercializare a produselor (la 14 agenti economici) sau interzicerea introducerii pe piata a produselor (la 14 agenti economici).

Ascensoare
In baza HG nr. 439/10.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ascensoarelor, pentru asigurarea conditiilor de implementare a legislatiei nationale, a fost adoptat OMEC nr. 140/11.03.2004 (MO nr.249/22.03.2004) pentru inlocuirea anexei la OMEC nr. 44/2003 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectueaza evaluarea conformitatii ascensoarelor. Prin acest act normativ, alaturi de ISCIR CERT, Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii (SRAC) este al doilea organism recunoscut pentru evaluarea conformitatii ascensoarelor.

187

Diseminarea catre industrie a informatiilor cuprinse in HG nr. 439/2003 s-a realizat prin doua seminarii organizate in lunile octombrie 2003 si ianuarie 2004 de experti din MEC, in colaborare cu reprezentati ai ISCIR, in cadrul caruia au fost evidentiate cerintele privind introducerea pe piata si responsabilitatile producatorilor/importatorilor.

Jucarii
In vederea semnarii PECA, legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari, iar in baza HG nr. 396/02.04.2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii au fost adoptate urmatoarele acte normative: OMIR nr. 368/19.06.2003 (MO nr. 459/27.06.2003) pentru aprobarea unor masuri privind recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de incercari si a organismelor de certificare care realizeaza evaluarea conformitatii jucariilor; OMEC nr. 395/23.12.2003 (MO nr. 30/14.01.2004) privind aprobarea listelor cuprinzand laboratoarele de incercari si organismele de certificare recunoscute/ desemnate din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii.

Standardele aferente au fost preluate in proportie de 100%, in care sens a fost elaborat OMEC nr. 393/23.12.2003 (MO nr. 49/20.01.2004) privind aprobarea Listei standardelor romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii, care adopta standardele europene armonizate. Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC). ANPC este membru al Organizatiei Europene al Reprezentantilor Organismelor de Control si Supraveghere a Pietei (PROSAFE).

Echipamente electrice si compatibilitatea electromagnetica

Echipamente electrice destinate utilizarii in anumite limite de tensiune In vederea semnarii PECA, pentru adaptarea legislatiei nationale armonizate la cerintele formulate de expertii comunitari, a fost adoptata HG nr. 1514/18.12.2003 (MO nr. 923/22.12.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 454/ 2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. Pentru asigurarea conditiilor de implementare a legislatiei nationale, a fost elaborat OMEC nr. 35/23.01.2004 (MO nr. 96/2.02.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoasterea si desemnarea organismelor si/sau laboratoarelor ce pot intocmi rapoarte de incercari, care atesta conformitatea echipamentelor electrice de joasa tensiune cu cerintele esentiale de securitate. In domeniul echipamentelor electrice de joasa tensiune standardele europene armonizate au fost integral adoptate ca standarde romane, in care sens a fost elaborat Ordinul comun al MIR si MMSS nr. 318/204 din 23.05.2003/03.06.2003 (MO 449/25.06.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamente electrice de joasa tensiune. Supravegherea pietei este realizata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si Inspectia Muncii (IM) din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF). In domeniul echipamentelor electrice utilizate la joasa tensiune, in cursul anului 2003, Inspectia Muncii, a desfasurat actiuni de supraveghere a pietei, fiind controlate 1477 produse la 560 operatori economici, 495 produse fiind gasite neconforme. Neconformitatile constatate s-au referit la: nerespectarea cerintelor esentiale; neiintocmirea si nedetinerea dosarului tehnic; aplicarea necorespunzator a procedurii de evaluare; 188

neiintocmirea corespunzator a declaratiei de conformitate; neaplicarea marcajului, sau aplicarea acestuia incorect; declaratia de conformitate nu iinsoteste produsul.

Pentru produsele gasite neconforme inspectorii de munca au stabilit masuri de aducere la conformitate, operatorii economici fiind sanctionati cu amenzi contraventionale, 172 avertismente si cca. 100 de interziceri de introducere pe piata, dupa caz. In lunile aprilie si mai 2004 s-a constatat un numar mai redus de produse neconforme, acest lucru dovedind ca producatorii si importatorii si-au insusit legislatia si au inceput sa o aplice corespunzator. Compatibilitate electromagnetica In vederea semnarii PECA, legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari prin elaborarea HG nr. 1554/18.12.2003 (MO nr. 17/9.01.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 497/18.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice Pentru asigurarea conditiilor de implementare, in baza HG nr. 497/18.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, au fost emise urmatoarele acte normative: OMEC nr. 140/8.09.2003 (MO nr. 662/18.09.2003) pentru aprobarea unor masuri privind recunoasterea si desemnarea organismelor competente care realizeaza evaluarea conformitatii cu principalele cerinte de protectie a aparatelor din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice; OMCTI nr. 384/13.11.2003 (MO nr. 817/19.11.2003) pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute pentru evaluarea conformitatii aparatelor cu cerintele esentiale prevazute de HG nr. 497/2003 si HG nr. 88/2003.

In domeniul compatibilitatii electromagnetice standardele europene armonizate au fost integral adoptate ca standarde romane, in care sens a fost elaborat Ordinul comun al MIR si MCTI nr. 348/181/05.06.2003 (MO nr. 502/11.07.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la aparatele electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice. Supravegherea pietei este efectuata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (MCTI IGCTI). In vederea delimitarii competentelor celor doua autoritati de supraveghere a pietei in domeniul competitivitatii electromagnetice, in luna decembrie 2003 a fost incheiat Protocolul de colaborare intre ANPC si Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (IGCTI). In conformitate cu Programul Comun de Control in domeniul echipamentelor electrice si electronice, in cursul anului 2003 ANPC a controlat 613 operatori economici, intocmindu-se 199 procese verbale de constatare, aplicandu-se 169 amenzi in valoare de aproximativ 877,3 milioane lei. S-a dispus oprirea temporara de la comercializare pentru produse in valoare de 2430,7 milioane lei. Principalele aspecte constatate au fost: absenta marcajului si a certificatului de conformitate, existenta unor produse fara informatii privind numele si adresa producatorului. IGCTI a efectuat in primele patru luni ale anului 2004 un numar de 390 inspectii in cadrul controalelor planificate de supraveghere a pietei pentru aparatele electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice. Pentru neconformitatile identificate au fost dispuse 9 avertismente si o amenda in valoare de 50 milioane lei. 189

Echipamentele radio si de telecomunicatii

Directiva nr. 1999/5/CE privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora a fost preluata integral prin HG nr. 88/2003 (MO nr. 94/14.02.2003) privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora. In vederea semnarii PECA, legislatia nationala a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari prin elaborarea HG nr. 236/20.02.2004 (MO nr. 191/4.03.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 88/23.01.2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea reciproca a conformitatii acestora. In vederea asigurarii conditiilor de implementare a H G nr. 88/23.01.2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea reciproca a conformitatii acestora, au fost emise urmatoarele acte normative: OMCTI nr. 423/08.12.2003 (MO nr. 890/12.12.2003) privind categoriile de frecvente radioelectrice a caror utilizare este libera si regimul armonizat de utilizare al acestora. Urmare a acestui ordin IGCTI a elaborat 18 specificatii tehnice pentru interfata radio, specificatii tehnice care transpun recomandarea CEPT/ERC/REC 760 03 privind dispozitivele de distanta mica (Short Range Devices). In acest fel OMCTI armonizeaza benzile de frecvente pentru utilizarea SRD-urilor in Romania cu cele din Uniunea Europeana. Pentru un numar mare de tipuri de echipamente din aceasta categorie nu se mai aplica notificarea prevazuta de art. 13 din HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, asigurandu-se astfel introducerea pe piata si punerea in functiune a acestora fara restrictii. In conformitate cu prevederile HG nr. 236/20.02.2004 (MO nr. 191/4.03.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 88/23.01.2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea reciproca a conformitatii acestora si ca urmare a OMCTI nr. 423/08.12.2003 (MO nr. 890/12.12.2003), Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a elaborat o noua versiune a Listei orientative si neexhaustive de echipamente sau tipuri de echipamente, armonizata cu Lista prezentata de CEPT EFIS conform mandatului Comisiei Europene. Ordinul MCTI nr. 384/13.11.2003 (MO nr. 817/19.11.2003) pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute pentru evaluarea conformitatii aparatelor cu cerintele esentiale prevazute de HG nr. 497/2003 si de HG nr. 88/2003. Evaluarea conformitatii cu cerintele esentiale de protectie a aparatelor este efectuata de Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii- INSCC Bucuresti.

Standardele europene armonizate aferente acestei directive au fost adoptate integral (120 standarde), in acest sens fiind elaborat OMCTI nr. 208/30.06.2003 (MO nr. 538/25.07.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane care au adoptat standardele europene armonizate pentru echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii.; Supravegherea pietei este realizata de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) pentru echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, pentru aparatele destinate consumatorilor persoane fizice. Pentru delimitarea competentelor privind supravegherea pietei intre cele doua autoritati a fost semnat un Protocol de colaborare. De la intrarea in vigoare a HG nr. 88/23.01.2003 pana in prezent, IGCTI a efectuat 1452 inspectii pentru echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii. 190

Controalele au fost concentrate cu prioritate asupra acelor echipamente radio care prezinta riscul unor cazuri de interferente prejudiciabile sau care prezinta riscuri pentru sanatatea utilizatorilor ca urmare a influentei undelor electromagnetice. Au fost constatate neconformitati nesubstantiale, aplicandu-se amenzi de 3350 milioane lei si 9 atentionari pentru intrarea in conformitate. Nu au fost constatate neconformitati substantiale si nu au fost luate masuri de interzicere de la comercializare.

Ambarcatiuni de agrement
Directiva 94/25/CEE privind ambarcatiunile de agrement a fost transpusa prin HG nr. 312/4.04.2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ambarcatiunilor de agrement, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004. Standardele europene armonizate aferente acestei directive au fost adoptate integral ca standarde romane, in care sens a fost elaborat OMTCT nr. 1027/11.12.2003 (MO nr. 21/12.01.2004) cuprinzand lista standardelor romane care adopta standardele europene armonizate Autoritatea Navala Romana este organismul de specialitate desemnat sa efectueze supravegherea pietei in domeniul ambarcatiunilor de agrement.

Masini
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul masinilor industriale, in care sens a fost elaborata Hotararea de Guvern nr. 119/5.02.2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale care transpune integral prevederile Directivei 98/37/CE referitoare la masini (MO nr.175/1.03.2004), care intra in vigoare la [Link] standardele europene armonizate aferente acestei directive au fost adoptate ca standarde romane.

Echipamente personale de protectie

Directiva 89/686/CEE privind echipamentele individuale de protectie a fost transpusa integral in legislatia romana prin HG nr. 115/2004 (MO nr.166/26.02.2004) privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, care intra in vigoare la 26.06.2004. Din cele 278 standarde europene armonizate iin domeniul echipamentelor individuale de protectie (inclusiv amendamentele la standarde de baza), au fost adoptate ca standarde romane 248 standarde. In scopul unei bune colaborari privind directivele masini, joasa tensiune, recipiente simple sub presiune, arzatoare cu gaz, Inspectia Muncii a semnat un protocol de colaborare cu Inspectia de Stat pentru controlul Cazanelor si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR), astfel incat sa fie efectuate controale comune si sa existe un schimb de informatii intre aceste doua organisme de supraveghere a pietei. Protocolul este in aplicare, efectuandu-se mai multe controale comune la diversi producatori si importatori de compresoare.

Echipamente si sisteme protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive (ATEX)

Directiva 94/9/CE privind echipamentele si sistemele protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive a fost transpusa in integral in legislatia romana prin Hotararea de Guvern nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive (MO nr. 499/3.06.2004).

Dispozitive medicale
Pentru asigurarea conditiilor de implementare a HG nr. 190/20.02.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de utilizare a dispozitivelor medicale, in perioada de referinta au fost emise urmatoarele acte normative: 191

OMS nr. 1099/27.11.2003 (MO nr. 861/04.12.2003) pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectueaza evaluarea conformitatii dispozitivelor medicale. Prin acest ordin a fost recunoscut organismul de certificare Statia de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale - SVIAM CERT. OMS nr. 356/31.03.2004 (MO nr. 326/15.04.2004) privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la dispozitive medicale.

Supravegherea pietei este realizata de Directia Generala Farmaceutica Inspectia de Farmacie si Aparatura Medicala din cadrul Ministerului Sanatatii, care are in fiecare judet cate un reprezentant, specialist tehnic. Pentru asigurarea conditiilor de implementare a Hotararii de Guvernului nr. 798/2003 au fost emise urmatoarele acte normative: OMS nr. 311/22.03.2004 (MO nr. 413/10.05.2004) privind stabilirea specificatiilor tehnice comune pentru dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro ; OMS nr. 355/ 31.03.2004 (MO nr. 343/20.04.2004) pentru aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro. Prevederile Directivei 90/385/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la dispozitivele medicale implantabile active, cu amendamentele ulterioare cuprinse in directivele 93/42/CEE si 93/68/CEE privind dispozitivele medicale au fost transpuse prin HG nr. 344/18.03.2004 (MO nr. 304/6.04.2004) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si/sau punere in functiune a dispozitivelor medicale implantabile active.

Prevederile Directivei 90/385/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la dispozitivele medicale implantabile active, cu amendamentele ulterioare cuprinse in directivele 93/42/CEE si 93/68/CEE privind dispozitivele medicale au fost transpuse prin HG nr. 344/18.03.2004 (MO nr. 304/6.04.2004) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si/sau punere in functiune a dispozitivelor medicale implantabile active. Pentru asigurarea conditiilor de implementare a HG nr. 344/2004, in perioada de referinta a fost emis OMS nr. 535/04.05.2004 (MO nr. 438/17.05.2004) privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la dispozitive medicale implantabile active.

Achizitii publice
In scopul continuarii transpunerii acquis-ului comunitar si in conformitate cu angajamentele asumate, a fost adoptata HG nr. 1587/23.12.2003 (MO nr. 20/12.01.2004) privind aplicarea procedurii de conciliere pentru solutionarea divergentelor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica. A fost adoptata OG nr. 73/28.08.2003 (MO nr. 622/30.08.2003), de modificare si completare a OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice. Astfel acordarea sau reinnoirea inregistrarii in sistemul electronic ca furnizor, executant sau prestator va putea fi refuzata sau suspendata daca acesta este in stare de faliment sau lichidare, incalca normele de utilizare si de securitate ale sistemului electronic sau ofertantul declarat castigator refuza sa indeplineasca obligatiile asumate sau sa incheie contractul. Numarul de candidati sau de ofertanti care au dreptul sa depuna oferte este nelimitat, iar in cazul in care numarul acestora este mai mic de doi se va repeta procedura de licitatie electronica. Prin HG nr. 1567/18.12.2003 (MO nr. 31/14.01.2004) au fost adoptate Normele Metodologice pentru aplicarea prevederilor OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, prin care se asigura cadrul tehnic si organizatoric specific, 192

precum si metodologia unitara necesare organizarii si desfasurarii achizitiilor publice prin mijloace electronice. Sistemul Electronic de Achizitii Publice (sistemul de e-procurement, [Link]), utilizat de peste 1000 de institutii publice, a permis finalizarea a peste 280.000 de tranzactii, cu economii estimate la peste 100 milioane de euro; sistemul se afla in proces de extindere prin adaugarea de noi functionalitati precum facturare on line, semnarea electronica a contractelor de achizitii si efectuarea de plati prin mijloace electronice. In ceea ce priveste consolidarea capacitatii administrative, este de mentionat faptul ca numarul de angajati ai Serviciului reglementarea si monitorizarea achizitiilor publice din cadrul Directiei reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice a crescut la 16 persoane, ceea ce reprezinta o suplimentare de 50% fata de 2003. In luna octombrie a anului 2003 a fost finalizat proiectul Phare 2000 Imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica. In cadrul acestui proiect s-a finalizat prima etapa a Programului National de Instruire in domeniul achizitiilor publice. Au fost organizate 71 de seminarii la care au participat peste 1400 de persoane. Participantii au provenit din cadrul administratiei publice centrale si a institutiilor aflate in subordinea acesteia (900), din cadrul administratiei publice locale (400), precum si din cadrul Curtii de Conturi (100). Un program special a fost initiat si se afla in curs de derulare, in colaborare cu Scoala de Finante Publice. Grupul tinta al acestui program il constituie angajatii Directiilor generale judetene ale finantelor publice, care participa lunar la seminarii privind problematica achizitiilor publice.

Domeniile nearmonizate
Stadiul eliminarii barierelor identificate Incepand cu luna ianuarie 2004, MEC a preluat de la Departamentul de Comert Exterior sarcina coordonarii grupului de lucru interministerial pentru identificarea si eliminarea barierelor. In cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, Romania s-a angajat sa elimine, pana la sfarsitul anului 2003, licentele automate de import care nu sunt conforme cu acquis-ul comunitar. In acest sens au fost elaborate : HG nr. 1526/18.12.2003 (MO nr. 937/24.12.2003) privind regimul general de export si import HG nr. 1527/18.12.2003 (MO nr. 936/24.12.2003) privind regulile si procedurile in materie de licente de export si import HG nr. 1618/23.12.2003 (MO nr. 48/20.01.2004) privind regimul de import al produselor periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediu OMEC nr. 391/22.12.2003 (MO nr. 26/13.01.2004) privind marfurile supuse licentelor automate la export si import licentele de import pentru vitamine, antibiotice, produse farmaceutice, sapunuri, detergenti, insecticide, fungicide, ierbicide, gaze cu efect iritant-lacrimogen, sufocant sau paralizant destinata autoapararii individuale a persoanelor, titei si produse petroliere, marfuri folosite, grau, faina si oua de pasari pentru consum ; licentele de export pentru sange uman si animal, titei si produse petroliere, pomi de Craciun si ramuri de conifere, marmura si travertin, piei tabacite de ovine, bovine si altele, paste chimice de lemn, lingouri, bare si profile din metale neferoase, produse prelucrate din metale neferoase, produse siderurgice ; 193

Prin aceste acte normative au fost eliminate : -

licentele de operatiuni de import si de export, respectiv operatiunile legate de import-export la nivel de agent economic, operatiuni de import cu finantare din credite externe, operatiuni de recuperare a creantelor.

Pentru eliminarea licentelor de import din actele normative aferente Ministerului Finantelor Publice, a fost abrogata HG nr. 470/20.08.1992 privind administrarea fondurilor rezultate din comercializarea ajutoarelor economice din strainatate (inclusiv servicii). In urma analizarii legislatiei in vigoare si a identificarii barierelor existente in calea comertului liber, au fost emise: Ministerul de Finante Pentru eliminarea barierelor in calea comertului a fost adoptata Legea nr. 571/22.12.2003 (MO nr. 927/23.12.2003)care abroga actele normative in care au fost identificate bariere in calea comertului liber (OUG nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice) . Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Ordinul comun MAPDR/MSF/ANPC nr. 545/21.08.2003 (MO nr. 691/2.10.2003) care modifica Ordinul comun MAAP/MSF/ANPC nr. 250/531/83/2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea, continutul, ambalarea, etichetarea si calitatea fainii de grau destinata comercializarii pentru consumul uman eliminand prevederile care au constituit bariere in calea comertului. Ministerul Economiei si Comertului Pentru eliminarea barierelor in calea comertului identificate prin nepublicarea in Monitorul Oficial a unor prescriptii tehnice, MEC a luat masura publicarii in MO a unui numar de 44 de Prescriptii tehnice. Stadiul adoptarii clauzelor recunoasterii reciproce a marfurilor MEC este prima institutie din Romania care a introdus clauza recunoasterii mutuale intr-un act normativ din sfera sa de responsabilitate, respectiv in Legea nr. 98/07.04.2004 (MO nr. 333/16.04.2004) pentru modificarea OUG nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie. Legea prevede introducerea clauzei de recunoastere mutuala in relatiile dintre Romania si tarile membre ale a Uniunii Europene, statele semnatare ale acordului AELS si Turcia, cu aplicabilitate de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

2.3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

Capitolul 2 Libera circulatie a persoanelor a fost inchis provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania - Uniunea Europeana, in data de 9 decembrie 2003.

Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

Directivele sistemului general A fost adoptata HG nr. 1477/11.12.2003 (MO nr. 10/8.01.2004) pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare si acreditare pentru institutiile de invatamanat superior din domeniile: medicina, medicina dentara, farmacie, asistenti medicali, moase, medicina veterinara, arhitectura, precum si pentru colegiile de asistenti medicali generalisti, pentru formarea de baza. Actul normativ stabileste criteriile minime de formare pentru medici, medici dentisti, farmacisti asistenti medicali generalisti, moasa, medici veterinari si arhitecti si transpune prevederile directivelor sectoriale in vederea armonizarii curriculare. 194

Legea cadru nr. 200/2004 (MO nr. 500/03.06.2004) pentru recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate, stabileste profesiile reglementate din Romania si modalitatea de recunoastere profesionala si transpune Directivele sistemului general 89/48/CEE si 92/51/CEE, consolidate prin Directiva 2001/19/CE. Proiectul de twinning Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale a fost finalizat si portalul integrat referitor la legislatia nationala din domeniul recunoasterii profesiilor reglementate in Romania este functional la adresa [Link] Pentru calificarile obtinute in strainatate in afara sistemului de invatamant pregatire profesionala sau experienta profesionala corespunzatoare activitatilor listate in Anexa A din Directiva 99/42/CE, recunoasterea este automata, prin eliberarea unui atestat de recunoastere a calificarii. In acest sens, a fost aprobat OMMSSF nr. 701/17.12.2003 (MO nr. 19/9.01.2004) pentru desemnarea institutiei care sa recunoasca automat documentele care dovedesc calificarea dobandita in strainatate, in afara sistemului de invatamant, de cetatenii romani sau cetateni ai Statelor Membre ale UE si ai statelor apartinand Spatiului Economic European. Prin acest ordin se abroga OMMSSF nr. 237/2003 care prevedea ca recunoasterea documentelor care dovedesc pregatirea profesionala de specialitate se face de catre Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, subordonat MMSSF. Recunoasterea automata a calificarii - pregatire profesionala si experienta profesionala - se face, conform Ordinului nr. 701/2003, pentru activitatile listate in Anexa nr. 3 a acestuia, de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Prin HG nr. 1428/04.12.2003 (MO nr.895/15.12.2003) a fost modificata HG nr. 58/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, in sensul eliminarii Anexei nr. 6, ce cuprinde "Lista activitatilor din economia nationala si perioada solicitata ca experienta profesionala recunoscuta intr-unul dintre Statele membre ale Uniunii Europene si Spatiul Economic European" si includerea acesteia in Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 701/2003 denumita "Lista activitatilor economice pentru care se recunoaste automat calificarea". Aceasta lista corespunde activitatilor din Anexa A a Directivei 99/42/CE. Directivele sectoriale Legea nr. 201/2004 (MO nr. 483/28.05.2004) pentru completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile si completarile ulterioare, transpune integral prevederile Directivelor sectoriale 77/249/CEE, 98/5/CEE si Directivei sistemului general 89/48/CEE. Astfel, avocati provenind din Statele Membre ale UE vor beneficia de posibilitatea de a acorda asistenta juridica in dreptul romanesc, de a reprezenta clientii in fata autoritatilor romane, de a practica profesia de avocat sub titlul profesional din statul de origine sau sub titlul profesional din Romania, in conditiile prevazute de directivele comunitare, desfasurarii activitatii de avocat in Romania, cu caracter permanent si cu titlul profesional din statul membru de origine. Totodata, s-a eliminat conditia privind inscrierea intr-o organizatie profesionala din Romania, exclusiv in ceea ce priveste prestarea serviciilor. Legea nr. 43/17.03.2004 (MO nr.252/23.03.2004) pentru modificarea si completarea Legii 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect a intrat in vigoare la data de 26 martie 2004. Aceasta lege preia in legislatia romaneasca prevederile Directivei 384/85/CEE privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si altor dovezi de calificare oficiale in domeniul arhitecturii, inclusiv masuri de facilitare a exercitarii efective a dreptului de stabilire si libertatea furnizarii serviciilor. In perioada septembrie 2003 iunie 2004, au fost finalizate urmatoarele proiecte de acte normative in domeniul profesiilor medicale: 195

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania transpune in totalitate Directiva 93/16/CEE, Directiva 2001/19/CE precum si jurisprudenta Curtii Europene de Justitie privind exercitarea profesiei de medic in Statele Membre. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament si se afla la promulgare. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic-dentist, infiintarea organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania transpune in totalitate Directiva 78/686/CEE, Directiva 2001/19/CE precum si jurisprudenta Curtii Europene de Justitie privind exercitarea profesiei de medic dentist in Statele Membre. Proiectul se afla in dezbatere parlamentara. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania transpune in totalitate Directiva 85/433/CEE, Directiva 2001/19/CE precum si jurisprudenta Curtii Europene de Justitie privind exercitarea profesiei de farmacist in Statele Membre. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament si se afla la promulgare. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania transpune in totalitate Directiva 77/452/CEE, Directiva 80/154/CEE, Directiva 2001/19/CE precum si jurisprudenta Curtii Europene de Justitie privind exercitarea profesiei de asistent medical si respectiv de moasa in Statele Membre. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament si se afla la promulgare.

Noul Nomenclator al specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala, armonizat in totalitate la conditia de durata minima de pregatire in specialitate prevazuta de normele europene, a fost aprobat prin Ordinul MS nr. 197/23.02.2004 (MO nr.184/9.03.2004). Din noul Nomenclator au fost eliminate competentele si supraspecializarile, conform recomandarilor expertilor UE. A fost adoptata Legea nr. 592/22.12.2003 (MO nr. 8/7.01.2004) privind modificarea si completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea si exercitarea profesiei de medic veterinar. Noua lege acorda aceleasi drepturi cetatenilor Uniunii Europene, celor ai Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene, privind dreptul de stabilire si de exercitare a profesiunii de medic veterinar pe teritoriul Romaniei, ca si medicilor veterinari romani care au absolvit o facultate de medicina veterinara din Romania, cu conditia ca acestia sa fie posesorii unei diplome, a unui certificat sau a altor documente, precizate de lista oficiala a Comisiei, elaborate de institutii de invatamant superior veterinar recunoscute oficial din aceste state. Recunoasterea in scopuri profesionale a diplomelor, certificatelor si a altor documente ce atesta calitatea de medic veterinar, se realizeaza de catre organizatia profesionala nationala Colegiul Medicilor Veterinari din Romania. Dreptul de vot Constitutia Romaniei (MO nr. 767/31.10.2003) a fost aprobata prin referendumul national din 18 -19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003 si Legea 429/23.10.2003 (MO nr. 758/29.11.2003) pentru revizuirea Constitutiei Romaniei confera atat dreptul cetatenilor UE de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale, cat si dreptul cetatenilor romani de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.

Dreptul de stabilire a persoanelor

A fost adoptata HG nr. 280/04.03.2004 (MO nr. 217/12.04.2004) privind modificarea HG nr. 577/2003 privind structura si atributiile Autoritatii pentru Straini.

196

Aceasta HG si noua organigrama a Autoritatii pentru straini sunt rezultatul analizei comune efectuata de specialistii Ministerului Administratiei si Internelor si experti ai Uniunii Europene in cadrul Conventiei de Twinning, care s-a desfasurat la nivelul Autoritatii pentru Straini, in cadrul Programului PHARE 2001 RO-0107.17. Potrivit organigramei aprobata prin HG nr. 280/2004, la nivel central au fost infiintate noi servicii operationale, atat pe linia combaterii sederii ilegale a strainilor si indepartarea acestora de pe teritoriul Romaniei, cat si pe linia gestionarii admisiei si a reglementarii sederii temporare si permanente a acestora. Acest lucru determina o gestionare mai eficienta a resurselor alocate si o crestere a capacitatii Autoritatii pentru Straini in legatura cu managementul imigratiei in Romania. In cadrul Autoritatii pentru Straini a fost infiintat Centrul de Calcul, structura de 25 functii, care va asigura gestionarea si dezvoltarea atat a Sistemului National pentru Evidenta Strainilor, cat si a Sistemului Visa on-line. Totodata, la nivel central au fost infiintate structurile auxiliare necesare: control, juridic, resurse umane, financiar, logistica, analiza-sinteza, prognoza si relatii publice. In plan teritorial, la nivelul tuturor judetelor, au fost constituite birouri pentru straini, structuri ce au intre 6 si 11 functii, raportat la specificul operativ al fiecarui judet. Autoritatea pentru Straini beneficiaza de 121 functii in plus fata de vechea structura organizatorica. Proiectul de Lege privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European a fost aprobat de Guvern in data de 14 mai 2004 si se afla in dezbatere parlamentara. Legea reglementeaza intrarea si sederea pe teritoriul Romaniei a cetatenilor Statelor Membre ale UE sau Spatiului Economic European, precum si a membrilor de familie ai acestora si preia in totalitate prevederile comunitare in domeniul dreptului la libera circulatie si sedere. Legea va intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, si, incepand cu aceeasi data, va inlocui prevederile Ordonantei nr. 194/2002, care se aplica cetatenilor UE si ai Spatiului Economic European.

Libera circulatie a lucratorilor

A fost adoptata Legea nr. 130/21.04.2004 (MO nr. 364/26.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, modificata si completata prin OG nr. 32/2003, care a modificat articolul referitor la faptul ca strainii se pot angaja in Romania numai in situatia in care locurile de munca vacante nu pot fi ocupate cu personal roman, in sensul ca cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European si membrii acestora de familie sunt exceptati de la aceasta prevedere. A fost adoptata Legea nr. 192/2004 (MO nr. 486/31.05.2004) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003. Pentru imbunatatirea activitatii Centrului de informare si documentare pentru lucratorii migranti, in aprilie 2004 a fost constituita reteaua de corespondenti din toate institutiile cu responsabilitati in privinta lucratorilor migranti, urmarind elaborarea unei baze de date cu informatii privind legislatia si procedurile pentru obtinerea drepturilor lucratorii migranti. OMFM are deja un site [Link] care ofera informatii destinate atat lucratorilor romani care pleaca in strainatate, cat si lucratorilor straini care vin in Romania.

Reteaua EURES
In vederea implementarii modificarilor aduse de Legea nr. 107/07.04.2004 (MO nr. 338/19.04.2004) Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si pentru largirea plajei de activitati informatizate 197

prin implementarea primelor module ale sistemului financiar contabil au fost desfasurate activitati pentru completarea sistemului informatic. Aceasta aplicatie a inceput sa fie implementata la nivel national in ianuarie 2004 si contine module de contabilitate bugetara, salarizare si bugete. Aplicatia a fost conceputa astfel incat sa permita informatizarea activitatii financiar contabile, gestionarea operativa a documentelor emise, intocmirea notelor contabile si prelucrarea acestora, obtinerea de situatii operative privind incasarile, platile, creantele si obligatiile fata de partenerii de afaceri, crearea unei arhive contabile informatizate, privitor la documentele emise si primite si la situatiile financiar-contabile care poate fi accesata in timp real de utilizator. Activitatea de pregatire profesionala a personalului se desfasoara in baza Strategiei cadru privind formarea personalului propriu aprobata de Presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. In cadrul Strategiei, pentru anul 2004, este prevazuta organizarea de cursuri de limba engleza pentru 200 de participanti, cursuri ce vor fi livrate de specialisti autorizati si finalizate prin certificate de absolvire. De asemenea, a fost demarata activitatea de pregatire a 100 de persoane in vederea obtinerii permisului de utilizare a calculatorului (ECDL), iar 250 de persoane vor fi instruite in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice. Cu sprijinul Italiei, in cadrul Proiectului de infratire institutionala RO 03/IB/SO/04 "Sprijin pentru intarirea capacitatii administrative a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca", se va infiinta un Centru national de pregatire a personalului propriu. Protectia drepturilor suplimentare de pensie ale salariatilor si a lucratorilor independenti care se deplaseaza in interiorul comunitatii Proiectul de lege privind pensiile ocupationale a fost aprobat de catre Guvernul Romaniei in sedinta din data de 9 octombrie 2003 si se afla la promulgare. Proiectul Legii privind pensiile ocupationale asigura transpunerea totala a Directivei 98/49/CE privind protectia drepturilor de pensie suplimentara ale angajatilor si lucratorilor independenti, care migreaza in interiorul Comunitatii.

Coordonarea sistemelor de securitate sociala

Romania a transmis propunerile pentru Anexele la Regulamentele 1408/71/CEE si 574/72/CEE. Aceste propuneri au fost examinate cu ocazia intalnirii din martie 2004 a Comisiei Administrative pentru Lucratori Migranti, o decizie finala urmand a fi luata in privinta propunerilor cu ocazia intalnirii Comisiei Administrative pentru Lucratori Migranti, care se va desfasura in data de 16 iunie 2004. Acordul intre Romania si Republica Ceha in domeniul securitatii sociale, semnat la Bucuresti, la 24 septembrie 2002, ratificat prin Legea nr. 223/23.05.2003 (MO nr. 336/ 29.05.2003) a intrat in vigoare la 1 martie 2004. Au avut loc si vor continua negocierile pentru redefinirea cadrului juridic bilateral cu State Membre ale Uniunii Europene si state candidate la Uniunea Europeana. A fost finalizata negocierea acordului cu Marele Ducat de Luxemburg si urmeaza a fi semnat in cel mai scurt timp. De asemenea, a fost finalizat acordul cu Republica Ungara si sunt in curs de negociere acorduri cu Republica Austria, Republica Federala Germania, Spania. Activitatile desfasurate in cadrul Proiectului de twinning Securitate sociala pentru lucratorii migranti, au vizat intarirea capacitatii administrative a tuturor institutiilor implicate: analiza modului de organizare a activitatii in cadrul tuturor institutiilor implicate, precum si a modalitatilor de realizare si frecventa schimburilor de documente intre 198

institutiile romane implicate in coordonarea sistemelor de securitate sociala si institutiile din Statele Membre UE; imbunatatirea activitatii de implementare a procedurilor de aplicare a Regulamentelor 1408/71/CEE si 574/72/CEE in fiecare institutie (modul de eliberare si utilizare a formularelor necesare pentru aplicarea celor doua Regulamente).

In cadrul acestui proiect de twinning, a fost constituit un grup de 50 de formatori, care au urmat 2 module de formare, unul in noiembrie 2003 (informatii generale) si cel de-al doilea in martie 2004 (formare pe grupuri de riscuri, modul de utilizare a formularelor). Cei 50 de formatori sunt reprezentanti ai tuturor institutiilor implicate (MMSSF, MS, CNAS, CNPAS, ANOFM), care lucreaza in diversele compartimente ale fiecarei institutii, atat de la nivel central, dar de la nivel local si care vor avea rolul de formare ulterioara a personalului din structurile centrale si locale ale institutiilor implicate in coordonarea sistemelor de securitate sociala. Pregatirea celor 50 de formatori va continua in iunie 2004, cu un nou modul de pregatire, urmand ca in perioada iulie octombrie 2004 sa aiba loc pregatirea a 450 de persoane din institutiile la nivel local, prin organizarea a 9 seminarii regionale. Cele 450 de persoane provin din institutiile la nivel local subordonate MMSSF, MS, CNAS, CNPAS, ANOFM. In domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) asigura rolul de coordonare. Celelalte institutii nationale implicate asigura rolul de organism de legatura pentru riscul pe care il gestioneaza. Fiecare institutie implicata are un departament responsabil pentru aplicarea Regulamentului 1408/71/CEE si a Regulamentului 574/72/CEE . Pe baza contractului pentru realizarea unui parteneriat pentru proiectarea, constituirea si operarea unui Sistem Informatic Unic Integrat al asigurarilor sociale de sanatate din Romania, s-au realizat urmatoarele: CNAS si 32 de case judetene au amenajat spatii destinate centrelor de date. Pentru infrastructura informatica au fost livrate echipamente si au fost realizate proiecte de infrastructura de retea locala pentru CNAS si 14 case judetene. Pentru dezvoltarea aplicatiilor specifice s-a efectuat analiza de sistem, s-au elaborat si acceptat documentele cu cerintele generale ale utilizatorilor si o parte din specificatiile functionale si s-a inceput dezvoltarea propriu-zisa a aplicatiilor.

In perioada 25-28 martie 2004, s-a desfasurat in Romania cursul de pregatire al Consiliului Europei in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala, la care au participat 10 reprezentanti din cadrul MMSSF, MS, CNAS, CNPAS, ANOFM, iar in perioada 3-6 mai 2004, la Budapesta, au participat reprezentanti ai MMSSF, CNAS si CNPAS la cursul de pregatire in domeniul coordonarii sistemelor de securitate, organizat de Consiliul Europei, OIM si Pactul de Stabilitate in Sud Estul Europei. Perfectionarea permanenta a sistemului de training al CNAS, printr-o colaborare continua cu partenerii germani, reprezentati de institutia corespondenta AOK a demarat in cadrul Proiectului CONSENSUNS III si a continuat dupa finalizarea acestuia, in baza Memorandumului semnat in noiembrie 2002 intre presedintele CNAS si presedintele AOK-Consult, prin intermediul Conventiei de Cooperare romanogermana, incheiata in 2003. Rezultatele acestei colaborari, in perioada septembrie 2003 - iunie 2004, sunt: derularea cursurilor organizate de catre CNAS, ca rezultat al Conventiei de Cooperare CNAS-AOK Germania, in perioada 04.08.2003 - 01.11.2003 si in semestrul I 2004.

199

monitorizarea la nivel national a modului de desfasurare a cursurilor susmentionate, a activitatii trainerilor si a conditiilor organizatorice asigurate de centrele de instruire; realizarea platformei de invatare, a materialul de curs, pentru modulul pilot de Elearning cu tema Elemente de acreditare, contractare, decontare si statistica in asistenta cu medicamente in ambulatoriu si punerea acestuia in practica; realizarea manualelor si modulelor de curs pentru toate cele 20 de module de instruire, implementate in semestrul I 2004; analiza domeniilor prioritare pentru sistemul asigurarilor sociale de sanatate, pentru care este oportuna continuarea colaborarii cu partenerii germani din cadrul AOK; organizarea unui nou proces de selectie si pregatire a trainerilor, care vor activa in sistemul de instruire al CNAS, ca urmare a dezvoltarii continue a acestui sistem, in conformitate cu standardele impuse de continuarea cooperarii cu partenerii germani si de parteneriatul cu Institutul National de Administratie din cadrul Ministerul Administratiei si Internelor.

2.3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR

Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania UE din data de 20 decembrie 2002.

Servicii financiare
In perioada 2-5 decembrie 2003 a avut loc in Romania a doua misiune peer review in domeniul serviciilor financare in vederea analizarii progreselor inregistrate de la misiunea precedenta. In luna martie 2004, expertii misiunii au trimis catre autoritatile romane proiectul de Raport, iar in luna mai 2004, Raportul final. Acesta ia nota de progresele inregistrate in sectorul bancar si mentine acelasi recomandari pentru sectorul asigurarilor si cel al valorilor mobiliare. Comentariile autoritatilor romane asupra proiectului de raport, precum si Planul de actiune actualizat elaborat in urma recomandarilor expertilor Statelor Membre, au fost transmise Comisiei Europene la sfarsitul lunii martie 2004. In luna martie 2004, Romania a transmis Comisiei Europene, Documentul de Pozitie Complementar II aferent capitolului nr. 3 Libera circulatie a serviciilor, adoptat in sedinta de Guvern din data de 26 februarie 2004. Prin acest document Romania s-a angajat sa accelereze procesul de armonizare legislativa cu acquis-ul comunitar, astfel incat, pana la sfarsitul anului 2004, angajamentele mentionate in acest document referitoare la legislatia primara si secundara din domeniul serviciilor financiare, sa fie adoptate de catre Guvernul Romaniei. In vederea finalizarii procesului de negociere pentru acest capitol, Comisia Europeana a considerat necesara furnizarea unor informatii suplimentare, care sa evidentieze atat progresele realizate de la data transmiterii ultimului document de negociere, cat si capacitatea administrativa de implementare a acquis-lui comunitar. Astfel, Romania a elaborat si transmis Comisiei Europene in luna mai 2004, Documentul de Informatii Suplimentare, precum si Planul de Actiune actualizat in domeniul serviciilor financiare, adoptate in sedinta de Guvern din data de 14 mai 2004. In perioada septembrie octombrie 2003, s-a reluat activitatea Grupului de lucru pentru monitorizarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor financiare si nefinanciare. Activitatea Grupului de lucru, coordonat de catre MIE si format din reprezentantii institutiilor implicate la acest capitol, s-a axat pe analiza ghidurilor de jurisprudenta: Guide to the Case law of the European Court of Justice on Articles 49 et seg. EC Treaty Freedom to provide services si Guide to the Case law of the European Court of Justice on Articles 43 et seg. EC Treaty Freedom of 200

establishment. Astfel, din totalul de 21 bariere din domeniul serviciilor financiare, pana in prezent au fost eliminate: 10 bariere prin Legea nr. 485/18.11.2003 (MO nr. 876/10.12.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara (din care 6 la momentul intrarii in vigoare a Legii bancare si 4 la data aderarii); 3 bariere prin Legea nr. 122/19.04.2004 (MO nr. 387/3.05.2004) pentru modificarea OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit; 1 bariera prin Legea nr. 172/14.05.2004 (MO nr. 473/26.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania; 2 bariere prin Legea consolidata a pietei de capital, aprobata in sedinta de Guvern din data de 29 aprilie 2004 si in prezent aflata in dezbatere parlamentara; 2 bariere prin proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, care in prezent se afla in procesul de avizare la institutiile implicate.

Celelalte bariere aferente acestui sector se vor elimina pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, conform calendarului stabilit. Servicii bancare In ceea ce priveste cadrul legislativ si de reglementare aferent institutiilor de credit, in perioada analizata, banca centrala si-a continuat eforturile de modificare si completare a acestuia cu privire la preluarea si aplicarea acquis-ului comunitar in domeniul serviciilor bancare si pentru realizarea unui sistem bancar sigur, modern si competitiv, care sa asigure o buna intermediere si sa genereze incredere publicului. Astfel, a fost adoptata Legea nr. 485/18.11.2003 (MO nr. 876/10.12.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998 - Legea bancara. Amendamentele aduse asigura armonizarea deplina a Legii privind activitatea bancara la prevederile Directivei 2000/12/CE, ale Directivei 2000/28/CE si ale Directivei 2000/46/CE. Prevederile legislatiei comunitare care au fost preluate in Legea nr. 485/2003 vizeaza: stabilirea sferei notiunii de institutie de credit si limitarea formelor de constituire a acestora in contextul legislativ actual; includerea in categoria institutiilor de credit a institutiilor emitente de moneda electronica si reglementarea regimului de constituire si functionare a acestora; definirea terminologiei necesare pentru implementarea prevederilor comunitare si realizarea unei supravegheri pe o baza consolidata (notiuni cum ar fi: institutie financiara, societate-mama, autoritate competenta, moneda electronica si institutie emitenta de moneda electronica, capital initial, Stat Membru, Stat Membru de origine, Stat Membru gazda, holding financiar, societate tip holding, societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe); crearea cadrului legal pentru asigurarea dreptului la libera stabilire si libera prestare de servicii de catre institutiile de credit din Statele Membre, pe principiul autorizatiei unice recunoscute in cadrul Comunitatii, precum si pentru implementarea principiului supravegherii institutiilor de credit de catre autoritatea competenta din statul de origine, cu precizarea ca dispozitiile respective vor intra in vigoare incepand cu data aderarii; stabilirea activitatilor care pot fi desfasurate de institutiile de credit pe baza recunoasterii mutuale, cu precizarea ca bancile, persoane juridice romane, vor putea desfasura activitatile de leasing financiar in mod direct, incepand cu data aderarii, in conditiile prevazute prin reglementarile BNR; 201

posibilitatea extinderii, de la data aderarii, a principiului recunoasterii mutuale pentru activitatile respective si asupra institutiilor financiare filiale ale unei institutii de credit autorizata intr-un Stat Membru, cu conditia includerii filialei respective in supravegherea pe baza consolidata si indeplinirii de catre aceasta a unor conditii stricte; aceste prevederi se aplica si in cazul institutiilor financiare cu sediul in Romania, filiale ale unor banci persoane juridice romane; introducerea de competente pentru BNR privind supravegherea pe o baza consolidata; stabilirea principiilor pe baza carora se determina autoritatea competenta sa realizeze supravegherea pe o baza consolidata, in cazurile in care autoritati competente din diferite State Membre pot avea concomitent responsabilitati in acest sens (conflict de competenta); pastrarea de catre BNR, ca autoritate competenta a statului gazda, a responsabilitatilor in materie de supraveghere a lichiditatii si de politica monetara cu privire la sucursalele din Romania ale institutiilor de credit din Statele Membre (precizam ca aplicarea acestei prevederi nu va conduce la introducerea unui tratament discriminatoriu sau restrictiv); introducerea de prevederi privind recunoasterea acordurilor de compensare bilaterala (netting) de catre BNR pentru anumite categorii de operatiuni si, in acest context, introducerea unei dispozitii cu caracter general potrivit careia deschiderea procedurii de reorganizare, faliment sau a unei alte asemenea proceduri asupra uneia dintre partile contractante nu va afecta valabilitatea unor astfel de acorduri; inlocuirea notiunilor de capital social cu capital initial si a rezervei generale pentru riscul de credit cu fondul pentru riscuri bancare generale; modificarea nivelului (de la 5% la 10% din capitalul social) de la care o persoana devine actionar semnificativ, stabilirea nivelurilor ulterioare pentru care este necesara notificarea intentiei de achizitionare a unei participatii (20%, 33%, 50%) si inlocuirea procedurii de aprobare prealabila cu cea de notificare; modificarea limitei, raportata la fondurile proprii ale bancii, pe care aceasta o poate investi in entitati nefinanciare (de la 10% la 15%) si a limitei globale pentru investitiile de aceasta natura ale unei banci (de la 50% la 60% din fondurile sale proprii); introducerea de prevederi referitoare la colaborarea BNR cu autoritatile competente din Statele Membre si la cerintele de notificare a acestora si/sau a Comisiei Europene; introducerea de prevederi referitoare la procedurile si legislatia aplicabila in cazul lichidarii bancilor, persoane juridice romane (in alte cazuri decat falimentul), care desfasoara activitate si in alte State Membre, cu aplicabilitate de la data aderarii; cerintele de raportare la BNR de catre auditorul financiar a unor fapte si acte de care acesta a luat cunostinta in exercitarea atributiilor sale, cu inlaturarea in aceste cazuri a obligatiei de pastrare a secretului profesional care incumba auditorului financiar potrivit legii si/sau clauzelor contractuale.

In vederea transpunerii integrale a Directivei 2000/12/CE si Directivei 2000/46/CE, a fost amendat cadrul de reglementare in domeniul bancar, conform angajamentelor asumate in cadrul Documentului de pozitie, fiind emise urmatoarele reglementari: Normele BNR nr. 11/15.12.2003 (MO nr. 17/09.01.2004) privind supravegherea pe baza individuala si consolidata a fondurilor proprii reglementeaza nivelul minim al capitalului initial si al fondurilor proprii al bancilor, caselor de economii pentru domeniul locativ si institutiilor emitente de moneda electronica, la nivel individual si consolidat, precum si metodologia de calcul si, dupa caz, de raportare a acestora. 202

Obligativitatea determinarii fondurilor proprii consolidate se instituie incepand cu 1 ianuarie 2005; Normele BNR nr. 12/15.12.2003 (MO nr. 51/21.01.2004) privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit fata de vechile reglementari (Normele BNR nr. 8/1999), ce au transpus numai metodologia de determinare a indicatorului de solvabilitate la nivel individual, inclusiv in cazul expunerilor din operatiuni cu instrumente financiare derivate. Noile reglementari contin atat dispozitii privind supravegherea pe o baza consolidata a solvabilitatii si expunerilor mari ale tuturor institutiilor de credit existente in Romania, cat si prevederi privind recunoasterea acordurilor de compensare bilaterala a creantelor si datoriilor reciproce decurgand din operatiuni cu instrumente avand la baza cursul de schimb, rata dobanzii si operatiuni similare cu aur; Normele BNR nr. 14/15.12.2003 (MO nr. 921/22.12.2003) privind investitiile permise institutiilor emitente de moneda electronica reglementeaza plasamentele de o valoare cel putin egala cu valoarea existenta in sold a obligatiilor financiare aferente monedei electronice emise, ce pot fi facute de aceste institutii in anumite categorii de active si limiteaza valoarea totala a investitiilor in unele din aceste categorii; Normele BNR nr. 17/18.12.2003 (MO nr. 47/20.01.2004) privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit contine cerinte minimale legate de domeniile de activitate reglementate si se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane. Acestea trebuie sa asigure aplicarea in mod corespunzator a prevederilor reglementarii si de catre entitatile cuprinse in perimetrul de consolidare al acestora, astfel incat sa fie create conditiile pentru efectuarea supravegherii consolidate, si de catre societatile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, prin adaptare la specificul acestora. Pentru transpunerea Directivei 2001/24/CE privind reorganizarea si falimentul institutiilor de credit, a fost aprobata OG nr. 10/22.01.2004 (MO nr. 84/30.01.2004) privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit, abrogand astfel Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului institutiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare. Noua reglementare preia integral prevederile Directivei 2001/24/CE, recunoscandu-se in Romania masurile de reorganizare si procedurile de lichidare adoptate de alte state membre asupra institutiilor de credit autorizate de acestea si care au sucursale in Romania, reglementandu-se astfel cerintele cu privire la efectele indeplinirii formalitatilor necesare in situatiile mentionate. Legea de aprobare a OG nr. 10/2004 se afla in prezent in dezbatere parlamentara. Totodata, in ceea ce priveste situatiile de lichidare a bancii dispuse de BNR sau situatiile de lichidare a bancii la initiativa actionarilor, prevederile Directivei 2001/24/CE sunt transpuse in legislatia nationala prin Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare. In ceea ce priveste transpunerea Directivei 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara, a fost aprobata OG nr. 9/22.01.2004 (MO nr. 78/30.01.2004) privind unele contracte de garantie financiara, care preia integral prevederile directivei comunitare, precum si Legea nr. 222/2004 (MO nr. 508/07.06.2004) de aprobare a OG nr. 9/2004. In vederea transpunerii integrale a Directivei 94/19/CE privind schemele de garantare a depozitelor, a fost adoptata Legea nr. 178/17.05.2004 (MO nr. 489/1.06.2004) pentru modificarea OG nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar (FGDSB), cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, modificarile legislative realizate in scopul transpunerii Directivei comunitare, se refera, in principal, la: 203

Largirea sferei de aplicare a legii prin includerea tuturor institutiilor de credit autorizate sa primeasca depozite de la persoane fizice si juridice, inclusiv sucursalele acestora cu sediul in strainatate, respectiv introducerea unor noi institutii de credit reglementate legal (casele centrale ale cooperativelor de credit, inclusiv cooperativele de credit afiliate acestora, cat si alte institutii de credit); Sucursalele din Romania ale institutiilor de credit avand sediul in State Membre ale UE vor inceta sa participe la constituirea resurselor financiare ale Fondului, incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Participarea poate continua, la cerere, numai in cazul in care respectiva sucursala participa la o schema de garantare in tara de origine, membra a Uniunii Europene, care asigura un nivel de garantare inferior celui prevazut de legislatia romaneasca, participare care va fi numai pentru diferenta de garantie; Majorarea plafonului de garantare, printr-o abordare graduala a nivelului acestuia, astfel incat in anul 2007, plafonul de garantare per deponent garantat, persoana fizica sau juridica, sa ajunga la nivelul minim prevazut de Directiva (echivalentul in lei a 20.000 EUR); Largirea sferei de garantare prin includerea in categoria deponentilor garantati, incepand cu data de 1 iulie 2004, a persoanelor juridice, inclusiv entitati fara personalitate juridica, mai putin cele mentionate in anexa la Lege; Preluarea definitiilor si a altor prevederi din Directiva, pentru o mai buna intelegere si aplicare a legii.

In ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative, in a doua parte a anului 2003 BNR a elaborat Strategia Bancii Nationale a Romaniei (2003-2006), care cuprinde patru capitole: (1) Introducere; (2) Scurta prezentare a BNR; (3) Strategia BNR; (4) Concluzii. Fiecare activitate este tratata din punct de vedere al situatiei actuale si al obiectivelor si mijloacelor de realizare, cu precizarea proiectelor realizate cu asistenta Phare, a necesitatii continuarii unor proiecte deja initiate sau incheiate prin alocarea de fonduri in cadrul exercitiilor anterioare de finantare Phare si a necesitatii realizarii unor proiecte noi. Din punct de vedere al asistentei nerambursabile acordata de Uniunea Europeana bancii centrale in scopul intaririi capacitatii sale institutionale, prin utilizarea fondurile nerambursabile aferente Proiectului Phare 2001 BNR - Constructie Institutionala, BNR a inregistrat progrese in perioada de referinta in ceea ce priveste: (i) implementarea acquis-ului comunitar privind Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor si Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor; (ii) consolidarea functiei de supraveghere a BNR; (iii) implementarea noului sistem al balantei de plati, inclusiv a infrastructurii tehnice necesare; (iv) infrastructura tehnica aferenta sistemului informatic privind managementul circulatiei monetare; (v) cresterea eficientei operatiunilor bancare in domeniul Supravegherii bancare si al Contabilitatii, inclusiv investitii in infrastructura; (vi) perfectionarea profesionala a personalului BNR. Asigurari In ceea ce priveste progresele legislative, in perioada septembrie 2003 mai 2004, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a continuat aplicarea si implementarea legislatiei secundare normelor care reglementeaza societatile de asigurare si intermediarii in asigurari, si anume: Ordinul nr. 3109/28.10.2003 (MO nr. 770/3.11.2003) pentru punerea in aplicare a Normelor privind metodologia de calcul si evidenta rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurari generale;

204

Ordinul nr. 3110/28.10.2003 (MO nr. 770/3.11.2003) pentru punerea in aplicare a Normelor privind categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice ale asiguratorului care practica asigurari generale, reguli de dispersie a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate; Ordinul nr. 3111/28.10.2003 (MO nr. 770/3.11.2003) pentru punerea in aplicare a Normelor privind conditiile pentru administrarea fondului asigurarilor de viata, investirea si evaluarea activelor si calculul rezervelor tehnice; Ordinul nr. 3112/21.11.2003 (MO nr. 848/27.11.2003) pentru punerea in aplicare a Normelor privind participarea personalului de specialitate al CSA la actiuni initiate de alte persoane juridice; Ordinul nr. 3113/28.11.2003 (MO nr. 858/3.12.2003) pentru punerea in aplicare a Normelor privind implementarea legii in domeniul asigurarii obligatorii auto si autorizarea asiguratorilor care practica aceasta clasa de asigurare in anul 2004; Ordinul nr. 3101/12.12.2003 (MO nr. 905/12.12.2003) pentru implementarea Normelor privind contributia la Fondul de Protejare a Asiguratilor pentru anul 2004; Ordinul nr. 3104/25.02.2004 (MO nr. 197/5.03.2004) pentru punerea in aplicare a Normelor prudentiale privind managementul asiguratorului; Ordinul nr. 3105/26.02.2004 (MO nr. 172/3.03.2004) pentru punerea in aplicare a Normei minimale privind activitatea de control intern; Ordinul nr. 3106/27.02.2004 (MO nr. 172/3.03.2004) pentru punerea in aplicare a Normelor privind limitarea subscrierii riscurilor de credite de consum si ipotecare.

Ultimele trei norme emise de CSA au avut ca scop si realizarea obiectivelor referitoare la procesul de reglementare si supraveghere al CSA, conducerea corporatista si controlul intern, cuprinse in Planul de actiune intocmit ca urmare a recomandarilor misiunii peer review pentru sectorul financiar. Legea nr. 172/14.05.2004 (MO nr. 473/26.05.2004) privind modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania transpune prevederi ale directivelor UE in domeniu, referitoare la: extinderea notiunii de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, atat pe teritoriul Romaniei cat si in afara lui, in vederea crearii cadrului necesar unificarii celor doua forme de asigurare (Directiva CEE 72/166, art 3); eliminarea restrictiei prin care persoanele fizice si juridice romane erau obligate sa incheie contractele de asigurare cu societati stabilite in Romania, cu exceptia cazurilor in care asigurarile solicitate nu se practicau pe piata interna (Directiva CEE 88/357, art. 7); clasele de asigurare privind asigurarile de credite si garantii si asigurarile de pierderi financiare (Directiva CEE 73/239 - Anexa -clasa XIV); introducerea unor prevederi prin care asiguratorii sa fie obligati sa puna la dispozitia asiguratilor minimum de informatii necesare inainte de incheierea contractului de asigurare (Directiva CEE 92/96, Art. 31, Anexa II, Directiva CEE 92/49, Art. 31, paragraful 1), scopul fiind protectia sporita a asiguratilor in raportul lor contractual cu asiguratorul.

Totodata, Legea nr. 172/2004 redefineste notiunile folosite in Legea nr. 136/1995, pentru a fi in concordanta cu Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor cu modificarille si completarile ulterioare, cu privire la coasigurare, reasigurare, retrocesiune si realizeaza concordanta prezentei legi cu alte acte normative in vigoare, cum sunt OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica. 205

In vederea indeplinirii angajamentelor asumate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, CSA a elaborat, in stadiu de proiect, toate actele normative care transpun prevederile directivelor UE in domeniu, acestea fiind transmise Comisiei Europene la inceputul lunii martie 2004: proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor cu modificarile si completarile ulterioare; proiectele de Norme elaborate in aplicarea legii care modifica si completeaza Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor; proiectul de Lege privind reorganizarea financiara si falimentul societatilor de asigurare. In acest moment, pe piata asigurarilor din Romania isi desfasoara activitatea un numar de 42 de societati de asigurare si 203 de brokeri de asigurare, iar numarul total al personalului care lucreaza in domeniul asigurarilor se ridica la 26.000. Societatile de asigurare sunt structurate dupa cum urmeaza: 5 societati asigurare viata; 15 societati asigurare non-viata; 22 societati compozite (care practica ambele clase de asigurari).

Toate cele 42 societati de asigurare au in intregime capital social privat, acesta fiind estimat la 5.009,62 mld. lei, din care apoximativ 2.944,36 mld. lei (58,77% din total), reprezinta investitiile straine. Primele 10 societati de asigurare detin aproape 70% din capitalul social, si aproximativ 64% din capitalul strain investit. In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei are in structura actionariatului statul roman, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul capital social privat. In cursul anului 2003, CSA a efectuat un numar de 44 controale (25 societati de asigurare si 19 brokeri de asigurare) in urma carora s-au aplicat 40 de sanctiuni. Sanctiunile au urmarit in principal redresarea financiara pentru 2 societati, interzicerea temporara a exercitarii activitatii pentru o societate de asigurare si un broker, limitarea operatiunilor pentru 3 societati, retragerea autorizatiei de functionare (5 societati si un broker), amenzi pentru 13 societati si 5 brokeri, avertisment pentru 5 societati si 6 brokeri. In perioada ianuarie mai 2004 CSA a efectuat un numar de 23 controale (6 societati de asigurare si 17 brokeri de asigurare) in urma carora s-au aplicat 23 de sanctiuni, printre care interzicerea/suspendarea temporara a exercitarii activitatii pentru 2 societati de asigurare si 4 brokeri de asigurare, retragerea autorizatiei (2 brokeri), amenzi pentru 2 societati si 12 brokeri, avertisment pentru 2 societati si 2 brokeri. Din datele preliminare obtinute in baza raportarilor realizate de societatile de asigurare, in 2003, precum si in prima parte a anului 2004, piata asigurarilor a continuat sa evolueze pe un trend crescator. Astfel, se estimeaza ca volumul primelor brute incasate de societatile de asigurare autorizate sa functioneze in 2003 este de 24.526 mld. lei, cu 24,7% mai mult decat in 2002, in termeni reali. Aproximativ 76,4% din volumul primelor brute reprezinta sumele incasate din activitatea de asigurari generale. Gradul de penetrare (raportul dintre volumul primelor brute incasate din asigurari directe si Produsul Intern Brut) a crescut la 1,3% in 2003 fata de 1,09% in anul anterior, cresterea fiind de aproximativ 19%. In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, la sfarsitul anului 2003, volumul primelor brute incasate de cele 15 societati de asigurare autorizate sa practice acest tip de asigurare a fost de 3.870,89 mld. lei, cu o crestere nominala de 47,89%% fata de 2002. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 1.932,65 mld. lei, cu 79,29% mai mult decat in 2002. 206

La sfarsitul primului trimestru al anului 2004, volumul primelor brute incasate a fost de 3.302,28 mld. lei, iar daunele platite s-au cifrat la 716,54 mld. lei. CSA gestioneaza, in conformitate cu prevederile Legii nr. 172/2004 si a Normelor nr. 3/2002, Fondul de Protejare a Asiguratilor, care la data de 31 decembrie 2003 avea un sold disponibil de 1.045,5 mld. lei, iar la 30 aprilie 2004 era de 1.213,88 mld. lei. In ceea ce priveste imbunatatirea capacitatii administrative, in prezent, CSA are un numar de 100 de angajati si o structura organizatorica optima pentru desfasurarea unei activitati eficiente de supraveghere si control, cuprinzand 4 departamente structurate pe 11 directii si directii generale. Incepand cu luna mai 2004, s-au reinfiintat functiile de Secretar General si Secretar General Adjunct, cu scopul de a creste calitatea si a marii eficienta activitatii, prin degrevarea Consiliului CSA de unele sarcini cu caracter administrativ. Totodata, CSA a elaborat si are in curs de implementare un plan de pregatire a personalului, inclusiv prin cursuri de pregatire la sediul institutiei, acestea desfasurandu-se lunar si avand o tematica care acopera toate activitatile legate de reglementarea si supravegherea pietei. In calitate de membra a IAIS, CSA a participat la a X-a Conferinta Anuala desfasurata in luna octombrie 2003, precum si la adunarile trimestriale si regionale organizate pe subcomitete, unde a intervenit dinamic asupra documentelor emise pe diferite segmente de activitati. Incepand cu luna mai 2004, trei reprezentanti ai CSA sunt membrii in 10 subcomitete ale IAIS. In primele luni ale anului 2004, CSA a intensificat contactele cu autoritatile de supraveghere similare din alte tari sau State Membre ale UE, in scopul incheierii unor acorduri de colaborare si schimburi de informatii. Acestea s-au concretizat prin semnarea in cursul lunii aprilie 2004 a unui acord cu Autoritatea de Supraveghere Financiara din Bulgaria si cu finalizarea negocierilor cu Autoritatea Federala de Supraveghere Financiara din Germania, urmand ca un acord similar sa fie semnat in cel mai scurt timp. In anul 2003, CSA a fost beneficiara unei asistente tehnice de tip Grant pentru indeplinirea conditionalitatii din matricea programului PSAL II, si anume Cresterea capacitatii de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Aceasta asistenta s-a concretizat printr-un contract care a realizat arhitectura bazei de date pentru RCA. Contractul s-a finalizat in luna decembrie 2003, oferind elemente importante pentru cele doua componente ale programului Phare 2002. Investitii si piete de capital Pana in noiembrie 2003, prin intermediul proiectului de infratire institutionala RO0005.03 Securities Market Regulation CNVM/CONSOB (Italia), CNVM a beneficiat de asistenta din partea expertilor Uniunii Europene in scopul intaririi practicilor de reglementare si supraveghere a pietei de capital din Romania. Obiectivele proiectului au vizat atat cadrul legal si de reglementare in domeniu, precum si intarirea capacitatii institutionale a CNVM, ca autoritate responsabila de autorizarea si supravegherea pietei de capital. Unul din rezultatele proiectului de twinning a constat in elaborarea proiectului noii legi consolidate a pietei de capital, care isi propune sa furnizeze un cadru de reglementare unic pentru piata de capital, in conformitate cu acquis-ul comunitar si care este indreptata spre incurajarea dezvoltarii pietei romanesti. Proiectul legii consolidate a fost transmis, pentru observatii, Comisiei Europene in data de 2 septembrie 2003, ulterior primindu-se trei seturi de comentarii: comentariile preliminare ale serviciilor comunitare privind transpunerea Directivei 93/22/CEE privind serviciile de investitii in domeniul valorilor mobiliare (primite in data de 14 ianuarie 2004); comentariile preliminare privind transpunerea Directivei 2003/6/CE privind abuzurile pe piata (primite in data de 23 207

februarie 2004) si comentariile preliminare privind transpunerea Directivei 85/611/CEE privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (primite in data de 31 martie 2004). CNVM a analizat si a implementat in textul proiectului de lege atat comentariile primite de la Comisia Europeana, cat si cele primite de la Banca Mondiala. In elaborarea textului proiectului de lege consolidata s-au avut in vedere, de asemenea, recomandarile formulate de expertii Statelor Membre in Raportul misiunii peer review. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din data de 29 aprilie 2004, iar in prezent se afla in dezbatere parlamentara. Proiectul legii consolidate a pietei de capital transpune prevederi ale directivelor Uniunii Europene privind piata de capital, in vigoare la sfarsitul anului 2003, si asigura dezvoltarea cadrului legislativ necesar crearii unor noi operatori pe piata de capital, accesul intermediarilor pietei de capital din Romania pe piata unica europeana, precum si formarea unei piete de capital viabila care sa permita tranzactionarea unor instrumente financiare moderne. Ca urmare a recomandarilor formulate in Raportul peer review (Principiul IOSCO 21), in scopul crearii unui cadru unitar pentru toti operatorii pe piata, noul proiect de lege nu face diferentieri intre valorile mobiliare si instrumentele financiare derivate, asigurand criterii uniforme de acces pentru toti intermediarii financiari, fara a lua in considerare tipul pietei in care vor opera. Astfel, proiectul legii consolidate introduce noi prevederi cu privire la intermediarii de servicii financiare, dupa cum urmeaza: permite accesul direct al institutiilor de credit autorizate de BNR pe piata de capital; introduce reguli prudentiale, principii referitoare la regulile de conduita si reguli privind prevenirea abuzului pe piata, care trebuie respectate de catre intermediari; confera furnizorului de servicii de investitii pasaport unic, prin transpunerea prevederilor Directivei 93/22/EEC. Pentru ca un astfel de mecanism sa fie aplicabil si operatorilor pe piata de capital din Romania, legea consolidata introduce un set de cerinte minimale care, dupa data aderarii, vor permite societatilor de servicii de investitii financiare si societatilor de administrare a investitiilor sa presteze servicii in baza autorizatei acordate de autoritatea competenta din Romania, CNVM; permite aplicarea cerintelor de adecvare a capitalului in scopul alinierii la nivelurile existente in cadrul pietei financiare unice comunitare.

In conformitate cu Principiul IOSCO 24, toti intermediarii au obligatia de a face parte dintr-un fond de compensare, indiferent de segmentul de piata pe care tranzactioneaza. In acest sens, capitolul Fondul de compensare a investitorilor inclus in Legea consolidata contine prevederi suplimentare cu privire la autorizarea si functionarea fondului de compensare al investitorilor: forma de infiintare, structura actionariatului, modul de calcul al creantei unui investitor, precum si categoriile de investitori exceptati de la procesul de compensare. Fondul compenseaza in mod egal si nediscriminatoriu investitorii, in limita unui plafon stabilit anual prin ordin al presedintelui CNVM. Proiectul legii consolidate contine titlul Pietele reglementate de instrumente financiare si depozitarul central in care este definita piata reglementata in conformitate cu prevederile Directivei 93/22/EEC. Pentru ca actiunile unei societati comerciale sa fie admise la tranzactionare pe o piata reglementata, aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele de listare prevazute in Directiva 34/2001/CE privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficiala a bursei si informatiile care trebuie publicate cu privire la valorile mobiliare respective. Pentru societatile comerciale care nu indeplinesc conditiile pentru admiterea la tranzactionare pe o piata reglementata, proiectul legii consolidate prevede posibilitatea tranzactionarii 208

acestora in cadrul unor sisteme alternative de tranzactionare, infiintate si administrate de un intermediar sau operator ce administreaza o piata reglementata. Un element important al acestui proiect de act normativ il reprezinta infiintarea depozitarului central care va asigura un cadru unitar privind depozitarea emisiunilor de valori mobiliare in mod centralizat. Noul cadru legislativ aduce imbunatatiri in ceea ce priveste organismele de plasament colectiv, astfel: a fost asigurat un grad sporit de transparenta a activitatii de administrare, precum si posibilitatea oferita investitorilor de a decide cu privire la investitiile realizate, prin nivelul sporit al informatiilor care le vor fi aduse la cunostinta; a fost introdusa obligatia societatii de administrare a investitiilor de a publica rapoartele periodice in Buletinul CNVM si de a le distribui investitorilor la cerere, in mod gratuit; au fost revizuite reglementarile privind initiativa constituirii unui fond deschis de investitii, astfel incat sa apartina exclusiv societatii de administrare a investitiilor, in conformitate cu decizia luata de catre organele de conducere ale acesteia potrivit competentelor stabilite prin actele statutare; s-a introdus obligatia pentru fondurile deschise de investitii de a intocmi si de a supune autorizarii CNVM regulile fondurilor; s-a inclus obligatia ca fondurile deschise de investitii sa intocmeasca pe langa prospectul detaliat si un prospect simplificat, continutul ambelor prospecte urmand a fi reglementat prin legislatia secundara ce va fi emisa de catre CNVM in aplicarea legii. Elementele esentiale ale prospectului de emisiune si ale prospectului simplificat ale organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare vor fi actualizate cu toate modificarile care apar, in conformitate cu reglementarile emise de CNVM; se are in vedere si segmentul organismelor de plasament colectiv, altele decat organismele de plasament colectiv in valori mobiliare. In aceasta categorie intra si societatile de investitii financiare (SIF) care sunt tratate ca societati de investitii de tip inchis. posibilitatea lansarii unei oferte publice fara obligativitatea listarii ulterioare pe o piata reglementata pentru incurajarea atragerii de capital de catre firmele mici si mijlocii; reguli speciale pentru societatile emitente in ceea ce priveste prospectul ce trebuie publicat in cazul admiterii la tranzactionare pe o piata reglementata; obligatiile de transparenta ce revin emitentilor ulterior listarii; conditiile ce trebuie indeplinite de o societate comerciala pentru a fi admisa la tranzactionare pe o piata reglementata; norme care sa ghideze comportamentul investitorilor si sa asigure exercitarea cu buna credinta a drepturilor derivate din calitatea de actionar; prevederi care asigura transparenta si accesul tuturor investitorilor la informatia certa si necesara luarii deciziei investitionale.

In ceea ce priveste oferta publica de valori mobiliare, proiectul legii consolidate include: -

In ceea ce priveste abuzul pe piata, proiectul legii consolidate preia o serie de concepte referitoare la imbunatatirea definitiilor privind informatia privilegiata si manipularea pietei, introduce noi prevederi legale cu privire la obligatiile care revin persoanelor aflate in diferite legaturi cu emitentii de instrumente financiare sau persoanelor implicate in diferite operatii cu instrumentele financiare, in scopul respectarii regimului informatiilor privilegiate si prevenirii operatiilor de manipulare a 209

pietei. De asemenea, au fost precizate drepturile care revin CNVM in exercitarea atributiilor sale de supraveghere, investigare si control. Noul sistem electronic de supraveghere si monitorizare a tranzactiilor efectuate pe Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq, intrat in functiune in luna martie 2004, reprezinta unul din rezultatele importante ale proiectului de infratire institutionala cu autoritatea de supraveghere din Italia (CONSOB), contribuind la imbunatatirea capacitatii de supraveghere a CNVM. Scopul principal al acestui sistem il reprezinta asistarea personalului CNVM in detectarea oricarei evolutii neobisnuite a pretului sau cantitatii si in colectarea tuturor informatiilor pe care acestea le implica. Aceste informatii includ grafice si date istorice relevante, obtinute prin sistemul electronic, precum si comunicate ale emitentilor. Un alt rezultat important al proiectului de twnning il reprezinta finalizarea Planului de actiune pe termen mediu pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania elaborat cu asistenta partenerului de proiect prin consultarea cu actorii pietei de capital. Planul de actiune pe termen mediu ofera o lista de masuri si un calendar pentru implementarea acestora, in scopul alinierii pietei de capital romanesti la standardele europene si internationale si in scopul intaririi increderii in aceasta piata in vederea atragerii disponibilitatilor banesti de la micii investitori si de la investitorii institutionali, precum si pentru intarirea capacitatii administrative a CNVM. Referitor la activitatea de supraveghere, Corpul de Control al CNVM a efectuat in perioada 1 septembrie 2003 30 aprilie 2004 un numar de 15 inspectii (14 inspectii la societati de servicii de investitii financiare si la o societate de investitii financiare) si 48 de audieri (33 societati de servicii de investitii financiare, 11 societati de registru independente, 2 societati emitente, un Program al Asociatiei Salariatilor (PAS) si o societate de investitii financiare). Activitatea de control ancheta derulata in perioada analizata s-a concretizat prin aplicarea de sanctiuni sau luarea de masuri asiguratorii, dupa cum urmeaza: 13 avertismente (10 pentru SSIF, 3 pentru registre independente), 9 amenzi (5 pentru SSIF, 3 pentru registre independente, 1 pentru o societate emitenta), 2 suspendari de autorizatie (pentru SSIF), 1 retragere autorizatie pentru SSIF, 4 interdictii de a desfasura activitati pe pietele reglementate (pentru persoane fizice din cadrul SSIF), 12 restrictionari de conturi de valori mobiliare. Planul de control pentru semestrul I 2004 a fost aprobat de Comisie in luna februarie 2004 si a fost publicat pe site-ul CNVM. Acest plan include controale la operatorii de pe piata, la organismele de compensare - decontare precum si la registrele independente. In conformitate cu masurile prevazute in Planul de actiune peer review, a fost finalizat in luna aprilie 2004 Manualul de Inspectii, elaborat in baza prevederilor legislatiei in vigoare, manual ce va suporta modificari dupa adoptarea legii consolidate si a legislatiei secundare de aplicarea a acesteia. Pentru nerespectarea prevederilor legislatiei in vigoare si a reglementarilor CNVM, Directia Intermediari a sanctionat un numar de 7 societati de servicii de investitii financiare. Directia Organisme de Plasament Colectiv a aplicat urmatoarele masuri: au fost retrase 5 fonduri deschise de investitii, a fost suspendata emisiunea si rascumpararea unitatilor de fond pentru 4 fonduri deschise de investitii, in vederea fuziunii (la momentul incheierii procedurii de fuziune aceste suspendari au fost ridicate), a fost suspendata emisiunea si rascumpararea unitatilor de fond pentru 3 fonduri deschise de investitii ca urmare a neindeplinirii de catre societatile de administrare ale acestora a prevederilor legale (aceste fonduri au fost ulterior preluate de alte societati de administrare a investitiilor), a fost retrasa autorizatia de functionare la 3 societati de administrare a investitiilor. 210

Serviciul de Investigare din cadrul Directiei Institutii Piata de Capital a efectuat un numar de 11 investigatii la societatile de registru in vederea verificarii punctuale a activitatii desfasurate de acestea. In ceea ce priveste ofertele de valori mobiliare, in perioada 1 septembrie 2003 - 30 aprilie 2004, in cadrul Directiei Emitenti s-au inregistrat 57 de oferte publice de cumparare de actiuni, 164 oferte publice de preluare, 2 oferte publice primare de vanzare de actiuni, 7 oferte publice secundare de vanzare de actiuni, 8 oferte publice primare de vanzare de obligatiuni municipale si 2 oferte publice primare de vanzare de obligatiuni corporative. In perioada analizata, un numar de 310 de societati comerciale au fost declarate societati de tip inchis. Ca urmare a recomandarilor formulate in Raportul peer review, in scopul asigurarii unei structuri interne care sa permita o supraveghere si un control mai eficient, CNVM a modificat structura sa organizatorica. Astfel, in luna martie 2004 a fost aprobata noua organigrama de organizare si functionare a CNVM prin Ordinul nr. 6/18.03.2004 (MO nr. 272/29.03.2004), si a inceput procesul de reorganizare pentru implementarea noii organigrame. Noua organizare asigura un cadru unitar pentru intermediari si piete si renunta la impartirea in piata de capital si burse de marfuri. De asemena, in cadrul Directiei Generale Supraveghere se constituie Serviciul de monitorizare-investigare emitenti, care va urmari respectarea standardelor internationale de contabilitate. CNVM are in vedere angajarea a 5 persoane cu experienta in contabilitate si audit pentru acest compartiment. In luna mai 2004, a fost aprobat de catre Comisie planul de formare profesionala elaborat de Directia Resurse Umane si Formare Profesionala. Acest plan are in vedere posibilitatea instruirii personalului CNVM la entitatile pietei de capital din Romania. In perioada analizata, CNVM a incheiat Memorandumuri de Intelegere, avand ca obiective principale protectia investitorilor si promovarea integritatii pietelor financiare, cu urmatoarele autoritati: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova, semnat la Bucuresti in data de 24 septembrie 2003; Comisia Pietei de Capital din Turcia, semnat la Seul in data de 14 octombrie 2003; Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar din Luxemburg, semnat la Luxemburg in data de 14 noiembrie 2003; Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare din Italia (CONSOB), semnat la Bucuresti in data de 25 noiembrie 2003; Autoritatea de Supraveghere Financiara din Bulgaria, semnat la Bucuresti in data de 20 aprilie 2004; Comisia de Valori Mobiliare si Burse din Polonia, semnat la Amman in data de 18 mai 2004.

Servicii nefinanciare
Dreptul de stabilire (Art.43 CE) si libera furnizare a serviciilor (Art.49 CE) Din cele 19 bariere identificate in anul 2002 in urma exercitiului Grupului de lucru pentru identificarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicri a serviciilor nefinanciare, au fost eliminate 11 prin urmatoarele acte normative: OG nr. 72/28.08.2003 (MO nr. 621/30.08.2003) pentru modificarea si completarea OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman;

211

Legea nr. 592/22.12.2003 (MO nr. 8/7.05.2004) privind modificarea si completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea si exercitarea profesiei de medic veterinar. Noua lege acorda aceleasi drepturi cetatenilor Uniunii Europene, celor ai Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiei, privind dreptul de stabilire si de exercitare a profesiei de medic veterinar pe teritoriul Romaniei, ca si medicilor veterinari romani care au absolvit o facultate de medicina veterinara din Romania, cu conditia ca acestia sa fie posesorii unei diplome, a unui certificat sau a altor documente eliberate de institutii de invatamant superior veterinar recunoscute oficial de aceste state. Recunoasterea in scop profesional a diplomelor, certificatelor sau alte documente ce atesta calitatea de medic veterinar, se realizeaza de catre organizatia profesionala nationala Colegiul Medicilor Veterinari din Romania; In domeniul exploatarii resurselor minerale, a fost eliminata, prin proiectul de amendare a Legii Petrolului nr. 134/1995, restrictia care prevedea ca un titular de acord petrolier trebuie sa utilizeze cu prioritate forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare, precum si echipamente si materiale produse in Romania, in conditii de competitivitate. Proiectul de amendare a legii a fost adoptat de Parlament si urmeaza sa fie promulgat; Lege nr. 201/2004 pentru completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost promulgata de presedintele Romaniei in data de 24 mai 2004, urmand a fi publicata in Monitorul Oficial. Noua lege contine urmatoarele completari (pe langa cele din Legea nr. 489/2002) in beneficiul avocatilor provenind din Statele Membre UE: posibilitatea de a acorda asistenta juridica in dreptul romanesc; posibilitatea de a reprezenta clientii in fata autoritatilor romane; posibilitatea de a practica profesia de avocat sub titlul profesional din statul de origine sau sub titlul profesional din Romania, in conditiile prevazute de directivele comunitare; acordarea posibilitatii desfasurarii activitatii de avocat in Romania, cu caracter permanent si cu titlul profesional din statul membru de origine; eliminarea oricarei conditii privind inscrierea intr-o organizatie profesionala din Romania, exclusiv in ceea ce priveste prestarea serviciilor.

Legea nr. 149/11.05.2004 (MO nr. 424/12.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, completeaza OG nr. 79/30.08.1999 privind organizarea activitatii practicienilor in reorganizare si lichidare judiciara, fiind astfel eliminata conditia referitoare la incheierea unor conventii bilaterale de catre Uniunea Nationala a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL) cu organisme similare din strainatate, prin care se impunea, astfel, conditia reciprocitatii inclusiv fata de practicienii din UE. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de birourile notarilor publici, de avocati si de MJ a fost aprobat de Guvern in luna aprilie 2004 si se afla in dezbatere parlamentara. Proiectul de lege admite si cetatenii UE in vederea prestarii serviciilor de traducere/interpretare pentru sistemul judiciar.

Referitor la cele 24 de acte normative asumate a fi modificate de catre institutiile responsabile, ca efect al reuniunii Grupului de lucru pentru identificarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicri a serviciilor nefinanciare din anul 2003, sau inregistrat urmatoarele progrese, astfel: 212

Legea nr. 107/7.04.2004 (MO nr. 338/19.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca inlatura bariera referitoare la accesul la serviciile de mediere si de formare profesionala acordate gratuit de agentiile de ocupare a fortei de munca pentru anumite categorii de persoane, intre care nu erau inclusi si strainii care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania; Legea nr. 130/21.04.2004 (MO nr. 364/26.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca inlatura bariera referitoare la lucratorii straini care pot fi angajati de catre persoane fizice sau juridice romane, numai in conditiile in care pe locurile vacante nu poate fi angajat personal roman, prevedere care constituia o discriminare fata de cetatenii Uniunii Europene; HG nr. 228/20.02.2004 (MO nr. 198/4.03.2004) privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului si HG nr. 1618/23.12.2003 (MO nr. 48/20.01.2004) privind regimul de import al produselor periculoase pentru sanatatea populatiei si a mediului abroga si inlocuiesc prevederile HG nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, modificata prin HG nr. 437/1992, HG nr. 145/1995 si HG nr. 383/2000; OMTCT nr. 296/2004 (MO nr. 318/13.04.2004) pentru modificarea si completarea OMTCT nr. 1170/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si transporturile rutiere publice; Proiectul legii privind organizarea si functionarea cooperatiei, care abroga Legea nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit si Decretul-Lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti, a fost adoptat de Guvern si se afla in dezbatere parlamentara.

Prin adoptarea HG nr. 280/4.03.2004 (MO nr. 217/12.03.2004) pentru modificarea HG nr. 577/2003, Autoritatea pentru Straini a devenit structura specializata, cu personalitate juridica, organizata in subordinea MAI, care exercita atributiile cu privire la regimul strainilor in Romania, combaterea sederii ilegale, precum si cu privire la gestionarea evidentei strainilor carora li s-a acordat drept de sedere in Romania. Protectia datelor cu caracter personal In luna mai 2004 a fost suplimentat numarul posturilor efectiv ocupate in directia de specialitate din cadrul institutiei Avocatul Poporului, acesta crescand la 13, sarcinile de serviciu fiind repartizate in functie de atributiile legale ale autoritatii de supraveghere. Se intentioneaza ocuparea integrala a celorlalte 6 posturi disponibile pana la sfarsitul anului 2004 si suplimentarea lor in 2005, pentru o schema completa de 50 de posturi, in limitele surselor bugetare ce vor fi aprobate. In perioada septembrie 2003-20 mai 2004, institutia Avocatului Poporului, in calitate de autoritate de supraveghere, a continuat sa isi indeplineasca atributiile prevazute de legea 677/2001, fiind inregistrate progrese fata de anii anteriori. Astfel, autoritatea de supraveghere a inregistrat pana in prezent, un numar total de 680 notificari referitoare la prelucrarea datelor personale, depuse de 1079 operatori de date cu caracter personal. Dintre acestea, in perioada 1 septembrie 2003 20 mai 2004 sau inregistrat 253 de notificari si 622 operatori de date personale. Mentionam ca, in urma investigatiilor efectuate, numarul operatorilor de date personale a inregistrat un progres sensibil fata de perioada anterioara de raportare. Astfel, comparativ cu sfarsitul anului 2003, in primele patru luni din 2004 numarul acestora a sporit cu 53,42%. Operatorii inregistrati in primele luni ale anului 2004 au fost instruiti in vederea 213

notificarii in perioada urmatoare a prelucrarilor de date personale pe care le efectueaza. Referitor la numarul total de notificari, s-au inregistrat cu 27% mai multe notificari in trimestrul I al anului 2004 decat in aceeasi perioada a anului trecut. Pana in prezent, au fost inregistrate in total 57 de notificari care au avut ca obiect transferul datelor personale in strainatate, dintre care in perioada 1 septembrie 20 mai 2004, au fost inregistrate 28 notificari de transfer. Pentru notificarile de transfer in strainatate, s-au emis in total 26 de autorizatii, dintre care 19 pentru perioada 1 septembrie 2003 20 mai 2004. Comparativ, raportat la perioada trimestrului I, in anul 2004 au fost emise 10 autorizatii de transfer, in timp ce in anii trecuti, in aceeasi perioada de referinta, nu s-a emis nici o astfel de autorizatie. In acest an, au fost inregistrate 4 cereri de emitere de avize fata de una singura in anul 2002 si nici una in 2003. Dintre acestea, 2 se refera la un proiect de ordin si un proiect de metodologie de lucru, iar 2 la proiecte de coduri de conduita ale unor asociatii profesionale din domeniul leasingului si al marketingului direct. In anul 2004, au fost efectuate 3 controale prealabile la operatori de drept privat si 1 investigatie la o autoritate publica. In urma acestor controale, s-a recomandat operatorilor in cauza respectarea drepturilor persoanelor vizate, in special a dreptului de informare a acestora. Cu fiecare ocazie, reprezentantii autoritatii de supraveghere au realizat si indrumarea operatorilor, sub aspectul modului de aplicare a prevederilor Legii nr. 677/2001. In luna februarie 2004, a fost prezentat Parlamentului Romaniei raportul de activitate al institutiei Avocatul Poporului, pentru anul 2003, care contine o sectiune privind activitatea desfasurata in calitate de autoritate de supraveghere. In vederea imbunatatirii nivelului de constientizare a drepturilor si obligatiilor ce decurg din Legea nr. 677/2001, institutia Avocatul Poporului a organizat in perioada septembrie 2003 mai 2004 un numar 5 seminarii si o masa rotunda, cu participarea unor operatori de date personale si a unor organizatii neguvernamentale, din domeniile de activitate relevante, dupa cum urmeaza: in luna septembrie 2003 seminarul cu tema Protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, in activitatea autoritatilor si institutiilor publice; in luna februarie 2004 seminarul cu tema Protectia datelor personale in domeniul asigurarilor; in luna martie 2004 seminarul cu tema Protectia datelor personale in domeniul financiar-bancar si masa rotunda cu tema Rolul organizatiilor neguvernamentale in informarea cetatenilor privind drepturile garantate de Legea nr. 677/2001; in luna aprilie 2004 seminarul cu tema Protectia datelor personale in domeniul sanatatii; in luna mai 2004 seminarul cu tema Protectia datelor personale in domeniul serviciilor hoteliere.

De asemenea in luna mai 2004 a fost organizat simpozionul Cetateanul si presa. In urma acestor seminarii, a crescut numarul bancilor care au notificat prelucrarile de date personale, in prezent fiind inregistrate 9 banci. Astfel de seminarii urmeaza a fi organizate in continuare in mod regulat, iar in anul 2005 se intentioneaza organizarea lunara a acestora.

214

In luna noiembrie 2003, au fost publicate pe Internet si la sediul institutiei Avocatul Poporului informatii referitoare la modul de aplicare a Legii nr. 476/12.11.2003 (MO nr. 814/18.11.2003) privind aprobarea taxei de notificare a prelucrarilor de date cu caracter personal (intrata in vigoare la 21 noiembrie 2003). In luna decembrie 2003, a fost transmis catre o serie de cotidiene centrale, un material de informare privind principalele prevederi ale Legii nr. 476/2001, cu accent pe obligatiile operatorilor de date personale. Reprezentantii mass-media au contactat autoritatea de supraveghere, fiind publicate in anul 2004 o serie articole pe tema protectiei datelor personale in reviste din domeniul financiar-bancar si din domeniul asigurarilor. Institutia Avocatul Poporului a participat, prin intermediul functionarilor din directia de specialitate, la seminarul Protectia datelor personale in asigurari organizat de revista Media XPRIMM (martie 2004) si la masa rotunda organizata de Asociatia Romana de Marketing Direct (aprilie 2004), avand ca tema protectia datelor personale in acest domeniu. In permanenta, au fost acordate indrumari operatorilor de date personale, telefonic, in scris sau la sediul institutiei Avocatul Poporului, fiind evidentiate un numar total de 425 indrumari dintre care 368 pentru perioada septembrie 2003 20 mai 2004. Aceasta activitate se va intensifica odata cu constientizarea operatorilor de date personale in privinta respectarii obligatiilor impuse de Legea nr. 677/2001. In privinta relatiilor de cooperare cu autoritati de supraveghere din Uniunea Europeana, mentionam: contacte diverse in perioada de referinta cu autoritatile din Belgia, Franta, Irlanda, Marea Britanie, in vederea schimbului de informatii necesare pentru aplicarea legii privind protectia datelor personale sau in legatura cu solutionarea unor plangeri; participarea la reuniunile internationale in domeniu Conferinta Autoritatilor Europene pentru Protectia Datelor Personale (21 23 aprilie 2004, Rotterdam, Olanda), Grupul de Lucru Art. 29 (Bruxelles).

Referitor la specializarea personalului, in prezent, personalul din cadrul directiei este format din 10 persoane cu studii superioare juridice, 2 persoane cu studii superioare tehnice informatice si 1 persoana cu studii superioare economice. Personalul existent al directiei este organizat in colective specializate pe atributiile autoritatii de supraveghere, dupa cum urmeaza: Inregistrare notificari/operatori de date personale, statistica 5 persoane; Solutionare plangeri si emitere recomandari/avize 2 persoane; Analizare acte normative interne si internationale, propuneri legislative 1 persoana; Autorizatii transfer in strainatate si autorizatii prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sanatate 2 persoane; Investigatii si controale prealabile, aplicare amenzi 3 persoane.

Serviciile societatii informationale In perioada de referinta, a fost adoptata HG nr. 7/8.01.2004 (MO nr. 46/20.01.2004) privind protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditionat sau constand in accesul conditionat, avand ca scop stabilirea masurilor impotriva oricaror activitati desfasurate in legatura cu dispozitivele ilicite care permit accesul neautorizat la serviciile protejate sau la serviciile asociate. Actul normativ transpune integral Directiva 98/84/EC privind protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditionat sau constand in accesul conditionat si se integreaza armonios in pachetul de acte 215

legislative elaborate in sensul protectiei consumatorului, a liberei circulatii a serviciilor si societatii informationale. In anul 2003, ca parte a procesului de reforma din Romania, a fost adoptata Legea 161 privind masurile de asigurare a transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, lege ce contine un intreg capitol dedicat reformei digitale in Romania: Titlul II - "Transparenta in furnizarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice prin care se infiinteaza portalul pentru servicii de e-government. In baza legii nr. 161/2003, care instituie Sistemul Electronic National, a fost emisa HG nr. 1085/11.09.2003 (MO nr. 675/24.09.2003) pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri referitoare la implementarea Sistemului Electronic National. Obiectul prezentei hotarari il constituie stabilirea autoritatilor administratiei publice care au obligatia de a se inregistra in Sistemul Electronic National, a serviciilor publice, a formularelor disponibile in format electronic, precum si stabilirea conditiilor si procedurii de inregistrare in acest Sistem. A fost adoptata, de asemenea, HG nr. 538/7.04.2004 (MO nr. 368/27.04.2004) privind modificarea si completarea HG nr. 1085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003. Hotararea cuprinde sanctiuni in cazul abaterilor legate de lipsa procedurilor interne de preluare si prelucrare a datelor, nefurnizarea formularelor in format electronic de catre institutiile si autoritatile publice, nerespectarea, cu rea intentie, de catre un functionar public sau de catre o persoana incadrata cu un contract individual de munca in institutiile si autoritatile publice a prevederilor legate de acceptarea formularelor tiparite din Sistemul Electronic National, neactualizarea lunara a paginilor de Internet. Conform prevederilor Legii nr. 161/2003 a fost implementat Sistemul Electronic National ca unic punct de acces la servicii electronice si la formulare administrative disponibile pentru descarcare. Portalul este considerat ca o prima etapa a reformei la ghiseu. Peste 160 de formulare administrative sunt disponibile pentru descarcare si 465 de institutii publice, precum si toate administratiile locale municipale, utilizeaza sistemul pentru a furniza formulare si servicii electronice; 6 servicii electronice sunt disponibile pentru companii prin intermediul formularului unic: Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat; Declaratia privind obligatiile de constituire si plata a fondului de asigurari sociale; Declaratiile de contributie la Fondul de Somaj: Declaratia individuala; Declaratia angajatorului;

Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat; Declaratie privind impozitul pe profit; Decont privind taxa pe valoarea adaugata.

La acestea se adauga depunerea on-line a bilantului contabil. Pentru a accesa serviciile electronice disponibile este necesar un certificat digital. In primul trimestru al anului 2004 peste 306 declaratii au fost depuse on-line de catre marii contribuabili din Bucuresti, urmand ca in perioada urmatoare sa se extinda treptat disponibilitatea acestor servicii pentru marii contribuabili din judete, precum si pentru intreprinderile mici si mijlocii din toata tara. Cadrul de interoperabilitate pentru schimbul de date intre administratii a fost elaborat si se afla in proces de consultare publica cu toti factorii interesati. De asemenea, prin intermediul portalului de e-government, disponibil la adresa [Link] intreprinderile si cetatenii pot accesa si urmatoarele servicii electronice: 216

Sistemul Electronic de Achizitii Publice (sistemul de e-procurement, [Link]), utilizat de peste 1000 de institutii publice - a permis finalizarea a peste 280.000 de tranzactii, cu economii estimate la peste 100 milioane de euro; sistemul se afla in proces de extindere prin adaugarea de noi functionalitati precum facturare on line, semnarea electronica a contractelor de achizitii si efectuarea de plati prin mijloace electronice; Sistemul electronic pentru atribuirea autorizatiilor de transport international de marfa este utilizat de mai mult de 1700 transportatori care se autentifica in sistem pe baza de certificat digital, fiind alocate electronic, de la inceputul acestui an, in conditii de transparenta si echitate, peste 160 000 de autorizatii. Atribuirea acestor autorizatii prin sistemul electronic este reglementata de HG nr. 1173/2.10.2003 (MO nr. 722/16.10.2003) privind atribuirea electronica si distribuirea autorizatiilor de transport rutier international de marfa; sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor locale disponibile in 62 de orase; acestea permit cetatenilor sa obtina informatii despre debitele lor catre administratia locala si sa efectueze plata acestora prin mijloace electronice (prin Home, Mobile sau Internet banking, ATM, POS); e-statistica (sistem electronic pentru colectarea datelor statistice), prin intermediul caruia s-au realizat deja primele 4 sondaje; declaratii vamale on-line, ce permit completarea si transmiterea on line a declaratiilor vamale de catre agentii economici si declarantii vamali.

La sfarsitul anului 2003, in sedinta Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei a fost aprobat proiectul de extindere a Sistemului Electronic de Achizitii Publice (SEAP) e-Procurement. A fost adoptata OG nr. 73/28.08.2003 (MO nr. 622/30.08.2003), de modificare si completare a OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice. Astfel acordarea sau reinnoirea inregistrarii in sistemul electronic ca furnizor, executant sau prestator va putea fi refuzata sau suspendata daca acesta este in stare de faliment sau lichidare, incalca normele de utilizare si de securitate ale sistemului electronic sau ofertantul declarat castigator refuza sa indeplineasca obligatiile asumate sau sa incheie contractul. Numarul de candidati sau de ofertanti care au dreptul sa depuna oferte este nelimitat, iar in cazul in care numarul acestora este mai mic de doi se va repeta procedura de licitatie electronica. Prin HG nr. 1567/18.12.2003 (MO nr. 31/14.01.2004) au fost adoptate Normele Metodologice pentru aplicarea prevederilor OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, prin care se asigura cadrul tehnic si organizatoric specific, precum si metodologia unitara necesare organizarii si desfasurarii achizitiilor publice prin mijloace electronice. Conform Legii nr. 250/2003 privind introducerea sistemelor moderne de plata, care prevede posibilitatea agentilor economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si a institutiilor publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati si alte obligatii de plata si care isi desfasoara activitatea in municipii si orase, sa poata accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si a cardurilor de credit, putem remarca faptul ca: in momentul de fata, 23 din cele 38 de banci active pe piata romaneasca, dispun de 31 de instrumente de plata cu acces la distanta, auditate din punct de vedere al securitatii sistemelor informatice, din care 15 solutii de Internet Banking, 14 de Home Banking si 2 de Mobile Banking, 16 dintre ele emitand si carduri; in prezent 62 de localitati urbane au implementate sisteme electronice de plata. Functionarea sistemelor electronice de plata a taxelor locale nu face necesara conectarea tuturor gospodariilor la Internet. Numeroase primarii au instalate, in 217

prezent, info-chioscuri de unde se poate realiza plata acestor taxe, existand, de altfel, puncte publice de acces la Internet. Liberalizarea comunicatiilor a creat oportunitati pentru accesul tuturor companiilor la servicii de comunicatii de calitatea si la pretul cel mai potrivit propriilor cerinte. Actiunile s-au concentrat, de asemenea, pe asigurarea accesului la servicii de comunicatii in toate zonele tarii, avand in vedere ca dezvoltarea afacerilor depinde si de accesul la noile tehnologii ale comunicatiilor si informatiei: in 2003 s-a finalizat proiectul de telefonizare a zonei Muntilor Apuseni, unde s-au instalat aproximativ 10000 telefoane; tot in 2003 a fost derulat un proiect pilot de creare de telecentre, in baza unui acord semnat intre MCTI si USAID, astfel incat 12000 persoane din 4 comune defavorizate au primit acces la servicii de telefonie, fax, Internet si calculatoare. In 2004 a fost aprobata si va fi pusa in aplicare strategia de implementare a serviciului universal, care va face posibila instalarea de telecentre si telefoane publice in toate zonele deficitare, precum si acoperirea unei parti a costului de acces la servicii telefonice de baza pentru familiile cu venituri reduse. Aceasta strategie va fi dublata de parteneriate internationale. In perioada de referinta a avut loc extinderea proiectului de Informatizare a Sistemului Educational programul de introducere a calculatoarelor in scoli si licee, solutiile IT furnizate fiind: calculatoare si echipamente de conectivitate: 1510 calculatoare au fost instalate si configurate in laboratoare scolare; soft operational de baza, inclusiv Office; soft educational, management knowledge; platforme software pentru suport AEL LCMS.

Pana in prezent au fost instruiti 14000 profesori si 2600 administratori, numarul lectiilor asistate de calculator depasind cifra de 500. Aproximativ 30 000 profesori si 800 000 elevi utilizeaza calculatoarele. Scopul acestui proiect este accelerarea progresului catre societatea bazata pe cunoastere si dezvoltarea economiei, in suportul Societatii Informationale Planul National de Inovare 2002-2010. Participarea Romaniei la Programele Comunitare: eContent Romania a platit contributia de participare la programul eContent, corespunzatoare anului 2004. In martie 2004, MCTI a organizat o zi de informare eContent, la care a participat un reprezentant al Comisiei Europene. Organizatiile romanesti interesate au fost sprijinite in cautarea partenerilor, prin furnizarea de informatii despre companiile tarilor membre ale UE, care participa la programul eContent. IDA in decembrie 2003 Romania a semnat un Memorandum de Intelegere cu IDA, astfel incat in cursul anului 2004 Romania va deveni membru cu drepturi depline in cadrul IDA.

Activitatile vizand asigurarea securitatii si limitarea fraudelor realizate prin mijloace electronice au fost sustinute prin proiectele urmatoare, lansate in primul trimestru al anului 2004: [Link] este un portal prin care se raporteaza fraudele comise in domeniul societatii informationale. Furnizeaza un mecanism de raportare usor de utilizat, care alerteaza in acelasi timp toate autoritatile implicate in gestionarea fraudelor electronice; [Link] centrul de expertiza si raspuns la incidente de securitate (ceris) asigura accesul la informatii privind securitatea sistemelor si a retelelor, oferind asistenta institutiilor publice cu privire la cresterea gradului de securitate a sistemelor informatice si a retelelor de comunicatii ale acestora. 218

Serviciile de comunicatii electronice Referitor la regimul de autorizare generala, a fost emisa Decizia nr. 1333/5.11.2003 (MO nr. 802/4.11.2003) privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice. Prevederile autorizatiei generale se aplica furnizarii tuturor tipurilor de retele publice de comunicatii electronice, indiferent de tehnologia utilizata, retelelor private de comunicatii electronice care folosesc frecvente radioelectrice si serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului: servicii de telefonie, linii inchiriate, transmisiuni de date, servicii de acces la Internet (prin dial-up, cablu coaxial, linii inchiriate, radio), servicii de radiocomunicatii mobile profesionale, servicii de radiopaging. Persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii sau retele de comunicatii electronice care se incadreaza in categoriile mentionate mai sus trebuie sa notifice ANRC asupra acestei intentii cu cel putin sapte zile inainte de inceperea activitatii. Solicitantii trebuie sa completeze un formular-tip si o fisa de descriere a retelelor si serviciilor pe care le vor furniza, pe care le vor transmite ANRC impreuna cu anumite documente de identificare a companiei, care fac parte integranta din notificare. Daca in termen de sapte zile ANRC nu semnaleaza solicitantului nici o inexactitate, notificarea se considera realizata. La cerere sau din oficiu, ANRC elibereaza un certificat-tip, care face dovada dreptului de a furniza retelele sau serviciile mentionate in notificare. Decizia Presedintelui ANRC nr. 1333/2003 stabileste procedura de autorizare, formularul notificarii si fisa de descriere a retelelor si serviciilor, precum si drepturile si obligatiile furnizorilor. Pana la data de 26 mai 2004, un numar de 2081 companii au fost autorizate sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice. Referitor la administrarea resurselor de numerotatie, in scopul de a impulsiona dezvoltarea concurentei dupa liberalizare, ANRC a decis sa acorde gratuit dreptul de a utiliza resurse de numerotatie. Pana in luna mai 2004, ANRC a alocat 38 de milioane de numere unui numar de 49 de operatori. De asemenea, la 28 aprilie ANRC a lansat spre consultare publica proiectul unei decizii prin care se propune modificarea Planului national de numerotatie si a procedurii de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie, pentru a permite punerea la dispozitie si utilizarea procedurii de selectare a transportatorului fara ton intermediar. Solutia tehnica identificata presupune utilizarea unor noi indicative de selectare a transportatorului, de forma 16xy, in paralel cu indicativele existente, de forma 10xyz, care sunt folosite pentru procedura de selectare a transportatorului cu ton intermediar. Fiecare furnizor de servicii de comunicatii electronice va putea alege astfel varianta adecvata pentru utilizatorii sai, implementand procedura de selectare a transportatorului cu ton intermediar, fara ton intermediar sau ambele proceduri. Referitor la pietele de gros, ca urmare a analizelor de piata desfasurate in perioada 2002-2003, au fost definite 9 piete relevante de gros si au fost identificati o serie de operatori cu putere semnificativa pe aceste piete. ANRC a emis doua Decizii cu caracter intern de desemnare a fostului operator monopolist ca avand putere semnificativa pe doua piete de gros, care au intrat in vigoare la data de 19 septembrie 2003, cand au fost comunicate Romtelecom: Decizia nr. 801/2003 privind desemnarea S.C. Romtelecom S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata furnizarii accesului neconditionat, total sau partajat, la bucla locala constituita dintr-o pereche de fire metalice torsadate, in scopul furnizarii de servicii de comunicatii electronice in banda larga si de servicii de telefonie destinate publicului la puncte fixe; 219

Decizia nr. 802/2003 privind desemnarea S.C. Romtelecom S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata furnizarii serviciilor de linii inchiriate segmente terminale.

Referitor la pietele cu amanuntul, ca urmare a intrarii in vigoare in iulie 2003 a Legii nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, ANRC a capatat prerogative depline in ceea ce priveste aplicarea mecanismelor de reglementare ex ante pe pietele cu amanuntul. Ca urmare, ANRC a demarat in ianuarie 2004 procesul de identificare si analiza a pietelor relevante cu amanuntul in sectorul comunicatiilor electronice, intr-o abordare etapizata: Etapa 1 Consultare publica preliminara privind identificarea pietelor cu amanuntul din sectorul comunicatiilor electronice (lansata in august 2003). Pentru identificarea pietelor cu amanuntul, ANRC propune urmatoarea segmentare: accesul la reteaua publica de telefonie fixa, apelurile locale furnizate la puncte fixe, apelurile nationale furnizate la puncte fixe, apelurile internationale furnizate la puncte fixe, apelurile fix mobil, accesul de tip dial-up si ISDN la Internet, accesul la Internet in banda larga si furnizarea serviciilor de linii inchiriate. Etapa 2 Analiza substituibilitatii cererii de servicii de comunicatii electronice oferite pe pietele cu amanuntul, incluzand: consultare publica privind obiectivele studiilor de piata ce urmeaza a fi realizate de catre ANRC in scopul identificarii pietelor relevante specifice cu amanuntul din sectorul comunicatiilor electronice (august-septembrie 2003); realizarea prin intermediul unei companii de cercetare a pietei a unei serii de studii de piata orientate catre utilizatorii finali, persoane fizice si juridice (finalizat in martie 2004), in vederea colectarii informatiilor necesare pentru stabilirea limitelor geografice si de substituibilitate ale pietelor relevante cu amanuntul, evaluarea capacitatii pietelor de a functiona pe baza mecanismelor concurentiale, precum si pentru identificarea posibililor factori care ar putea sa distorsioneze dezvoltarea unui mediu concurential pe pietele cu amanuntul. Studiile de piata au masurat parametri precum: impactul telefoniei mobile asupra utilizarii telefoniei fixe, media cheltuielilor lunare pentru diferite tipuri de servicii de comunicatii electronice, comportamentul utilizatorilor in cazul aparitiei unor operatori alternativi de telefonie fixa, numarul cartelelor preplatite si gradul de satisfactie pe care il ofera, gradul de satisfactie al utilizatorilor cu privire la serviciile de telefonie fixa si la serviciile de acces la Internet prin dial-up si ISDN, ca si masura in care utilizatorii sunt dispusi sa achizitioneze servicii bazate pe noile tehnologii.

Etapa 3 Analiza substituibilitatii ofertei de servicii de comunicatii electronice oferite pe pietele cu amanuntul (martie-mai 2004), incluzand: prelucrarea datelor raportate periodic ANRC de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice pe baza Deciziei nr. 1332/30.10.2003 (MO nr. 789/10.11.2003); realizarea de catre ANRC a unui studiu calitativ orientat catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice si asociatiile acestora in vederea determinarii caracteristicilor segmentelor pietei cu amanuntul, substituibilitatea ofertei pentru diverse categorii de servicii si nivelul de concurenta pe segmentele pietei; procesul de identificare a pietelor cu amanuntul este programat a se finaliza pana la sfarsitul celui de-al doilea trimestru al anului 2004.

Referitor la impunerea de obligatii specifice operatorilor cu putere semnificativa pe piata, in urma efectuarii analizelor de piata si a desemnarii operatorilor cu putere semnificativa, ANRC a impus printr-un numar de 6 Decizii cu caracter intern anumite seturi de obligatii ex ante menite sa contribuie la stabilirea unei concurente eficiente pe 220

pietele identificate, acestea intrand in vigoare la data de 19.12.2003, cand au fost comunicate operatorilor carora le sunt adresate: Decizia nr. 1379/2003 privind interconectarea pentru linii inchiriatesegmente terminale cu reteaua publica de telefonie fixa; Decizia nr. 1380/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea evidentei contabile separate, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, de catre societatea comerciala Romtelecom S.A.; Decizia nr. 1381/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Romtelecom S.A.; Decizia nr.1382/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Mobifon S.A.; Decizia nr. 1383/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Orange Romania S.A.; Decizia nr. 1384/2003 pentru modificarea si completarea Deciziei nr.147/2002 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa.

In baza Deciziei nr. 1379/2003, Romtelecom a inclus in Oferta de Referinta pentru Interconectare (ORI) setul minim de servicii de interconectare pentru linii inchiriate segmente terminale, impreuna cu conditiile, inclusiv referitoare la tarife, in care aceste servicii vor fi oferite beneficiarilor. Termenul maxim de negociere in vederea incheierii unui acord-cadru de interconectare pentru linii inchiriatesegmente terminale pe baza ORI este de doua luni de la data primirii de catre Romtelecom a unei cereri in acest sens. Conform Deciziei nr. 1384/2003, Romtelecom a completat ORI pentru a permite interconectarea indirecta si pentru a oferi altor operatori posibilitatea de a furniza catre abonatii Romtelecom servicii de retea inteligenta telefonie interurbana si internationala prin intermediul cartelelor preplatite si acces la numere gratuite. De asemenea, Romtelecom a publicat un contract standard de interconectare cu reteaua de telefonie fixa. In cazul in care operatorii accepta conditiile acestui contract, termenul de finalizare a negocierii este de 30 de zile de la data primirii cererii de catre Romtelecom. Pentru a se conforma obligatiilor de a aplica tarife de interconectare orientate pe costuri, prin Deciziile nr.1381, 1382 si 1383/2003 a fost impusa Romtelecom, Mobifon si respectiv Orange Romania obligatia de a realiza cate un model de calculatie a costurilor LRIC de tip top-down, pe baza unei metodologii specificate. Modelul topdown porneste de la evidentele contabile ale fiecarei companii, opereaza ajustari la costuri curente si realizeaza optimizari ale retelelor astfel incat sa reflecte activitatea unui operator eficient. Pe data de 8 aprilie 2004, ANRC a publicat pe pagina sa de Internet metodologia, principiile generale si calendarul estimativ care va fi urmarit de acesta institutie in procesul de elaborare a modelului de tip bottom-up pentru reteaua publica fixa operata de Romtelecom S.A Decizia nr. 1380/2003 stabileste modul de realizare a evidentei contabile separate de catre Romtelecom pentru activitatile care au legatura cu interconectarea si accesul la reteaua sau la infrastructura asociata acesteia. Decizia contine reguli detaliate privind intocmirea, publicarea si auditul situatiilor financiare separate, metodologia de alocare a costurilor, veniturilor si capitalului angajat in cadrul evidentei contabile separate, precum si sistemul de decontari interne aplicat pentru produsele si serviciile furnizate intre unitatile si subunitatile de afaceri. Primele situatii financiare separate vor fi 221

intocmite de catre operator pentru exercitiul financiar 2004 si vor fi publicate in cel mult 4 luni de la data publicarii situatiilor financiare anuale reglementate prin legislatia financiar-contabila. In 2003-2004 ANRC a desfasurat, de asemenea, un proces extins de consultare asupra proiectului de decizie privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru accesul neconditionat la bucla locala, care este programata a fi adoptata in mai 2004. Libera practicare a serviciilor de catre fermieri, mestesugari si comercianti A fost adoptata HG nr. 1428/4.12.2003 (MO nr. 895/15.12.2003) pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, aprobate prin HG nr. 58/2003, in vederea recunoasterii experientei profesionale ca dovada a calificarii solicitate in vederea autorizarii ca persoana fizica sau asociatie familiala pentru a desfasura activitati economice. Recunoasterea automata a calificarii (pregatire profesionala si experienta profesionala) se face, conform Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 701/17.12.2003 (MO nr. 19/9.01.2004) prin Directia politici forta de munca din cadrul MMSSF. A fost adoptata Legea nr. 107/7.04.2004 (MO nr. 338/19.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, care acorda accesul gratuit la serviciile de mediere si de formare profesionala de agentiile de ocupare a fortei de munca pentru pentru cetatenii Statelor Membre ale UE si ai statelor Spatiului Economic European, la fel ca si pentru cetatenii romani. Legea nr. 130/21.04.2004 (MO nr. 364/26.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, acorda aceleasi drepturi cetatenilor Uniunii Europene ca si cetatenilor romani in ceea ce priveste accesul la piata fortei de munca in Romania. In data de 14 mai 2004 a fost aprobat de Guvernul Romaniei proiectul de Lege privind inregistrarea si autorizarea in registrul comertului a persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent si a asociatiilor familiale. Proiectul de act normativ vizeaza in principal simplificarea procedurilor de inregistrare in registrul comertului si autorizarea persoanelor fizice si asociatiilor familiale si se afla in dezbatere parlamentara. La data intrarii acestuia in vigoare, va fi abrogata Legea nr. 507/2002 (MO nr. 582/6 august 2002) privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice si HG nr. 58/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale Legii nr. 507/2002. Comunicatiile comerciale Pentru informarea consumatorilor si comerciantilor, ANIMMC a reeditat in luna ianuarie 2004, intr-un numar de 3000 de exemplare, Ghidul comerciantului care cuprinde informatii cu privire la practicile comerciale. Ghidul a fost transmis asociatilor profesionale ale comerciantilor, agentilor economici, camerelor de comert si industrie.

2.3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR

Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania - UE din data de 7.04.2003. Romaniei i-au fost acceptate doua perioade de tranzitie, respectiv 7 ani pentru achizitia de catre nerezidenti a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si 5 ani pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra pamantului pentru resedinta secundara. 222

Operatiuni de capital
Liberalizarea miscarilor de capital constituie unul din angajamentele asumate si respectate de Romania, referitoare la operatiunile privind admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor de plasament colectiv straine pe piata de capital romaneasca, precum si la cele privind importul si exportul de active financiare instrumente de plata sub forma de numerar, care nu se mai supun autorizarii Bancii Nationale a Romaniei (BNR), incepand cu 1 ianuarie 2004. In ceea ce priveste preluarea si implementarea acquis-ului comunitar, mentionam intrarea in vigoare, la data de 10 aprilie 2004, a Regulamentului BNR nr. 1/2004 (MO nr. 117/10.02.2004) privind efectuarea operatiunilor valutare, regulament flexibil, usor de aplicat care cuprinde doar reguli si principii generale de efectuare a operatiunilor valutare. Noul act normativ este armonizat cu legislatia si practica Uniunii Europene, precum si cu recentele modificari ale legislatiei romanesti din domeniul disciplinei financiar-valutare si reflecta, totodata, evolutiile din ultimii ani pe linia liberalizarii miscarilor de capital. Tinand seama de ultimile evolutii macroeconomice si de perspectivele pentru anul 2004, Consiliul de administratie al BNR a considerat necesara amanarea liberalizarii operatiunilor care ar fi putut incuraja influxuri de capital pe termen scurt masive si extrem de volatile, respectiv operatiunile realizate in conturile de depozit in lei ale nerezidentilor deschise la institutii de credit rezidente . Aceasta masura are un caracter temporar, fiind aplicata pentru o perioada de un an de la data intrarii in vigoare a noului regulament valutar. O eventuala noua amanare va fi luata in considerare cu consultarea Comisiei Europene, in masura in care va fi necesar.

Dreptul de proprietate
Noua Constitutie a Romaniei, modificata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/18.09.2003 (MO nr. 258/29.10.2003) aduce amendamente semnificative prevederilor referitoare la protectia proprietatii private, astfel incat apatrizii si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Astfel, articolul 44 (2) are urmatorul cuprins: Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la UE si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.

Actiunea nominativa de control a statului

Actiunea de transformare a actiunilor nominative de control (actiunea de aur) ale societatilor comerciale privatizate in actiuni comune, detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (fosta Autoritate de Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului), s-a desfasurat in mai multe etape care au asigurat crearea cadrului legislativ adecavt si trecerea la implementarea actiunii. Astfel, in luna mai 2004, din totalul celor 110 societati comerciale la care statul a detinut initial actiuni nominative de control, pentru 99 de societati aceste actiuni au fost transformate in actiuni comune si vandute catre actionarul majoritar, inclusiv la societatile Minexfor Deva si Prospectiuni Bucuresti, declarate drept societati de interes strategic, precum si la Romtelecom. Situatia celorlalte 11 societati ramase, pentru care nu se incheiasera actele aditionale de transformare a actiunii nominative de control detinute de stat in actiuni comune, se prezinta astfel: pentru 6 societati, semnatarii contractului de privatizare sau succesorii legali ai acestora si-au exprimat acordul pentru incheierea acestor acte aditionale, unele dintre acestea fiind deja in curs de finalizare; 223

alte 5 societati au fost re-notificate (o societate fiind privatizata in anul 1998, 3 societati in 1999 si o societate in 2000), luand in considerare ca semnatarii contractului de privatizare sau succesorii legali ai acestora nu au raspuns inca invitatiei facute de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Renotificarea reprezinta singura modalitate la dispozitia AVAS de a determina investitorul majoritar privat sa incheie acte aditionale la aceste societati. Din cele 5 societati renotificate, numai una este mare (capital social mai mare de 50 [Link]) in domeniul productiei plumbului, zincului si cositorului, restul fiind societati mici (capital social mai mic de 50 [Link]), facand parte din urmatoarele domenii de activitate: 2 societati mici din domeniul serviciilor informatice, 1 societate mica din domeniul comertului cu produse farmaceutice si 1 societate mica din domeniul cercetarii-dezvoltarii in domeniul tractoarelor.

Sisteme de plati
Reforma sistemului de plati a fost continuata, astfel incat la data de 1 septembrie 2003 a fost definitivat procesul de transfer al activitatii de procesare a transferurilor de fonduri in relatia cu Trezoreria Statului de la BNR la Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari (TransFonD S.A), institutie mandatata de catre banca centrala pentru efectuarea acestor operatiuni. Etapa importanta in pregatirea pentru implementarea Sistemului Electronic de Plati, aceasta masura a condus la integrarea Trezoreriei Statului in randul participantilor la sistemul de plati, reducandu-se astfel diferentele de ordin tehnic si functional dintre aceasta si sistemul bancar. In acelasi timp, in cadrul MFP s-a creat un nou colectiv de lucru alcatuit din 7 persoane, denumit Serviciul Program Conectare la TransFonD , care asigura conectarea ministerului la sistemul electronic de plati. BNR a emis Normele nr. 10/9.12.2003 (MO nr. 896/15.12.2003), care stabilesc perioada maxima de intrerupere a functionarii sistemului de plati si decontari operat de TransFonD S.A, precum si functionarea pietei monetare si valutare. Totodata, proiectul noii Legi consolidate a pietei de capital, initiat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), isi propune sa furnizeze un cadru de reglementare unic pentru piata de capital, necesar crearii unor noi institutii, accesul intermediarilor pietei de capital din Romania pe piata unica europeana, precum si formarea unei piete viabile care sa permita tranzactionarea unor instrumente financiare moderne. Proiectul legii consolidate a fost transmis pentru observatii Comisiei Europene in septembrie 2003, ulterior primindu-se comentariile preliminare privind transpunerea Directivelor referitoare la serviciile de investitii in domeniul valorilor mobiliare, abuzurile pe piata si organismele de plasament colectiv in valori mobiliare. Dupa preluarea si implementarea in textul legii a tuturor comentariilor si recomandarilor formulate de institutiile implicate si de raportul expertilor misiunii peer-review desfasurate in perioada 2-5 decembrie 2003, proiectul a fost aprobat in sedinta Guvernului din 29 aprilie 2004 si, in prezent, se afla in dezbatere parlamentara. Ca urmare a implicatiilor asupra pietei de capital, a fost organizata o dezbatere publica a acestui proiect de lege in data de 14 mai 2004, la care au participat atat operatorii de pe piata de capital, cat si membrii societatii civile. Armonizarea legislatiei romanesti cu prevederile Directivei 98/26/CE privind finalitatea decontarilor in sistemul de plati a fost continuata, prin elaborarea proiectului Legii privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare. Proiectul de lege a fost aprobat in sedinta Guvernului din 29 aprilie 2004 si, in prezent, se afla in dezbatere parlamentara.

Transferurile transfrontaliere
In vederea preluarii si implementarii Directivei 97/5/CE privind transferul transfrontalier de credite, a fost emisa OG nr. 6/22.01.2004 (MO nr. 82/30.01.2004) privind 224

transferurile transfrontaliere, aprobata prin Legea nr. 119/19.04.2004 (MO nr. 357/23.04.2004), care acorda BNR calitatea de institutie competenta in rezolvarea plangerilor legate de transferurile credit transfrontaliere. Aceasta Ordonanta prevede crearea, in cadrul BNR, a unei structuri cu atributii in acest sens, structura care va prelua si sarcina elaborarii cadrului de reglementare si a procedurilor de aplicare prevazute de Directiva 97/5/CE. In virtutea acestei prevederi, a fost emis Regulamentul BNR nr. 3/25.03.2004 (MO nr. 296/5.04.2004) privind procedura de mediere a diferendelor aparute in executarea transferurilor transfrontaliere, care are ca scop medierea diferendelor aparute intre institutiile din Romania care efectueaza transferuri transfrontaliere cu o valoare mai mica decat echivalentul a 50.000 Euro si clientii acestora. Ca urmare a faptului ca pe teritoriul Romaniei inca nu exista cadru legal si nici autoritate competenta in domeniul prestarii serviciilor de transfer monetar, s-a constituit un grup de lucru, coordonat de catre MFP, care analizeaza posibilitatea desemnarii unei autoritati competente in domeniu si a elaborarii cadrului legislativ aferent.

Investitii straine directe in Romania

Actiunile intreprinse de catre Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) au vizat clarificarea ambiguitatilor cu privire la restrictiile privind afluxul investitiilor directe si a celor din sectoarele sensibile nedefinite, unde poate fi impusa autorizarea prealabila prin legi speciale , prin: identificarea unui mecanism unitar pentru inregistrarea fluxului investitional real, in conformitate cu practicile internationale in domeniu; identificarea si analizarea actelor normative din legislatia actuala, care prevad acordarea de stimulente pentru efectuarea de investitii.

In acest sens, in urma reuniunilor reprezentantilor BNR, INS si Oficiului National al Registrului Comertului din cadrul MJ, a fost demarat un proiect pilot de cercetare de catre BNR in colaborare cu INS. Acesta are ca scop obtinerea informatiilor detaliate referitoare la fluxul de investitii straine directe, realizate efectiv de companiile care sunt cuprinse in esantionul reprezentativ analizat, urmand ca rezultatele cercetarii sa fie disponibile in semestrul II al anului 2004. Domeniile analizate sunt: investitii cu impact semnificativ in economie, parteneriat public-privat, zone libere, zone defavorizate, parcuri industriale, intreprinderi mici si mijlocii, microintreprinderi, privatizare, investitii de portofoliu, sectorul petrolier, sectorul minier, sectorul turistic, sectorul energetic, sectorul tehnologiei informatiei, sectorul transporturilor, sectorul agriculturii, facilitati acordate studentilor care incep o afacere, facilitati acordate de autoritatile locale, facilitati acordate angajatorilor, reguli privind ajutorul de stat, scutiri de la plata datoriei vamale. Totodata, au continuat eforturile de eliminare a restrictiilor in calea liberei circulatii a capitalurilor privind investitiile directe efectuate de nerezidenti, in cadrul legislatiei sectoarelor specifice. Prevederile restrictive au fost eliminate din legile speciale care reglementeaza un anumit domeniu, oferind un tratament egal, nediscriminatoriu tuturor investitorilor, astfel: In sectorul bancar, a fost eliminata cerinta privind capitalul minim de dotare al sucursalelor pentru societatile straine din Statele Membre care doresc sa deschida sucursale pe teritoriul Romaniei, prin Legea nr. 485/18.11.2003 (MO nr. 876/10.12.2003) pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998; De asemenea, au fost eliminate restrictiile ramase in Regulamentul BNR nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, necuprinse in calendarul de liberalizare, 225

prin intrarea in vigoare a noului Regulament valutar nr. 1/30.01.2004 (MO nr. 117/10.02.2004); In domeniul exploatarii resurselor minerale, a fost eliminata, prin proiectul de amendare a Legii Petrolului nr. 134/1995, restrictia care prevedea ca un titular de acord petrolier trebuie sa utilizeze cu prioritate forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare, precum si echipamente si materiale produse in Romania, in conditii de competitivitate. Proiectul de amendare a legii a fost adoptat de Parlament si urmeaza sa fie promulgat. In domeniul asigurarilor, prin Legea nr. 172/2004 (MO nr. 473/26.05.2004), care amendeaza Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, a fost eliminata restrictia care prevedea ca persoanele fizice si juridice romane incheie contractele de asigurare cu societati stabilite in Romania, cu exceptia cazurilor in care asigurarile solicitate nu se practica pe piata interna. In ceea ce priveste Legea datoriei publice nr. 81/1999, prin proiectul noii Legi a datoriei publice au fost eliminate interdictiile prevazute la art. 24(1)(c) referitoare la procedurile de autorizare. Proiectul legii datoriei publice, elaborat de MFP, a fost aprobat in sedinta Guvernului din data de 29.04.2004 si se afla in dezbatere parlamentara.

Prevenirea si combaterea spalarii banilor

Referitor la imbunatatirea capacitatii administrative din acest sector, prin OUG nr. 11/23.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004), art. 3.1(g) care stabileste unele masuri de organizare in cadrul administratiei publice centrale, si prin HG nr. 404/23.03.2004 (MO nr. 267/26.03.2004) privind organizarea si functionarea aparatului de lucru al Guvernului, art. 5.2.(g), ONPCSB a trecut direct in subordinea Primului Ministru. In scopul facilitarii cooperarii cu autoritatile cu responsabilitati in combaterea criminalitatii economico-financiare si cu autoritatile de control si supraveghere, organismul decizional al Oficiului este Plenul, compus din cate un reprezentant al MJ, MFP, MAI, BNR, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Asociatiei Romane a Bancilor si Curtii de Conturi. Compozitia Plenului asigura o analiza multidisciplinara a lucrarilor privind tranzactiile suspecte, deciziile fiind luate prin vot majoritar. In vederea indeplinirii obiectivelor stabilite in sarcina sa prin lege, ONPCSB si-a perfectionat continuu capacitatea de a: depista si procesa tranzaciile suspecte, operatiunile in numerar si operatiunile realizate cu alte instrumente de plata; primi, procesa, gestiona si analiza informatiile prin optimizarea fluxului informational de la entitatile raportoare spre bazele de date ale ONPCSB, prin elaborarea si achizitionarea unor programe informatice performante de evidenta operativa, analiza si sinteza si prin dezvoltarea unor proceduri de analiza, bazate pe tehnologia informatica, inlesnind detectarea si semnalarea cat mai rapida a activitatilor suspecte de spalare a banilor; imbunatati metodologia de analiza a informatiilor primite, corelate cu cele primite de la institutiile competente, prin dezvoltarea unor metodologii proprii de analiza, modele si alte instrumente si tehnici de lucru care pot furniza date si informatii suplimentare privind esenta tranzactiilor suspecte, a tipurilor de tranzactii asociate schemelor de spalare a banilor, toate acestea contribuind la estimarea si cuantificarea evolutiei fenomenului de spalare a banilor.

In ceea ce priveste entitatile raportoare, pe langa cele din sistemul financiar bancar si de asigurari, sunt cuprinse si alte profesii, care prezinta un grad ridicat de risc privind posibilitatea folosirii lor in activitati de spalare a banilor, respectiv organizatorii de jocuri 226

de noroc, casele de amanet si persoanele care asigura asistenta juridica, notariala, contabila. In perioada 15 septembrie 2003 13 aprilie 2004 au fost raportate la ONPCSB un numr de 907.596 operatiuni in numerar mai mari de 10,000 EURO, precum si un numar de 350 rapoarte de tranzactii suspecte. Evolutia numarului de operatiuni in numerar pe perioada 2001 - 2003 este: Perioada 2001 2002 2003 Total operatiuni in numerar 694.131 947.256 1.254.654 Nr. depuneri 471.404 692.699 997.222 Nr. retrageri 222.404 254.557 257.432

Din punct de vedere al notificarilor trimise la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), situatia este urmatoarea: Perioada 2001 2002 2003 1.01-10.05.2004 Numar noticari trimise la PICCJ 143 256 365 155 Nr. cetateni romani si straini implicati 1.113 1.674 1.806 1.162

In ceea ce priveste cooperarea internationala, in perioada de referinta au fost incheiate Memorandum-uri de Intelegere (MoU) privind schimbul de informatii cu un numar de 3 tari, dupa cum urmeaza: cu institutiile similare din Coreea (6.10.2003), Republica Ceha (17.12.2003) si Ucraina (18.03.2004). Drept urmare, de la infiintare si pana in prezent, ONPCSB a incheiat, cu institutiile similare din strainatate, un numar de 16 MoU cu Slovenia, Belgia, Austria, Italia, Bulgaria, Croatia, Grecia, Israel, Polonia, Serbia, Tailanda, Spania, Turcia, Coreea, Republica Ceha si Ucraina. In ceea ce privete activitatea de pregatire profesionala, in perioada septembrie 2003 iunie 2004 au avut loc 18 stagii de pregatire, care au vizat urmatoarele categorii de specialisti: analisti financiari si asistenti ai acestora din ONPCSB 10 seminarii; procurori (din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justiie, parchetelor locale si PNA) 4 stagii de pregatire profesionala; magistrati, politisti, reprezentantii Garzii Financiare Centrale, ANV si reprezentantii entitatilor raportoare (avocati, notari, experti financiari) - 4 stagii de pregatire profesionala.

2.3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE

Negocierile la acest capitol s-au inchis provizoriu in 28.11.2001 in in cadrul Conferintei interguvernamentale de aderare Romania UE.

Dreptul societatilor comerciale

Progrese legislative 227

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative, cu implicatii asupra activitatii de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii comerciantilor: HG nr. 1047/28.08.2003 (MO nr. 646/11.09.2003) pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare in registrul comertului, prin care au fost separate cererile de inregistrare in registrul comertului de cererile de autorizare, in vederea simplificarii modului de completare a acestora de catre solicitanti si totodata de delimitare a raspunderilor autoritatilor publice; HG nr. 1052/04.09.2003 (MO nr. 649/12.09.2003) privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar, prin care se prevede ca obiectiv descarcarea judecatorilor de sarcinile extrajudiciare, de tipul registrul comertului; Legea nr. 486/18.11.2003 (MO nr. 827/22.11.2003) pentru aprobarea OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, prin care se stabilesc termene precise pentru autoritatile publice implicate si instantele judecatoresti in cadrul procedurii de autorizare; Legea nr. 505/26.11.2003 (MO nr. 857/03.12.2003) privind aprobarea OUG nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin care a fost redus termenul in care se obtine codul unic de inregistrare de la Ministerul Finantelor Publice si s-a prevazut folosirea transmiterii electronice a datelor intre acesta si Oficiul National al Registrului Comertului; OG nr. 29/29.01.2004 (MO nr. 90/31.01.2004) pentru reglementarea unor masuri financiare, prin care a fost modificata OG nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 410/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul renuntarii la solicitarea cazierului fiscal pentru cetatenii straini, care depun o declaratie pe proprie raspundere, precum si a simplificarii procedurii de obtinere a acestuia de catre cetatenii romani, in baza unui protocol incheiat intre Ministerul Finantelor Publice si Oficiul National al Registrului Comertului; Legea nr.149/11.05.2004 (MO nr. 424/12.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, republicata, cu modificarile ulterioare, prin care se simplifica procedura iesirii de pe piata a societatilor aflate in insolventa, se stabilesc indatoriri precise referitoare la inregistrarile actelor si faptelor legate de faliment in registrul comertului si se infiinteaza Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara si faliment, editat si publicat de Oficiul National al Registrului Comertului.

Registrul Comertului Oficiul National al Registrului Comertului In conformitate cu atributiile stabilite prin Legea nr. 26/1990 si Legea nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare, Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) asigura inregistrarea comerciantilor, precum si accesul public la informatiile din baza de date a registrului comertului prin serviciile prestate (contra cost si gratuit). In perioada de referinta au fost dezvoltate si perfectionate serviciile existente, astfel incat accesul public la informatii s-a imbunatatit prin: furnizarea de informatii conform prevederilor legale in vigoare referitor la activitatea registrului comertului, gratuit prin: Biroul de Informare si Relatii Publice; pagina de Internet a ONRC ([Link] afisaj la sediile oficiilor registrului comertului de pe langa fiecare tribunal; 228

furnizarea de informatii la solicitarea expresa a persoanelor fizice si juridice interesate sa obtina date din registrul comertului (contra cost); furnizarea de informatii prin acces on-line la baza de date centrala a registrului comertului, respectiv prin intermediul serviciului RECOM online [Link] (care ofera o componenta gratuita pentru accesarea indexului tuturor societatilor comerciale inmatriculate in Romania si o componenta contra cost, pentru informatii complete despre toti comerciantii inregistrati); eliberarea de certificate constatatoare si copii certificate (contra cost); elaborarea de lucrari statistice de interes general (gratuit, publicate pe pagina de Internet).

Au fost introduse doua noi trepte de reducere a taxelor pentru eliberarea informatiilor din registrul comertului computerizat, astfel: intre 1.001 10.000 firme peste 10.000 firme reducere 30%; reducere 50%.

In prezent, actualizarea registrului comertului central computerizat se face zilnic, pe baza inregistrarilor efectuate si transmise de catre oficiile judetene ale registrului comertului. Trecerea ONRC in subordinea Ministerului Justitiei ca urmare a OUG nr. 129/2002, a permis implementarea in mod unitar a tuturor bazelor de date si aplicatiilor de gestiune la nivelul intregului sistem al registrului comertului. Achizitionarea de servere de baze de date a permis preluarea fizica a bazelor de date de pe serverele camerelor de comert si industrie si cresterea nivelului de securitate si de protectie a datelor. In ceea ce priveste numarul societatilor comerciale inregistrate in perioada ianuarieaprilie 2004, acesta a fost de 55126, fata de 24777 societati comerciale inregistrate in aceeasi perioada a anului 2002 si 32338 societati comerciale inregistrate in aceeasi perioada a anului 2003. De asemenea, subliniem ca, prin aplicarea dispozitiilor Legii nr. 161/2003 referitoare la grupurile de interes economic, care transpun prevederile Regulamentului Consiliului nr. 2137/1985, au fost inregistrate pana in prezent in registrul comertului 8 grupuri de interes economic, alte 8 fiind in curs de inmatriculare. Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale impreuna cu structurile organizatorice au fost adoptate prin OMJ nr. 2202/c/2003, fiind aprobate 3 tipuri de organigrame specifice modului de organizare si volumului activitatilor desfasurate de fiecare oficiu al registrului comertului, dupa cum urmeaza: organigrama comuna a oficiilor teritoriale ale registrului comertului de pe langa tribunale, cu un numar maxim de 60 de posturi/oficiu al registrului comertului; organigrama Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti cu un numar maxim de 325 de posturi; organigrama Oficiului National al Registrului Comertului cu un numar maxim de 195 de posturi.

Numarul maxim de posturi prevazute pentru ONRC si pentru oficiile registrului comertului de pe langa tribunale este de 2200 (in momentul preluarii salariatilor in baza OUG nr. 129/2002 exista un numar de 1277 angajati). In cursul anului 2003, ca urmare a dezvoltarii activitatilor, a cresterii volumului de munca si a fluctuatiei de personal s-au facut 262 angajari, ceea ce a facut ca la data de 31.12.2003 numarul total al salariatilor sa ajunga la 1468 persoane. 229

Pe primele patru luni ale anului 2004, au incetat raporturile de munca la 33 de persoane si au fost angajate 47 de persoane; astfel incat la data de 01.05.2004, s-a ajuns la un total de 1481 salariati (fata de 1396 salariati in aceeasi perioada a anului 2003). Fiind o preocupare constanta a ONRC, procedura administrativa pentru inregistrare/autorizare se afla intr-un permanent proces de simplificare. Intervalul de timp intre depunerea cererii de inregistrare si inregistrarea propriu-zisa, in registrul comertului a unei societati comerciale este de 4 zile lucratoare. In vederea simplificarii consistente atat in planul inregistrarii fiscale cat si in cel al atribuirii codului unic de inregistrare s-a instituit obligativitatea transmiterii datelor pe cale electronica. Astfel, Legea 505/2003 (MO nr. 857/3.12.2003) prevede obligatia ONRC pentru oficiile registrului comertului ca, in termen de 24 ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat, sa transmita pe cale electronica, Ministerului Finantelor Publice, datele din cererea de inregistrare tip pentru atribuirea codului unic de inregistrare. Ministerul Finantelor Publice atribuie in termen de maximum 24 ore codul unic de inregistrare, iar in termen de 3 zile de la data primirii codului, oficiile registrului comertului, prin intermediul ONRC, transmit la Ministerul Finantelor Publice, pe cale electronica, toate datele comerciantilor care au stat la baza inregistrarilor in registrul comertului. In ceea ce priveste accesul public la informatiile privind situatia financiara a societatilor comerciale, ONRC, respectiv oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, elibereaza, pe cheltuiala persoanei care a facut cererea, copii certificate de pe toate inregistrarile facute in registrul comertului si de pe actele prezentate, inclusiv de pe situatiile financiare sau despre datele cuprinse in acestea. Daca societatea comerciala nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a ONRC, tribunalul poate pronunta dizolvarea societatii, in conditiile art. 232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Intrucat s-a constatat ca numeroase societati comerciale nu au depus situatiile financiare pe anul 2002, depasind termenul de 6 luni prevazut de lege, incepand cu luna decembrie 2003, ONRC a declansat o ampla campanie mediatica de informare cu privire la firmele care vor face obiectul declansarii procedurilor de dizolvare a acestora, potrivit legii. In acest scop, pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului, [Link], a fost inserata si activata o trimitere speciala, denumita Semnal firme art. 232, care ofera posibilitatea consultarii listei societatilor comerciale care intra sub incidenta art. 232 din Legea nr. 31/1990, prin acces la baza de date, cu facilitati de cautare pe mai multe criterii. Ca urmare, in pagina de Internet mentionata se publica saptamanal comunicate de presa referitoare la datele statistice din saptamana anterioara, insotite de lista actualizata a firmelor pasibile de sanctiunea dizolvarii, selectate pe judete. Faliment In 2003 au figurat pe rolul tribunalelor un numar de 15.223 de cauze (6.686 cauze noi si 8.537 din anii precedenti), dintre acestea au fost solutionate 8205 cauze. In 2002 25.026 cauze, (9319 cauze din anii anteriori, 15.707 cauze noi, 16.922 cauze solutionate), iar in 2001 - 19.693 cauze, (7234 cauze din anii anteriori, 12.459 cauze noi, 10.374 cauze solutionate). Datele statistice arata o scadere a numarului de cauze pe rolul tribunalelor in 2003, in comparatie cu 2002 si 2001, datorate prevederilor OG nr. 38/2002 care au introdus conditii mai stricte pentru deschiderea procedurii de insolventa. 230

Cauzele cu termen de solutionare intre 6 luni si 2 ani, solutionate in 2003, reprezinta aproximativ 44% din numarul cauzelor solutionate. Acelasi tip de cauze, in 2000, reprezenta aprox. 36% din numarul cauzelor solutionate, 39% in 2001 si 31% in 2002. Ca urmare, proportia cauzelor solutionate intr-o perioada scurta de timp (6 luni 2 ani) a crescut, ceea ce corespunde reducerii duratei de solutionare a dosarelor de insolventa. Pentru cauzele solutionate in 0-6 luni, in cea mai mare parte a unor asemenea cazuri, procedura se inchide pentru ca nu sunt bunuri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative. Ca atare, acestea nu sunt relevante pentru analiza reducerii duratei de solutionare. Nu au fost luate in consideratie in scopul acestui studiu nici cauzele cu o durata de solutionare mai mare de 2 ani, pentru ca acestea au fost inregistrate inainte de 2 august 2002, cand a intrat in vigoare noua legislatie OG 32/1998. Legea 149/11.05.2004 (MO nr. 424/12.05.2004) de modificare si completare a Legii 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, urmareste: accelerarea si simplificarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului crearea unui echilibru intre procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului, in sensul eliminarii barierelor la iesirea de pe piata a agentilor economici eliminarea procedurilor de executare silita individuala care se deruleaza in paralel, afectand procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

Legea contine masuri de inlesnire a declararii falimentului agentilor economici in privinta carora exista indicii clare ca nu au sanse reale de redresare a activitatii. Aplicarea acestui act normativ va determina, in final, un flux mai bun al circulatiei capitalurilor. Pregatirea magistratilor in drept comercial si civil In perioada de referinta, au fost organizate de catre Institutul National al Magistraturii (INM) un numar de 4 sesiuni de instruire pentru magistrati (grupe a cate 30 magistrati) in domeniul dreptului societatilor comerciale si a falimentului. Pentru auditorii de justitie, in perioada octombrie 2003-mai 2004, au fost organizate 64 ore de pregatire in materie comerciala. Pregatirea profesionala a magistratilor este acum realizata sub conducerea Institutului national al magistraturii in concordanta cu continutul curiculei de formare initiala si continua, prin programe de pregatire preliminare (pentru auditori de justitie - sa devina magistrati, in forma unor cursuri si workshop-uri organizate pe parcursul perioadei de formare de doi ani; in octombrie 2003 - iunie 2004, s-au organizat 64 ore de pregatire in cadrul Institutului national al magistraturii) precum si prin programe de pregatire a contenciosului (organizat pentru magistratii in functiune). De exemplu, pe parcursul anului 2003, au fost organizate 9 seminarii pe probleme comerciale, incluzand problemele de insolvabilitate, la fiecare dintre ele participand un numar de 20-25 magistrati.

Contabilitate si audit
Contabilitate In domeniul contabil, a continuat armonizarea legislatiei nationale cu directivele europene si urmarirea modului de implementare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin OMFP nr. 94/2001 si a Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 306/2002. 231

Referitor la Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin OMFP nr. 94/2001, s-a urmarit modul de aplicare a acestor reglementari de catre persoanele juridice nominalizate in listele anexa emise in aplicarea OMFP nr. 94/2001. Aplicarea Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 este determinata de indeplinirea a doua din cele trei criterii de marime prevazute de acest ordin. In afara persoanelor juridice nominalizate sa aplice aceste reglementari, pot aplica aceste reglementari, in mod optional, si alte persoane juridice, chiar daca nu indeplinesc criteriile de marime. In Anexa la OMFP nr. 705/2003 au fost nominalizate un numar de 410 de persoane juridice care aplica Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 de la data de 1 ianuarie 2003 si care au avut obligativitatea, in scopuri de comparabilitate, a retratarii situatiilor financiare ale anului 2002, si intocmirea situatiilor financiare ale anului 2003 in conformitate cu aceste reglementari si a Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 306/2002 la 30 aprilie 2004 (situatie in curs de centralizare la nivelul directiilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice - MFP). In sprijinul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001, prin Decizia Comisiei centrale fiscale nr. 9/08.10.2003 (MO nr. 781/06.11.2003) au fost aprobate solutiile referitoare la aplicarea unor prevederi legale privind impozitul pe profit, coroborate cu Reglementarile contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. Prin aceste solutii s-a urmarit aplicarea unitara a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. In vederea aplicarii corespunzatoare a Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 si a Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP nr. 306/2002, au fost modificate si completate unele reglementari in domeniul contabilitatii prin OMFP nr. 1827/22.12.2003 (MO nr. 053/22.01.2004). Ca urmare a modificarii criteriilor de marime prevazute de Directiva a IV-a CEE, prin OMFP nr. 1827/2003 au fost majorate criteriile de marime in functie de care se aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin OMFP nr. 94/2001. In anexa la OMFP nr. 1827/2003 a fost publicata lista persoanelor juridice (un numar de 367) care aplica Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 incepand cu data de 1 ianuarie 2004 si retrateaza pentru comparabilitate situatiile financiare ale anului 2003, cu termen de depunere la unitatile teritoriale ale MFP pana la data de 30 noiembrie 2004. Potrivit OMFP nr. 1827/2003, Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr.94/2001 se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004 de catre persoanele juridice care, pe baza informatiilor cuprinse in situatiile financiare incheiate la data de 31 decembrie 2002, au indeplinit cumulativ doua dintre urmatoarele criterii: cifra de afaceri total active numar mediu de salariati - peste 7,3 milioane euro; - peste 3,65 milioane euro; - 150.

Audit financiar In acest domeniu a continuat activitatea de perfectionare a reglementarilor in domeniul auditului financiar, fiind adoptate urmatoarele acte normative:

232

OG nr. 37/29.01.2004 (MO nr. 091/31.01.2004) pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern, prin care au fost modificate o serie de articole privind auditul intern din OUG nr. 75/1999 privind auditul financiar, republicata; Legea nr. 106/07.04.2004 (MO nr. 332/16.04.2004) pentru aprobarea OG nr.37/2004 privind modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern.

Aceste doua acte normative au modificat prevederile privind auditul intern din OUG nr. 75/1999 si Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern. Aspecte institutionale Prin Scoala de Finante Publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice, s-au desfasurat cursuri de pregatire in domeniul Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, si al Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, pentru specialistii din cadrul aparatului MFP. La aceste cursuri, formatori au fost specialisti din cadrul Directiei de reglementari contabile si din Directiile generale ale finantelor publice judetene, absolventi ai cursurilor de pregatire a formatorilor organizate in cadrul programului finantat de Departamentul de Dezvoltare InterNationala al Guvernului Marii Britanii (DFID). In perioada de referinta au fost instruiti 6909 de cursanti, din care 869 personal de conducere si 6040 personal de executie din 41 de directii generale ale finantelor publice judetene. In cursul lunii iunie a.c. urmeaza sa se desfasoare, prin Scoala de Finante Publice a Ministerului Finantelor Publice, cursuri similare pentru personalul din cadrul unitatilor teritoriale ale acestuia, in domeniul reglementarilor contabile mai sus mentionate. In perioada septembrie 2003 - mai 2004, Colegiul Consultativ al Contabilitatii (CCC) a avizat urmatoarele acte normative: OMFP nr. 1487/30.10.2003 (MO nr. 788/07.11.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice si al persoanelor juridice fara scop patrimonial; OMFP nr. 1826/22.12.2003 (MO nr. 23/12.01.2004) pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune; HG nr. 1553/18.12.2003 (MO nr. 21/12.01.2004) privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe; OMFP nr. 1829/22.12.2003 (MO nr. 066/27.01.2004) privind aprobarea Reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial.

CCC a elaborat si propus strategia de aplicare, incepand cu situatiile financiare ale anului 2005, a Standardelor Internationale de Contabilitate (IFRS), strategie care a fost aprobata prin OMFP nr. 1827/22.12.2003 privind modificarea si completarea unor reglementari in domeniul contabilitatii. De asemenea, CCC a avizat urmatoarele proiecte de acte normative: Normele metodologice privind modul de reflectare in contabilitatea institutiilor publice a unor operatiuni ce decurg din aplicarea prevederilor OG nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala; Normele metodologice privind inregistrarea in contabilitatea unitatilor administrativteritoriale a unor operatiuni ce decurg din aplicarea OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale; 233

Precizarile privind reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind sumele primite si utilizate din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene prin ISPA, a cofinantarii de la buget si a imprumuturilor primite de la institutiile financiare internationale pentru masurile din domeniul mediului, transporturilor si asistentei tehnice.

CCC este coordonatorul Planului de actiune pe tara in domeniul contabilitatii si auditului, elaborat pe baza Raportului de analiza a standardelor si normelor (ROSC), intocmit cu asistenta din partea Bancii Mondiale, la elaborarea Planului participand si Camera Auditorilor Financiari din Romania. Planul de actiune se elaboreaza de catre o comisie mixta de lucru formata din reprezentantii tuturor institutiilor de reglementare in domeniul contabilitatii si auditului, precum si ai profesiei si mediului universitar. Proiectul Planului de Actiune pe Tara se afla in faza de definitivare a obiectivelor si urmeaza sa fie transmis pentru observatii si comentarii altor institutii si organisme. In scopul mentinerii pregatirii profesionale a auditorilor financiari la un nivel corespunzator standardelor si cerintelor acestei profesii, Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR) a organizat programul de pregatire profesionala continua pentru auditorii financiari. In ultima parte a anului 2003, programul de pregatire profesionala continua a fost organizat de Camera pe urmatoarele zone geografice: Bucuresti, Cluj, Constanta, Timisoara, Pitesti, Ploiesti si Iasi. Cursurile organizate, cu ocazia derularii programului de pregatire profesionala continua a auditorilor financiari, au fost gratuite, la fel ca si in anii precedenti. Totodata, participantii au beneficiat, cu titlu gratuit, de suporturi de curs, precum si de alte materiale de specialitate: ghidul de utilizare a site-ului Camerei si legislatia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe suport electronic. Camera a organizat, de asemenea, cursuri de pregatire profesionala pentru stagiarii in activitatea de audit financiar pe centre de pregatire zonale in: Bucuresti, Cluj, Constanta, Timisoara, Pitesti, Ploiesti si Iasi. Numarul auditorilor financiari care au participat la cursuri este de 1287, din care: 1097 auditori activi, iar 190 - auditori non-activi. Numarul stagiarilor care au participat la cursuri este de 1825. Ca urmare a solicitarilor membrilor CAFR, formulate cu ocazia Conferintei din martie 2003 s-a constituit Grupul de lucru entitate menita sa ofere solutii profesionale calificate si coerente la problemele ridicate de membrii Camerei, care si-a inceput activitatea efectiv in cea de-a doua jumatate a anului 2003. Activitatea Grupului de lucru, constituit din 9 societati consta in: analizarea, dezbaterea si formularea de solutii practice pentru problemele cu care se confrunta membrii Camerei; avansarea de propuneri pentru imbunatatirea legislatiei romanesti in domeniul financiar-contabil si al profesiei de auditor financiar.

Pana in prezent au fost adresate Grupului de lucru un numar de 32 probleme, dintre care au fost complet solutionate 23. Solutiile formulate se publica in revista Camerei, pe pagina proprie de internet si se trimit, totodata, in mod individual persoanelor care au inaintat problemele spre clarificare. Camera a continuat publicarea si transmiterea gratuita a Revistei de audit financiar, asigurandu-se aparitia trimestriala a acestei publicatii profesionale. A fost creat un site propriu al CAFR, prin care se realizeaza urmatoarele obiective: 234

promovarea profesiei de auditor financiar si asigurarea transparentei activitatilor si actiunilor intreprinse de CAFR; comunicarea printr-un mijloc modern, rapid si comod intre Camera si membrii sai; transmiterea de informatii cu privire la hotararile Camerei si alte informatii utile membrilor, cum sunt: Registrul actualizat al auditorilor financiari persoane fizice si juridice; Solutiile practice oferite de catre Grupul de lucru problemelor de natura profesionala ridicate de catre membrii Camerei; Actualizari ale Standardelor Internationale de Audit (ISA); Actualizari ale Codului de conduita etica si profesionala.

In prezent a fost publicata pe site traducerea in limba romana a Standardelor Internationale de Audit, editia 2003, elaborate de Federatia Internationala a Contabililor si urmeaza sa fie publicata traducerea in limba romana a Codului privind conduita etica si profesionala. In ceea ce priveste controlul calitatii activitatii de audit financiar, in perioada septembrie 2003 mai 2004, avand in vedere accentul care se pune pe acest segment din activitatea organismelor profesionale la nivel international, Camera a continuat inspectiile privind calitatea auditului financiar. In cursul inspectiilor au fost urmarite obiective generale si specifice care privesc modul de intocmire si documentare a dosarelor de audit: verificarea indeplinirii obligatiilor fata de Camera (rapoarte, cotizatii, asigurare); examinarea rapoartelor, declaratiilor, copiilor politelor de asigurare si a actelor de modificare a statutului societatii (acolo unde a fost cazul).

Toti auditorii la care s-au efectuat vizitele au primit un exemplar din "Raportul interimar de inspectie pentru a lua cunostinta atat despre aspectele urmarite, cat si despre obiectivele indeplinite sau cele insuficient tratate. In perioada de referinta s-a urmarit cresterea capacitatii si a eficientei privind administrarea activitatii operative a CAFR prin: accentuarea aplicarii principiului guvernantei corporative, respectiv prin separarea functiei reprezentative (Consiliul Camerei) de functia executiva (Aparatul operativ de lucru al Camerei); angajarea de personal specializat in pozitii importante de coordonare si executie in cadrul structurii operative. In prezent, Camera are un numar de 22 angajati (din care 3 cu contract de prestari servicii).

De asemenea, veniturile CAFR care potrivit Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Auditorilor Financiari din Romania, provin din: cotizatiile membrilor; tarife; plasamentele disponibilitatilor proprii, efectuate in conditiile legii; alte venituri stabilite prin regulament, au fost monitorizate in permanenta in cadrul Departamentelor de specialitate din structura aparatului executiv al Camerei, astfel incat sa se asigure resursele necesare desfasurarii activitatii. In aceasta perioada, Camera si-a extins si intensificat colaborarea cu institutii si organizatii din tara in calitate de membru la: Colegiul Consultativ al Contabilitatii; Unitatea Centrala pentru Armonizarea Auditului Public Intern; Uniunea Profesiilor Libere din Romania si colaboreaza bilateral si multilateral cu Ministerul Finantelor Publice; Banca Nationala a Romaniei; Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; Comisia 235

de Supraveghere a Asigurarilor; Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania; Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania. CAFR a participat la cea de-a 20-a reuniune a Grupului Interguvernamental de Experti in Standarde Internationale de Contabilitate si de Raportare (ISAR) organizata de Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) Geneva 29 septembrie 1 octombrie 2003 si a participat, de asemenea, la proiectul Recunoasterea reciproca a diplomelor in scopuri profesionale derulat intre Guvernul Frantei si Guvernul Romaniei. In aceeasi perioada Camera a accelerat demersurile si procedurile pentru indeplinirea conditiilor de aderare la IFAC si FEE.

Dreptul de proprietate intelectuala

Progrese legislative Procesul de intarire a capacitatii administrative si institutionale a continuat, principalele masuri luate in acest sens fiind cresterea numarului de personal al ORDA de la 42 la 62 de posturi si preluarea coordonarii ORDA de catre Autoritatea Nationala de Control, conform OUG nr. 11/23.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004) privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale. Institutia a fost dotata cu doua laboratoare mobile de expertiza a produselor pirat, laboratoare achizitionate prin intermediului unui proiect PHARE ai carui beneficiari sunt Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). In perioada de referinta a fost creat un portal care prezinta informatiile de baza referitoare la proprietatea intelectuala si protectia drepturilor de autor si care urmeaza sa fie lansat oficial. Portalul permite utilizatorilor sa se informeze cu privire la Legea privind drepturile de autor si respectarea acesteia, precum si sa beneficieze de servicii on-line de inscriere si de consultare a Registrului Programelor pentru Calculator (RPC). Portalul are drept scop punerea la dispozitia celor interesati a tuturor informatiilor aferente drepturilor de autor in vederea sprijinirii actiunilor de combatere, producere, distribuire sau comercializare neautorizata a programelor pentru calculator si a operelor audiovizuale pe teritoriul Romaniei. Obiectivele principale ale portalului sunt: imbunatatirea operatiilor si a serviciilor institutiilor de resort prin reducerea timpilor de incarcare, in scopul publicarii rapide a informatiilor publice cu privire la drepturile de autor; imbunatatirea eficientei operationale prin utilizarea tehnologiei informatiei; imbunatatirea securitatii informatiilor in cadrul ORDA.

Utilizarea tehnologiilor informatice pentru inregistrarea, monitorizarea si consultarea datelor cu privire la drepturile de autor si a drepturilor conexe va permite o transparenta cat mai mare asupra activitatilor desfasurate de catre organizatiile responsabile: Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Public, Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea Nationala a Vamilor. In ceea ce priveste aplicarea legislatiei trebuie distins intre actiunile intreprinse de ORDA in baza Legii nr.8/1996, pe de o parte pentru faptele sanctionate penal, si cele intreprinse in baza OG nr. 45/2000 privind combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor, aprobata cu modificari prin Legea nr.624/2001, si a OG nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobata prin Legea nr.213/2002 (pentru faptele sanctionate contraventional), pe de alta parte. 236

Activitatea ORDA in aceste directii poate fi sintetizata astfel: fapte contraventionale: 2001 Numar procese verbale Total produse confiscate Total amenzi (mii lei) - fapte penale: 288 24 294 5 750 000 OG nr. 45/2000 si OG nr.124/2000 2002 2003 219 10877 6 985 000 240 15310 6 864 200 Ianuarie - Mai 2004 110 6100 3 200 000

2001 Procese-verbale de control, procese 1032 verbale de constatare tehnico-stiintifica si dosare intocmite cu privire la incalcarile legislatiei in vigoare din domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe si cu privire la produsele ridicate in vederea cercetarii, in urma controalelor efectuate de catre organele de politie, de organele de politie impreuna cu inspectori ORDA sau de catre inspectori ORDA sau cu privire la rezultatul acestor controale. privind difuzarea prin vanzare sau 868 inchiriere a produselor pirat fonograme (casete audio si compact discuri), casete video si compact discuri inregistrate cu programe pentru calculator si cu filme. privind reproducerea si/sau 129 difuzarea fara drept a programelor pentru calculator. Din care: privind incalcari ale legislatiei in 35 vigoare din domeniile opere scrise, foto, arta, TV-cablu.

2002 1403

2003 901

Ianuarie - Mai 2004 282

1080

566

206

283

308

40

27

65 (fiind expertiza te 664 hard disk-uri) 11

Produse ridicate in vederea cercetarii de catre organele de politie si inspectorii ORDA, in temeiul Legii nr. 8/1996 (bunuri ridicate de organele de politie si asupra carora s-au efectuat constatari tehnico-stiintifice de catre ORDA si bunuri ridicate de inspectorii ORDA). Numar bucati pe an Tipul bunurilor 2001 2002 2003 Ianuarie Mai 2004 Compact discuri inregistrate 17842 28117 17259 4702 cu muzica Casete audio inregistrate cu 11201 12305 6488 2026 237

muzica Compact discuri inregistrate 8660 cu programe pentru calculator Video casete si DVD-uri 15849

14012 9934

6333 17166

2630 1 726

In 29 aprilie 2004, in baza HG nr.1095/2000, ORDA a organizat cea de a treia actiune publica de distrugere a 60.000 produse pirat confiscate in anul 2003. Tot in luna aprilie trebuie mentionata actiunea comuna cu Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) care a condus la confiscarea a 107.000 DVD-uri pirat (la vama Siret aflate in tranzit din Bulgaria spre Rusia). In prezent in Romania isi desfasoara activitatea urmatoarele organisme de gestiune colectiva: UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania Asociatia Drepturilor de Autor); COPY-RO (Domeniul operelor literare, stiintifice); DACIN-SARA (Societatea pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual - Societatea Autorilor Romani din Audiovizual); CREDIDAM (Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti), care in anul 2003 s-a unit cu SADCO (Societatea de Administrare a Drepturilor Conexe); UPFR (Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania); UPFAR (Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual din Romania); VISARTA (Societatea de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor in domeniul artelor vizuale). Suma drepturilor administrate de organismele de gestiune colectiva 2000 UCMR-ADA DACIN SARA COPYRO CREDIDAM UPFR VISARTA UPFAR 44.762.600 363.885 12.175.524 2.910.662 330.000 NA NA 2001 64.234.454 1.672.074 11.647.958 6.830.504 5.173.249 143.600 595.000 2002 99.581.457 1.900.000 20.000.000 26.817.572 11.123.668 NA 767.925 2003 143.388.627 28.894.388 19.749.990 52.113.190 19.897.063 NA 1.436.674

Numarul de membri ai organismelor de gestiune colectiva 2000 UCMR-ADA DACIN SARA COPYRO CREDIDAM 2.072 161 836 2.432 2001 2.586 166 901 2.654 238 2002 3.189 166 1.020 2.837 2003 4.106 166 1.090 3.895

UPFR VISARTA UPFAR

22 77 41

25 108 30

25 108 27

27 NA 36

Situatia inregistrarilor in Registrul National al Fonogramelor LUNA SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI TOTAL CERTIFICATE 21 30 28 23 18 22 43 25 27 237 ADEVERINTE 69 66 112 113 71 62 99 81 78 751

Situatia inregistrarilor in Registrul Programelor pentru Calculator LUNA SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI TOTAL CERTIFICATE 25 44 24 22 31 21 37 34 25 263

Situaia nregistrrilor Video (septembrie 2003 mai 2004) LUNA SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI TOTAL ADEVERINTE EMISE 21 31 28 39 23 34 35 27 28 266 NUMAR TIMBRE 76980 28672 50405 53885 61209 54085 62510 53387 83210 524343

In scopul intaririi cooperarii cu institutiile a caror activitate are implicatii in domeniul dreptului de autor si drepturile conexe, ORDA a incheiat protocoale de colaborare cu: Institutul National de Criminologie, Institutul National pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, Business Software Alliance - octombrie 2003; Asociatia Romana de Standardizare - martie 2004; 239

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie martie 2004 Jandarmeria Romana - februarie 2004.

In prezent este in curs de negociere un astfel de protocol cu Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului. Mentionam de asemenea reuniunile periodice care au avut loc intre reprezentantii Ministerului Justitiei, Parchetului, Autoritatii Nationale a Vamilor, Politiei, OSIM, reuniuni care au permis dezbaterea unor probleme de actualitate din domeniu. De asemenea colaborarea cu Politia si Vama s-a axat si pe actiuni comune si schimb activ de informatii, obiectivul final fiind reducerea ponderii produselor pirat aflate pe piata romaneasca. In ceea ce priveste pregatirea profesionala a personalului ORDA in cadrul Proiectului RO 0107.06.01 Imbunatatirea si armonizarea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, au fost organizate 10 seminarii regionale (Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova, Constanta, Bucuresti) avand ca tematica legislatia din domeniu si modalitati de aplicare ale acesteia, seminarii la care au participat: magistrati, ofiteri de politie, lucratori vamali, inspectori ANPC si inspectori ORDA. Astfel 18 persoane din cadrul ORDA au beneficiat de pregatire de specialitate. Acestora li se adauga participantii (19) la cursurile organizate de Institutul National de Administratie. La nivelul Ministerului Public au fost luate urmatoarele masuri in scopul sprijinirii luptei antipiraterie: asigurarea unui contact permanent si a unei cooperari active si transparente cu institutiile statului implicate in lupta impotriva contrafacerii si pirateriei( Politia, Ministerul de Justitie, ANV, ORDA, OSIM), cu organizatiile neguvernamentale avand ca obiect de activitate lupta impotriva pirateriei, precum si cu reprezentantii titularilor de drepturi. In acest sens, in perioada oct.2003-mai 2004 au avut loc mai multe intalniri periodice de lucru, cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale de lupta antipiraterie, precum si cu reprezentanti ai celorlalte institutii implicate in lupta impotriva pirateriei si contrafacerii, in vederea identificarilor problemelor legate de interpretarea si aplicarea legii; participarea, in perioada 01 martie 05 mai 2004, la elaborarea si completarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor, respectiv Capitolul 3 referitor la proceduri si sanctiuni ale incalcarii drepturilor de autor si conexe. deplasarea procurorilor la parchetele din teritoriu pentru informare documentata cu privire la concluziile care s-au desprins la reuniunile la nivel national sau international care abordau aceasta problematica, organizate inclusiv de Comisia Europeana in vederea aplicarii uniforme a legislatiei specifice la nivelul tuturor parchetelor din tara.

Ministerul Public a acordat o atentie deosebita combaterii cu mijloace de drept penal, a faptelor prin care se incalca drepturile de proprietate intelectuala, constatandu-se o dinamica ascendenta a numarului de cazuri solutionate prin care prin declansarea urmaririi penale s-a constatat incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala. Astfel au fost solutionate 10.385 dosare, din care 9.880 avand ca obiect fapte penale prevazute in Legea nr. 8/1996, pagubele reclamate fiind de aprox. 16 miliarde lei. Avand in vedere competentele Ministerul Justitiei, exista 6 persoane in diferite departamente care se ocupa de aspectele legate de proprietatea intelectuala (Departamentul Legislatie, Integrare Europeana, Juridic). Aceste persoane sunt consilieri juridici care au participat la cursuri de pregatire pe probleme legate de proprietatea intelectuala. Responsabilitatile lor includ: analiza propunerilor legislative in domeniu si a cadrului legislativ pentru posibile imbunatatiri, cooperarea cu agentiile nationale specializate (ORDA si OSIM), analiza jurisprudentei si realizarea de 240

comentarii pe baza ei, propunerea si implementarea masurilor din cadrul sistemului de justitie relevante pentru aplicarea legislatiei drepturilor de proprietate intelectuala, etc. In afara de acestea si alte activitati pot avea legatura cu domeniul proprietatii intelectuale (de ex. centralizarea datelor statistice, sau a cauzelor instrumentate). Cooperarea Ministerului Justitiei cu celelalte institutii care apartin administratiei publice centrale se realizeaza prin implementarea Strategiei Nationale a Proprietatii Intelectuale. Magistratii au fost invitati sa participe la seminarii pe probleme legate de proprietatea intelectuala si programe de instruire organizate de alte institutii, impreuna cu alti profesionisti. In prezent exista complete de judecata specializate pentru propietatea intelectuala in cadrul Tribunalului Bucuresti si in cadrul Curtii de Apel Bucuresti. Exista doua forme de formare profesionala care se adreseaza magistratilor: formarea profesionala initiala, care este organizat in cadrul Institutului National de Magistratura (INM) si care cuprinde numai auditorii de justitie, si formarea profesionala permanenta, pentru magistratii in functie, realizat de INM sau de alte institutii. Astfel, INM a inclus in programa sa pentru auditorii de justitie un curs privind domeniul proprietatii intelectuale, de 16 ore pe parcursul a 2 semestre. In ceea ce priveste formarea profesionala permanenta, INM a organizat seminarii pe probleme legate de proprietatea intelectuala, cele mai multe in cooperare cu alte institutii. Incepand cu ianuarie 2004 exista 2 programe suplimentare de pregatire in domeniul proprietatii intelectuale pentru judecatori. Astfel, in cadrul Proiectului PHARE RO 0107.06.01, 30 de magistrati au beneficiat de training in domeniu. In plus, 4 magistrati au participat la cursuri de pregatire organizate de Asociatia Romana de Dezvoltare a Legislatiei, filiala din Romania a Organizatiei Internationale de Dezvoltare a Legislatiei. In 2002, 37 de cauze au fost inaintate instantei, 22 au fost rezolvate, din care 21 condamnari si o achitare. In perioada de referinta, au fost inaintate 109 cauze din care 73 au fost rezolvate. Dintre acestea: 67 condamnari, 2 achitari si un caz retransmis la Parchet. In primul trimestru al anului 2004, 13 cauze au fost inaintate instantei, din care 5 au fost admise, 3 respinse, o retragere a plangerii si 4 au fost rezolvate in afara instantei. Prima instanta a primit 21 de cauze privind infractiuni la Legea nr 8/1996 in care au fost implicate 22 de persoane (13 au fost condamnate si 3 achitate). In cadrul Politiei exista 52 de politisti care desfasoara activitati legate de proprietatea intelectuala, din care 42 in teritoriu (o persoana in fiecare judet), 2 in cadrul Inspectoratului General al Politiei, 8 in cadrul Politiei Bucuresti. 130 de ofiteri au beneficiat de cursuri de pregatire privind legislatia si metodele de aplicare a legislatiei in UE, majoritatea cursurilor fiind organizate in Romania. 2 ofiteri au participat la traininguri in strainatate (in Italia, respectiv Bulgaria). Mentionam de asemenea existenta unor programe de pregatire in colaborare cu ANV si Politia de Frontiera, unul dintre acestea fiind cel din cadrul Proiectului PHARE RO 0107.06.01 Armonizarea drepturilor de proprietate intelectuala in Romania. In anul 2003 au fost constatate 6450 de infractiuni privind dreptul de autor si drepturile conexe, iar in trimestrul I al anului 2004, 1901 infractiuni privind dreptul de autor si drepturile conexe. Urmare controalelor efectuate in anul 2003 au fost ridicate in vederea cercetarii un numar de 92.812 produse (69.267 fonograme, 4.766 casete video, 18.779 programe pe calculator) si 314 calculatoare, iar in trimestrul I 2004 un numar de 29.493 produse (8.428 casete audio, 1.188 casete video, 12.936 fonograme, 6.941 programe de calculator) si 293 calculatoare. 241

Dreptul de proprietate industriala

In perioada septembrie 2003 mai 2004 procesul de transpunere a acquis-ului comunitar a continuat in domeniul protectiei desenelor si modelelor industriale: HG nr.1171/02.10.2003 (MO nr. 741/23.10.2003) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, republicata in 2003. Prezenta hotarare continua transpunerea dispozitiilor Regulamentului CE 6/2000 privind desenul comunitar si reglementeaza conditiile de protectie, procedura de inregistrare, transmiterea drepturilor, eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial. HG nr. 1424/04.12.2003 (MO nr. 905/18.12.2003) pentru aprobarea Strategiei nationale in domeniul proprietarii intelectuale (2003-2007). Scopul acestei strategii este de a compatibiliza si armoniza sistemul proprietarii intelectuale din Romania cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene. Principalele obiective ale strategiei sunt: armonizarea legislatiei nationale din domeniul proprietatii intelectuale cu normele de drept comunitar si cu prevederile acordurilor internationale la care Romania este parte; imbunatatirea aplicarii in Romania a legislatiei din domeniul proprietatii intelectuale; constituirea unei infrastructuri administrative corespunzatoare in cadrul institutiilor nationale implicate in asigurarea protectiei proprietatii intelectuale; realizarea unei cooperari transparente intre institutiile si organismele nationale implicate in asigurarea protectiei proprietatii intelectuale.

In cadrul procesului de implementare a noii legislatii in domeniul desenelor si modelelor industriale si in scopul pregatirii pentru implementarea sistemului desenului comunitar a continuat procesul de instruire a specialistilor OSIM si consilierilor in proprietate industriala. Astfel, in perioada 5-6 aprile 2004, in cadrul programului PHARE, Oficiul pentru Armonizare in Piata Interna (OHIM) a organizat la Bucuresti un seminar cu tema: Introducere in desenul comunitar si modalitatea de protejare a marcilor si desenelor la care au participat un numar de 20 de specialisti OSIM si 25 de consilieri in proprietate industriala. In ceea ce priveste procesul de pregatire a specialistilor OSIM, acesta a continuat si in alte domenii ale proprietatii industriale: in domeniul marcilor si indicatiilor geografice: un seminar organizat de Oficiul TAIEX in perioada 21-22 noiembrie 2003 la Bruxelles, la care a participat un specialist si un stagiu privind protectia indicatiilor geografice si a denumirilor de origine organizat de Oficiul TAIEX la care a participat o persoana in perioada 17-18 februarie 2004, la Lisabona; in domeniul brevetelor de inventie: 2 persoane au participat la colocviul cu tema: Contrafacerea in sistemul european de brevete organizat de Centrul de Studii Internationale in Proprietate Industriala (CEIPI) in perioada 22-24.04.2004; in domeniul soiurilor de plante: un seminar cu tema Protectia noilor soiuri de plante organizat in cadrul Programului PHARE cu participarea unui numar de 50 de specialisti OSIM, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Institutul de Stat pentru Testarea, Inregistrarea si Omologarea Soiurilor (ISTIS), consilieri in proprietate industriala.

Un rol important in implementarea legislatiei in domeniul proprietatii industriale il are cooperarea dintre autoritatile cu atributii in domeniu. Astfel, la data de 26 ianuarie 2004 a fost incheiat Protocolul de colaborare dintre OSIM si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Scopul incheierii acestui protocol este intarirea 242

colaborarii dintre ANPC si OSIM pe linia identificarii comertului cu marfuri contrafacute si/sau falsificate prin constituirea unei baze de date privind obiectele de proprietate industriala. In scopul imbunatatirii activitatii de prevenire si combatere a contrafacerii, OSIM colaboreaza cu organele de politie si cu Parchetul, furnizand astfel elementele necesare instrumentarii cauzelor penale cu care acestea au fost sesizate (aproximativ 30 solicitari lunar); la randul lor aceste autoritati furnizand la solicitarea OSIM, statistici centralizate privind solutionarea cauzelor civile si penale in domeniu. In vederea intaririi capacitatii administrative au continuat programele de asistenta in domeniul proprietatii industriale pentru magistrati. Astfel in septembrie - octombrie 2003, 2 magistrati au beneficiat de instruire in cadrul celor doua forumuri europene privind sistemul marcii comunitare si a designului comunitar, pentru tarile candidate, organizate de OHIM. In perioada septembrie 2003-aprilie 2004 un numar de 20 examinatori si juristi OSIM au participat la seminarii in domeniul legislatiei UE si modalitati de aplicare a legislatiei cu urmatoarele tematici: Managementul schimbarii si integrarea europeana organizat de UE la Predeal si Bucuresti; Prezentarea proiectului PAIS II Bucuresti; Proceduri de contestare si proceduri de apel la Oficiul European de Brevete, organizat de OEB la Bucuresti; Protectia juridica si inregistrarea noilor soiuri de plante in Comunitatea Europeana Bucuresti; Intarirea masurilor pentru asigurarea drepturilor de proprietate industriala si intelectuala Bucuresti - organizat de UE si PHARE; Proprietatea intelectuala in practica Cum sa protejam si sa aplicam drepturile de proprietate intelectuala - organizat de Asociatia Romana de drept pentru Dezvoltare IDLO Alumni.

De asemenea 6 specialisti OSIM au participat la seminarii in domeniul legislatiei UE in Grecia, Franta, Germania, Marea Britanie cu urmatoarele tematici: Proceduri de apel la Oficiul European de Brevete - OEB - Munchen; Seminar privind integrarea europeana - Salonic - organizat de Centrul European de Comunicare si Cultura si Ministerul Integrarii Europene; Intilnire anuala a Oficiului Comunitar al Soiurilor Vegetale cu reprezentantii Oficiului Comunitar al Soiurilor Vegetale (CPVO) Angers, organizat de CPVO; Vizita de studiu PHARE la Oficiul soiurilor de plante Cambridge.

Personalul OSIM, in prezent, este in numar de 311 salariati si cuprinde 58 examinatori de inventii, 18 examinatori de marci si 9 examinatori de desene si modele industriale, Cheltuielile cu personal au crescut cu 33% fata de 2003. In ceea ce priveste cererile de inregistrare de brevet de inventie, marci, desene si modele industriale in perioada septembrie 2003-mai 2004 acestea au fost depuse dupa cum urmeaza: In domeniul inventiilor la sfarsitul anului 2003 numarul cererilor de brevet era de 1046 din care 881 cereri depuse pe cale nationala si 164 pe cale internationala. La 1.05.2004 numarul cererilor de brevet depuse era de 456 din care 371 pe cale nationala si 85 pe cale internationala;

243

numarul de brevete in vigoare, in Romania, la sfarsitul anului 2003 era 11216, iar la 1.05.2004 11.633; in anul 2003 au fost depuse pe cale nationala un numar de 7802 cereri de inregistrare marca, iar pe cale nationala 6621 cereri. In perioada 1 ianuarie-1 mai 2004 au fost depuse 6342 de cereri, din care 3728 pe cale nationala si 2614 de cereri pe cale internationala. Numarul marcilor in vigoare pe teritoriul tarii la data 1.05.2004 este de 35293 pe cale nationala si 119533 pe cale internationala; in domeniul desenelor si modelelor industriale, in anul 2003 au fost depuse un numar de 1498 de cereri continind 6316 desene si modele industriale. In perioada 1 ianuarie-1 mai 2004 numarul cererilor de inregistrare depuse era de 474, iar numarul desenelor si modelelor in vigoare era de 1747.

In procedura de examinare, durata de timp intre data depunerii cererii de inregistrare si data acordarii brevetului este de 42 de luni la inventii, iar pentru marci durata de timp intre data depunerii cererii de inregistrare si data inregistrarii certificatului de marca s-a redus la 7 luni. In ceea ce priveste numarul cazurilor de incalcare a drepturilor de proprietate industriala, solutionate in perioada 2001-2003, situatia este urmatoarea: in anul 2001 din 114 cauze au fost solutionate 29; in anul 2002 din 167 cauze au fost solutionate 89; in anul 2003 din totalul de 159 de cauze au fost solutionate 66.

Din totalul cauzelor inregistrate in 2003 un numar de 30 au fost cereri de anulare a inregistrarii marcilor depuse cu rea-credinta din care 25 au fost deja solutionate. Masurile impotriva inregistrarilor cu rea-credinta sunt de ordin legislativ, Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice la art.48 lit.c) prevede expres ca motiv de anulare a inregistrarii unei marci, solicitarea inregistrarii acesteia cu rea-credinta. Prin noua legislatie in vigoare in domeniul proprietatii industriale, a crescut nivelul amenzilor penale, de la 50.000-100.000 lei la 100 milioane lei-300 milioane lei, in cazul infractiunilor de contrafacere. Incepand cu data de 12.01.2004, in cadrul Sectiei civile a Tribunului Bucuresti functioneaza un complet specializat pentru solutionarea cauzelor de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala. In anul 2003, activitatea de informatizare a OSIM a avut ca obiectiv major realizarea accesului la sistemul EPOQUE, odata cu aderarea la Conventia Brevetului European. In cadrul Programului Phare 2001 au fost puse in functiune echipamentele si unitatile de imprimare compatibile cu cerintele EPOQUE. La sfarsitul anului 2003 s-a realizat in colaborare cu OEB, trecerea interconectarii cu OEB, pe noua retea PATNET 2 si de asemenea a fost data in folosinta noua pagina web a OSIM ([Link]). In cadrul Programului de colaborare bilaterala incheiat intre OSIM si OEB: personalul Serviciului BDSI a beneficiat de stagii de formare in cadrul Academiei OEB pentru adoptarea sistemului MIMOZA (editarea publicatiilor OSIM pe CDROM-uri); a inceput derularea procesului de implementare a sistemului GID (baza de date de indexare generalizata) si instalarea sistemului EPOSCAN; au fost dotate logistic centrelor regionale de diseminare de informatii din domeniul proprietatii industriale pentru compatibilizarea cu tarile europene dezvoltate (14 PC-uri si imprimante) 244

8 specialisti din 7 centre regionale au participat la Conferinta anuala PATLIB desfasurata la Vilamoura in Portugalia, in perioada 18-23 mai 2004. PATLIB este o retea de centre de informare din brevete creata de oficiile nationale ale tarilor membre ale CBE in scopul facilitarii comunicarii intre centre. in luna octombrie 2003 au inceput operatiunile preliminare de pregatire pentru depunerea cererilor de brevet de inventie pe cale electronica si de asemenea a inceput instalarea sistemului EPHONIX care va permite administrarea documentatiei electronice pentru toate obiectele de proprietate industriala (arhivare electronica); incepind cu luna aprilie 2004 se realizeaza transferul regulat al descrierilor de brevet de inventie catre sistemul EPOQUE detinut de OEB; in luna aprilie 2004, 2 examinatori inventii si un specialist BDSI au participat pentru o perioada de 3 zile la Oficiul din Finlanda la un schimb de experienta in domeniul depunerii cererilor de inregistrare pe cale electronica; din mai 2004 OSIM a intrat in sistemul EPATENT destinat realizarii versiunii clasificarii automate a cererilor de brevet de inventie.

In cadrul Programului de colaborare multilaterala cu OEB: -

Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala

Actiuni intreprinse de Autoritatea Nationala a Vamilor pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuala In perioada de referinta, septembrie 2003-mai 2004, in conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, autoritatea vamala a suspendat operatiunea de vamuire pentru marfuri suspectate a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala (conform tabelului urmator): Actiuni din oficiu Numar total 17 Actiuni pe baza cererii 25 Actiuni in care nu s-a depus cerere de interventie 14

Prezentam mai jos situatia marfurilor retinute de autoritatea vamala, susceptibile a incalca un drept de proprietate intelectuala, in perioada septembrie 2003-mai 2004: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Felul bunurilor Imbracaminte si accesorii Incaltaminte Cosmetice si parfumuri Accesorii telefoane mobile Medicamente Cantitatea 57379 buc. 6988 per. 2544 buc. 5190 buc. 491cutii

In perioada de referinta, ca urmare a stabilirii prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ca marfurile urmatoare incalca un drept de proprietate intelectuala, si in conformitate cu prevederile Legii nr.202/2000 si ale OG nr.128/1998 cu modificarile ulterioare, s-a procedat la distrugerea sau predarea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, cu acordul scris al titularului dreptului de proprietate intelectuala (conform tabelului urmator): 245

Marfuri predate cu titlu gratuit 798 buc. Pantaloni 6808 ghete 135 buc. scurte pentru copii 800 cutii medicamente 5400 sepci

Marfuri distruse 13950 buc. Sepci 216 buc. Camasi 337 buc. parfumuri

In ceea ce priveste suporturile audio-video confiscate de autoritatea vamala, in conformitate cu prevederile HG nr. 808/2002, autoritatea vamala depune bunurile respective la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor care se ocupa de distrugerea acestora. Prezentam in tabelul de mai jos situatia confiscarilor de suporti audio-video in perioada de referinta: [Link]. 1. 2. 3. 4. 5. Felul bunurilor DVD CD Casete video Casete audio Dispozitive electronice tip Nintendo Cantitatea 107249 buc. 544 buc. 98 buc. 1410 buc. 990 buc.

In aceasta perioada a fost extinsa utilizarea analizei de risc in domeniul traficului de marfuri contrafacute si pirat prin: crearea unui material de informare a birourilor vamale, ce cuprinde experienta vamii romane, a administratiilor vamale din Comunitatea Europeana precum si a Organizatiei Mondiale a Vamilor in acest domeniu; crearea unui produs relevant de analiza de risc de nivel tactic.

La sfarsitul anului 2003, vama a achizitionat si dotat Directiile Regionale Vamale cu aparate foto digitale pentru a transmite titularilor, imagini ale marfurilor susceptibile a fi contrafacute. La inceputul anului 2004 a demarat Programul Phare pentru Intarirea functiei de supraveghere vamala avand o componenta de drepturi de proprietate intelectuala. Pregatire profesionala In perioada 22-25 septembrie 2003, o delegatie a Romaniei (cate un reprezentant de la ORDA, Politie, vama, justitie si procuratura) a participat la Ohrid, Macedonia, la seminarul cu tema Consultari in aplicarea proprietatii intelectuale in sud-estul Europei organizat de Programul de Dezvoltare a Legislatiei Comerciale (CLDP), in colaborare cu Departamentul de Comert al Statelor Unite si Oficiul de Brevete si Marci al Statelor Unite (USPTO), ca parte a programului de asistenta tehnica pentru tarile din Pactul de stabilitate. In perioada 13-14 octombrie 2003, un reprezentant al ANV a participat la Forumul UE pentru Marci si Design, organizat de catre Oficiul pentru Armonizare Interna; In luna noiembrie 2003, a avut loc la Iasi un seminar de instruire a lucratorilor vamali (40 persoane) si a ofiterilor de politie (10 persoane) in domeniul respectarii dreptului de autor si drepturilor conexe, organizat de vama, Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania si RO-ACT (asociatia antipiraterie in domeniul filmului) cu sprijinul Organizatiei Internationale a Producatorilor de Fonograme (IFPI). In perioada 13-14 noiembrie 2003, s-a desfasurat la Timisoara un seminar de instruire privind aplicarea legislatiei de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, 246

organizat de REACT Romania, la care au participat 17 lucratori vamali din cadrul Directiei Regionale Vamale Timisoara. In data de 21 noiembrie 2003 s-a desfasurat la Varsovia-Polonia seminarul cu tema Protectia drepturilor de autor si drepturilor conexe in contextul extinderii Uniunii Europene la care au participat 2 reprezentanti ai autoritatii vamale romane. Acest seminar a fost organizat de Organizatia Internationala a Producatorilor de Fonograme (IFPI), Asociatia Producatorilor de Filme (MPA) si Asociatia Producatorilor de Jocuri Video din Europa (ISFE) si s-a adresat unui numar de 12 tari din Europa, si anume: Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Turcia, Serbia si Muntenegru. In perioada 16-19 martie 2004 un inspector din cadrul Biroului de Combatere a Traficului de Marfuri Contrafacute, Directia de Supraveghere Vamala a participat la Washington, la un seminar de instruire in domeniul aplicarii legislatiei privind drepturile de proprietate intelectuala, organizat de USPTO si sponsorizat de Programul de Dezvoltare a Legislatiei Comerciale a SUA de pe langa Ambasada SUA la Bucuresti. In perioada 22-23 martie 2004 s-a desfasurat la Cluj-Napoca un seminar de instruire privind aplicarea legislatiei de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, organizat de REACT Romania, la care au participat 17 lucratori vamali din cadrul Directiei Regionale Vamale Cluj. In perioada 21-30 martie 2004, un inspector din cadrul Biroului de Combatere a Traficului de Marfuri Contrafacute, Directia de Supraveghere Vamala a participat la un schimb de experienta la HM Customs&Excise (Marea Britanie) in domeniul responsabilitatilor autoritatii vamale in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala; schimbul de experienta s-a derulat in cadrul Programului U.E. Customs 2007 destinat administratiilor vamale din Statele Membre si tarile candidate. In cadrul proiectului PHARE RO 0107.06.01 Imbunatatirea si armonizarea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala si intarirea autoritatilor insarcinate cu implementarea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala s-au derulat pana in prezent seminarii de instruire la care au participat lucratori vamali din regionale vamale. Stat Membru U.E. Numar total 3 persoane instruite SUA 1 Romania 111

Cooperarea cu institutiile cu atributii intelectuala

in domeniul drepturilor de proprietate

Cooperarea dintre ANV si ORDA, OSIM, RO-ACT, UPFR, REACT Romania se realizeaza pe baza protocoalelor de colaborare incheiate incepand cu anul 2001. ANV solicita la OSIM, in scris, de ori de cate ori este nevoie, date referitoare la marci, desene si modele industriale, brevete de inventie precum si despre titularii acestora. De asemenea, ANV pune la dispozitia politiei, si a ORDA, la solicitarea acestora, date referitoare la importurile de marfuri ce fac obiectul incalcarilor drepturilor de proprietate intelectuala. Relevanta pentru ilustrarea rezultatelor colaborarii intre institutii si organizatii implicate in lupta impotriva pirateriei este confiscarea realizata de catre autoritatea vamala in data de 30.04.2004 a unei cantitati importante de DVD-uri pirat (107.214 buc.), ca urmare a unui schimb de informatii realizat cu Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania si centrul SECI. In anul 2003, ANV a participat alaturi de alte institutii la elaborarea Strategiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale (2003-2007) aprobata prin HG nr.1424/04.12.2003. A fost propus un calendar de implementare a actiunilor specifice, finantarea si subactiunile ce revin inclusiv ANV prin aceasta strategie. 247

A fost imbunatatita cooperarea cu titularii drepturilor de proprietate intelectuala si prin participarea acestora la seminariile organizate de ANV.

2.3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI

Documentul de pozitie pentru capitolul 6 Politica in domeniul concurentei a fost prezentat in cadrul Conferintei Interguvernamentale pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din 1 august 2000. Ca urmare a Pozitiei Comune a Uniunii Europene din mai 2003, a fost elaborat Documentul de Pozitie Complementar III, transmis Uniunii Europene in cursul lunii martie 2004. Incepand cu luna martie 2004, actualul Plen al Consiliului Concurentei a urmarit realizarea masurilor cuprinse in documentul de Follow-up transmis in urma consultarilor tehnice cu expertii Comisiei Europene care au avut loc la Bruxelles, in perioada 19-20 februarie 2004.

Concurenta
Completarea cadrului legislativ Legislatia primara In scopul armonizarii depline cu prevederile comunitare relevante, precum si pentru a intari capacitatea administrativa de implementare a legislatiei din domeniul concurentei, au fost modificate atat Legea concurentei nr. 21/1996, cat si Legea Ajutorului de Stat nr. 143/1999. In ceea ce priveste Legea nr. 184/17.05.2004 (MO nr. 461/24.05.2004) privind aprobarea OUG nr. 121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, amendamentele aduse vizeaza, in principal: Eliminarea suprapunerii de atributii derivata din existenta a doua institutii (Consiliul Concurentei, ca autoritate autonoma si, respectiv, Oficiul Concurentei ca institutie guvernamentala), prin comasarea acestora. In acest domeniu, Guvernul a acordat intreaga responsabilitate unei singure institutii, puternice si autonome, nesubordonata politic; Eliminarea obligativitatii notificarii la Consiliul Concurentei pentru obtinerea unei exceptari pe categorii, notificare ce antrena costuri suplimentare pentru firmele implicate, cat si o aglomerare administrativa a Consiliului Concurentei; Asimilarea personalului Consiliului Concurentei, din punct de vedere financiar, personalului din sectorul judiciar, respectiv judecatori si procurori. Majorarile substantiale de salarii permit intarirea stabilitatii si independentei autoritatii de concurenta; Obligativitatea emiterii de avize de catre Consiliul Concurentei pentru proiectele de acte normative incidente domeniului concurentei. Astfel, se asigura prevalenta legislatiei din domeniul concurentei in fata oricarei legislatii care contine prevederi anticoncurentiale; Prevederea in mod expres a posibilitatii Consiliului Concurentei de a stabili, prin instructiuni, conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa, in vederea incurajarii agentilor economici sa coopereze cu Consiliul Concurentei in scopul descoperirii si sanctionarii incalcarilor grave ale legislatiei in domeniul concurentei; Majorarea substantiala a amenzilor prevazute pentru incalcarea prevederilor legislatiei in domeniul concurentei. Acestea vor fi calculate ca procent din cifra de afaceri a contravenientilor; Stabilirea unor termene clare de prescriere a dreptului la actiune (prescriptia extinctiva), in conformitate cu cele prevazute in legislatia comunitara; 248

Majorarea plafoanelor valorice prevazute la art. 15 din Legea nr. 21/1996, de la 100 miliarde lei la echivalentul a 10 Meuro, astfel incat Consiliul Concurentei va analiza numai concentrarile economice care, prin dimensiune si efecte, pot afecta in mod serios concurenta; un preedinte, cu mandat de 5 ani; 2 vicepreedinti, unul cu mandat de 5 ani si celalalt cu mandat de 2 ani si 6 luni; 4 consilieri de concurenta, din care 2 cu mandate de 5 ani si 2 cu mandate de 2 ani si 6 luni.

Plenul Consiliului Concurentei este format din 7 membri, dupa cum urmeaza: -

Membrii plenului Consiliului Concurentei sunt numiti prin Decret de catre Preedintele Romniei, pe criterii strict profesionale, la propunerea Guvernului, si pot fi reinvestiti cel mult inca o data. Legislatia secundara Pentru preluarea integrala a acquis-ului comunitar, au fost adoptate o serie de Regulamente si Instructiuni, in diferite domenii. In ceea ce priveste aplicarea regulilor concurentei in domeniul transporturilor, au emise urmatoarele acte normative: Ordinul nr. 78/14.04.2004 (MO nr. 437/17.05.2004) pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind regimul exceptarii, pe categorii de intelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici i practici concertate, in domeniul transporturilor maritime, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei, ce transpune Regulamentul nr. 823/2000/CEE privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii de asociere si practici concertate, de la interdictia prevazuta la art. 81(3) din Tratat in domeniul transportului maritim de linie; Ordinul nr. 79/14.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004) pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind acordarea exceptarii, pe categorii de intelegeri, decizii de asociere ori practici concertate privind consultarile pentru tarifele de transport de pasageri pentru serviciile aeriene regulate si alocare a sloturilor in aeroporturi, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, amendata prin OUG nr. 121/2003, ce transpune Regulamentul nr. 1617/93/CEE cu privire la aplicarea art. 5 alin 3) din Tratat anumitor categorii de acorduri, decizii ori practici concertate avand ca obiect planificarea in comun si coordonarea orarelor, operarea in comun a serviciilor aeriene, consultarile tarifare pentru transportul de pasageri si marfuri in serviciile aeriene regulate si repartizarea sloturilor orare in aeroporturi.

In domeniul industriei autovehiculelor, Consiliul Concurentei a elaborat Regulamentul privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin OUG nr. 121/2003, in cazul intelegerilor verticale din sectorul autovehiculelor, aprobat prin Ordinul nr. 63/29.03.2004 (MO nr. 280/31.03.04), ce transpune Regulamentul Comisiei nr. 1400/2002 privind aplicarea art. 81(3) din Tratat categoriilor de intelegeri verticale si practici concertate in industria autovehiculelor. De asemenea, au fost adoptate si publicate in Monitorul Oficial urmatoarele reglementari: Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, aprobat prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 63/29.03.2004 (MO nr. 280/31.03.04), ce transpune Nota Comisiei privind procedura simplificata in anumite cazuri de concentrare economica care cad sub incidenta Regulamentului Consiliului (CE) 4064/1989 precum si Nota Comisiei (2001/C 188/03) asupra restrictiilor direct legate si necesare in sfera concentrarilor economice;

249

Instructiunile privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice, aprobate prin Ordinul nr. 63/29.03.2004 (MO nr. 280/31.03.04), ce transpun Nota Comisiei asupra remediilor acceptabile conform Regulamentului Consiliului 4064/89 si Regulamentului Comisiei 447/98; Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata, aprobate prin Ordinul nr. 61/26.03.2004 (MO nr. 288/1.04.04), ce transpune Nota Comisiei 97/C372/03 privind definirea pietei relevante; Instructiunile date in aplicarea prevederilor art. 33 din Legea Concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin OUG nr. 121/2003 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice, aprobate prin Ordinul nr. 61/26.03.2004 (MO nr. 288/1.04.04); Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta, acordurilor de acces din sectorul comunicatiilor electronice-cadru general, piete relevante si principii, aprobate prin Ordinul nr. 61/26.03.2004 (MO nr. 288/1.04.2004), ce preiau si adapteaza prevederile din Nota Comisiei pentru aplicarea regulilor de concurenta acordurilor privind accesul in sectorul telecomunicatiilor Cadru, piete relevante si principii (OJ C 265, 22.08.1998) si din Comunicarea Comisiei privind revizuirea conform regulilor concurentei a furnizarii in comun a retelelor de telecomunicatii si cablu TV de catre un singur operator si eliminarea restrictiilor privind furnizarea serviciului de cablu TV prin intermediul retelelor de telecomunicatii (OJ C 71, 07.03.1998); Regulamentul privind perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea Concurentei si regulamentele emise in aplicarea acesteia, aprobat prin Ordinul nr. 61/26.03.2004 (MO nr. 288/1.04.2004); Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, aprobat prin Ordinul nr. 61/26.03.2004 (MO nr. 288/1.04.2004); Regulamentul privind aplicarea art. 5 alin (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale, aprobat prin Ordinul nr. 68/5.04.2004 (MO nr. 374/29.04.2004), ce transpune prevederile urmatoarelor regulamente: Regulamentul Comisiei nr. 2790/1999/CE privind aplicarea art. 81(3) din Tratat in cazul restrictiilor verticale si practicilor concertate, Regulamentul Consiliului nr. 1215/1999/CE care amendeaza Regulamentul Consiliului nr. 19/65/CEE, si Regulamentul Consiliului nr. 1216/1999/CE care amendeaza Regulamentul nr. 17/1962 - primul regulament pentru implementarea art. 81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam; Regulamentul privind exceptarea acordurilor de specializare de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, aprobat prin Ordinul nr. 68/5.04.2004 (MO nr. 374/29.04.2004), ce transpune Regulamentul Comisiei nr. 2658/2000/CE privind aplicarea articolului 81, par. 3 din tratat categoriilor de acorduri de specializare; Regulamentul privind regimul disciplinar pentru personalul din cadrul Consiliului Concurentei, aprobat prin Ordinul nr. 68/5.04.2004 (MO nr. 374/29.04.2004); Regulamentul privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre Consiliului Concurentei, aprobat prin Ordinul nr. 80/14.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004); Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind practicile anticoncurentiale in cazul plangerilor, aprobat prin Ordinul nr. 81/14.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004), ce transpune Proiectul de Regulament al Comisiei privind procedurile Comisiei, in conformitate cu prevederile art. 81 si art. 82 ale Tratatului CE; 250

Regulamentul privind exceptarea acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia prevazuta de art. 5 alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobat prin Ordinul nr. 82/14.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004), ce transpune Regulamentul Comisiei nr. 2658/2000/CE privind aplicarea art. 81, par. 3 din tratat categoriilor de acorduri de specializare; Regulamentul privind aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind practicile anticoncurentiale, aprobat prin Ordinul nr. 87/16.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004), ce transpune Regulamentul Consiliului nr. 17/1962/CE, primul regulament in implementarea regulilor concurentei stipulate in art. 85 si art. 86 al Tratatului CE, precum si Regulamentul Consiliului nr. 1/2003/CE in implementarea regulilor concurentei stipulate in art. 81 si art. 82 ale Tratatului CE; Instructiunile privind conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa potrivit prevederilor art. 56 alin (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul nr. 93/22.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004), ce transpun Comunicarea Comisiei 2002 C 45/03 cu privire la imunitatea la amenzi si la reducerea amenzilor in cazurile de cartel; Instructiunile privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, acordurilor de cooperare pe orizontala, aprobate prin Ordinul nr. 76/14.04.2004 (MO nr. 437/17.05.2004), ce transpun Instructiunile privind aplicarea art. 81 din Tratatul CE acordurilor de cooperare pe orizontala; Instructiunile privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul intelegerilor verticale, aprobate prin Ordinul nr. 77/14.04.2004 (MO nr. 437/17.05.2004), ce transpun Instructiunile privind intelegerile verticale (OJ C 291/01, 13.10.2000/CC); Instructiunile privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 55 din Legea concurentei nr. 21/1996, aprobate prin Ordinul nr. 106/10.05.2004 (MO nr. 437/17.05.2004); Instructiunile privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996 aprobate prin Ordinul nr. 107/10.05.2004 (MO nr. 437/17.05.2004), ce transpun Instructiunile privind calcularea amenzilor date in aplicarea art. 15 (2) din Regulamentul 17 si a art. 65(5) din Tratatul CECO; Instructiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential prevazute la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si in cazurile de concentrare economica, aprobate prin Ordinul nr. 101/29.04.2004 (MO nr. 440/17.05.2004), ce transpun Nota Comisiei privind calculul cifrei de afaceri conform Regulamentului Consiliului nr. 4064/89/CEE privind controlul concentrarilor dintre agentii economici; Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii referitoare la cererile si notificarile prevazute in Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind practicile anticoncurentiale, aprobat prin Ordinul nr. 88/16.04.2004 (MO nr. 443/18.05.2004), ce transpune Regulamentul Comisiei nr. 3385/94/CE privind forma, continutul si alte detalii referitoare la cererile si notificarile prevazute in Regulamentul Consiliului nr. 17; Regulamentul privind regimul exceptarii acordurilor din domeniul asigurarilor de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobat prin Ordinul nr. 89/16.04.2004 (MO nr. 443/18.05.2004), ce transpune Regulamentul Comisiei nr. 358/2003/CE privind aplicarea art. 81 (3) al Tratatului unor categorii de acorduri, decizii si practici concertate in domeniul asigurarilor. 251

Aplicarea legislatiei in domeniul concurentei In perioada septembrie 2003-mai 2004, Consiliul Concurentei a emis un numar de 249 de decizii, astfel: Decizii A. Intelegeri, decizii de asociere, practici concertate (art. 5), din care: - plangeri - cereri de neinterventie - cereri de exceptari individuale - notificari privind acordarea exceptarii pe categorii B. Abuz de pozitie dominanta (art. 6) C. Concentrari economice (art. 11) TOTAL A+B+C D. Alte cazuri (art. 9 si diverse) TOTAL 1.09.2003-25.05.2004 19 3 12 4 6 175 200 49 249

Valoarea amenzilor aplicate de Consiliul Concurentei in perioada 1.09.200325.05.2004 este de 1.220 milioane lei, pentru omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica. Din cele 49 de dosare solutionate in perioada de raportare, in care Consiliul Concurentei a avut calitatea de parte procesuala, 46 de dosare au fost solutionate favorabil, instanta confirmand deciziile Consiliului Concurentei, iar in trei dosare Consiliul Concurentei nu a avut castig de cauza. La Consiliul Concurentei sunt in curs de desfasurare 30 de investigatii, dintre care 9 din proprie initiativa - in sectorul bancar, pe piata materialelor de constructii, pe piata manualelor scolare, pe piata lucrarilor de foraj sonde, a medicamentelor, a serviciilor de difuzare a programelor TV prin cablu, pe piata serviciilor conexe si adiacente transportului feroviar, pe piata operatorilor de taxi si o investigatie cu privire la tichetele de masa acordate in baza Legii 142/1998. De asemenea, Consiliul Concurentei s-a autosesizat in cazul OUG nr. 5/2004 privind autorizarea unor imprumuturi, care continea prevederi anticoncurentiale (autorizand ANL si CNI sa contracteze credite de la CEC), acest act normativ fiind anulat de catre Guvern. In luna mai 2004 si-a inceput activitatea Grupul Interministerial de lucru privind concurenta, infiintat in scopul asigurarii dialogului periodic cu autoritatile de reglementare in diferite sectoare si armonizarii legislatiei elaborate de ministere cu regulile europene in materie de concurenta.

Ajutorul de stat
Completarea cadrului legislativ Legislatia primara Adoptarea Legii nr. 603/22.12.2003 (MO nr. 930/23.12.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat a fost determinata de necesitatea transpunerii integrale a acquis-ului comunitar in acest domeniu, de necesitatea indeplinirii atributiilor privind raportarea, inventarierea si monitorizarea ajutoarelor de stat de catre autoritatea administrativa autonoma in domeniul concurentei, precum si 252

de necesitatea reglementarii unor aspecte care au survenit in activitatea de aplicare a legii. Modificarile aduse de Legea nr. 603/2003 in domeniul ajutorului de stat vizeaza: In ceea ce priveste obligatia notificarii ajutoarelor de stat, aceasta revine atat furnizorului, cat si initiatorul actului prin care se acorda ajutorul de stat, asiguranduse astfel o mai buna corelare intre acestia in vederea respectarii obligatiei de notificare prealabila; Ajutoarele de stat prevazute in proiecte de acte administrative sau normative legi, ordonante, ordonante de urgenta, hotarari ale Guvernului etc. se notifica Consiliului Concurentei si se acorda numai dupa autorizarea acestora de catre Consiliul Concurentei. Astfel, legea instituie in sarcina furnizorului si initiatorului unui ajutor de stat obligatia de a supune orice intentie de acordare a unui ajutor de stat controlului Consiliului Concurentei, conferind acestuia o reala putere de a opune legislatia in vigoare in cazurile de acordare a ajutoarelor de stat; In cazul ajutoarelor de stat ilegale instituite printr-un act normativ cu putere de lege, Consiliul Concurentei sesizeaza autoritatea emitenta si informeaza concomitent furnizorul si beneficiarul ajutorului de stat cu privire la aceasta sesizare. In termen de 10 zile de la sesizare, autoritatea emitenta este obligata sa ia o decizie cu privire la suspendarea actului prin care s-a acordat ajutorul de stat. In termen de 30 de zile de la data sesizarii mentionate, furnizorul si initiatorul sunt obligati sa notifice Consiliului Concurentei masura de ajutor de stat in conformitate cu prevederile legale. Tinind cont de decizia Consiliului Concurentei, autoritatea emitenta va lua o decizie cu privire la modificarea actului normativ in cauza, respectiv cu privire la recuperarea sau rambursarea ajutoarelor de stat deja acordate.

Legislatia secundara In perioada septembrie 2003-iunie 2004 au fost elaborate noi Regulamente si Instructiuni in domeniul ajutorului de stat, iar o parte din cele deja existente au fost revizuite ca urmare a comentariilor primite de la Comisia Europeana. Regulamentele nou adoptate de Consiliul Concurentei sunt urmatoarele: Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca, aprobat prin Ordinul nr. 166/1.10.2003 (MO nr. 738/22.10.2003) a intrat in vigoare la data publicarii si preia Regulamentul Comisiei nr. 2204/2002/CE pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratat in cazul ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca; Instructiunile privind autorizarea ajutoarelor de stat in sectorul transportului aerian, aprobate prin Ordinul nr. 176/24.10.2003 (MO nr. 806/17.11.2003), au intrat in vigoare la data publicarii si transpun prevederile din Aplicarea art. 92 si 93 din Tratat si art. 61 al Acordului EEA ajutorului de stat in sectorul transportului aerian (94/C 350/07); Instructiunile privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate in domeniul transportului maritim aprobate prin Ordinul nr. 176/24.10.2003 (MO nr. 806/17.11.2003), care preiau Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat in domeniul transportului maritim; Instructiunile privind asigurarea creditelor de export pe termen scurt, aprobate prin Ordinul nr. 213/12.12.2003 (MO nr. 42/19.01.2004), ce transpun reglementarile comunitare relevante: Comunicarea Comisiei catre statele membre privind amendarea Comunicarii Comisiei catre statele membre in conformitate cu art. 93(1) din Tratat privind aplicarea art. 92 si 93 din Tratat asigurarii creditelor de export pe termen scurt (OJ C 217, 02/08/2001); 253

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru intreprinderi mici si mijlocii si Regulamentul privind ajutorul de stat regional, aprobat prin Ordinul nr. 55/23.03.2004 (MO nr. 340/19.04.2004) au fost modificate tinandu-se cont de observatiile primite de la Comisia Europeana; Regulamentul privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat, aprobat prin Ordinul nr. 94/22.04.2004 (MO nr. 443/18.05.2004);

De asemenea, a fost elaborat si se afla in procedura de publicare Regulamentul privind Ajutorul de stat pentru sectorul carbonifer si Regulamentul privind transparenta relatiilor financiare intre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara in cadrul anumitor intreprinderi. Aplicarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat In perioada de raportare, Consiliul Concurentei a emis 78 decizii in domeniul ajutorului de stat, a caror tipologie este prezentata in continuare. In functie de tipul deciziilor 44 decizii de autorizare 8 decizii de autorizare conditionata 23 masuri ce nu constituie ajutor de stat 2 decizii de interzicere

1 decizie prin care se certifica cuantumul masurilor de sprijin de care a beneficiat SC SIDERCA SA Calarasi in perioada 1993-1999 In functie de forma ajutoarelor autorizate 31 alocari specifice de ajutor 6 scheme noi 2 modificari de schema 13 ajutoare individuale In functie de obiectivul acordarii ajutorului dezvoltare regionala: 29 restructurare: 14 completarea subventiei la preturile reglementate: 2 cercetare-dezvoltare: 3 industria carboniera: 1 dezvoltare regionala si protectia mediului: 3

Masurile de implementare efectiva a legislatiei in domeniul ajutorului de stat s-au concretizat prin: Adoptarea a doua decizii privind interzicerea acordarii unor ajutoare de stat; cele doua notificari nu indeplineau criteriile prevazute de Regulamentul pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate, conform caruia pentru restructurarea unei firme in dificultate, contributia beneficiarului este obligatorie si daca aceasta 254

contributie nu exista, ajutorul de stat nu poate asigura viabilitatea companiei. In consecinta, ajutorul de stat, in valoare de 240 mld. lei, a fost interzis; Finalizarea inventarului ajutoarelor de stat din siderurgie in perioada 1993-2002, ca urmare a evaluarii a 34 de masuri de ajutor de stat acordate in sectorul siderurgic; Adoptarea a 5 decizii de autorizare a ajutoarelor de stat care se vor acorda companiilor siderurgice in perioada 2003-2010 pentru restructurarea sectorului siderurgic. Ajutoarele de stat autorizate indeplinesc criteriile prevazute in Protocolul 2 al Acordului European, respectiv planurile de restructurare notificate conduc la viabilizarea firmelor in dificultate, ajutorul de stat este limitat la minimul necesar pentru restaurarea viabilitatii, iar planurile de restructurare implica rationalizarea globala si reducerea capacitatilor de productie din Romania. Pentru a nu fi afectat comertul cu statele membre si a se respecta angajamentele asumate de Romania prin Protocolul 2, ajutoarele de stat au fost autorizate, cu conditia ca firmele beneficiare sa nu-si majoreze capacitatile de productie peste nivelul celor aferente anului 2002. Asigurarea transparentei si indeplinirea atributiilor privind raportarea ajutoarelor de stat obliga Agentia de Valorificare a Activelor Statului sa transmita Consiliului Concurentei rapoarte anuale privind implementarea planului de restructurare; primul raport va fi transmis in termen de 6 luni de la data acordarii sau autorizarii ajutorului de stat, dupa caz. Consiliul Concurentei monitorizeaza atent respectarea deciziilor de autorizare a ajutoarelor de stat pentru firmele ce-si desfasoara activitatea in sectorul siderurgic, neindeplinirea conditiilor atragand stoparea sau recuperarea ajutoarelor, in conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare. Actualizarea planurilor de viabilitate a companiilor siderurgice si a Strategiei de restructurare a siderurgiei romanesti, in urma actiunii de evaluare si pe baza evolutiei sectorului in perioada 2002-2003. Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 2004-2010, aprobata prin HG nr. 655/29.04.2004 (MO nr. 425/12.05.2004), a fost transmisa Comisiei Europene pentru evaluare, la inceputul lunii mai; Autorizarea de catre Consiliul Concurentei a ajutorului de stat pentru SC Automobile Dacia SA, in conformitate cu prevederile Regulamentului Multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii; Emiterea de catre Consiliul Concurentei a unui punct de vedere privind proiectul OUG nr. 26/29.04.2004 (MO nr. 385/30.04.2004) privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul APAPS si consolidarea unor privatizari, inainte ca acest proiect sa fie transmis Guvernului Romaniei. Consiliul Concurentei a insistat asupra introducerii unor prevederi speciale referitoare la Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999 si la obligatiile APAPS de a notifica ajutorul de stat in vederea evaluarii compatibilitatii cu legislatia ajutorului de stat, subliniind faptul ca ajutoarele de stat pot fi acordate numai daca prevederile stabilite in legislatia secundara in domeniu sunt respectate. Astfel, in actul normativ aprobat se face precizarea ca masurile de ajutor de stat vor trebui sa respecte prevederile Legii ajutorului de stat, ele putand fi acordate numai dupa autorizarea lor de catre Consiliul Concurentei.; Emiterea de catre Consiliul Concurentei a unui punct de vedere referitor la proiectul OUG nr. 37/19.05.2004 (MO nr. 481/28.05.2004) privind unele masuri de diminuare a arieratelor din economie, specificandu-se obligatia notificarii tuturor masurilor care constituie ajutor de stat. Ajutoarele de stat care nu au fost notificate pana in prezent vor fi acordate numai dupa notificarea acestora de catre furnizori si dupa 255

evaluarea de catre Consiliului Concurentei a compatibilitatii acestora cu legislatia in domeniu, care transpune legislatia comunitara; Reluarea, incepand cu 1 aprilie a.c., a intalnirilor periodice ale Grupului Interministerial de lucru pe probleme de ajutor de stat, alcatuit din experti ai Consiliului Concurentei, reprezentanti ai ministerelor furnizoare de ajutor de stat, precum si ai altor institutii implicate. In cadrul acestui grup de lucru se desfasoara o ampla activitate de colaborare cu ministerele furnizoare de ajutor de stat in vederea stabilirii, analizarii si compatibilizarii ajutoarelor de stat existente, respectiv a schemelor de ajutor de stat care vor ramane in vigoare dupa aderare. S-a decis ca intalnirile Grupului de lucru sa fie lunare; Emiterea Ordinului nr. 119/18.05.2004 al Presedintelui Consiliului Concurentei, in vederea asigurarii transparentei deciziilor privind ajutorul de stat, avand in vedere practica europeana in materie; astfel, pe site-ul Consiliului Concurentei se publica elementele principale din decizii, si dupa 3 saptamani, pe baza avizului de neobiectiune a notificatorului asupra caracterului neconfidential al informatiilor, decizia se publica in extenso; Elaborarea unui Ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei privind crearea bazei de date a deciziilor Consiliului Concurentei; Supravegherea ajutoarelor de stat in anul 2003, cu accent deosebit pe actele normative cuprinzand masuri de ajutor de stat de natura fiscala, dupa cum urmeaza: Monitorizarea agentilor economici care isi desfasoara activitatea in zonele defavorizate, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport; Evaluarea ajutoarelor de stat acordate agentilor economici ce isi desfasoara activitatea in zonele libere, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport; Monitorizarea ajutoarelor de stat acordate in temeiul Legii nr. 332/2001 privind regimul investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport; Monitorizarea agentilor economici care au primit ajutoare de stat in baza OUG 40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, finalizata in decembrie 2003 prin elaborarea unui raport.

Conversia ajutoarelor de stat incompatibile in ajutoare compatibile In baza noilor atributii prevazute de lege, s-a incheiat activitatea de evaluare a masurilor de ajutor de stat care au facut obiectul celor 135 decizii de autorizare emise de Consiliul Concurentei in perioada 2000-2002. Obiectivul acestei activitati l-a constituit reanalizarea ajutoarelor existente prin prisma legii privind ajutorul de stat si a legislatiei secundare recent adoptate. Astfel, ajutoarele de stat care au fost autorizate inainte de intrarea in vigoare a regulamentelor emise in aplicarea legii, respectiv inainte de anul 2003, au fost inventariate si analizate in vederea transpunerii in conformitate cu noile reguli a celor care nu indeplinesc criteriile, asa cum se prezinta in cele ce urmeaza. Din analiza efectuata asupra celor 135 de decizii de autorizare emise in perioada 2000 2002 au rezultat urmatoarele: 63%, respectiv 88 decizii privesc in egala proportie masuri de ajutor de stat anulate sau acordate, care nu mai produc efecte; 37%, respectiv 47 decizii privesc masuri de ajutor de stat care se acorda in prezent si care au fost compatibilizate. 256

Alinierea ajutoarelor de stat existente prevazute in acte normative A fost adoptata Legea nr. 107/7.04.2004 (MO nr. 338/19.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca. Legea respecta prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru angajarea fortei de munca, aprobat prin Ordinul nr. 166/1.10.2003 (MO nr. 738/22.10.2003), care preia Regulamentul Comisiei nr. 2204/2002/CE pentru aplicarea art. 87 si 88 din Tratat in cazul ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca. A fost adoptata si se afla in curs de publicare la Monitorul Oficial al Romaniei Legea nr. 244/9.06.2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 84/1992 privind zonele libere. Scopul acestei legi este asigurarea compatibilitatii dintre regimul zonelor libere si prevederile legislatiei europene privind ajutorul de stat (art. 87 si 88 ale Tratatului si legislatia secundara). Astfel, art. 14 din proiectul de lege prevede expres posibilitatea operatorilor din zonele libere de a primi ajutor de stat regional numai in limita a 50% din costurile eligibile ale investitiei, in cazul intreprinderilor mari, si in limita a 65% in cazul IMM-urilor. A fost adoptata Legea nr. 239/7.06.2004 (MO nr. 514/8.06.2004) pentru completarea OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Legea prevede ca facilitatile de care beneficiaza agentii economici cu certificat de investitor in zonele defavorizate vor fi acordate in limita intensitatii maxim admise, prevazuta in Regulamentul privind ajutorul de stat regional. De asemenea, a fost adoptata si se afla in curs de publicare la Monitorul Oficial al Romaniei Legea nr. nr. 237/7.06.2004 pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003. Consiliul Concurentei a finalizat, de asemenea, actiunea de evaluare a 126 acte normative emise intre anii 1993-2000 in vederea stabilirii compatibilitatii masurilor de ajutor de stat instituite prin acestea cu legislatia in domeniul ajutorului de stat. Din analiza efectuata au rezultat urmatoarele: 36% din actele normative au fost abrogate sau si-au incetat aplicabilitatea ori vizeaza domeniul agriculturii; 20% sunt compatibile; 28% nu contin elemente de ajutor de stat; 16% sunt in curs de compatibilizare.

Lista ajutoarelor existente dupa anul 2007 Lista ajutoarelor de stat existente a fost actualizata in decembrie 2003 prin completarea pozitiei nr. 6 cu 7 noi alocari specifice acordate ca parte a schemei de ajutor de stat continuta de art. 7 din OG nr. 65/2001 si introducerea a 3 noi pozitii, respectiv pozitia nr. 7 Schema de ajutor de stat continuta de Programul Dezvoltarea Infrastructurii de Inovare si Transfer Tehnologic, pozitia nr. 8 Ajutor de stat individual acordat SC Industrializarea Laptelui Harghita SA in baza OUG nr. 31/06.05.2003 privind unele masuri de restructurare financiara a creantelor detinute de AVAB asupra unor societati comerciale de pe platformele industriale Arad si Harghita si pozitia nr. 9 Ajutor de stat individual acordat SC Astra Vagoane Calatori SA Arad in baza OUG nr. 31/06.05.2003 privind unele masuri de restructurare financiara a creantelor detinute de AVAB asupra unor societati comerciale de pe platformele industriale Arad si Harghita. Lista a fost transmisa Comisei Europene la data de 9 ianuarie 2004. Ulterior, lista ajutoarelor existente a fost actualizata cu 7 noi pozitii, din care 5 au fost autorizate pentru sectorul siderurgic si 2 pentru SC Automobile Dacia SA Pitesti si Programul de Dezvoltare Regionala Parcuri Industriale si urmeaza a fi transmisa Comisei Europene cu ocazia actualizarii semestriale, in luna iulie 2004.

257

Sectorul siderurgic Consultantul Roland Berger, desemnat pentru realizarea unei evaluari neutre a stadiului si perspectivei siderurgiei romanesti si a planurilor de viabilitate ale companiilor, a prezentat raportul final in luna decembrie 2003, acesta fiind agreat de Ministerul Economiei si Comertului. In urma acestei actiuni de evaluare si pe baza evolutiei sectorului in perioada 2002 2003, planurile de viabilitate a companiilor siderurgice si Strategia de restructurare a siderurgiei romanesti au fost actualizate. Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 20042010, actualizata conform elementelor de mai sus, a fost aprobata prin HG nr. 655/29.04.2004 (MO nr. 425/12.05.2004).

Capacitatea administrativa
In data de 13 ianuarie 2004, intre Ministerul Finantelor Publice, Oficiul Concurentei si Consiliul Concurentei a fost semnat un protocol prin care s-a reglementat preluarea de catre Consiliul Concurentei a personalului din cadrul Oficiului Concurentei. Astfel, Consiliul Concurentei a preluat de la Oficiul Concurentei un numar de 200 de posturi, din care 132 in teritoriu. In prezent Consiliul Concurentei dispune de 350 de posturi si este reprezentat la nivelul celor 41 de judete si ale municipiului Bucuresti. Reprezentantii Consiliului Concurentei din teritoriu vor fi implicati si in activitatea de monitorizare a ajutoarelor de stat ce se acorda la nivelul bugetelor locale, unde exista autonomie la nivel de administrare a fondurilor. De asemenea, vor desfasura si activitate de asistenta in elaborarea schemelor de ajutor de stat ce implica fonduri de la nivel local, precum si in intocmirea notificarilor ajutoarelor de stat. Bunurile mobile si imobile achizitionate din fonduri de co-finantare a programelor Phare de constructie institutionala si din fonduri Phare au fost preluate de Consiliul Concurentei. Preluarea tuturor atributiilor prevazute de modificarile legislative, inclusiv cele din teritoriu, au decurs fara intreruperea activitatii propriu-zise, Consiliul Concurentei continuand sa functioneze normal. Aceasta reorganizare a intarit pozitia Consiliului Concurentei in relatie cu furnizorii de ajutor de stat, dezvoltand mecanismele de control, creandu-se posibilitatea reala, prin dotarea cu resurse corespunzatoare, de a continua analiza tuturor ajutoarelor existente si de le compatibiliza, precum si de a asigura controlul ajutoarelor din sectoarele sensibile. A fost adoptat regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, care prevede schema de organizare a Consiliului Concurentei, structurata astfel incat sa raspunda prioritatilor privind integrarea europeana. Urmare a atributiilor suplimentare preluate de Consiliul Concurentei au fost infiintate urmatoarele directii: directia de evidenta, monitorizare si control ajutoare de stat, directia teritoriala si directia cercetare si sinteza, totodata fiind consolidate directiile existente: directia de autorizare a ajutoarelor de stat si directia relatii externe si integrare europeana. Consiliul Concurentei si-a constituit aparatul teritorial propriu, avand reprezentanti la nivelul celor 41 de judete si al municipiului Bucuresti. Inspectoratele teritoriale sunt implicate in activitatea de monitorizare si control a conduitei agentilor economici pe piete si a ajutoarelor de stat acordate de la bugetele locale. Pe langa activitatea de investigare a cazurilor anticoncurentiale, acestea desfasoara si o activitate de asistenta in elaborarea schemelor de ajutor de stat ce implica fonduri de la nivel local, precum si in intocmirea notificarilor ajutoarelor de stat. 258

In cadrul Planului de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar n anul 2004, activitatea desfasurata de catre serviciile descentralizate ale Consiliului Concurentei a vizat efectuarea de analize pentru depistarea unor practici anticoncurentiale pe piata operatorilor de televiziune prin cablu, piata crnii i a produselor din carne, piata utilizarii stalpilor liniilor electrice aeriene de distributie de joas tensiune, ca suporti pentru retelele de telecomunicatie. De asemenea, au fost intreprinse actiuni la nivel local in vederea cresterii gradului de cunoastere a importantei politicii concurentei si a ajutorului de stat, precum si a continuarii pregatirii profesionale in acest domeniu. Imbunttirea conditiilor de salarizare a personalului Consiliului Concurentei a fost prevazuta in cadrul Legii nr. 184/17.05.2004 (MO nr. 461/24.05.2004) pentru aprobarea OUG nr. 121/4.12.2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996. Conform Legii nr. 603/2003 de modificare si completare a Legii Ajutorului de stat nr. 143/1999 au fost create structuri specializate in domeniul ajutorului de stat in cadrul principalelor institutii furnizoare de ajutor de stat: Ministerul Transporurilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Economiei si Comertului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Pregatirea personalului Pentru realizarea atributiilor conferite prin lege si pentru o aplicare eficienta a legislatiei pe care o administreaza, Consiliul Concurentei se preocupa de pregatirea personalului de specialitate, atat prin mijloace proprii cat si cu sprijinul partenerilor germani si italieni in cadrul Proiectului de Twinning RO/02/IB/FI/02 Dezvoltarea in continuare a capacitatii institutionale a autoritatii de concurenta de a implementa la standarde europene acquis-ul comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat. In data de 24 martie a.c, dupa finalizarea reorganizarii, a fost organizata o intalnire la sediul Consiliului Concurentei pentru instruirea pe probleme de concurent si ajutor de stat a specialistilor din teritoriu. La 15 octombrie 2003, a inceput derularea unui nou program de twinning Intarirea capacitatii administrative pentru aplicarea la standarde europene a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat, cu aceiasi parteneri. Actiunile organizate in cadrul acestui program (asistenta pe termen mediu si scurt, seminarii in tara si in strainatate, conferinte) care vizeaza continuarea proiectului trecut, au ca scop: Perfectionarea personalului de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei in domeniul concurentei si al ajutorului de stat. In perioada de raportare, 6 actiuni de pregatire (5 pe problematica ajutorului de stat si 1 pe concurenta) au fost organizate in Romania, iar personalul specializat al Consiliului Concurentei a participat la o vizita de studiu si doua stagii de pregatire in Germania, pe probleme de ajutor de stat; Pregatirea si perfectionarea personalului departamentelor specializate in domeniul ajutorului de stat din cadrul autoritatilor furnizoare. In acest sens, au fost organizate 2 seminarii cu participarea reprezentantilor din cadrul principalelor institutii initiatoare si furnizoare de ajutor de stat, precum si intalniri vizand schimbul de informatii cu potentialii furnizori de ajutor de stat, in sensul cunoasterii si aplicarii corecte a legislatiei in domeniul ajutorului de stat; Continuarea pregatirii in domeniul concurentei a unor specialisti din ministere si institutii publice direct vizate de aplicarea politicii in domeniul concurentei (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Comunicatiilor si 259

Tehnologiei Informatiei, Ministerul Integrarii Europene, autoritatile de reglementare sectoriale); Imbunatatirea cunostintelor membrilor comisiilor parlamentare specializate in problematica concurentei si a ajutorului de stat. Reprezentanti ai comisiilor parlamentare au participat la Conferinta de deschidere a Proiectului de Twinning din data de 6 mai 2004.

De asemenea, au fost organizate 3 seminarii cu experti britanici pe probleme de ajutor de stat in perioada octombrie decembrie 2003, iar in luna iunie 2004, experti din cadrul Consiliului Concurentei urmeaza sa participe la o actiune de training pe probleme de concurenta si ajutor de stat, organizata de Guvernul Marii Britanii. In ceea ce priveste pregatirea de specialitate a judecatorilor, la toate seminariile organizate de Consiliul Concurentei in perioada de referinta au fost invitati sa participe si judecatori. De asemenea, in cadrul Conventiei de Twinning au fost incluse activitati speciale pentru judecatori, astfel: 8 seminarii (4 pe probleme de concurenta si 4 pe probleme de ajutor de stat) si 2 vizite de studiu. Promovarea culturii concurentei In vederea cresterii transparentei politicii de concurenta, a credibilitatii si puterii de convingere a institutiilor implicate, precum si a constientizarii de catre agentii economici si publicul larg a regulilor de concurenta, au fost intreprinse urmatoarele actiuni: Organizarea, in perioada de referinta, a 9 seminarii in cadrul Proiectului de Twinning, atat pe probleme de concurenta (1 seminar), cat si pe probleme de ajutor de stat (8 seminarii), acestea din urma cu participarea reprezentantilor ministerelor initiatoare si furnizoare de ajutor de stat; Incheierea, pe data de 25 martie 2004, a unui Protocol de colaborare cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, ce vizeaza promovarea culturii concurentei in randul comunitatii oamenilor de afaceri, prin organizarea in comun a unor seminarii si dezbateri pe teme de actualitate din domeniul concurentei si ajutorului de stat, un numar de 5 actiuni fiind programate pentru prima jumatate a anului 2004. In cadrul acestui Protocol, in lunile aprilie si mai au fost organizate seminarii la Ramnicu Valcea, Constanta si Bacau; Incheierea, pe data de 28 mai 2004 a unui Protocol de colaborare cu Centrul Roman de Comert Exterior, care va sprijini aplicarea politicii si legislatiei in domeniul concurentei si introducerea unei discipline concurentiale similara cu cea din Uniunea Europeana; Initierea unui program de pregatire adresat studentilor din cadrul facultatilor de drept, economice si de stiinte politice din principalele centre universitare, pentru a aduce in atentia acestora disciplina concurentei si a ajutorului de stat, ca domenii de studiu; Elaborarea, de catre Consiliul Concurentei, a unei Strategii (Road Map) pentru promovarea culturii concurentei, precum si a planului de actiune pentru punerea in practica a acesteia, ambele documente fiind adoptate in sedinta din data de 27.05.2004 a Plenului Consiliului Concurentei; Intensificarea relatiilor cu mass-media; Consiliul Concurentei a emis in perioada martie - mai 2004 un numar de 56 de comunicate de presa si s-au realizat numeroase contacte cu presa. In data de 15.04.2004 a fost organizata o masa rotunda cu specialisti pe probleme economice de la majoritatea ziarelor si publicatiilor de specialitate; Organizarea unui seminar pe tema concurentei si ajutorului de stat, in cadrul editiei 2004 a Targul International de Bunuri de Consum TIBCO, desfasurat in perioada 16 iunie 2004 la Bucuresti, sub sloganul Concurenta naste bunastare. 260

2.3.7. AGRICULTURA
Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania - UE din data de 4 iunie 2004.

Aspecte generale
In anul 2003, contributia sectorului agricol la formarea PIB a fost de 11,7%. Valoarea productiei de bunuri si servicii agricole a fost de 396.038,2 mld. ROL, din care: productia vegetala 250.187,0 mld ROL, iar productia animala de 141.820,6 mld. ROL. Forta de munca ocupata in agricultura a fost de 35.6% din totalul populatiei active. Uniunea Europeana este principalul partener in comertul agricol al Romaniei, in anul 2003 exporturile de produse agroalimentare catre aceasta destinatie au avut o pondere valorica de 57%, iar importurile din tarile membre ale UE au detinut o pondere de 34%. In anul 2003, valoarea exportului de produse agroalimentare a crescut cu cca. 17% fata de anul 2002. Principalele produse exportate in anul 2003, comparativ cu 2002 sunt animalele vii (28% din valoarea totala a exportului de produse agroalimentare), seminte de floarea soarelui (14,7%) si soia (5,2%), miere naturala (4,7%), vin (4,6%) si legume proaspete (3,8%). In anul 2003 importurile de produse agroalimentare au fost mai mari cu 38 % fata de anul [Link] situatie a fost generata de recolta slaba obtinuta in cultura cerealiera, datorita conditiilor climatice deosebit de nefavorabile din iarna si vara anului 2003. Pe primele locuri se afla importul de cereale (grau, porumb, orz), produse derivate (faina si malt), zahar,tigari, tutun citrice si banane, carne. Exportul de produse agroalimentare, in perioada ianuarie aprilie 2004 este mai mare cu 42% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2003, iar importul cu 31,9% pastrandu-se aceeasi structura a produselor exportate si importate. Cadrul institutional Prin OUG nr. 11/3.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004) privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului a fost reorganizat in doua ministere, respectiv Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Prin HG nr. 409/23.03.2004 (MO nr. 209 01.04.2004) au fost stabilite principalele atributii, functii si obiective ale MAPDR. Astfel, MAPDR este organul care aplica strategia si Programul Guvernului in vederea promovarii politicilor in domeniile: agricultura, pescuit i acvacultura, productie alimentara, agricultura ecologica, imbunatatiri funciare, silvicultura si dezvoltare rurala. In vederea ntririi structurilor cu atribuii n cadrul procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European s-a stabilit prin HG nr. 209/20.02.2004 (MO nr. 164/25.02.2004) suplimentarea personalului MAPDR cu 1931 de noi posturi, din care 1152 finantate de la bugetul de Stat, iar 779 finantate din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. Ajutor de Stat Conform OMAPDR 253/16.04.2004 privind aprobarea structurii organizatorice a aparatului central al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, s-a infiintat Compartimentul Ajutor de Stat si Concurenta, in cadrul Directiei Generale Buget Finante. In perioada de referinta a fost adoptata Legea nr. 190/24.05.2004 (MO nr. 470/26.05.2004) privind stimularea privatizarii si dezvoltarii societatilor comerciale din domeniul agriculturii, care prevede o serie de scutiri de la plata taxelor pentru 261

societatile comerciale ce detin n administrare terenuri proprietate publica i privata a statului, precum si terenuri ale altor proprietari, persoane fizice sau juridice, privatizate sau in curs de privatizare. Prin HG nr. 1593/23.12.2003 (MO nr. 15/08.01.2004) a fost stabilita procedura prin care productorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care dein, cresc i exploateaz animale de producie i reproducie, organizai n exploataii agricole beneficiaz de sprijinul direct al statului, prin acordarea de subvenii de la bugetul de stat prin bugetul MAPDR. Normele metodologice pentru aplicarea acestei hotarari au fost prevazute in OMAPAM nr. 87/29.01.2004 (MO nr.103/03.02.2004). Privatizarea societatilor comerciale ce detin in exploatare terenuri agricole Agentia Domeniilor Statului a preluat in portofoliu sau un numar de 739 societati comerciale (foste I.A.S.-uri) avand ca obiectiv de baza realizarea procesului de privatizare a acestora. In vederea realizarii procesului de privatizare s-a urmarit permanent pe langa activitatea de baza, si armonizarea, precum si imbunatatirea cadrului legislativ in contextul necesitatii urgentarii acestui proces, maririi atractivitatii societatilor la privatizare si asigurarii unei transparente a operatiunilor. In prezent, procesul de privatizare se prezinta dupa cum urmeaza: 284 societati comerciale au fost privatizate; 4 societati comerciale sunt cu procedura de privatizare in derulare (anunturi, depuneri, oferte, negocieri); 373 societati comerciale sunt sub incidenta Legii nr.64/1995 reorganizare si faliment; 78 societati comerciale care au fost scoase de doua ori la privatizare si neofertate, sunt in procedura de restructurare. Sumele obtinute vor fi utilizate pentru stingerea datoriilor acumulate de societati, creand totodata posibilitatea utilizarii activelor care s-au dovedit utile.

In perioada de referinta a fost promulgata Legea nr.147/11.05.2004 (MO nr.435/14.05.2004) privind aprobarea OUG nr.78/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu Sisesti, care prevede ca unitatile de cercetare-dezvoltare prevazute in anexa actului normativ se reorganizeaza ca societati comerciale cu capital de stat, actiunile acestora fiind preluate de Agentia Domeniilor Statului, beneficiind astfel de prevederile Legii nr.254/2002 privind unele masuri pentru cresterea atractivitatii la privatizare a societatilor comerciale cu capital integral sau partial de stat, ce detin in administrare terenuri agricole proprietate publica sau privata a statului, cu modificarile si completarile ulterioare. Suprafata de teren cu destinatie agricola, aflata in prezent in patrimoniul Agentiei Domeniilor Statului, este de 654.192 ha. Totalul titlurilor de emis conform cererilor validate de catre Comisiile Judetene pentru constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate inregistrate este de 4.285.804 titluri pentru terenurile agricole, 572.920 titluri pentru terenurile forestiere, insumand un numar de 4.858.724 titluri. Suprafata aferenta titlurilor de proprietate emis era de 12.065.554 ha (10.165.166 ha terenuri agricole si 1.900.388 ha terenuri forestiere). La finalul lunii mai 2004, titlurile de proprietate emise reprezinta 98,2% din totalul titlurilor de emis si 93,5% din suprafata aferenta titlurilor de emis. Pentru terenurile agricole procentul de emitere a titlurilor este 98,8% cu un procent corespondent pentru suprafata de 94,9%. Pentru terenurile forestiere, procentul de emitere este de 93,5%, iar cel suprafetei corespondente de 85,9%. 262

In ceea ce privete circulatia juridica a terenurilor, se constata o crestere in ceea ce priveste numarul contractelor de vanzare cumparare, suprafata vanduta si pretul mediu de vanzare: pentru intravilan, in perioada septembrie 2003 aprilie 2004 s-au inregistrat un numar de 15.755 contracte de vanzare-cumparare pentru o suprafata 3.985 ha, pretul mediu multianual fiind de130 mil. lei /ha. pentru extravilan in aceeasi perioada sau incheiat un numr de 32.757 contracte de vanzare cumparare fiind vanduta suprafata de 47 954 ha, pretul mediu multianual de vanzare cumparare fiind de 9,2 mil. lei/ha. plata directa pe hectarul cultivat, prin acordarea unui sprijin de 2 milioane lei/ha exploatatiilor mici de pana la 5 ha, de care vor beneficia circa 4,4 milioane producatori agricoli, creditul agricol de productie, destinat exploatatiilor comerciale. productia vegetala 14.090,3 miliarde lei; zootehnie 4.460,6 miliarde lei; sustinere investitii pentru exploatatiile agricole, organizarea institutionala pentru integrarea in UE, investitii antigrindina si silvicultura 4.052,2 miliarde lei; sprijinirea exporturilor 450, 0 miliarde lei; fonduri externe nerambursabile (program SAPARD, programe PHARE) 17.293, 0 miliarde lei.

Incepand cu anul agricol 2003-2004, au fost aplicate noi forme de sprijin privind: -

Sustinerea agriculturii pe anul 2004 este de peste 40.446, 1 miliarde lei din care:

Sistemul de sustinere a agriculturii pe anul 2004 are in vedere acordarea subventiilor pe unitatea de suprafata si pe exploatatie, precum si pe cap de animal, ceea ce este in conformitate cu reglementarile europene.

Aspecte orizontale
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala Prin Legea nr. 1/2004 (MO nr.162/25.02.2004) s-a infiintat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala ca institutie publica in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat. Prin OMAPDR nr.126/03.03.2004 s-a aprobat structura organizatorica, statul nominal de functii si Regulamentul de organizare si functionare al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala. Potrivit Legii nr. 1/2004, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala va raspunde de derularea si gestionarea fondurilor europene pentru agricultura, respectiv managementul financiar al Fondului European de Orientare si Garantare a Agriculturii (FEOGA) - Sectiunea Garantare. Potrivit HG nr. 497/2004 (MO nr. 346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor financiare, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala indeplineste functia de autoritate de plata pentru FEOGA Sectiunea Orientare si pentru Instrumentul financiar de orientare piscicola.

263

Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) Cadrul legislativ Regulamentul CE nr.1782/2003 privind schemele de sprijin direct in cadrul Politicii Agricole Comunitare a fost partial transpus in legislatia romaneasca prin emiterea a doua ordine ale ministrului, dupa cum urmeaza : Ordinul comun MAPAM/MAI nr. 620/567/15.10.2003 (MO nr.776/ 05.11.2003) privind aprobarea modelului Registrului exploatatiilor agricole, pentru evidenta viitorilor solicitanti de sprijin direct in agricultura. Acest act normativ permite inscrierea exploatatiilor intr-un registru care cuprinde date ce vor fi utilizate ca prima baza de date a IACS. OMAPAM nr.152/2004 (MO nr. 86/03.03.2004) privind stabilirea termenilor de referinta pentru organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control, in conformitate cu Regulamentul nr. 1782/2003 si cu Regulamentul nr. 2419/2001.

Cadrul institutional Prin HG nr. 409/2004 (MO nr. 291/01.04.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, a fost prevazut in mod distinct ca activitate in cadrul ministerului a Serviciului Sistemul Integrat de Administrare si Control Pentru organizarea IACS in anul 2004, prin HG nr. 209/25.02.2004 (MO nr 20.02.2004) a fost aprobat un numar suplimentar de 60 de posturi (din care 7 posturi la nivel central si 53 de posturi la nivel teritorial in cadrul Directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala). Mecanisme comerciale In scopul cunoasterii nemijlocite a experientei altor tari in implementarea sistemului garantiilor aferente importului si exportului de produse agricole, au fost organizate consultari tehnice cu expertii din vechile si noile state membre la care au participat reprezentanti ai tuturor institutiilor implicate in elaborarea legislatiei in acest domeniu. Consultarile au fost orientate in principal pe aspecte practice, de implementare a sistemului de garantii, dar s-au abordat in aceeasi maniera, aspecte de implementare a sistemului de licente pentru diferite categorii de produse. Au fost elaborate doua proiecte de lege, aferente mecanismelor comerciale, respectiv: Proiectul de lege privind instituirea sistemului de certificate de import si export pentru produsele agricole (care transpune Regulamentul CE 1291/2000). Proiectul de lege privind instituirea sistemului de garantii pentru importul si exportul produselor agricole (care transpune Regulamentul CEE 2220/1985).

Reteaua de Informare Contabila Agricola (RICA) S-a infiintat Comitetul National pentru Reteaua Experimentala de Informatii Contabile Agricole prin OMAPAM nr.939/20.11.2003. Comitetul National pentru Reteaua experimentala de Informatii contabile Agricole, in prima sa reuniune de lucru, a aprobat programul de activitate pentru anul 2004 stabilind de asemenea ca, pentru perioada de preaderare, nu se infiinteaza Comitete Regionale in Romania, atributiile acestora fiind in sarcina Comitetului National. Prin HG nr.209/20.02.2004 (MO nr 164/25.02.2004) privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente in vederea intaririi structurilor cu atributii in procesul aderarii la UE din cadrul MAPAM, serviciului RICA din cadrul MAPDR i-au fost alocate 2 posturi suplimentare. 264

Prin OMAPDR nr.258/19.04.2004 privind reteaua experimentala de informatii contabile agricole s-a reglementat activitatea retelei experimentale pentru anul 2004 in Romania. Prin acest ordin s-a stabilit numarul de exploatatii agricole ce vor participa la reteau experimentala, repartizarea acestora pe judete si pe tipuri generale de activitate. De asemenea s-a stabilit modelul de angajament de confidentialitate ce trebuie completat de catre persoanele responsabile la nivel teritorial cat si modelul de acord de participare ce trebuie completat de exploatatiile agricole. In perioada 22-23 aprilie 2004, a avut loc la Bucuresti primul seminar pe probleme RICA desfasurat in Romania. Acest eveniment deosebit a fost organizat de catre Biroul TAIEX al Comisiei Europene si a beneficiat de participarea a patru experti din Uniunea Europeana (doi experti ai Comisiei Europene si doi experti din Statele Membre). De asemenea, au participat toti responsabilii RICA teritoriali, personalul compartimentului RICA din MAPDR, cei 2 consilieri de integrare europeana care sprijina aceasta activitate din MAPDR precum si experti din alte institutii (Institutul National de Statistica, Institutul de Economie Agrara etc). In baza OMAPDR nr. 258/2004 s-a aprobat organizarea a 7 reuniuni de lucru/instruiri zonale avand o durata de 1-2 zile cu responsabilii RICA judeteni in scopul organizarii colectarii si transmiterii uniforme a datelor din si spre teritoriu actiune ce se va incheia pe 02.06.2004. Statistica agricola Prin incheierea protocolului de cooperare nr. 25300/24.09.2003 dintre MAPAM si Institutul National de Statistica (INS) cu privire la dezvoltarea Sistemului National al Statisticii Agriculturii (SNSA) s-a urmarit stabilirea unei baze comune de actiuni ntre MAPAM si Institutul National de Statistica, care sa duca la revizuirea, transformarea, perfectionarea, monitorizarea si mentinerea SNSA. MAPDR si INS vor asigura, fiecare la nivel central si teritorial, structurile organizatorice, resursele umane si financiare necesare, sub aspect cantitativ si calitativ pentru realizarea de actiuni specifice, si n special al anchetelor statistice. Componenta organismelor prevazute in protocolul de colaborare mentionat a fost stabilita prin Ordinul MAPAM nr.857/2003, modificat prin Ordinul nr.304/2004, ca urmare a infiintarii serviciului de statistici agricole in cadrul Directiei Generale de Integrare Europeana, prin reorganizarea ministerului. In perioada de referinta s-au desfasurat o serie de anchete statistice: Ancheta privind ouale puse la incubat si obtinerea puilor de carne (care se desfasorara lunar incepand cu ianuarie 2004); Ancheta privind efectivele de porcine (aprilie 2004); Ancheta privind productia fizica industriala de carne, lapte si produse lactate, care se se realizeaza lunar si anual.

Finalizarea anchetelor pilot desfasurate in anul 2003 privind Ancheta statisticii asupra productiei agricole vegetale si Ancheta statisticii privind utilizarea terenului folosind teledetectia. Politica de calitate Legislatia Uniunii Europene privind protectia indicatiilor geografice si denumirilor de origine ale produselor agricole si produselor alimentare, precum si protectia atestatelor de specificitate ( R (CEE) 2081/92 si R (CEE) 2082/92 ), a fost adoptata prin urmatoarele acte normative:

265

Ordinul MAPDR nr. 285/28.04.2004 (MO nr. 414/10.05.2004)pentru aprobarea Normelor privind protectia indicatiilor geografice si denumirilor de origine ale produselor agricole si produselor alimentare. Ordinul transpune Regulamentul consolidat (CEE) nr. 2081/92. Ordinul MAPDR nr. 233/08.04.2004 (MO nr. 414/10.05.2004) pentru aprobarea Normelor privind atestatele de specificitate pentru produselor agricole si produselor alimentare. Ordinul transpune Regulamentul consolidat (CEE) 2082/92. Ordinul MAPDR nr. 212/30.03.2004 (MO nr. 313/08.04.2004) privind aprobarea Listei cuprinzand indicatiile geografice si denumirile de origine protejate si recunoscute in Romania pentru produse alimentare. Romania va solicita dupa aderare, in procedura normala, protejarea si inregistrarea produselor alimentare romanesti cuprinse in lista, in conformitate cu prevederile R(CEE) nr. 2081/92. Lista cuprinzand indicatiile geografice si denumirile de origine protejate si recunoscute in Romania pentru produse alimentare a fost transmisa Comisiei Europene.

Agricultura ecologica
Legislatia romaneasca din acest domeniu este integral armonizata cu legislatia comunitara, respectiv cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2092/91 (consolidat si amendat) privind modul de productie ecologic al produselor agricole si prezentarea sa pe produsele agricole si alimente. In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative: Ordinul MAPAM nr.527 /13.08.2003 (MO nr. 613/29.08.2003), pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspectie si certificare si conditiile de acreditare a organismelor de inspectie si certificare in agricultura ecologica care stabileste: sistemul de inregistrare al producatorilor, organizarea sistemului de control, conditiile de acreditare a organismelor de inspectie si certificare, precum si cerintele minime de inspectie pe care trebuie sa le aplice organismele de inspectie si certificare pentru controlul operatorilor. Ordinul MAPAM nr. 721/26.09.2003 (MO nr. 701/7.10.2003) pentru aprobarea Regulilor privind importul si exportul produselor agroalimentare ecologice. care stabileste: reguli privind importul produselor agroalimentare ecologice, obligatiile importatorilor de produse agroalimentare ecologice, reguli privind exportul, lista tarilor terte specificate pe lista stabilita de Comisia Europeana, model de certificat de import /export; Ordinul MAPDR nr.88/02.02.2004 (MO nr. 11/05.02.2004) pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru acreditarea organismelor de inspectie si certificare in sectorul de agricultura ecologica pentru activitatea de inspectie si control al operatorilor pe teritoriul Romaniei.

Stadiul de implementare a legislatiei elaborate In conformitate cu conditiile de acreditare stabilite de Ordinul MAPAM nr.527/2003 (MO nr. 613/29.08.2003), organismul romanesc de inspectie si certificare ,,Ecoinspect a fost evaluat de catre RENAR, conform cerintelor Normei Europene 45011, urmand ca dupa primirea certificatului de acreditare sa fie agreat de catre MAPDR. MAPDR a agreat organisme de inspectie si certificare din tari membre ale Uniunii Europeana pentru a efectua inspectia si certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul Romaniei. Au continuat actiunile pentru crearea unei piete interne de produse agroalimentare ecologice prin: 266

intensificarea actiunilor de promovarea a conceptului de agricultura ecologica prin institutii specializate (Federatia Nationala de Agricultura Ecologica, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, asociatii, fundatii, institute de cercetare, universitati); stadii de pregatire pentru producatori, procesatori, formatori, inspectori; infiintarea de micro ferme pilot cu suprafata optima, ca un exemplu concret pentru producatorii care doresc sa treaca de la agricultura conventionala la cea ecologica.

Sprijin pentru dezvoltarea sectorului de agricultura ecologica In anul 2004, MAPDR acorda subventii pentru productia marfa ecologica obtinuta in conformitate cu legislatia in vigoare pentru urmatoarele produse: grau si leguminoase alimentare pentru boabe (mazare, fasole, naut, linte, bob si lupin dulce). In sectorul de productie animaliera, se acorda subventii pentru productiile de carne in viu, obtinute in conformitate cu legislatia din domeniu, pentru tineretul bovin, pentru porci si pasari precum si pentru oua.

Organizatiile comune de piata

Au fost organizate intalniri cu reprezentanti ai marilor producatori, reprezentanti ai Patronatului din industria zaharului din Romania, Patronatul zaharului din Romania, Federatia cultivatorilor de sfecla de zahar, Organizatia Interprofesionala Nationala Zaharul din Romania, Patronatul Roman al Carnii de Porc, PACERO ( Patronatul Crescatorilor si Exportatorilor Romani de Ovine), ARC (Asociatia Romana a Carnii), AGCTR (Asociatia Generala de Crestere a Taurinelor din Romania), etc. In cadrul acestor intalniri s-au prezentat principiile PAC, detalii privind acordarea ajutoarelor de productie incepand cu 2007. Reprezentantii acestor Organizatii au fost consultati in elaborarea de acte normative care preiau cerintele acqius-ului comunitar. Culturi pentru fibra (in si canepa) A fost emis OMAPAM nr.1044/11.12.2003 (MO nr. 898/16.12.2003) privind autorizarea unitatilor de procesare primara a tulpinilor de in si canepa pentru fibra. Prin acest ordin se realizeaza monitorizarea, evidentierea si raportarea stocurilor de fibre obtinute de procesatori. Acest ordin transpune partial Regulamentul CE nr.1673/2000 si Regulamentul CE nr.245/2001. Zahar In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sectorul zahar: OMAPAM nr. 718/25.09.2003 (MO nr. 691/02.10.2003) privind modificarea OMAPAM nr.196/2002 privind stabilirea calitatii tip a sfeclei de zahar rezultate din productia anului 2003, receptionata de societatile comerciale pentru industrializarea acesteia. Acest ordin transpune partial Regulamentul 1260/2001, capitolul I, art. 3 si anexa 2, referitoare la organizarea comuna a pietei sectorului zaharului, precum si concluziile studiului privind baremul minim al continutului de zahar biologic pentru determinarea valorii sfeclei de zahar, receptionata in scopul transformarii; OMAPAM nr. 821/17.10.2003 (MO nr. 761/30.10.2003) privind recunosterea prevederilor Acordului interprofesional pentru sfecla de zahar de catre Ministerul Agriculturii, padurilor si Dezvoltarii Rurale, acord care stabileste conditiile de producere, livrare, transport si receptie pentru sfecla de zahar. Acest ordin transpune partial Regulamentul CEE nr.1260/2001, capitolul I art.6 si anexa [Link], referitoare la organizarea comuna a pitelor in sectorul zaharului.

Sectorul viti-vinicol In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative: 267

Ordinul comun MAPAM/MAI nr. 470/530/2003 (MO nr. 676/24.09..2003) pentru aprobarea Metodologiei de realizare si de intretinere a cadastrului viticol, armonizat cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 649/1987 stabilind reguli detaliate pentru realizarea registrului viticol comunitar modificat prin Regulamentul Comisiei (CEE) nr.1097/1989. OMAPAM nr.1011/08.12.2003 (MO nr.887/12.12.2003) privind aprobarea deciziilor de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata in Romania, armonizat cu Regulamentul Consiliului (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole si Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1607/2000 privind stabilirea anumitor modalitati de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comuna a pietei viti-vinicole, in special a titlului privind vinurile cu denumire de origine controlata. Ordinul MAPAM nr. 71/02.02.2004 (MO nr. 97/2.02.2004) pentru aprobarea Regulamentului cu privire la inscrierea agentilor economici care desfasoara activitati in domeniul vitivinicol in Registrul Industriilor Viti-vinicole, armonizat cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2392/1986 privind organizarea unui registru comunitar al culturilor de vita de vie. Ordinul MAPAM nr. 172/03.03.2004 (MO nr.213/11.03.2004) privind aprobarea listei cuprinzand laboratoarele autorizate in vederea executarii de analize pentru vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de origine controlata, precum si specialistii imputerniciti sa semneze documentele de atestare a calitatii acestor produse destinate exportului, armonizat cu Regulamentul Consiliului (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei viti-vinicole. Ordinul MAPDR nr. 234/09.04.2004 (MO nr. 367/27.04.2004) privind aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse viti-vinicole si evidentelor obligatorii in sectorul viti-vinicol, armonizat cu Regulamentul Comisiei nr. 884/2001 stabilind regului detaliate de aplicare pentru documentele care insotesc transportul de produse vinicole si registrele de evidenta din sectorul vinicol.

In perioada de referinta a fost finalizat Studiul ecopedologic si ecoclimatic pentru incadrarea arealelor viticole din Romania in zonele viticole ale Uniunii Europene, realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca si transmis la Bruxelles. Acest studiu a stabilit urmatoarea zonare a arealelor viticole din Romania: Zona Viticola B Zona viticola C I (a) Regiunea Viticola A Podisului Transilvaniei Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei Regiunea viticola a Dealurilor Banatului Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei, Podgoriile: Stefanesti - Arges, Samburesti, Dragasani si Dealurile Craiovei Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Podgoriile: Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Severinului si Plaiurile Drancei Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei Regiunea viticola a Teraselor Dunarii Regiunea viticola a nisipurilor si altor terenuri favorabile din sudul tarii 268

Zona viticola C II

In ceea ce priveste Registrul plantatiilor viticole, pana la data de 12.05.2004 au fost inregistrate urmatoarele informatii: Suprafata viticola existenta in cultura: 188 629, 82 ha; Suprafata viticola inregistrata pe fise: 188 629, 82 ha (100%); Numarul de parcele viticole inregistrate: 1 242 258; Suprafata viticola inregistrata in calculator: 176 291, 97 ha (93,5%).

Pana la data de 1 august a.c. se vor verifica parcelele mai mari de 100 m2 care nu au fost inca inregistrate si se vor adauga parcelele viticole infiintate prin plantari in masiv in 2004. Vin si bauturi spirtoase Prin Ordinul comun MAAP/MSF/ANPC nr. 268/441/117, prevederile comunitare ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1576/89 si Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1014/1990 privind definirea descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase au fost preluate in totalitate pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase Lista cuprinzand denumirile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase a fost aprobata prin OMAPDR nr. 214/31.03.2004 (MO nr. 352/22.04.2004) si a fost transmis Comisiei Europene, pentru a fi inclusa in anexa II a Regulamentului (CEE) nr.1576/89. Romania solicita recunoasterea si protectia denumirilor geografice pentru: 13 bauturi spirtoase din prune (tuic, horinca si turt); 5 bauturi spirtoase din distilat de vin (vinars); recunoasterea si protectia denumirii generice pentru bautura spirtoasa palinc de palinca. Fructe si legume Actele normative adoptate in sectorul legume fructe in perioada septembrie 2003 iunie 2004 sunt urmatoarele: HG nr. 1614/23.12.2003 (MO nr. 58/23.01.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de camp HG nr. 156/12.02.2004 (MO nr. 149/19.02.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003 Legea nr. 469/12.11.2003 (MO nr. 819/19.11.2003) privind producerea si valorificarea legumelor, florilor si plantelor ornamentale de sera HG nr. 698/05.05.2004 (MO nr. 462/24.05.2004) pentru adoptarea normelor de aplicare a Legii 469/2003 privind producerea si valorificarea legumelor, plantelor ornamentale si florilor de sera OMAPAM nr. 143/25.02.2004 (MO nr. 197/05.03.2004) privind aprobarea organizarii si functionarii Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic in Producerea si Valorificarea Legumelor si Fructelor. Acesteia i-au fost alocate 87 de posturi de inspectori, din care 5 la nivel central si 82 de inspectori in judete. Inspectorii care vor fi angajati vor fi instruiti de catre experti acreditati de UE OMAPAM nr. 174/03.03.2004 (MO nr. 254/23.03.2004) privind constituirea si recunoasterea grupurilor de producatori pentru valorificarea produselor horticole, care stabileste cadrul legal pentru recunoasterea grupurilor de producatori pentru valorificare si eligibilitate in vederea accesarii masurilor din Programul SAPARD. In baza acestui ordin, s-au infiintat un numar de 3 asociatii de marketing pentru fructe si legume, Federatia asociatiilor de marketing din sectorul de legume fructe, fiind in curs de infiintare si alte asociatii 269

S-au elaborat un numar de 21 de standarde de comercializare pentru fructe si legume si sunt in curs de elaborare inca 14 standarde, conform standardelor listate in Regulamentul (CE) nr.2200/96 privind organizarea de piata in sectorul legume si fructe proaspete. Tutun A fost adoptata HG nr. 755/14.05.2004 (MO 475/27.05.2004) pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 236/2003 privind organizarea pietei tutunului brut in Romania pentru organizarea grupurilor de producatori, contracte, autorizare prim-procesatori, prime de productie si sistemul de cote. Hotararea preia Reglementarea CEE Nr. 2848/1998. Hamei In perioada de referinta a fost emis OMAPDR nr. 74/26.01.2004 (MO nr.84/30.01.2004) privind organismele de certificare si controlul certificarii hameiului in vederea denumirii de origine (Reglementarea CEE Nr. 1696/1971; 890/1978; 1784/1977). Conform acestui ordin, activitatea de certificare a hameiului este realizata de Centrul de Cercetare a Hameiului din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca care are experienta in domeniu, fiind unicul centru de cercetare pentru sectorul hamei, iar organismul de control al certificarii este Autoritatea pentru hamei ce urmeaza a fi infiintata in cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Certificarea se realizeaza in camp si in centrele agreate pentru certificarea hameiului in conformitate cu OMAPDR nr. 172/3.03.2003. Floricultura si plante ornamentale In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative: Legea nr. 491/18.11.2003 (MO nr.844/26.11.2003) a plantelor medicinale si aromatice OMAPDR nr. 255/16.04.2004 (MO nr.408/06.05.2004) privind organizarea controlului in sectorul plantelor ornamentale si florilor (Reglementarea CEE Nr. 234/1968; 315/1969; 316/1969). Conform acestui Ordin, controlul florilor si plantelor ornamentale in vederea conformitatii lor cu normele de calitate, calibrare, conditionare, marcare, ambalare si prezentare in vederea comercializarii, pe piata interna, se realizeaza de inspectorii din cadrul Inspectiei de stat pentru controlul tehnic pentru producerea si valorificarea legumelor si fructelor. Atributiile inspectorilor constau in verificarea produselor in vederea conformitatii cu normele de calitate, calibrare, marcare, ambalare prevazute in Ordinul MAPDR nr. 520/2003. Inspectorii beneficiaza de cursuri de formare privind controlul produselor din floricultura

Carne de pasare si oua In perioada de referinta a fost adoptata HG nr. 415/23.03.2004 (MO nr. 296/5.04.2004) privind standardele de comercializare a oualor de consum. Aceasta hotarare transpune Regulamentul CEE nr. 1907/1990 privind unele standarde de comercializare pentru oua si Regulamentul CEE nr. 1274/1991 privind introducerea regulilor detaliate pentru implementarea Regulamentului CEE nr.1907/1990 pentru unele standarde de comercializare a oualor. Prin aceasta hotatrare se stabileste modul de comercializare a diferitelor clase de oua, conditiile de import-export pentru cantitati mai mari de 60 de oua si care nu sunt utilizate de consumator pentru uzul personal. Carne de porc, bovine si ovine In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative: HG nr. 267/26.02.2004 (MO nr. 228/16.03.2004) privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine. Prin aceasta hotarare se 270

stabilesc institutiile ce vor fi implicate in sistemul de clasificare, se infiinteaza Comisia de clasificare a carcaselor, se stabilesc structura si principalele atributii ale acesteia precum si rolul agentiilor de clasificare si al clasificatorilor in acest sistem. Hotararea creaza cadrul legal care va permite implementerea sistemului EUROP de comercializare a carcaselor functie de diferitele clase de calitate, incepand cu anul 2005; Ordinul MAPDR nr. 259/29.04.2004 (MO nr. 379/29/04.2004) pentru aprobarea Statutului Comisiei de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine. Prin acest ordin se stabilesc atributiile, modul de organizare si functionare, precum si alte reglementari specifice ale Comisiei de clasificare. Au fost adoptate urmatoarele acte normative in perioada de referinta: HG nr. 1593/23.12.2003 (MO nr. 15/08.01.2004) privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii in anul 2004 producatorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere si al cresterii efectivelor de animale. Acest HG armonizeaza Regulamentul Comisiei (CEE) No 1054/73 al privind masuri de sprijin pentru crescatorii de viermi de matase. Ordinul MAPAM nr. 87/29.01.2004 (MO nr. 103/03.02.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr.1593/2003 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii in anul 2004 producatorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere sial masuri de sprijin pentru crescatorii de viermi de matase. Acest Ordin armonizeaza Regulamentul Consiliului (CEE) No 922/72 al , care stabileste reguli generale de sprijin pentru ajutorul cresterii viermilor de matase. HG nr.157/12.02.2004 (MO nr. 141/17.02.2004) privind aprobarea repartizarii sumei de 50 miliarde lei de la bugetul de stat pe anul 2004, destinata finantarii unor cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, precum si stabilirea numarului de animale pentru care se acorda aceasta suma. Acest HG armonizeaza Regulamentul Comisiei (CEE) No 845/72 , care prevede masuri speciale pentru favorizarea cresterii viermilor de matase OMAPAM nr. 119/16.02.2004 (MO nr. 147/19.02.2004) pentru aprobarea criteriilor pentru atestarea eligibilitatii crescatorilor de viermi de matase din specia Bombyx Mori, care armonizeaza Regulamentul Comisiei (CEE) No 845/72

Viermi de matase -

Lapte si produse lactate In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative: Ordinul comun MAAP/MSF/ANPC nr. 521/832/321/2003 (MO nr. 665/19.09.2003) pentru aprobarea Normei privind definirea sub care se vand, etichetarea si conditii de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinate consumului Ordinul comun MAAP/MSF/ANPC nr.515/524/320/2003 (MO nr.667/22.10.2003) pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor pentru testarea anumitor sortimente de lapte conservat partial sau integral deshidratat destinate consumului si a Metodelor de analiza recomandate pentru anumite sortimente de lapte conservat, partial sau integral deshidratat Ordinul comun MAPDR/MS/ANPC nr.76/113/64/2004 (MO nr.421/11.05.2004) pentru aprobarea Normelor de analiza chimica, fizica, microbiologica si de evaluare senzoriala a laptelui si produselor lactate si descrierea unora dintre metodelor respective

271

Sectorul sanitar veterinar

Pentru intarirea capacitatii administrative de implementare a strategiei in domeniul sigurantei alimentare si al protectiei consumatorului s-au initiat procedurile pentru reorganizarea anumitor structuri implicate in domeniul sigurantei alimentare in scopul imbunatatirii eficacitatii sectoarelor respective. In acest sens, s-a aprobat HG nr. 308/11.03.2004 (MO nr. 243/19.03.2004) privind organizarea si functionarea Agentiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitatilor din subordinea acesteia, prin care se stabilesc responsabilitatile tuturor structurilor implicate in domeniul sigurantei alimentelor. Prin adoptarea HG nr. 209/20.02.2004 (MO nr. 164/25.02.2004) privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente in vederea intaririi structurilor cu atributii in procesul aderarii la Uniunea Europeana din cadrul MAPAM , s-a realizat consolidarea cadrului administrativ in vederea transpunerii acquis-ului veterinar si implementarii masurilor specifice. Prin aceasta Hotarare s-au alocat un numar de 84 de posturi pentru Agentia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si un numar de 630 de posturi la nivelul Directiilor Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene. S-a adoptat noua legislatie cadru in domeniul veterinar prin OG nr. 42/29.01.2004 privind organizarea activitatii veterinare (MO nr. 94/31.01.2004). Legea stabileste organizarea si functionarea serviciilor veterinare, structureaza serviciile veterinare in servicii veterinare de stat si activiti veterinare de liber practic, dar si obligatiile si responsabilitatile in sectorul veterinar. In vederea eliminarii barierelor in calea dreptului de stabilire si a liberei practicari a serviciilor a fost adoptata Legea nr. 592/22.12.2003 (MO nr. 8/07.01.2004) privind modificarea si completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea si exercitarea profesiunii de medic veterinar. Bunastarea animalelor A fost aprobata Legea nr. 60/24.03.2004 (MO nr. 400/5.05.2004) privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie semnata la Strasbourg la 23 iunie 2003. Proiectul Legii cadru pentru prevenirea cruzimii fata de animale si protectia acestora, a fost aprobat de Guvern,si se afla in procedura parlamentara. Identificarea si inregistrarea animalelor S-a demarat procesul de identificare si inregistrare a porcinelor, ovinelor si caprinelor prin adoptarea OUG nr. 127/18.12.2003 (MO nr. 931/23.12.2003) privind identificarea si inregistrarea suinelor, ovinelor si caprinelor, publicata in. Pentru aplicarea acestei ordonante, au fost emise: Ordinul MAPAM nr. 171 /02.03.2004 (MO nr. 227/16.03.2004) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind sistemul de identificare si inregistrare a ovinelor si caprinelor, care transpune Directiva Consiliului 21/2004 Ordinul MAPAM nr. 170/02.03.2004 (MO nr. 227/16.03.2004) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind sistemul de identificare si inregistrare a suinelor,. In vederea aplicarii prevederilor acestor ordine, Agentia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a organizat licitatie pentru achizitiile necesare implementarii sistemului integrat de identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor si caprinelor (crotalii, soft, aplicare crotalii, clesti aplicatori, baza de date) in luna mai 2004.

Sanatate animala In vederea asigurarii implementarii legislatiei veterinare privind encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST), nutritia animalelor, inclusiv testarea bolilor la animale s-au realizat urmatoarele: organizarea unei sectii pentru analiza reziduurilor in judetul Calarasi; 272

dotarea a 8 centre regionale de diagnostic, ca laboratoare de referinta pentru diagnosticul bolilor transmisibile la animale; dotarea a inca 5 laboratoare judetene in cadrul Directiilor Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care vor acoperi intreg teritoriul tarii, pentru analiza probelor recoltate din abatoare, pentru diagnosticul si confirmarea encefalopatiei spongiforme bovine, care in prezent se analizeaza la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala(IDSA).

Controlul bolilor la animale A fost aprobat planul de contingenta pentru pesta porcina clasica prin Ordinul MAPAM nr. 1113/23.12.2003 (MO nr. 176/01.03.2004) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planul de contingenta pentru pesta porcina. Prin Ordinul MAPAM nr. 1114/23.12.(MO nr. 176/01.03.2004) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planul de contingenta si manualul de instructiuni pentru boala de Newcastle, s-a aprobat planul de contingenta pentru pseudopesta aviara. Comertul cu animale Pentru implementarea legislatiei referitoare la conditiile de sanatate a animalelor si certificarea veterinara care reglementeaza comertul cu material seminal, ovule si embrioni, Agentia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a transmis statelor membre modelele de certificate de sanatate pentru animale vii, material seminal, ovule si embrioni care sunt conforme cu cele folosite pentru comertul intre State Membre, precum si la DG SANCO. In vederea implementarii Ordinului MAAP nr. 580/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii si produse de origine animala (Directiva Consiliului 90/425/CEE) au fost transpuse si implementate urmatoarele documente conexe: Pentru implementarea Ordinului MAAP nr. 65/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate ale animalelor ce guverneaza miscarea ecvideelor intre statele membre si Romania si importul lor din tari terte a fost adoptat OMAPAM 547/22.08.2003 (MO nr. 642/09.09.2003)

Nutritia animala S-a continuat transpunerea prevederilor legislatiei comunitare, si anume: Ordinul MAPAM 968/25.11.2003 (MO nr. 59/23.01.2004) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste metode de analiza pentru controlul oficial al furajelor privind amidonul, proteina bruta, proteina bruta descompusa de pepsina si acid clorhidric, estimarea activitatii pepsinei, a gossipolului liber si cu referire la identificarea antibioticelor din grupul tetraciclinelor, a clortetraciclinelor, oxitetraciclinelor si tetraciclinelor, a oleandomicinei si a virgianiamicinei, , care transpune Directiva Comisiei 72/199 . Ordinul MAPAM nr. 805/10.10.2003 (MO nr. 882/11.11.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea unui sistem de tarife in sectorul nutritiei animale, care transpune Decizia Consiliului 98/728. Ordinul MAPAM 967/25.11.2003 (MO nr. 7/7.01.2004) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste metode nationale de analiza pentru determinarea vitaminei A, a vitaminei E si a triptofanului din furaje, care transpune Directiva Comisiei 2000/45.

Sistemele de control pentru piata interna, inclusiv sistemul ANIMO S-a continuat transpunerea prevederilor legislatiei comunitare, si anume:

273

OMAPAM nr. 796/08.10.2003 (MO nr. 724/16.10.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste forma de cooperare intre centrul ANIMO - gazda si Romania, care transpune Directiva Comisiei nr. 92/486 OMAPAM nr. 675/11.09.2003 (MO nr. 680/26.09.2003)pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care desemneaza centrul national ANIMO pentru Romania, care transpune Decizia Comisiei nr. 92/373 OMAPAM 781/07.10.2003 (MO nr. 751/27.10.2003)pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind instituirea in Romania a retelei computerizate ANIMO, care transpune Decizia Consiliului 91/398 si Deciziile Comisiei 91/585, 91/637, 91/638, 92/176, 92/341, 94/34

In ceea ce priveste programului national de instruire, acesta a fost aprobat prin OMAPAM nr. 1112/23.12.2003 pentru aprobarea programului veterinar de instruire in domeniul sanitar veterinar pe anul 2004. Sanatate publica S-a finalizat evaluarea fermelor de animale autorizate pentru productia de lapte in vederea stabilirii listei fermelor care produc lapte crud destinat tratamentului ulterior. Sau evaluat un numar de 244 de ferme din care 15 sunt corespunzatoare, 162 se vor alinia cerintelor comunitare pana in anul 2007, 22 de ferme se vor alinia cerintelor comunitare pana in anul 2009 si 45 de ferme vor livra lapte destinat pentru prelucrarea in produse semifabricate destinate procesarii ulterioare (branzeturi topite). Au fost implementate in totalitate prevederile comunitare referitoare la marca de sanatate si utilizarea acesteia (Directiva Consiliului 64/433 si Decizia Comisiei 84/371 transpuse prin Ordinul MAPAM nr.401/2002, Directiva Consiliului 71/2002 transpusa prin Ordinul MAAP nr. 402/2002 , Directiva Consiliului 94/65 transpusa prin Ordinul MAAP nr. 490/2002, Deciziile Comisiei 94/984 si 2001/598 transpuse prin Ordinul MAAP nr. 66/2003, Directiva Consiliului 91/493 transpusa prin Ordinul MAAP nr.329/2002, Directiva Consiliului 92/46 transpusa prin Ordinul MAAP nr. 389/2002, precum si prevederile Ordinului 117/1998 modificat prin Ordinul MAPAM 868/2003 si a HG nr. 641/2002 privind regimul de comercializare al oualor). In ceea ce priveste completarea planurilor de restructurare si evaluarea in mod uniform a unitatilor de profil zootehnic si din industria alimentara conform ghidurilor de proceduri de evaluare, au fost evaluate dosarele cuprinzand planurile de restructurare si modernizare pentru unitatile de industrie alimentara care vor indeplini cerintele UE la data de 1.01.2007, precum si a unitatilor care au solicitat perioada de tranzitie pana la data de 31.12.2009, dosarele respective fiind transmise Comisiei Europene.

Sectorul fitosanitar
Sanatatea plantelor organisme daunatoare Cadrul legislativ In perioada septembrie 2003 iunie 2004, au fost adoptate urmatoarele acte normative: HG nr.1619/2003 (MO nr. 54/22.01.2004) pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina dunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobate prin HG nr. 1030/2001, care transpune Directivele 2002/36/CE, 2003/22/CE, 2003/47/CE; OMAPAM nr. 89/2003 (MO nr. 654/16.09.2003)privind stabilirea conditiilor in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevazute in anexele 1-5 la Normele metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000, pot fi introduse sau puse in circulatie pe teritoriul Romaniei ori in 274

zonele protejate din Romania, pentru experiente, scopuri stiintifice sau experimentale si lucrari pe selectii varietale, care transune Directiva Comisiei 1995/44/EC; Ordinul MAPAM nr.205/23.03.2004 (MO nr. 285/31.03.2004) privind stabilirea procedurii de prelevare a probelor in cazul inspectiei fitosanitare la import.

Capacitatea administrativa de implementare a acquis-ului comunitar In vederea facilitarii procesului de implementare a legislatiei armonizate privind eliberarea pasaportului fitosanitar si intarirea controlului fitosanitar la locul de productie, au fost realizate o serie de actiuni : dotarea cu echipamente a celor 42 de unitati fitosanitare ; programe de instruiri pentru personalul de specialitate ; elaborarea procedurii de inregistrare a producatorilor, importatorilor, centrelor de expediere si depozitelor colective de plante si produse vegetale ; elaborarea procedurii de eliberare a pasaportului fitosanitar; elaborarea planurilor de monitorizare a teritoriului pentru principalele organisme de carantina; dezvoltarea sistemul de asigurare a calitatii.

In cadrul programelor de implementare a legislatiei fitosanitare armonizata cu directivele comunitare a fost elaborate si transmise in teritoriu in vederea implementarii urmatoarele programe de monitorizare: Programul de monitorizare fitosanitara a cartofului pentru campania agricola 20032004, care vizeaza principalii daunatori ai cartofului destinat plantarii, consumului sau prelucrarii industriale atat din productia interna cat si din importuri (in special bacteriile Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus si Ralstonia solanacearum;. Programul de monitorizare pentru focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora); Planul general de monitorizare, completat de planuri de monitorizare pentru urmatoarele organisme de carantina: Grapevine flavescence doree si vectorul sau Scaphoideus titanus, Plum pox virus, Monilinia fructicola, Ditylenchus dipsaci, virusuri la legume (Tomato spotted wilt virus, Tobacco ring spot virus si Pepino mosaic virus) si vectorul Bemisia tabaci, Diabrotica virgifera.

Continuarea implementarii legislatiei armonizate in domeniul controlului fitosanitar vamal s-a realizat prin elaborarea procedurii de prelevare a probelor in cazul inspectiei fitosanitare la import, facand posibila eliminarea prelevarii sistematice a probelor. Au fost instalate echipamentele specifice si s-a incheiat ciclul de instruire a celor 133 de inspectori fitosanitari vamali in vederea efectuarii inspectiilor fitosanitare conform exigentelor comunitare. Intarirea capacitatii administrative a Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara sa realizat prin instalarea echipamentelor specifice. Acest fapt a permis utilizarea unor noi metode de analiza in cadrul compartimentelor de bacteriologie, nematologie, entomologie, virologie precum si o eficienta sporita a activitatilor de laborator. Se continua instruirea personalului in vederea perfectionarii tehnicilor de lucru pentru utilizarea corecta a noilor metode de analiza. Pentru intarirea capacitatii administrative, a fost prevazuta suplimentare de posturi in domeniul fitosanitar prin HG nr. 209/2004, atat la nivel central (Directia Fitosanitara din cadrul MAPDR si Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara), precum si la nivel teritorial (Laboratoarele regionale de nematologie Suceava, Brasov si Bucuresti, pentru determinarea si monitorizarea nematozilor cu chisti ai cartofului, Globodera 275

rostochiensis si Globodera pallida; Laboratorul regional de bacteriologie Bacau, pentru determinarea si monitorizarea agentului patogen Erwinia amylovora). Produse de uz fitosanitar Pesticide/ reziduuri de pesticide Cadrul legislativ In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative: OMAPAM nr. 1048/12.12.2003 (MO nr. 910/19.12.2003) pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante si produse vegetale in vederea efectuarii analizelor de laborator pentru determinarea oficiala a nivelului de reziduuri de pesticide (Directiva Comisiei 2002/63/CEE),. Ordin comun MAPAM/MS nr.80/127/2004 (MO nr. 321/14.04.2004) pentru modificarea Ordinului comun MAPAM/MS nr. 474/738/2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale (directivele 76/895/CEE, 86/362/CEE si 90/642/CEE cu amendamente),.

Capacitatea administrativa de implementare a acquis-ului comunitar In vederea facilitarii procesului de implementare a legislatiei armonizate privind produsele de protectie a plantelor s-au realizat o serie de actiuni : Instruiri la nivel central si teritorial, cu experti pe termen scurt privind sistemul de omologare a produselor de protectie a plantelor (evaluarea dosarelor produselor de protectie a plantelor in domeniile : reziduuri, toxicologie umana, comportare in mediu, ecotoxicologie si eficacitate, imbunatatirea cunostintelor managerului de omologare privind procedura europeana de omologare a substantelor active si a produselor de protectie a plantelor, consolidarea cunostintelor personalului din institutele agricole in ceea ce priveste buna practica experimentala, pregatirea inspectorilor fitosanitari privind controlul utilizarii produselor de protectie a plantelor si modul de prelevare a probelor pentru controlul calitatii pesticidelor si al reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale in conformitate cu standardele UE, instruirea personalului din cadrul Laboratorului Central pentru controlul calitatii pesticidelor privind analiza formularilor prin tehnica GC-FID si HPLC-UV, instruirea personalului din cadrul Laboratorul central pentru controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale privind validarea metodelor GC-MS. Dotarea laboratoarelor din subordinea MAPDR cu echipamente specifice: Laboratorul central pentru controlul calitatii pesticidelor si cele 4 laboratoare regionale; Laboratorul Central pentru controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale;

S-a inceput procedura de adaptare a sistemului de omologare a produselor de protectie a plantelor la cerintele UE prin : infiintarea Biroului de omologare a produselor de protectie a plantelor in cadrul Directiei Fitosanitare; dezvoltarea unui sistem de calitate in institutele de cercetare agricola, pentru studiile de eficacitatea produselor de protectie a plantelor, conform bunelor practice experimentale.; dezvoltarea unei baze de date privind situatia omologarii produselor de protectie a plantelor in Romania in colaborare cu un expert olandez.

276

elaborarea un plan privind retragerea treptata de pe piata a produselor de protectie a plantelor ale caror substante active au fost retrase de pe piata Uniunii Europene; Verificarea respectarii limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale prin programe anuale de monitorizare.

Programele de monitorizare desfasurate pana in perioada 2003 au urmarit determinarea reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale exclusiv din productia interna. Incepand cu anul 2004, programul de monitorizare a fost extins si la plante si produse vegetale provenite din import. Probele se preleveaza de catre inspectorii fitosanitari din cadrul Unitatilor fitosanitare judetene, in baza OMAPDR 1048/12.12.2003 (MO nr. 910/19.12.2003) privind aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante i produse vegetale n vederea efecturii analizelor de laborator pentru determinarea oficial a nivelului de reziduuri de pesticide, care transpune Directiva 2002/63 privind stabilirea metodelor comunitare de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide in si pe produse de origine vegetala si animala. Sectorul seminte si material saditor Controlul si certificarea semintelor A continuat implementarea legislatiei semintelor armonizata in anul 2002 integral cu legislatia Uniunii Europene. In perioada septembrie 2003 iunie 2004, autoritatea nationala de control si certificare a semintelor, Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor, impreuna cu Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor Bucuresti - LCCSMS a continuat auditul si a acreditat intern inca 16 laboratoare teritoriale oficiale pentru efectuarea analizelor de laborator in conformitate cu OMAAP nr. 506/2002, elaborat pe baza metodologiei ISTA si a standardelor ISO 9001 si ISO 17025. Pentru implementarea managementului calitatii in laboratoarele de testare oficiala a semintelor, au urmat cursuri pentru formarea profesionala 30 de auditori si 30 de manageri de calitate. Au fost acreditate pana in prezent 18 laboratoare, urmand ca in perioada iunie septembrie sa urmeze procedurile de acreditare la restul de 12 laboratoare. Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor Bucuresti a fost reacreditat de catre Asociatia Internationala de Testare a Semintelor ISTA. In vederea intaririi capacitatii institutionale si implementarea in profil teritorial a legislatiei armonizate cu legislatia UE, Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor a organizat instruirea anuala a personalului propriu, pe specialitati, astfel incat pana la aceasta data s-au instruit 190 inspectori oficiali, un numar de 100 de persoane din cadrul personalului de laborator si 30 din cadrul personalului economic din cadrul inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor si Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor. Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor si Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor Bucuresti au instruit un numar de 6088 persoane responsabile ale agentilor economici inregistrati pentru producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor si materialului saditor. In perioada 1 octombrie 2003 31 mai 2004, cele 30 unitati teritoriale ale INCS si LCCSMS au efectuat investitii in echipamente si aparatura pentru laborator si informatizare si pentru amenajarea spatiilor laboratoarelor in valoare de aprox. 126 900 milioane lei (3.172.500 Euro), din surse bugetare si din venituri proprii, pentru asigurarea conditiilor necesare acreditarii laboratoarelor.

277

Testarea si inregistrarea soiurilor A fost elaborat si adoptat OMAPAM nr. 137/23.02.2004 (MO nr. 235/17.03.2004) privind modificarea si completarea prevederilor OMAPAM nr. 84/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind testarea si inregistrarea soiurilor de plante de cultura. In acest ordin au fost introduse prevederile directivelor Uniunii Europene referitoare la testarea si inregistrarea soiurilor, publicate in anul 2003, dupa urmeaza: cu privire la caracterele si conditiile minime pentru examinarea anumitor soiuri din speciile de plante de culturi de camp, (Directiva 2003/90 care stabileste modalitatile de aplicare a articolului 7 din Directiva Consiliului 2002/53) cu privire la caracterele si de conditiile minime pentru examinarea anumitor soiuri din speciile legumicole (Directiva 2003/91 care stabileste modalitatile de aplicare a articolului 7 din Directiva Consiliului 2002/55). Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 930/2000 privind stabilirea regulilor de implementare referitoare la eligibilitatea denumirii soiurilor din speciile de plante de culturi de camp si legume.

Inregistrarea noilor soiuri se face in urma examinarii distinctivitatii, uniformitatii si stabilitatii soiurilor (testul DUS), iar pentru soiurile din speciile de culturi de camp si a valorii agronomice (testul VCU), in conformitate cu directivele Uniunii Europene. In acest domeniu, au avut loc urmatoarele activitati: Au fost inregistrate 155 noi soiuri de plante in luna aprilie 2004 si se elaboreaza Catalogul oficial al plantelor de cultura din Romania, editia 2004 ; Participarea a sase experti de la ISTIS la instruiri in tarile comunitare, cu tematica testul DUS la plantele agricole,; Colaborarea cu tarile central si est europene pentru armonizarea metodelor de testare a soiurilor pentru stabilirea distinctivitatii, uniformitatii si stabilitatii (Ring Test) la soiurile de legume; A inceput retestarea soiurilor inregistrate anterior care nu corespund criteriilor de admitere dispuse de ghidurile UPOV si protocoalele CPVO, activitate care se va derula pana in anul 2007.

Dupa accesul celor 10 state, Romania se conformeaza prevederilor Directivelor Consiliului 2002/53/CE si 2002/55/CE acceptand libera comercializare a soiurilor inregistrate in Catalogul Comun aparute in complementul 2004/C 136 A/01. Romania are in vedere prevederile Deciziei Comisiei 2004/297/CE privind soiurile inregistrate in cataloagele nationale ale tarilor care au aderat la Uniunea Europeana comercializate pe teritoriul propriu. Materialul forestier de reproducere A fost adoptata OG nr. 11/30.01.2004 (MO nr. 85/30.01.2004) privind producerea, comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere. Prevederile acestui act normativ armonizeaza legislatia nationala cu Directiva 1999/105 CEE privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere. S-a contractat cu Institutul de Cercetri i Amenajari Silvice studiul privind delimitarea regiunilor de proveniena pentru speciile de interes forestier. A avut loc auditul laboratorului silvic in vederea reacreditarii ISTA.

278

Protectia noilor soiuri de plante In perioada 10 11 mai 2004 a avut loc un seminar privind protectia soiurilor de plante, lista nationala si certificarea semintelor si a fost adresat personalului din cadrul Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) si Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS), amelioratorilor si reprezentantilor procedurali. A fost acordat un numar de 49 brevete de soi, din 96 cereri depuse la OSIM de catre amelioratori. Protectia a fost acordata in baza testelor DUS efectuate de expertii ISTIS. Piata semintelor A fost adoptata HG nr. 169/12.02.2004 (MO nr. 160/24.02.2004) privind modificarea si completarea HG nr. 1588/2002 pentru stabilirea speciilor si a ajutorului financiar pentru productia interna de seminte, certificata oficial, destinata pentru insamantare in campaniile agricole din primavara si toamna anului 2003 si din primavara anului 2004, si pentru aprobarea normelor metodologice. S-au acordat 100 mld. lei pentru productia de seminte destinata insamantarii in primavara anului 2004, pentru urmatoarele specii: orez, sfecla de zahar, in, canepa pentru fibra, cartof, lucerna si trifoi, material saditor pomicol si viticol.

Dezvoltare agricola si rurala

Cadrul legislativ Prin HG nr. 409/23.03.2004 (MO nr. 291/1.04.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a fost inclus in structura ministerului un departament de dezvoltare rurala, coordonat de un secretar de stat si avand in componenta sa doua directii cu urmatoarele atributii principale: Autoritatea de Management Program Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit care asigura managementul, gestionarea si implementarea asistentei financiare alocate Programului Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit prin Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii (FEOGA) - Sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de Orientare pentru Pescuit (IFOP); Directia de Dezvoltare Rurala asigura elaborarea programelor si a strategiei de dezvoltare a spatiului rural, amendarea periodica a Programului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - in functie de rezultatele obtinute - si sta la baza finantarii Programului SAPARD.

De asemenea, in noul context al dezvoltarii rurale a fost definita notiunea de spatiu rural prin Ordinul comun al MAPDR/MAI/MIE nr.173/160/93/25.03.2004 (MO nr. 323/14.04.2004) privind definirea si caracterizarea notiunii de spatiu rural. Organizarea si functionarea Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (POS ADRP) Prin HG 497/2004 (MO nr. 346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, MAPDR a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare rurala si Pescuit (POS ADRP), avand responsabilitatea privind managementul, gestionarea si implementarea asistentei financiare alocate pentru acest program. Totodata, in baza HG 497/2004 a fost desemnata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, pentru indeplinirea functiei de Autoritatea de Plata pentru masurile finantate din FEOGA Sectiunea Orientare si IFOP.

279

Masurile cuprinse in POS-ADRP vor fi finantate in baza Regulamentului 1257/1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din FEOGA, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Regulamentului 1263/1999 privind instrumentul financiar de orientare pentru pescuit. Autoritatea de Management pentru Programului Operational Sectorial Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (POS ADRP) a fost organizata si functioneaza in baza HG nr. 409/1.04.2004 (MO nr. 291/01.04.2004), privind organizarea si functionarea MAPDR. In baza cadrului legislativ aprobat, atributiile principale si specifice ale Autoritatii de Management POS ADRP, aprobate prin Regulamentul de organizare si functionare al MAPDR se refera in principal la: asigurarea managementului, gestionarii si implementarii fondurilor structurale, FEOGA Orientare si IFOP, dezvoltarea si promovarea de parteneriate la nivel national, central, regional si local, inclusiv parteneriatul public-privat, elaborea Programului Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (POS-ADRP), prin care se asigura finantarea fondurilor structurale, elaborarea manualelor de implementare, asigura corelarii masurilor propuse cu alte programe operationale sectoriale, asigurarea informarii publicului si a presei cu privire la rolul Comisiei Europene in dezvoltarea programelor si in constientizarea potentialilor beneficiari cu privire la oportunitatile ce decurg din implementarea POS.

La nivelul anului 2004, structura organizatorica a Autoritatii de Management (AM) pentru POS ADRP, cuprinde: Directia Programare Directia Management Directia Monitorizare si Evaluare, cadrul careia se afla si Compartimentul de Management Financiar si Control

In anul 2004, Autoritatea de Management va functiona cu un numar de 50 de posturi conform HG nr. 209/2004 (MO nr. 164/25.02.2004) privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente in vederea intaririi structurilor cu atributii in procesul aderarii la Uniunea Europeana din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale, urmand ca in anul 2005, numarul de posturi sa fie suplimentat cu 40 de posturi. Implementarea Programului SAPARD Amendarea Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) si pregatirea fiselor tehnice ale masurilor pentru acreditare Pentru amendarea PNADR si pentru pregatirea fiselor tehince pentru acreditare, au fost realizate urmatoarele actiuni: a fost emis OMAPAM nr. 711/24.09.2003 pentru constituirea grupelor de lucru pentru pregatirea ultimelor cinci masuri din PNADR; a fost definitivata de catre grupurile de lucru constituite prima forma a fiselor tehnice pentru ultimile cinci masuri din PNADR.

In prezent, se deruleaza mai multe programe sprijinite prin asistenta bilaterala oferita de statele membre care vizeaza prgatirea fiselor tehnice din PNADR, precum si pregatirea privind dezvoltarea rurala si fondurile structurale.

280

In vederea asigurarii cadrului legislativ pentru aprobarea amendamentelor la fisa tehnica a Masurii 3.2 Constituirea grupurilor de producatori, a fost elaborat un proiect de lege privind constituirea, recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole, silvice si piscicole. Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern, urmand a fi aprobat de Parlament Prin Decizia Comisiei Europene 846 din 5 decembrie 2003, a fost conferit managementul pentru implementarea Masurilor 3.1 Investitii in exploatatii agricole, 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative si 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale. De la aceasta data a inceput si depunerea proiectelor pentru aceste masuri. Pentru intarirea cadrului legislativ si pentru cresterea operativitatii de implementare a masurilor din cadrul Programului SAPARD, au fost adoptate: HG nr. 153/12.02.2004 (MO nr. 155/23.02.2004) privind aprobarea fisei tehnice a masurii 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative din Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala finantat din fonduri SAPARD; OMAPAM nr. 121/17.02.2004 privind unele masuri organizatorice pentru identificarea cauzelor ce impun actiuni pentru cresterea operativitatii de implementare a Masurii 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale; OMAPAM nr. 310/14.05.2004 privind unele masuri de crestere a operativitatii de verificare tehnica pe teren a cererilor de plata, pentru proiectele depuse pentru Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale din cadrul Programului SAPARD;

Pregatirea sistemului institutional Pentru a asigura pregatirea structurilor tehnice pentru implementarea Programului SAPARD, au fost organizate, in perioada 5-15 noiembrie 2003, cursuri de pregatire cu tema Aspecte metodologice si tehnice in relatie cu verificarea viabilitatii economice pentru Masura 3.1. In perioada 3-15 decembrie 2003 s-au organizat cursuri de pregatire pe masurile 3.4 si 3.1. Implementarea masurilor acreditate In sesiunile lunare de depunere a proiectelor care au avut loc in perioada 1 Septembrie 2003 - 19 mai 2004, situatia se prezinta astfel: Masura 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole: 32 cereri de finantare conforme depuse, cu o valoarea totala de 31,73 milioane Euro (incluzand co-finantarea privata) din care: 20 contractate incheiate - cu o valoare totala eligibila de 19,20 milioane Euro; 12 proiecte se afla in evaluare (depuse in sesiunile februarie, martie, aprilie si mai 2004).

S-au depus solicitari de plata de circa 12 milioane Euro; S-au efectuat plati in valoare de 8,79 milioane Euro. Masura 2.1. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii: 157 de contracte pentru proiectele eligibile fara surse de finantare cu o valoare totala de 131,9 milioane Euro; Pentru 311 proiecte s-au demarat lucrarile de executie; S-au depus cereri de plata in valoare de 32,08 milioane Euro si au fost autorizate cereri de plata in valoare de 20,06 milioane Euro 281

S-au efectuat plati in valoare de 15,22 milioane Euro

In data de 15 Decembrie 2004 au fost acreditate masurile 3.1, 3.4 si 4.1. Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole: 78 proiecte conforme depuse cu o valoare totala eligibila de 19,31 milioane Euro, din care: 30 proiecte contractate cu o valoare totala eligibila de 7,09 milioane Euro; 48 proiecte in evaluare;

Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative: 86 proiecte conforme depuse cu o valoare totala eligibila de 10,83 milioane Euro din care: 33 proiecte contractate cu o valoare totala eligibila de 4,55 milioane Euro; 9 proiecte aprobate pentru a fi contractate in valoare de 0,95 milioane Euro; 44 proiecte in evaluare

Pregatirea pentru acreditarea noilor masuri In prezent, o prioritate a autoritatilor romane o reprezinta pregatirea celorlalte masuri din PNADR in vederea acreditarii acestora. Masurile care urmeaza a fi acreditate sunt: Masura 1.2 - Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor Masura 2.2 - Managementul resurselor de apa pentru agricultura Masura 3.2 - Constituirea grupurilor de producatori. Masura 3.3 - Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural Masura 3.5 - Silvicultura

Alte actiuni derulate in aceasta etapa In data de 10.03.2004 s-a desfasurat la Bucuresti cea de-a cincea reuniune a Comitetului de Monitorizare SAPARD, in cadrul acreia au fost dezbatute probleme privind stadiul implementarii Programului SAPARD; revizuirea Acordului Anual de Finantare 2003; evaluarea Intermediara si Raportul Anual de Implementare pentru Programul SAPARD si propunerile de modificare a PNADR. Controale externe efectuate asupra activitatii Agentiei SAPARD In perioada 01.09-06.11.2003, auditorii Curtii de Conturi au efectuat o misiune intermediara de audit privind certificarea conturilor aferente anului 2003. Obiectivul general a fost colectarea de probe de audit suficiente, si relevante, pentru obtinerea asigurarii rezonabile ca sistemele de management si de control ale Agentiei SAPARD au capacitatea de a asigura conformitatea cheltuielilor cu prevederile Acordului Multianual de Finantare si ca elementul de cofinantare national exista si este corect stabilit. In perioada 16-27.06.2003 si 08.09-19.09.2003 auditorii Curtii de Conturi Europene au efectuat misiuni ca parte a unei misiuni de audit cu caracter general asupra modului de implementare a Programului SAPARD, incluzand in acelasi timp verificari la nivelul Comisiei si vizite in patru tari candidate beneficiare, printre care si Romania. Controlul 282

a constat in verificarea unui numar de 20 de proiecte, dintre care 11 au facut obiectul unor verificari pe teren. Masuri intreprinse pentru imbunatatirea implementarii Programului SAPARD In luna decembrie 2003, intreaga activitate care se desfasoara in sediul central al Agentiei s-a mutat intr-un nou sediu, ce contine toate dotarile necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii, sediu asigurat de MAPDR. Agentia SAPARD a actionat pentru deblocarea procesului de contractare, de instrumentare a actelor aditionale la contractele de finantare si de avizare a procedurilor de achizitii publice. Se lucreaza in prezent la fluidizarea si simplificarea procedurilor de evaluare si contractare si la descentralizarea activitatii la BRIPS-uri. In cadrul Serviciului Achizitii Publice a fost detasat personal suplimentar de la alte servicii ale Agentiei, iar incepand cu data de 14.04.2004, pentru proiectele contractate in 2004, dosarele de licitatie se depun si se vor verifica la nivelul Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD. Manualul de achizitii publice a fost completat in sensul evitarii aparitiei de noi situatii privind conflictul de interese. Agentia SAPARD a facut constant eforturi pentru efectuarea platilor, fiind redusa durata pentru aprobarea finala a platilor (in medie 35 40 zile), iar ritmul de evaluare a dosarelor cererilor de plata si de efectuare a platilor a crescut. Pentru a pregati din punct de vedere institutional si procedural varfurile de plati, Agentia lucreaza in prezent la descentralizarea functiei de autorizare a platilor la nivelul birourilor regionale. Aceasta descentralizare se va face dupa o buna pregatire a personalului implicat, care va beneficia de o pregatire si experienta unitara la sediul central, astfel incat in momentul descentralizarii sa existe o aplicare uniforma a procedurilor specifice. In conformitate cu Acordul tripartit intre Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Agentia SAPARD, semnat in data de 7 mai 2004, s-a stabilit ca solicitarile de fonduri la Ministerul Finatelor Publice si efectuarea de plati sa se faca de 2 ori pe luna, respectiv la inceputul si la jumatatea fiecarei luni. Astfel, cererile de plata aferente lunii mai 2004 vor fi autorizate o parte la jumatatea lunii mai si restul la inceputul lunii iunie 2004. Aceasta masura duce la intensificarea ritmului de efectuare a platilor catre beneficiari, rezultatele fiind urmatoarele: In cursul lunii mai 2004 au fost autorizate si efectuate 7,67 milioane Euro din care: pentru Masura 1.1 de 2,83 milioane Euro pentru Masura 2.1 de 4,84 milioane Euro.

In conformitate cu solicitarile de plata primite, pana pe data de 2 iunie 2004 s-au mai autorizat plati aferente lunii mai, astfel: pentru Masura 1.1 de 0,8 milioane Euro pentru Masura 2.1 de 4,12 milioane Euro

dintr-un total de circa 6,7 milioane Euro solicitari de plata aflate in faza de verificare la nivel central, nregistrate pana in data de 1. Efectuarea acestor plati se va realiza pana la jumatatea lunii iunie 2004.

283

Pentru eficientizarea activitatii, Agentia SAPARD a preluat in structura proprie functia de control pe teren (pentru masura 2.1 - Infrastructura), prin transferul serviciilor specializate de la MTCT, cu intreg personalul si dotarile existente. Aceasta actiune va avea efecte favorabile atat pentru finalizarea tuturor proiectelor pe infrastructura, dar si pentru viitor in implementarea masurilor care necesita personal specializat in verificari specifice (constructii, instalatii), asigurandu-se continuitate in derularea programului si in acelasi timp un efect sinergetic. In continuare, se va actiona in vederea majorarii numarului de personal din cadrul Agentiei SAPARD pentru compartimentul de autorizare plati avand in vedere numarul mare al cererilor de plata previzionate a fi depuse in perioada mai-august 2004.

Sectorul forestier
Transpunerea acquis-ului comunitar in domeniu Pentru transpunerea acquis-ului, in perioada septembrie 2003 iunie 2004, au fost adoptate urmatoarele acte normative: HG nr. 1003/22.08.2003 (MO nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea Programului national de monitorizare sol - vegetatie forestiera pentru silvicultura, care armonizeaza legislatia nationala cu prevederile Regulamentului Consiliului nr. 3528/1986 privind protectia padurilor Comunitatii impotriva poluarii atmosferice. Acest act normativ este de asemenea armonizat cu Regulamentul (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European si al Consiliului privind monitorizarea padurilor si a interactiunilor de mediu din Comunitate (Forest Focus). A fost adoptata OG nr. 11/30.01.2004 (MO nr. 85/30.01.2004) privind producerea, comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Prevederile acestui act normativ armonizeaza legislatia nationala cu Directiva 1999/105 CEE privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere. S-a contractat cu Institutul de Cercetri i Amenajari Silvice studiul privind delimitarea regiunilor de proveniena pentru speciile de interes forestier. A avut loc auditul laboratorului silvic in vederea reacreditarii ISTA. Constructie institutionala In acelasi timp, prin reoganizarea MAPAM in MAPDR (HG nr. 409/2004) activitatea din sectorul forestier, la nivel central, a fost reorganizata in doua directii si un birou: Directia de regim silvic, Directia reglementari silvice si Biroul cinegetic. La nivel teritorial, au fost infiintate opt directii teritoriale de regim silvic si de vanatoare prin OG nr. 41/29.01.2004 (MO nr. 92/31.01.2004), aprobata prin Legea nr. 117/09.04.2004 (MO nr. 357/23.04.2004). HG nr. 535/07.04.2004 (MO nr. 344/20.04.2004), a aprobat organizarea, functionarea, numarul de posturi si atributiile directiilor teritoriale de regim silvic si de vanatoare.

2.3.8. PESCUITUL
Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania UE din data de 27 iunie 2001. A fost ratificat Protocolul Aditional intre Romania si Comunitatea Europeana privind regulile aplicabile comertului cu anumite specii de pesti si produse din peste, anexa la Acordul European, prin adoptarea Legii nr. 143/04.05.2004 (MO nr. 420/11.05.2004). Protocolul Aditional a intrat in vigoare de la data de 1 iunie 2004. Masuri legislative 284

In perioada septembrie 2003 - iunie 2004, au fost adoptate urmatoarele acte normative: OMTCT nr. 228/2003 (MO nr. 652/15.09.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice privind masurarea tonajului navelor si ambarcatiunilor de pescuit OMAPAM nr. 938/19.11.2003 (MO nr. 859/03.12.2003) privind organizarea si functionarea sistemului de monitorizare a preturilor produselor pescaresti HG nr. 228/20.02.2004 (MO nr. 236/17.03.2004) privind accesul navelor si ambarcatiunlior de pescuit, aflate sub pavilionul altor state, in marea teritoriala si zona economica exclusiva a Romaniei HG nr. 157/12.02.2004 (MO nr.141/17.02.04) pentru aprobarea repartizarii sumei de 50 miliarde lei de la bugetul de stat pe anul 2004, destinata finantarii unor cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, precum si stabilirea numarului de animale pentru care se acorda aceasta suma Pentru conservarea patrimoniului genetic piscicol au fost alocate 2 miliarde de lei din bugetul de stat pentru anul 2004. HG nr. 209/20.02.2004 (MO nr. 164/25.02.2004) privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente in vederea intaririi structurilor cu atributii in procesul aderarii la Uniunea Europeana din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului. HG nr. 409/23.03.2004 (MO nr. 291/1.04.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale OMAPAM nr.207/24.03.2004 (MO nr. 308/7.04.2004) privind prohibitia pescuitului in anul 2004 Ordin comun MAPDR nr.229/8.04.2004 si MAI nr.189/21.04.2004 (MO nr. 389/3.05.2004) privind infiintarea centrului de monitorizare prin satelit al navelor de pescuit Ordin comun MAPDR nr.102/4.02.2004 si MTCT nr.712/13.04.2004 (MO nr. 403/6.05.2004) privind organizarea si functionarea Fisierului Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit si marcarea navelor si ambarcatiunilor de pescuit

Stucturi de implementare Conform HG 409/2004 (MO nr. 291/1.04.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale se infiinteaza Directia de Pescuit si Acvacultura DAP. DAP are alocate 17 posturi. In cadrul DAP, s-a infiintat Compartimentul Fisierului Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit si Compartimentul de Statistica. In cadrul Directiei de Pescuit si Acvacultura, a fost achizitionat echipamentul IT necesar pentru baza de date (colectare, procesare si transmitere a datelor). Compartimentul Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit are urmatoarele atributii: intocmeste fisa individuala pentru fiecare nava sau ambarcatiune de pescuit si o actualizeaza permanent; emite licenta de pescuit sau licenta activitati auxiliare pescuitului, pentru fiecare nava sau ambarcatiune de pescuit; tine evidenta centralizata a navelor si ambarcatiunilor de pescuit, grupate in functie de: tonajul brut, puterea motorului, speciile exploatate, uneltele si tehnologiile folosite; centralizeaza efortul de pescuit pe segmente ale flotei; asigura transmiterea permanenta a informatiilor catre Registrul comunitar al navelor de pescuit. In cadrul Directiei de Pescuit si Acvacultura, a fost achizitionat echipamentul IT necesar pentru baza de date (colectare, procesare si transmitere a datelor).

285

In ceea ce priveste Inspectia Piscicola, conform HG nr. 209/2004 (MO nr. 146/20.02.2004), numarul personalului se va mari cu 76 de posturi. Institutia are deja 19 angajati si 10 filiale. La sediul central sunt 7 angajati si Inspectorul General si la filiale 11 inspectori. In cursul anului 2004 se vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor disponibile. Prin nfiinarea Inspeciei Piscicole, a fost creat un corp specializat de inspectori piscicoli. Inspectorii teritoriali i-au nceput activitatea prin crearea bazei de date prin identificarea agenilor economici care practic activiti de pescuit comercial i recreativ/sportiv, acvacultur, transport i comercializarea petelui i a altor vieuitoare acvatice. Conform prevederilor Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, Paza fondului piscicol, inspectorii piscicoli zonali ai Inspectiei Piscicole si reprezentanti desemnati ai Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol au desfasurat actiuni de inspectie si control pentru combaterea operativa a faptelor ce constituie contraventii si infractiuni in domeniul protectiei fondului piscicol. In perioada de referinta, au fost deja efectuate un numar total de 632 de controale centralizate si evidentiate pe luni si pe filiale. Din analiza rezultatelor controalelor efectuate pe trimestrul I al anului 2004, rezulta prejudicii aduse fondului piscicol, in valoare totala de aprox. 1,48 mld. lei. S-au alocat 8 miliarde de la bugetul de stat pentru achizitionarea de echipamente (5 salupe - 1 maritima, 4 fluviale - 10 autoturisme pentru inspectori teritoriali si 1 autoturism pentru Inspectorul General, 1 xerox). Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol este operationala de la inceputul anului 2003 si are deja 8 filiale. A achizitionat echipamente IT. Numarul personalului actual este de 143, din care 42 angajati la sediul central. Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol si Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii emit notele de prima vanzare si le distribuie concesionarilor. Exista 14 centre de prima vanzare infiintate de CNAFP functionale. Se afla in curs de amenajare un numar de 25 de centre de prima vanzare. Concesionarii fondului piscicol au inceput sa transmita notele de prima vanzare.

2.3.9. POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

Negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana pentru Capitolul 9 Politica in domeniul transporturilor au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare la nivel ministerial, din 9 decembrie 2003. Perioadele de tranzitie obtinute de Romania in urma negocierilor sunt: perioada de tranzitie de sapte ani, pana la 31 decembrie 2013, in ceea ce priveste aplicarea prevederilor anexei I a directivei Directiva Consiliului 96/53 care stabileste dimensiunile maxime admise in traficul national si international si greutatile maxime admise in traficul international pentru anumite vehicule rutiere care circula in cadrul Comunitatii; perioada de tranzitie de patru ani, pana la 31 decembrie 2010 pentru aplicarea integrala a Directivei Parlamentului European si a Consiliului 1999/62 privind taxarea vehiculelor grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

In perioada septembrie 2003 - iunie 2004, Romania a continuat dezvoltarea cadrului legislativ necesar gestionarii eficiente si eficace a Instrumentelor Structurale dupa data aderarii. In acest sens este relevanta adoptarea HG 497/01.04.2004 (MO 346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale. Acest act normativ creeaza cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei 286

financiare comunitare acordate Romaniei prin instrumentele structurale. In conformitate cu HG nr. 497/2004, MTCT indeplineste functia de autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de transport, avand responsabilitatea managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program si de organism intermediar pentru proiecte de infrastructura din domeniul transporturilor, finantate prin Fondul de coeziune. HG nr. 412/23.03.2004 (MO nr. 276/30.03.2004) privind organizarea si functionarea MTCT prevede indeplinirea acestor atributii de catre Directia Generala Relatii Financiare Externe din cadrul ministerului. Progresele inregistrate in perioada septembrie 2003 - iunie 2004, in domeniul transporturilor, pe linia transpunerii si implementarii acquis-ului sunt: In domeniul infrastructurii de transport coerenta intre reteaua Trans-europeana si legislatia romaneasca a fost asigurata prin Legea nr. 589/2003 (MO nr. 21/12.01.2004) privind aprobarea OUG nr. 94/09.10.2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european. Aceasta Lege abroga implicit prevederile art. II al Legii nr. 451/12.11.2003 (MO nr. 840/26.11.2003) privind modificarea anexei la OG nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrazilor si drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie si a anexelor nr. 3 si 3 (a) la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european. In prezent se afla in curs de publicare versiunea consolidata a Legii nr. 203/2003. In conformitate cu art.8 alin.(1) din Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, a fost adoptata HG nr. 84/2004 (MO nr. 126/12.02.2004) privind organizarea si functionarea Comitetului interministerial pentru reteaua de transport de interes national si european completandu-se astfel cadrul juridic necesar implementarii art. 18 din Decizia 1692/96. Romania continua promovarea Parteneriatului Public Privat aplicand normele reglementate prin Legea nr. 293/27.07.2003 privind aprobarea OUG nr. 15/2003 pentru modificarea si completarea OG nr. 16/2002 privind contractele de Parteneriat Public Privat.

Transport rutier
In conformitate cu angajamentele asumate prin Documentul de pozitie, a continuat procesul de transpunere a legislatiei comunitare in domeniul inspectiei tehnice a vehiculelor. Astfel, prin OMTCT nr. 61/12.08.2003 (MO nr. 596/21.08.2003), care modifica OMT nr. 353/1998, au fost transpuse prevederile Directivei 2001/9/CE a Comisiei privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului referitoare la armonizarea legislatiilor statelor membre privind inspectia tehnica a autovehiculelor si remorcilor acestora si ale Directivei 2001/11/CE a Comisiei privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului referitoare la armonizarea legislatiilor statelor membre privind inspectia tehnica a autovehiculelor si remorcilor acestora, in sensul controlului functionarii limitatoarelor de viteza ale vehiculelor utilitare. Implementarea acestor directive este asigurata prin procedura de inspectie tehnica a vehiculelor prevazuta in legislatia in vigoare. Date privind desfasurarea activitatii de inspectie tehnica periodica ITP, 2003 (Directiva 96/96/CE): numar statii de ITP: 771; numar vehicule care au efectuat ITP: 1.004.258; 287

numar de vehicule care au efectuat ITP in functie de categoria vehiculului: autoturisme 77%, autovehicule transport marfa 15%, autovehicule transport pasageri 3%, vehicule tractate 4%, alte vehicule 1%; vechime medie vehicule care au efectuat ITP: 13,4 ani; rata respingere la ITP la prima prezentare: 68%; numar vehicule cu defectiuni in functie de categoria defectiunii: defectiuni grave privind siguranta rutiera - 26%, defectiuni privind emisiile poluante - 22%, alte defectiuni - 53% (Nota: un vehicul poate avea defectiuni din categorii diferite).

S-a intensificat aplicarea prevederilor Directivei 2000/30/CE a Parlamentului European si Consiliului privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circula in Comunitate. Astfel, fata de 38.820 de controale tehnice in trafic efectuate in anul 2002, in anul 2003 au fost efectuate 47.826 de controale. Dintre acestea, cca. 36% se refera la vehicule grele (peste 3,5 tone). Din anul 2003 in aceasta activitate au inceput sa fie utilizate si cele 6 autolaboratoare mobile achizitionate prin programul PHARE 2000. Se face precizarea ca, in ceea ce priveste controlul tehnic in trafic, legislatia existenta nu contine elemente care sa duca la discriminarea transportatorilor din Uniunea Europeana sau a vehiculelor inmatriculate in Uniunea Europeana in raport cu transportatorii sau vehiculele din Romania. Totusi, nu au fost efectuate controale tehnice in trafic la vehiculele inmatriculate in alte tari. Date privind desfasurarea activitatii de control tehnic in trafic CTT, 2003 (inclusiv Directiva 2000/30/CE): numar autolaboratoare utilizate: 22, plus 6 statii mobile (achizitionate prin programul Phare 2000); numar vehicule care au efectuat CTT: 47.826 (100% inmatriculate in Romania); numar vehicule care au efectuat CTT care apartin categoriilor incluse in domeniul de aplicare al Directivei 2000/30/CE: 36%; rata vehicule cu defectiuni constatate la CTT (global): 69%; rata vehicule cu defectiuni grave privind siguranta rutiera si care se sanctioneaza conform legislatiei privind circulatia rutiera cu amenda si retinerea certificatului de inmatriculare (global): 15%; rata vehicule cu defectiuni privind emisiile poluante si care se sanctioneaza conform legislatiei privind circulatia rutiera cu amenda si retinerea certificatului de inmatriculare (global): 37%.

Pentru a-si respecta angajamentele referitoare la intarirea capacitatii administrative pentru transporturile rutiere, continuarea armonizarii legislative si implementarea Planului de actiune pentru echiparea vehiculelor transportatorilor romani cu echipament de inregistrare si limitare de viteza, a fost aprobat OMTCT nr. 288/12.09.2003 (MO nr. 723/16.10.2003) pentru aprobarea Reglementarilor privind autorizarea agentilor economici care presteaza lucrari de montaj, reparatie, etalonare si/sau verificare a tahografelor si/sau a limitatoarelor de viteza pentru autovehiculeRNTR 8. Acesta prevede conditiile referitoare la verificarea tahografelor si autorizarea agentilor economici care monteaza, repara sau verifica tahografe, care transpune prevederile corespunzatoare din Regulamentul (CEE) nr. 3821/1985 cu privire la aparatul de control in transportul rutier, modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1360/2002. Prin acest ordin a fost transpusa si Directiva 92/24/CE a Consiliului din 31 martie 1992 privind limitatoarele de viteza sau sistemele similare de limitare a vitezei, montate pe anumite categorii de vehicule (pana la acest ordin aceste prevederi erau incluse in OMLPTL 211/2003). De la data intrarii in vigoare a OMTCT nr. 288/2003, Registrul Auto Roman a autorizat 155 de ateliere de montare si verificare a aparatelor de control si limitatoarelor de viteza. 288

Preluarea in totalitate a Regulamentului nr. 3821/85 s-a realizat prin ordinul DG BRML nr. 232/15.10.2003 (MO nr. 737/22.10.2003) privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 022-03 Cronotahografe. Preluarea in totalitate a Regulamentului 3820/85 s-a realizat prin Legea nr. 466/2003 (MO nr. 837/25.11.2003) pentru aprobarea OG nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere nationale si se va aplica pana la sfarsitul anului 2006. Pentru aplicarea corespunzatoare a legislatiei privind inspectia tehnica periodica, in concordanta cu practica comunitara au fost instruiti inspectori ai Registrului Auto Roman prin intermediul unui program de cooperare bilaterala Olanda Romania (aprilie 2004). Pentru aplicarea corespunzatoare a controalelor tehnice in trafic, precum si a legislatiei privind aparatele de control si limitatoarelor de viteza au fost instruiti inspectori ai Registrului Auto Roman si ai Autoritatii Rutiere Romane prin intermediul programului PHARE 2001 (in cursul anului 2003). De asemenea, au fost desfasurate programe interne de pregatire a personalului Registrului Auto Roman, cu sprijinul reprezentantilor producatorilor de aparate de control si limitatoare de viteza, si ai Autoritatii Rutiere Romane, prin formatorii pregatiti in cadrul programului PHARE anterior mentionat. Prin HG nr. 941/14.08.2003 (MO nr. 636/05.09.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si utilizarea repetata a echipamentelor sub presiune transportabile au fost transpuse in legislatia nationala prevederile aplicabile ale Directivei 1999/36 privind echipamentele sub presiune transportabile. Prin Instructiunile nr. 525/2003 (MO nr 677/24.09.2003) emise de ministrul administratiei si internelor privind organizarea si desfasurarea examenului pentru obtinerea permisului de conducere au fost transpuse in legislatia romana prevederile aplicabile ale Directivei Consiliului 91/439 privind permisele de conducere (amendata). Prin OMTCT nr. 1064/2003 (MO nr. 34/15.01.2004) pentru aprobarea componentei Comitetului consultativ si a regulamentului de organizare si functionare a acestuia au fost transpuse prevederile aplicabile ale Regulamentului 3916/90 privind masurile care trebuie luate in caz de criza pe piata transporturilor rutiere. Prevederile aplicabile ale Directivei Consiliului 96/35 referitoare la desemnarea si pregatirea profesionala a consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase si ale Directivei 2000/18 referitoare la cerintele minime aplicabile la examenul consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe cai navigabile al marfurilor periculoase au fost transpuse in legislatia nationala prin OMTCT nr. 1044/2003 (MO nr. 35/16.01.2004) privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase. Prin OMTCT nr. 1061/2003 (MO nr. 51/21.01.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control a respectarii perioadelor de odihna ale conducatorilor auto care efectueaza transporturi rutiere, au fost preluate prevederile Directivei Consiliului 88/599/CEE privind proceduri standard de verificare pentru implementarea Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 referitoare la armonizarea anumitor legi cu caracter social in legatura cu transportul rutier si al Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 privind dispozitivele de inregistrare in transportul rutier. Aplicarea prevederilor acestui ordin se face de catre Autoritatea Rutiera Romana ARR. Activitatea de control conform Directivei 88/599 si evidenta specifica a cestor controale, precum si indeplinirea conditiilor de a verifica minimum de 1% din numarul total al diagramelor tahograf corespunzatoare zilelor lucrate de catre conducatorii auto a inceput in 2004, odata cu publicarea cadrului reglementar si finalizarea pregatirii profesionale a corpului de inspectori. 289

Astfel, din baza de date a ARR rezulta ca numarul minim al diagramelor tahograf care trebuie verificate este de aprox. 12 700/luna. In trimestrul I 2004, odata cu intrarea in vigoare a OG nr. 17/2002, aprobata prin Legea nr. 466/2003, precum si a Normelor Metodologice privind activitatea de control a respectarii perioadelor de conducere si odihna ale conducatorilor care efectueaza transporturi rutiere aprobate prin OMTCT nr. 1061/2003, au fost verificate un numar total de 26.610 diagrame tahograf, ceea ce inseamna o evolutie pozitiva a numarului de diagrame tahograf verificate, astfel incat, chiar din a treia luna de la implementarea noilor proceduri de control s-a indeplinit numarul minim de diagrame care trebuie verificate. De asemenea sunt indeplinite si conditiile de repartizare pe locuri de control: minimum15% in trafic si respectiv minimum 25% la sediul operatorilor de transport. In ceea ce priveste controlele efectuate de ARR in cursul anului 2003 asupra respectarii timpilor de conducere si odihna in lipsa normelor metodologice, care au intrat in vigoare la 21 ianuarie 2004, pentru efectuarea controalelor specifice pe linia aplicarii legislatiei sociale, inspectorii ARR au efectuat astfel de controale numai pentru transporturile internationale si nu a fost tinuta o evidenta clara a acestora. In urma intrarii in vigoare a Normelor metodologice, aprobate prin OMTCT nr. 1061/2003, in trimestrul I 2004, au fost efectuate controale asupra respectarii timpilor de conducere si odihna, evidentiate in mod distinct. In statisticile urmatoare sunt prezentate situatia numarului de controale si sanctiunile aplicate operatorilor de transport de materiale periculoase, in perioada 1.10.2003-30.04.2004, precum si situatia privind numarul total al controalelor in trafic si in punctele de trecere a frontierei, respectiv sanctiunile aplicate operatorilor de transport rutieri. Situatia numarului de controale si sanctiunilor aplicate operatorilor de transport referitoare la transporturi de marfuri periculoase in perioada 01.10. 2003- 30.04.2004 Luna Octombrie 2003 Noiembrie 2003 Decembrie 2003 Ianuarie 2004 Februarie 2004 Martie 2004 Aprilie 2004 TOTAL Luna Octombrie 2003 Noiembrie 2003 Decembrie 2003 Ianuarie 2004 Februarie 2004 Martie 2004 Aprilie 2004 TOTAL Luna Octombrie 2003 Noiembrie 2003 Numar autovehicule controlate in trafic si PTF-uri 497 367 270 271 507 606 449 2967 Numar controale efectuate la sediul operatorilor de transport 38 55 38 50 78 65 53 377 Numar procese verbale intocmite in trafic, PTF-uri si sediul operatorilor de transport 29 43 290

Decembrie 2003 Ianuarie 2004 Februarie 2004 Martie 2004 Aprilie 2004 TOTAL Situatia controalelor

26 17 62 40 48 265

privind respectarea prevederilor OG nr 17/2002, aprobata prin Legea nr. 466/2003 Trimestrul I 2004 Statistica detaliata control trafic: Marfuri Romania Alte state ABATERI MENTIONATE IN x x PROCESELE VERBALE Referitor la conducerea 119 1 continua Referitor la conducerea zilnica 91 Referitor la timpul zilnic de 98 odihna Mai mult de 6 zile consecutiv 9 Referitor la timpul de odihna saptamanal Utilizarea incorecta a foilor de 128 1 inregistrare Tahograf defect sau incorect 98 utilizat Lipsa verificarii tehnice 177 periodice a tahografului Absenta totala sau partiala a 142 1 foilor de inregistrare Manevrare incorecta a 116 2 selectorului de inregistrare a activitatilor ABATERI GRAVE x x CONSTATATE Refuzul efectuarii controlului Falsificarea foilor de inregistrare Deteriorarea tahografului 3 Lipsa aparatului tahograf 506 Statistica globala control in trafic: Marfuri Romania vehiculelor 6143 Altestate 82 2 3 291 Persoane Romania 1907 151 Total Alte state 22 1 8154 415 1606 Persoane Romania Alte state x x 21 7 5 1

16 1 14 7 28 x

56

Numarul controlate - Din care, incarcate cu 413 marfuri periculoase Numarul vehiculelor 1451 aflate in neregula

- Din care, incarcate cu marfuri periculoase Numarul zilelor de lucru ale conducatorilor auto controlati Numarul contraventiilor mentionate in procesele verbale Valoarea amenzilor aplicate: milioane lei

72 9467 184

204 -

4270 32

57 -

72 13998 216

3978

746

4724

Situatia controalelor privind respectarea prevederilor OG nr. 17/2002, aprobata prin Legea nr. 466/2003 Trimestrul I 2004 Statistica detaliata control la sediul operatorilor de transport : ABATERI MENTIONATE IN PROCESELE VERBALE Referitor la conducerea continua Referitor la conducerea zilnica Referitor la timpul zilnic de odihna Mai mult de 6 zile consecutive sau mai mult de 56 ore in 6 zile consecutive Referitor la timpul de conducere, doua saptamani consecutive Referitor la timpul de odihna saptamanal Utilizarea incorecta a foii de inregistrare Absenta totala sau partiala a foilor de inregistrare Manevrarea incorecta a selectorului de inregistrare ABATERI GRAVE CONSTATATE Refuzul efectuarii controlului Falsificarea foilor de inregistrare Nepastrarea foilor de inregistrare pe perioada prevazuta de reglementarile in vigoare (2 ani) Neefectuarea controlului intern de catre operatorul de transport Acordarea de plati soferilor in functie de distanta parcursa si/sau cantitatea de marfuri transportata Marfuri x 28 40 66 9 2 2 94 50 49 x 17 48 71 Persoane x 26 10 14 2 1 5 49 24 41 x

Statistica globala control la sediul operatorilor de transport:

Activitatea Marfuri Transport rutier public Folos propriu Total Persoane Transport rutier public Folos propriu Total Structura operatorilor de transport rutier- dupa numarul de conducatori auto 1-5 6-20 21-50 51101>200 Total 100 200

Numarul operatorilor

434

14

448

82

90 292

361

154

22

538

de transport rutier verificati Numarul de conducatori auto verificati Numarul zilelor de lucru verificate Numarul contraventiilor mentionate in procesele verbale Valoarea totala a amenzilor aplicate: - milioane lei Numarul licentelor/autorizatiilor de transport suspendate

938 927 9 10

25 281

963 956 0 10

378 298 6 6

11 66

389 305 2 6

708 701 4 8

508 427 2 6

86 826

50 500

135 2 126 12 16

135 -

135 -

169 -

169 -

130 -

109 -

65 -

304 -

Situatia privind numarul total de controale in trafic si in Punctele de Trecere a Frontierei, precum si a sanctiunilor aplicate in perioada octombrie 2003 - aprilie 2004
Nr. crt. Luna de raportare Controale trafic Nr. autovehicule controlate Contr. la sediul OT Controale PTF-uri Nr. autovehicule controlate Procese incheiate Dpdv al tipului activit atii de transp ort Transport persoane verbale Dpdv al locului controlului

Nr. controale

Marfuri periculoase

Nr. controale

Marfuri periculoase

Controale trafic 1093 1061 790 730 1321 1330 1253 7578

1 2 3 4 5 6 7

octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie martie aprilie TOTAL

1014 950 888 1058 1471 1468 1287 8136

7111 7062 5164 5968 10226 10781 9394 55706

496 366 270 271 500 601 446 2950

2563 2337 2555 2926 3844 4732 4069 23026

10170 9765 7989 9165 14570 16114 13909 81682

61 53 36 63 50 74 54 391

320 217 139 205 497 363 314 2055

1 1 0 0 7 5 3 17

332 359 199 368 492 253 192 2195

653 577 338 573 996 621 509 4267

18 37 9 27 36 21 15 163

293

Controale PTF-uri

Persoane

Persoane

Marfuri generale

Marfuri generale

TOTAL

TOTAL

ARR este autoritatea responsabila cu realizarea controalelor in trafic si la sediul operatorilor. ARR estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2004 va dispune de resursele necesare pentru a putea indeplini conditiile minime privind organizarea controalelor stabilite la art. 2 (2) al Directivei 88/599, care a fost transpusa prin OG nr. 17/2002, aprobata prin Legea nr. 466/2003. In vederea implementarii Directivei 88/599, pana in prezent, ARR a adoptat o serie de masuri al caror obiectiv principal este realizarea unui control unitar, eficient si la acelasi nivel calitativ cu Statele Membre UE. S-a actionat in 3 directii: 1. Cresterea cantitativa si calitativa a capacitatii de control in intervalul aprilie 2003-aprilie 2004, au fost angajati 43 de inspectori, ceea ce reprezinta o crestere de 17%; la inceputul anului 2003, au fost instruiti prin cursuri de specialitate 274 de inspectori, inclusiv sefi de agentii. in cadrul proiectului de twinning Phare 2001 Imbunatatirea sigurantei rutiere si dezvoltare institutionala in domeniul transporturilor, finalizat in decembrie 2003, au fost instruiti un numar de 16 formatori de specialitate pentru a aplica directivele si regulamentele privind perioadele de conducere si perioadele de odihna, echipamentul de inregistrare in transportul rutier si procedurile uniforme de control in transportul rutier national; fiecaruia dintre formatori i s-au repartizat in medie cate 3 sau 4 agentii teritoriale pentru informarea, indrumarea, consilierea si monitorizarea modului de efectuare a controalelor, raspunzand de calitatea activitatii impreuna cu seful de agentie. in scopul aplicarii procedurilor uniforme de control si a cresterii eficientei la nivel national, in luna decembrie 2003, prin OMTCT nr. 1061/2003 (MO nr. 51/21.01.2004) s-a elaborat procedura de control pentru efectuarea verificarilor in trafic si la sediul operatorilor de transport, prin care s-au stabilit instructiuni precise care permit respectarea prevederilor art.2 si 3, alin.1,2,3 si art.4 din Directiva 88/599/CEE. a fost achizitionat un numar de 250 discuri si 45 evaluatoare cu lupa pentru analiza diagramelor tahograf; in anul 2004 se va achizitiona un numar de 5 sisteme de analiza automata a diagramelor tahograf compuse din calculator, scanner si soft specializat care vor conduce la cresterea capacitatii de analiza a diagramelor tahograf prelevate de la sediul operatorilor de transport.

2. Asigurarea bazei materiale pentru desfasurarea activitatii de control -

3. Cooperare cu organismele de control din Statele Membre ale UE In vederea asigurarii cadrului necesar pentru respectarea prevederilor art.3 alin.5 si ale art.5 din Directiva 88/599, referitoare la asistenta reciproca intre organismele de control, ARR a initiat colaborarea cu EUROCONTROL ROUTE(ECR), care se bazeaza pe cooperarea inspectorilor din cadrul diverselor Ministere de Transport europene: Belgia, Olanda, Franta, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Spania. Prin OG nr. 25/2004 (MO nr. 88/31.01.2004) pentru modificarea OG nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere s-a asigurat conformitatea cu prevederile aplicabile ale Regulamentului Consiliului nr. 3820/85 cu privire la armonizarea unei anumite legislatii sociale referitoare la transportul rutier.

294

Prin OMTCT nr. 215/2004 (MO 138/16.02.2004) pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin OMLPTL nr. 1842/2001 au fost preluate prevederile art. 3(3), lit. a) si b) din Directiva 96/26, si prevederile art. 5(1), para 2 din Regulamentul 684/92. Prin HG nr. 258/26.02.2004 (MO nr. 224/15.03.2004) pentru modificarea si completarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, aprobate prin HG nr. 1.374/2000, au fost preluate prevederile Directivei 95/50 privind instituirea unor proceduri uniforme de control in transportul marfurilor periculoase, modificata si completata prin Directiva 2001/26/CE. A fost analizata legislatia din domeniul rutier si al componentelor acestuia in vederea identificarii posibilelor bariere in calea liberei circulatii a serviciilor. Au fost identificate barierele existente in legislatia nationala si s-a stabilit un calendar de eliminare a acestora pana la data aderarii. In acest sens a fost adoptat OMTCT nr. 296/20.02.2004 (MO nr. 318/13.04.2004) privind modificarea si completarea OMTCT nr. 1.170/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere - Metodologia de licentiere a transporturilor rutiere publice de persoane sau bunuri in regim de taxi, a transporturilor rutiere publice de persoane in regim de inchiriere, conditiile privind agrearea si inspectia tehnica periodica a autovehiculelor care efectueaza transport in regim de taxi, precum si metodologia de eliberare a certificatului de atestare a pregatirii profesionale a taximetristilor. In ceea ce priveste stadiul indeplinirii angajamentelor asumate prin documentele de pozitie la acest capitol, acestea au fost realizate in conformitate cu calendarul convenit cu Comisia Europeana. Astfel: Conform OG nr. 17/2002, dotarea cu tahografe a autovehiculelor pentru transport de persoane implicate in trafic interjudetean (3.580 vehicule), autovehiculele de transport marfa cu capacitatea mai mare sau egala cu 16 tone (angajament asumat prin documentul de pozitie) se aplica cu respectarea urmatorului calendar: pana la data de 31 decembrie 2003 au fost dotate cu aparate de control toate autobuzele destinate transportului interjudetean de persoane si autovehiculele destinate transportului de marfa, ale caror mase maxime admise depasesc 15 tone. Respectarea prevederilor acestei OG se verifica de catre ARR. Prin OMTCT nr. 84/13.08.2003 (MO nr. 596/21.08.2003) care modifica si completeaza OMLPTL 1842/2001 a fost prevazuta dotarea retroactiva a autovehiculelor romanesti cu aparate tahograf si cu limitatoare de viteza stabilindu-se un calendar detaliat de dotare cu limitatoare de viteza pentru autovehiculele care fac obiectul prevederilor directivei Directiva Consiliului 92/6 si a ultimei modificari a acesteia, respectiv Directiva Parlamentului European si a Consiliului 85/2002. Astfel, conform angajamentului asumat in cadrul negocierilor, pana la 01.01.2004 au fost echipate cu astfel de dispozitive autovehiculele din categoria M3 avand mase totale maxime autorizate mai mari de 10 tone, utilizate in trafic interjudetean, si autovehiculele din categoria N3 avand mase totale maxime autorizate mai mari de 15 tone. Respectarea prevederilor acestei ordonante se verifica de catre ARR. ARR nu elibereaza licente de executie operatorilor de transport care au vehicule care nu respecta calendarul de echipare a vehiculelor cu tahografe potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 466/2003. Organele de control abilitate pentru efectuarea controlului au dreptul sa solicite deschiderea tahografului si sa verifice inregistrarile din zilele anterioare in care s-a desfasurat transportul. De asemenea, se aplica sanctiuni in cazul in care se constata 295

lipsa tahografului la bordul vehiculului, in cazul utilizarii unor tahografe fara aprobare de model, defecte sau desigilate, in cazul neutilizarii tahografelor, etc. Conform OMLPTL nr. 1842/2001 operatorul de transport rutier trebuie sa dispuna etapizat, pana la data de 31 decembrie 2005, de un nivel financiar in valoare de 9.000 euro pentru primul vehicul si de 5.000 euro pentru fiecare vehicul suplimentar. Astfel, conform angajamentului asumat in cadrul negocierilor, la data de 31 decembrie 2003 operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar in valoare de 3.000 euro pentru primul vehicul si 1.500 euro pentru fiecare dintre celelalte vehicule. Respectarea prevederilor acestui Ordin se verifica de catre ARR. De asemenea, la 31 decembrie 2003 a fost deschis coridorul de tranzit Nadlac-AradSibiu-Bucuresti-Giurgiu care se conformeaza din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 96/53. In decembrie 2003 s-a finalizat proiectul de infratire institutionala in domeniul sigurantei rutiere cu autoritatile omologe din Franta si Olanda. Unul dintre obiectivele proiectului, formarea a 39 de formatori (16 formatori pentru ARR, 15 formatori pentru RAR si 8 formatori pentru Politia Rutiera), a fost indeplinit. Prevederile directivei referitoare la impozitul pe vehicule sunt transpuse in legislatia romana si se aplica prin Legea codului fiscal 571/2003 (MO nr. 927/23.12.2003) prin care se abroga OG nr. 36/2002 (MO nr. 602/14.08.2002) privind impozitele si taxele locale capitolul IV Taxe asupra mijloacelor de transport, aprobata prin Legea 522/2002.

Transport feroviar
Pentru transpunerea noului pachet feroviar au fost adoptate OG nr. 89/2003 privind alocarea capacitatilor de infrastructura feroviara, tarifarea utilizarii infrastructurii feroviare si certificarea in materie de siguranta, aprobata prin Legea nr. 8/2004 (MO nr. 178/02.03.2004) prin care au fost preluate integral prevederile Directivei 2001/14 privind repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara, perceperea de taxe pentru utilizarea infrastructurii si certificatul de siguranta, OMTCT nr. 343/2003 (MO nr. 688/01.10.2003) privind aprobarea normelor pentru acordarea licentei de transport feroviar si a certificatului de siguranta, in vederea efectuarii serviciilor de transport feroviar public si/sau in interes propriu pe caile ferate din Romania, precum si pentru acordarea autorizatiei si certificatului de operare pentru manevra agentilor economici care efectueaza numai operatiuni de manevra feroviara, precum si OMTCT nr. 830/12.11.2003 (MO nr. 836/25.11.2003) pentru modificarea si completarea OMTCT nr. 343/2003 prin care au fost preluate prevederile Directivei 2001/13 de modificare a Directivei 95/18 privind licentele intreprinderilor feroviare. Prin OUG nr. 125/18.12.2003 (M.O. nr. 919/22.12.2003) pentru completarea OUG nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea SNCFR, aprobata prin Legea nr. 128/2004 (MO nr. 371/28.04.2004) au fost transpuse prevederile Directivei 2001/12/EC, amendand Directiva 91/440 referitoare la dezvoltarea retelelor feroviare comunitare. Prin HG nr. 1533/18.12.2003 (MO nr. 18/09.01.2004) privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteza au fost transpuse prevederile Directivei 96/48 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteza. In ceea ce priveste transportul combinat, prin OUG nr. 125/2003 aprobata prin Legea nr. 128/2004 (MO nr. 371/28.04.2004) au fost adoptate prevederi pentru incurajarea dezvoltarii transportului combinat si intermodal prin sprijinirea dezvoltarii centrelor logistice de transport. In cadrul proiectului PHARE RO9910.03 (Asistenta in Restructurarea Caii Ferate) a fost elaborata o noua metodologie de calcul a TUI. S-au facut simulari pe datele din sectorul feroviar aferente anului 2003. Aplicarea acestei noi metodologii va crea mari 296

dificultati societatii de calatori CFR Calatori SA care ar putea intra in incapacitate de plata. Pentru cei 16 Operatori de Transport Feroviar (OTF) cu capital privat (autorizati AFER) (15 de marfa si 1 de calatori), s-au incheiat contracte de acces pentru perioada mersului de tren 2003-2004, precum si pentru CFR Marfa si CFR Calatori; se urmareste operativ volumul de trenuri circulate, care este preluat de Sectorul Economic in vederea emiterii facturilor pentru incasarea tarifului de acces pe infrastructura (TUI). TUI-ul trebuie redimensionat, pentru a permite recuperarea intr-o masura cat mai mare a costurilor, prin implementarea unei formule de calcul obiective, astfel incat deficitul comercial al CNCFCFR-SA sa se reduca substantial. Volumul de tren x km inregistrat de cei 15 operatori de transport feroviar de marfa cu capital privat este sensibil crescator, ajungand in anul 2003 la o pondere de 6,32 % din piata de transport feroviar de marfa, in comparatie cu 2,27 % in anul 2002.

Transport pe cai navigabile interioare

In scopul cresterii sigurantei navigatiei, a fost adoptat OMTCT nr. 1044/18.12.2003 (MO nr. 35/16.01.2004) privind aprobarea regulamentului pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe cai navigabile interioare, in conformitate cu prevederile Directivelor 2000/18/CE si 96/35/CE (angajament asumat in cadrul negocierilor de aderare pentru Cap 9). Pentru alinierea la cerintele europene privind caile navigabile interioare Autoritatea Navala Romana (ANR) are in derulare proiectul de twinning RO 02-IB-TR-01 Armonizarea legislatiei si practicii romane in domeniul navigatiei fluviale cu cea europeana, care a inceput in luna septembrie 2003 si are ca parteneri reprezentanti ai ministerelor transporturilor din Germania si Franta si are ca scop evaluarea situatiei existente si propuneri privind armonizarea, transpunerea si implementarea acquis-ului in domeniul sigurantei transporturilor pe caile navigabile interioare. La 16 septembrie 2003 a fost demarat un program de asistenta tehnica, finantat prin programul PHARE 2002. Acest proiect se va derula pe parcursul a 18 luni si unul dintre obiectivele sale consta in evaluarea starii tehnice a flotei fluviale romanesti si stabilirea masurilor ce se impun, inclusiv a sumelor necesare, pentru ca navele sub pavilion roman sa atinga standardele tehnice minime. In ceea ce priveste cresterea capacitatii administrative a ANR, in luna decembrie 2003, in cadrul Proiectului VTMIS instituirea unui sistem informatizat de monitorizare a traficului de nave pe sectorul romanesc al Dunarii - RO 0107.12.06, a inceput elaborarea proiectului de implementare si a documentatiei de licitatie pentru achizitionarea sistemului care se va finaliza in luna iulie 2004. Implementarea sistemului va avea ca rezultat desfasurarea in conditii de siguranta a navigatiei pe sectorul romanesc al Dunarii si creaza premizele pentru aplicarea sistemului RIS. Conformitatea cu standardele tehnice pentru navele de navigatie interioara In perioada noiembrie 2003 februarie 2004 s-a derulat o ampla actiune de verificare a navelor fluviale care arboreaza pavilionul roman si care a avut 2 obiective principale: verificarea situatiei juridice ale navelor. Aceasta a constat in verificarea concordantei dintre datele din registrele de evidenta ale navelor cu datele din actele de nationalitate ale acestor nave (proprietar, principalele caracteristici); verificarea starii tehnice a navelor. Aceasta a constat in verificarea valabilitatii certificatelor tehnice precum si verificarea starii tehnice efective a navelor.

Ca urmare a acestei actiuni de verificare, dintr-un numar total de 1563 nave fluviale (propulsate si nepropulsate) aflate in registrele de evidenta ale ANR, au fost gasite 297

apte pentru navigatie, primind certificate tehnice, si au fost reconfirmate actele de nationalitate pentru un numar de 1284 din care: propulsate reconfirmate: 206 nave; nepropulsate reconfirmate: 1078 nave.

Cele 279 nave care nu au primit certificate tehnice valabile si carora nu li s-a reconfirmat certificatul de nationalitate urmeaza sa fie reparate pentru a corespunde cu cerintele tehnice sau urmeaza a fi dezmembrate, in functie de optiunea proprietarului. Precizam ca inspectiile tehnice au fost efectuate in conformitate cu cerintele tehnice romanesti. Cu ocazia acestor verificari inspectorii ANR au informat proprietarii navelor despre obligativitatea respectarii cerintelor tehnice prevazute in Directiva 82/714 CE in conformitate cu programul prevazut in OMLPTL nr. 595/19.04.2003, prin care aceasta directiva a fost preluata in legislatia romana. Precizam ca inspectiile tehnice au fost efectuate in conformitate cu cerintele tehnice romanesti si cu cerintele tehnice prevazute in Directiva 82/714/CE, transpusa in legislatia romana prin OMLPTL nr. 595/2003. In perioada mai 2003 mai 2004, la navele fluviale care arboreaza pavilionul roman, au fost efectuate un numar de 1090 inspectii tehnice. In luna noiembrie 2003 a fost finalizata constructia terminalului de containere din portul Constanta cu o capacitate de 400 mii TEU pe an. Terminalul a fost dat in exploatare in luna mai 2004.

Transport maritim
Pentru alinierea la cerintele europene privind siguranta maritima, ANR are in derulare doua proiecte PHARE: In prezent se derureaza Proiectul de twinning RO 01-IB-TR-02 - Siguranta maritima, care a inceput in luna aprilie 2003, in parteneriat cu experti din cadrul Autoritatii Maritime Suedeze si care are ca scop implementarea recomandarilor din proiectul RO 99/IB-TR-01, proiect finalizat in 2002, implementarea controlului statului pavilionului, SAR si OPRC, managementul deseurilor din porturi. Incepind cu data de 30 noiembrie 2003, in cadrul Proiectului Sistem Automat de Identificare (AIS) precum si dezvoltarea unei baze de date electronice pentru Registru national de nave, Registru national al navigatorilor si certificatelor de competenta, Port State Control si al navelor ce transporta marfuri periculoase RO 0107.120103, a fost desemnata pentru elaborarea studiului de fezabilitate firma ECORYS RESEARCH AND CONSULTING. Studiul urmeaza sa fie finalizat pe data de 30 septembrie 2004. Finalizarea acestui proiect va permite Romaniei alinierea la cerintele si regulile impuse de Memorandumul de la Paris, integrate de UE prin Directiva 95/21 pentru activitatile de Port State Control precum si oportunitatea adoptarii programului european HAZMAT, introdus conform Directivei 2002/59, care are ca scop transferul electronic de date referitoare la inregistrarile transporturilor de marfuri periculoase. Pentru intarirea capacitatii administrative a ANR a fost adoptat OMTCT nr. 517/13.10.2003 privind aprobarea structurii organizatorice a ANR. In scopul cresterii sigurantei maritime au fost adoptate urmatoarele acte normative: OMTCT2/06.01.2004 (MO nr. 26/13.01.2004) privind instituirea unor masuri de crestere a sigurantei navigatiei pentru navele maritime de categoria I mai vechi de 20 ani; OMTCT 276/18.02.2004 (MO nr. 171/27.02.2004) privind aprobarea procedurilor de inspectie si supraveghere a operarii navelor tip tanc pentru transportul de 298

produse petroliere, de gaze lichefiate si de produse chimice in terminalele din porturile romanesti. Pentru implementarea acquis-ului comunitar si intarirea capacitatii institutionale sau luate o serie de masuri organizatorice la nivelul ANR si au fost desfasurate actiuni de control care au avut ca rezultat: Intarirea capacitatii de control prin infiintarea Directiei de Siguranta si Securitate Navala ce cuprinde serviciile FSC/PSC, ISM/ISPS si Certificare Nave; Cresterea numarului de inspectori PSC/FSC de la 9 la 12 pentru derularea activitatilot de control in porturile Tulcea, Braila si Galati; O mai buna coordonare a activitatii in teritoriu prin infiintarea a cinci Autoritati Navale Teritoriale; Intarirea activitatii legislative si de preluare a acquis-ului comunitar prin infiintarea Directiei de Integrare Europeana si Reglementari Legislative.

Intarirea capacitatii administrative si de control a avut ca rezultat imbunatatiri semnificative fata de anii anteriori a indicatorilor privitori la siguranta navigatiei conform cerintelor Memorandumului de la Paris. Astfel, in ceea ce priveste Flag State Control, aplicand planul de actiune stabilit anul precedent coroborat cu intrarea in vigoare a OMTCT nr. 2/2004, s-a continuat actiunea de curatire a registrului naval national, astfel incat, in prezent, din cele 22 de nave maritime inmatriculate la sfarsitul anului 2003, numai 19 mai au drept de arborare a pavilionului roman. In cursul inspectiilor FSC s-a pus un accent deosebit pe depistarea deficientelor care ar putea duce la retinerea navelor in cauza in porturile straine, scopul fiind prevenirea acestora si implicit reducerea ratei de detentie. Drept urmare, se constata o scadere considerabila a procentului de retinere a navelor sub pavilion roman de la 36 % in anul 2002, la 12,12 % la sfarsitul anului 2003 si doar 8 % pentru primele 5 luni ale anului 2004. In ceea ce priveste activitatea de Port State Control, mentionam ca, desi Romania nu este parte la Memorandumul de Intelegere de la Paris, regulile si reglementarile acestuia sunt aplicate in activitatea curenta de inspectii. Astfel, dintr-un numar total de 1955 de nave individuale sub pavilion strain intrate in porturile romanesti in cursul anului 2003, 856 au fost inspectate PSC, 112 retinute, rezultand un procent de 43.78% nave inspectate si 13.08 % nave retinute, iar pentru primele 5 luni ale anului 2004 procentul este de 45.60% nave inspectate si de 14.69% nave retinute.

Transport aerian
La 16 octombrie a intrat in vigoare OMTCT nr. 193/2.09.2003 (MO nr. 654/16.09.2003) pentru aprobarea Reglementarilor Aeronautice Civile Romane referitoare la protectia mediului/RACR-PM, editia 2/2003 prin care au fost transpuse prevederile Directivei 2002/30/EC privind stabilirea regulilor si procedurilor pentru introducerea restrictiilor de operare legate de zgomot pe aeroporturile Comunitatii. La 10 ianuarie 2004 a intrat in vigoare OMTCT 958/28.11.2003 (MO nr. 880/ 10.12.2003) pentru modificarea si completarea Reglementarii privind acordarea licentei de transport aerian, aprobata prin OMT nr. 578/1998, cu modificarile ulterioare. Acest Ordin transpune prevederile art.5 para.7 si art.11 para 3 din Regulamentului 2407/92 (angajament asumat in cadrul negocierilor de aderare) In perioada 1 5 martie 2004 s-a desfasurat cea de a treia faza a procesului de evaluare JAA privind standardizarea pentru activitatile de productie in aviatia civila romana (JAA POAST). Astfel, Romania a parcurs si finalizat cu succes cele trei faze ale acestui proces (faza 1: 11 13.07.2001; faza 2: 4 7.03.2002; faza 3: 1 5.03.2004) fara nici o neconformitate sau recomandare. 299

Politica privind concurenta si ajutorul de stat in domeniul transporturilor terestre

Pentru Completarea legislatiei secundare in domeniul ajutorului de stat cu reglemetari privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate transportului maritim si in aviatia civila a fost aprobat Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 176/2003 (MO nr. 806/17.11.2003) pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind autorizarea ajutoarelor de stat in domeniul transportului aerian si a Instructiunilor privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate in domeniul transportului maritim.

2.3.10. IMPOZITAREA
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania UE din data de 2.06.2003. Romaniei i-au fost acceptate: o derogare pentru mentinerea, si dupa aderare, a scutirii cu drept de deducere pentru transportul international de pasageri, pentru toate tipurile de transport; o derogare pentru aplicarea, de la data aderarii a pragului de impozitare de 35.000 Euro cifra de afaceri anuala pentru platitorii de TVA; o perioada de tranzitie de 3 ani, de la data aderarii si pana la 31 decembrie 2009, pentru atingerea nivelului minim impus pentru accizele la tigarete; o derogare pentru a aplica un regim special pentru alcoolul distilat din fructe, in distilerii legal autorizate, obtinut de fermieri si destinat autoconsumului (echivalent a 50 litri bauturi spirtoase/gospodarie/an, cu concentratie de 40% in volum).

Codul Fiscal
Incepand cu data de 1 ianuarie 2004 a intrat in vigoare Legea nr. 571/22.12.2003 (MO nr. 927/23.12.2003) privind Codul Fiscal. Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal au fost aprobate prin HG nr. 44/22.01.2004 (MO nr. 112/6.02.2004). Codul fiscal constituie o reglementare fundamentala in domeniul fiscal, armonizata cu legislatia fiscala a Uniunii Europene si cu acordurile fiscale internationale la care Romania este parte, asigurand un cadru unitar, stabil, coerent si clar. Caracterul unitar si stabil al Codului Fiscal este dat de faptul ca toate legile speciale privind impozitele directe, impozitele indirecte si impozitele nerezidentilor au fost introduse in Codul fiscal. Prevederile Codului fiscal sunt formulate intr-o maniera clara si concisa astfel incat sa asigure cresterea gradului de intelegere si conformare a contribuabililor. Prin adoptarea Codului Fiscal, Romania a implementat in legislatia fiscala nationala principii recunoscute pe plan european si international, cum ar fi: neutralitatea masurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscala si eficienta impunerii. Odata cu adoptarea acestuia, orice modificare sau completare a reglementarilor fiscale vor putea fi promovate numai prin masuri de modificare si completare a legii de adoptare a Codului fiscal. Codul fiscal este fundamentat pe o strategie fiscala care promoveaza ideea evolutiei sistemului de impozitare spre un instrument de stimulare a dezvoltarii economice. Aceasta are ca principale obiective: promovarea si dezvoltarea unei economii de piata functionale si dinamice; imbunatatirea mediului de afaceri; armonizarea permanenta a legislatiei fiscale cu cea comunitara; sistem fiscal transparent, predictibil, clar si nediscriminatoriu, in scopul stimularii investitiilor autohntone si internationale.

300

Codul Fiscal promoveaza o serie de masuri de stimulare a dezvoltarii economice. In acest sens, mentionam: 1. Relaxari ale sarcinii fiscale a. in domeniul impozitului pe profit: clarifica deductibilitatea cheltuielilor aferente realizarii de venituri (ex: amortizarea accelerata, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, pregatirea profesionala continua, publicitate si reclama, asigurarea bunurilor si a riscurilor profesionale, perfectionarea managementului, studiul pietei si promovarea pe piete existente sau noi, protectia muncii, protejarea mediului, conservarea resurselor, etc.); stabileste reguli fiscale de recunoastere a pierderii fiscale externe - care se recupereaza din veniturile realizate in strainatate pe o perioada de 5 ani fiscali consecutivi; profitul realizat de persoanele juridice din vanzarea - cesionarea proprietatilor imobiliare si a titlurilor de participare beneficieaza de impunerea cu o cota redusa de 10%, fata de 25% cota standard (cu indeplinirea anumitor conditii); neimpozitarea incepand cu 1 ianuarie 2007, a dividendelor in cazul in care actiunile detinute depasesc 25% din capitalul social, iar detinerea este asigurata pe o perioada de cel putin 2 ani; reguli fiscale clare privind reorganizarea si lichidarea societatilor comerciale, precum si cu privire la alte transferuri de active si titluri de participare. introduce un mecanism simplificat de exonerare a platii in vama a TVA pentru echipamentele destinate realizarii de investitii; asigura ajustarea TVA colectata, in cazul falimentului clientului; introduce masura platii trimestriale a TVA pentru contribuabilii cu cifra de afaceri sub 100.000 Euro, fata de plata lunara, in cazul celorlalti contribuabili. De masura respectiva vor beneficia peste 200.000 agenti economici; scutirea de TVA cu drept de deducere a transportului si a oricaror alte prestari de servicii legate direct de bunurile plasate in regimuri vamale suspensive. introduce dreptul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente de a beneficia de deduceri similare ale cheltuielilor aferente veniturilor, ca si in cazul persoanelor juridice (ex: cheltuielile cu amortizarea accelerata, prime de asigurare a bunurilor si a riscurilor profesionale, cercetaredezvoltare, cheltuielile de promovare a activitatii, etc.); stimuleaza activitatea de creatie intelectuala si artistica, prin reducerea impozitarii pentru veniturile din aceste activitati; stimuleaza declararea veniturilor impozabile prin introducerea de noi deduceri cu caracter economic (reabilitarea termica a locuintei de domiciliu); introduce dreptul persoanelor fizice platitoare de impozit pe venit de a opta pentru utilizarea unei parti din impozitul pe venit pentru: actiuni de sponsorizare si mecenat, respectiv 5% din diferenta dintre venituri si cheltuieli, in cazul persoanelor fizice autorizate; 1% din impozitul pe venit, in cazul celorlalti platitori, sume ce pot fi destinate sustinerii asociatiilor si fundatiilor non-profit, care functioneaza in conditiile OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. 301

b. in domeniul TVA: -

c. in domeniul impozitului pe venit: -

2. Facilitati fiscale noi prevazute de Codul Fiscal a. in domeniul impozitului pe profit: introduce reguli fiscale de deducere a provizioanelor privind creantele neincasate (20% - 2004; 25% - 2005; 30% - 2006, 100% din creantele devenite insolvabile in anul 2007); majoreaza nivelul cheltuielilor deductibile pentru sponsorizari si mecenat; prevede deduceri fiscale pentru constituirea fondului social de 2% din fondul de salarii (fata de 1,5% pana la data de 1 ianuarie 2004); prevede majorarea cu 100% a deducerilor fiscale privind cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre asociatiile si organizatiile profesionale. exclude din categoria veniturilor impozabile noi surse de venituri (ex: sumele considerate ca fiind cu caracter social, sumele primite cu caracter de despagubire pentru daune morale, etc.); asigura majorarea plafonului de venituri neimpozabile din pensii la 8.000.000 lei; introduce deduceri noi pentru asigurarea locuintei (200 Euro), prime pentru schemele ocupationale de pensii (200 Euro), prime pentru fondul de sanatate privat (200 Euro). 3. Eliminarea barierelor administrative percepute ca afecteaza mediul de afaceri: elimina taxele de autorizare si reautorizare pentru producerea si comercializarea produselor accizabile (uleiuri minerale, alcool si bauturi alcoolice, tigari si produse din tutun, etc.); elimina taxele de reautorizare si vizele periodice pentru activitati economice ce presupun autorizari din partea organelor locale; prin sistemul de antrepozite fiscale se simplifica foarte mult sistemul de licentiere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse supuse accizelor; introduce principiul nediscriminarii in politica de impozitare a nerezidentilor; introduce regulile fiscale ale OECD pentru protejarea bazei de impozitare interna; dezvolta conceptul de sediu permanent si modul de tratare a veniturilor si cheltuielilor aferente acestuia; asigura un sistem de impozitare a reprezentantelor cu o suma fixa, in corelare cu activitatea legala a acestora.

b. in domeniul impozitului pe venit: -

Taxa pe valoarea adaugata

Prin intrarea in vigoare a Codului fiscal, la 1 ianuarie 2004, au fost realizate urmatoarele obiective: S-a introdus cota redusa de 9%, concomitent cu eliminarea scutirii de TVA fara drept de deducere pentru: incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice; livrarea de manuale scolare si carti; proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si produse ortopedice (cu exceptia protezelor dentare care sunt si raman scutite de TVA); 302

In plus, a fost introdusa cota redusa de 9% a taxei pe valoarea adaugata pentru: medicamente de uz uman si veterinar; ziare si reviste; cazarea in unitati hoteliere.

S-au scos din sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata bunurile plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive; S-au introdus prevederi noi referitoare la locul livrarii pentru bunurile care fac obiectul instalarii sau montajului, precum si pentru livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul mijloacelor de transport ; S-au modificat prevederile referitoare la stabilirea locului prestarii pentru serviciile de transport de bunuri si de persoane, respectiv la locul unde transportul este efectuat, in functie de distantele parcurse; S-au eliminat scutirile de TVA fara drept de deducere, care nu erau in concordanta cu Directiva a VI - a, pentru: livrarea de documentatie tehnica si materiale pentru constructii destinate invatamantului de stat si celui particular acreditat, achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicatii si dotari pentru procesul didactic; livrarea de utilaje si echipamente, precum si prestarile de servicii, legate nemijlocit de operatiunile petroliere realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice straine, in baza Legii petrolului nr. 134/1995;

S-au eliminat scutirile de TVA cu drept de deducere, care nu erau in concordanta cu Directiva a VI - a, pentru: livrarile de utilaje si echipamente, precum si prestarile de servicii aferente obiectivului de investitii "Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti - Otopeni; lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere executate pentru muzee, case memoriale, monumente istorice si de arhitectur.

S-au eliminat prevederile referitoare la amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri catre intreprinderile mici si mijlocii, investitiile din zonele defavorizate si investitiile cu impact major in economie.

In plus, au mai fost introduse o serie de scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute de Directiva a VI-a, respectiv: importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare precum si de cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania; importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de cetatenii straini angajati ai acestor organizatii; prestarile de servicii aferente bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive.

Accize si antrepozite fiscale

Unul dintre angajamentele asumate de Romania prin Documentul de pozitie aferent capitolului 10 - Impozitarea a fost introducerea in legislatia nationala incepand cu data de 1 ianuarie 2004 a sistemului de antrepozitare fiscala. Pentru respectarea acestui angajament, prin OG nr. 86/28.08.2003 (MO nr. 624/31.08.2003) privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, s-a creat cadrul legal pentru autorizarea ca antrepozitari a agentilor economici producatori de produse accizabile. 303

Sistemul de antrepozitare fiscala a fost implementat, incepand cu 1 ianuarie 2004, prin Legea nr. 571/22.12.2003 (MO nr. 927/23.12.2003) privind Codul fiscal - titlul VII Accize. In aplicarea Legii nr. 571/2003 au fost emise normele metodologice aprobate prin HG nr. 44/22.01.2004 (MO nr. 112/6.02.2004), norme care includ si precizari aferente titlului VII din lege. Prin implementarea sistemului de antrepozitare fiscala au fost transpuse in mare parte in legislatia nationala prevederile Directivei 92/12/CEE privind regimul general, detinerea, circulatia si controlul produselor supuse accizelor. In noul act normativ produsele supuse accizelor armonizate sunt definite pe pozitii si coduri tarifare, in deplina conformitate cu prevederile legislatiei comunitare in domeniu, respectiv Directiva 95/59/CEE privind impozitele, altele decat taxele pe cifra de afaceri privind consumul tutunurilor prelucrate, Directiva 92/83/CEE privind armonizarea accizelor la alcool si bauturi alcoolice si respectiv Directiva 92/81/CEE privind apropierea structurii accizelor la uleiurile minerale, asa cum au fost modificate si completate. Potrivit prevederilor Cap. I - Accize armonizate, de la Titlul VII - Accize din Legea nr. 571/2003, productia produselor supuse obligatoriu accizelor armonizate, respectiv alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale, nu poate avea loc decat intr-un antrepozit fiscal de productie de astfel de produse. Totodata, legea prevede pentru unele produse accizabile - si anume, bere, vinuri spumoase, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri - posibilitatea de a fi depozitate in antrepozite fiscale de depozitare, in limitele stabilite prin norme. Autorizarea antrepozitarilor pentru productia si/sau depozitarea de produse supuse accizelor armonizate se face la nivel central, de catre o comisie instituita in acest sens la Ministerul Finantelor Publice (MFP). De asemenea, mentionam ca, potrivit noilor reglementari, circulatia produselor accizabile intre doua antrepozite fiscale trebuie insotita obligatoriu de 3 exemplare ale documentului administrativ de insotire. In cadrul titlului VII-Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se regaseste reglementat si sistemul de marcare al unor produse supuse accizelor armonizate, respectiv pentru produsele din tutun si unele produse din grupa alcoolului etlic si a bauturilor alcoolice. Odata cu introducerea sistemului de antrepozitare fiscala au fost eliminate incompatibilitatile cu acquis-ul comunitar referitoare la exigibilitatea accizelor si a regulilor privind pierderile si neregularitatile, acciza devenind exigibila la momentul eliberarii pentru consum a produselor accizabile sau la momentul la care se inregistreaza pierderi sau lipsuri de astfel de produse. Prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse scutirile generale de la plata accizelor reglementate prin Directiva 92/12/CEE, aferente produselor accizabile, atunci cand sunt destinate pentru: livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice; organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental; fortele armate apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei.

Totodata au fost armonizate scutirile de la plata accizelor pentru alcool etilic si alte produse alcoolice, asa cum sunt reglementate prin Directiva nr. 92/83/CEE, respectiv atunci cand sunt : denaturate conform prescriptiilor legale si utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman; 304

utilizate pentru producerea otetului; utilizate pentru producerea de medicamente; utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau bauturi nealcoolice care au o concentratie ce nu depaseste 1,2% in volum; utilizate in scop medical in spitale si in farmacii; utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fara crema, cu conditia ca in fiecare caz concentratia de alcool sa nu depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia ciocolatei si 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia altor produse; esantioane pentru analize sau teste de laborator; utilizate in procedee de fabricatie, cu conditia ca produsul finit sa nu cuprinda alcool; utilizate la fabricarea unui element care nu este supus accizei.

In ceea ce priveste scutirile de la plata accizelor pentru uleiuri minerale, acestea au fost in mare parte armonizate cu prevederile Directivei 92/81/CEE, dar, avand in vedere faptul ca incepand cu 1 ianuarie 2004 a intrat in vigoare Directiva 96/2003/CEE privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si produselor energetice, urmeaza ca si regimul scutirilor sa fie armonizat pana la data aderarii, corespunzator noilor prevederi.

Impozite directe
Prin prevederile art. 38 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal s-au eliminat o serie de incompatibilitati ale legislatiei nationale cu Codul de conduita pentru impozitarea afacerilor, prin introducerea unor limitari in aplicarea scutirilor si reducerilor de impozit pe profit, dupa cum urmeaza: Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin OUG nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006. Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de: scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei; reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.

La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006: veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia; veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania; veniturile realizate din practicarea apiculturii. 305

Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce din profitul impozabil o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile.

Reforma Administratiei Fiscale

In anul 2003, in cadrul MFP a inceput un proces intens de reforma si modernizare a activitatii de administrare fiscala prin infiintarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) in subordinea MFP, care isi desfasoara activitatea in domeniul impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si a altor venituri ale bugetului general consolidat, urmarind aplicarea unitara a prevederilor legislative in domeniul sau de activitate. Conform prevederilor OG nr. 86/28.08.2003 (MO nr. 624/31.08.2003) privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 609/23.12.2003 (MO nr. 930/23.12.2003), ANAF s-a infiintat incepand cu data de 1 octombrie 2003 in subordinea MFP si a devenit operationala incepand cu data de 1 ianuarie 2004. Prin HG nr. 1574/18.12.2003 (MO nr. 2/5.01.2004) privind organizarea si functionarea MFP si ANAF, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost stabilite, printre altele, principalele obiective si atributii ale ANAF, precum si organizarea si conducerea acestei agentii. 1. Activitatea de colectare a creantelor bugetului general consolidat - Domeniul legislativ OG nr. 92/24.12.2003 (MO nr. 941/29.12.2003) privind Codul de procedura fiscala. Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor OG nr. 92/2003 sunt in curs de elaborare; Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al guvernatorului BNR nr. 1250/6/22.09.2003 (MO nr. 32/15.01.2004) privind procedura transmiterii de catre banci persoane juridice si sucursalele din Romania ale bancilor-persoane straine, a informatiilor referitoare la conturile deschise si/sau inchise la titularii acestora; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1478/28.10.2003 referitor la Instructiunile interne de lucru privind inscrierea creantelor bugetului de stat pentru care s-au emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare; Ordinele ministrului finantelor publice nr. 1273/23.09.2003 (MO nr. 684/29.09.2003) si nr. 1418/13.10.2003 (MO nr. 722/16.10.2003) pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind procedura si competentele de acordare a inlesnirilor la plata obligatiilor restante la bugetul de stat, administrate de MFP; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1644/21.11.2003 (MO nr. 855/2.12.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale; OG nr. 29/29.01.2004 (MO nr. 90/31.01.2004) pentru reglementarea unor masuri financiare, aprobata prin Legea nr. 116/19.04.2004 (MO nr. 353/22.04.2004); HG nr. 67/29.01.2004 (MO nr. 104/4.02.2004) privind stabilirea nivelului dobanzii datorate pentru neachitarea la termenul de scadenta a obligatiilor de plata si pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata; 306

OUG nr. 37/19.05.2004 (MO nr. 481/28.05.2004) privind masuri de diminuare a arieratelor, in vederea reducerii imediate a acestora si de aplicare a masurilor de restructurare si finalizare a procesului de privatizare, in scopul redresarii economice si financiare a unor societati din domeniul distributiei gazelor naturale si energiei electrice.

In vederea implementarii procedurilor si a metodologiei referitoare la tratamentul arieratelor fata de bugetul de stat, s-a incheiat Conventia din cadrul Programului PHARE 2002 RO/02/IB/FI/06 Romania Franta Elaborarea cadrului procedural si metodologic in vederea diminuarii arieratelor, precum si utilizarea altor modalitati pentru stingerea creantelor bugetare. Acest proiect isi propune sa completeze cadrul juridic al executarii silite existent in prezent prin adoptarea tuturor reglementarilor, procedurilor si tehnicilor, avand ca finalitate reducerea arieratelor si stingerea obligatiilor bugetare, respectand totodata acquis-ul comunitar in materie, precum si dezvoltarea capacitatii administrative de punere in aplicare a reglementarilor, procedurilor si tehnicilor noi sau deja existente. - Domeniul administrativ Prin intermediul sistemului informatic, a fost creata o baza de date care arata, pentru fiecare contribuabil inregistrat, impozitele pe care acesta este obligat sa le plateasca, precum si declaratiile pe care trebuie sa le completeze si sa le transmita. Acest sistem este cunoscut sub denumirea de vector fiscal si permite Administratiei Fiscale sa aiba o imagine globala asupra fiecarui contribuabil. Sistemul a fost dezvoltat cu asistenta spaniola, in cadrul proiectului de infratire derulat cu Administratia fiscala Tributaria din Spania si reprezinta un ajutor important pentru specialistii administratiei in agregarea datelor necesare pentru crearea profilului de risc al contribuabilului in functie de istoricul sau din punct de vedere al conformarii voluntare. In trimestrul I al anului 2004, au fost imbunatatite reglementarile privind vectorul fiscal, prin includerea in cadrul acestuia a contributiilor sociale, prin adoptarea OG nr. 29/29.01.2004 (MO nr. 90/31.01.2004) pentru reglementarea unor masuri financiare. MFP a participat la crearea Sistemului Electronic National (SEN), impreuna cu MCTI, urmand sa dezvolte actualul sistem de depunere pe cale electronica a declaratiilor fiscale, pe site-urile proprii. Incepand cu 1 ianuarie 2004, Sistemul Electronic National a pus la dispozitia marilor contribuabili Formularul unic care permite declararea creantelor bugetare. Sistemul de transmitere a declaratiilor on-line pentru obligatiile de plata la bugetul general consolidat a fost utilizat intr-o prima faza de un numar de 100 mari contribuabili, urmand a se generaliza la nivel national. De asemenea, prin intermediul portalului de e-government disponibil la adresa [Link], intreprinderile si cetatenii pot accesa sistemele electronice de plata a taxelor si impozitelor locale disponibile in 62 de orase. Acestea permit cetatenilor sa obtina informatii despre debitele lor catre administratia locala si sa efectueze plata acestora prin mijloace electronice (prin Home, Mobile sau Internet banking, ATM, POS). Masuri concrete pentru realizarea tintei de reducere a arieratelor bugetare pana la data de 30.06.2004: declansarea cu operativitate a procedurii de executare silita prin emiterea somatiei in mod automat si in toate cazurile, in ziua imediat urmatoare, cand sunt indeplinite conditiile conform legii; identificarea si aplicarea sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului si trecerea de indata la evaluarea si valorificarea acelora care pot fi vandute; 307

inceperea procedurii de poprire asupra tuturor conturilor bancare ale debitorilor comunicate de catre banci, odata cu comunicarea somatiei debitorului, precum si asupra veniturilor datorate de tertii popriti; impulsionarea activitatii de rambursare TVA, ce va avea un impact pozitiv asupra efectuarii, in termenul prevazut de reglementarile legale in vigoare a compensarilor, la cerere sau din oficiu, a obligatiilor fiscale datorate de contribuabili; intensificarea introducerii cererilor de deschidere a procedurilor de reorganizare judiciara si faliment pentru societatile comerciale, de catre organele fiscale teritoriale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea recuperarii obligatiilor fiscale inscrise la masa credala, pe de o parte, cat si pentru atragerea raspunderii administratorilor, directorilor sau oricaror persoane responsabile pentru situatia de insolventa creata societatilor comerciale respective, pe de alta parte.

Astfel, activitatea de recuperare a creantelor bugetare prin aceasta modalitate s-a accentuat indeosebi dupa data de 01.03.2004 cand, urmare a dispozitiilor transmise de ANAF, Directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generala de administrare mari contribuabili si Directia generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti, au identificat agentii economici pentru care se pot deschide procedurile de reorganizare judiciara si faliment, in conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, completata cu Legea nr. 149/11.05.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri (M.O. nr. 424/12.05.2004). Din analiza comparative a datelor centralizate la nivel national rezulta ca in perioada 1 ianuarie 2003 1 martie 2004 au fost declansate proceduri de reorganizare judiciara si faliment pentru 6.428 companii dintre care pentru 1.713 procedura a fost deschisa la cererea Ministerului Finantelor Publice. In perioada 1 martie 2004 31 mai 2004 numarul de companii pentru care s-a deschis procedura de reorganizare judiciara si faliment a fost de 5.753 din care in 1.611 dintre cazuri procedura a fost declansata de Ministerul Finantelor Publice. Practic intr-o perioada de 3 luni din anul 2004 (1 martie - 31 mai ) atat Ministerul Finantelor Publice cat si ceilalti creditori au declansat procedura de reorganizare si faliment pentru un numar aproape egal cu cel realizat in 14 luni anterioare. Conform situatiilor referitoare la cererile introduse in instanta pentru deschiderea procedurilor de reorganizare judiciara si faliment, solicitate a fi transmise zilnic ANAF de catre organele fiscale teritoriale, incepand cu data de 01.03.2004 si pana la data de 31.05.2004 au fost formulate un numar de 1.621 cereri introductive, care insumeaza creante bugetare in valoare de aproape 16.000 miliarde lei. Din numarul total de cereri introduse in instanta, 19 sunt aferente marilor contribuabili, care insumeaza obligatii bugetare de peste 11.000 miliarde lei. In vederea descurajarii formarii de noi arierate, va continua actiunea de publicare pe site-ul MFP a obligatiilor neachitate de catre contribuabili la bugetul general consolidat. Unul din principalele obiective urmarite in activitatea de administrare fiscala l-a constituit cresterea continua si sustinuta a incasarilor veniturilor fiscale cu implicatii directe si imediate asupra reducerii volumului arieratelor si prevenirii formarii de noi arierate. Astfel, fata de programul anual de 340.738,8 mld. lei, ANAF a reusit colectarea sumei de 346.171,0 mld. lei, depasind astfel prevederile anuale cu 1,6 %. Veniturile incasate in anul 2003 au depasit cu 38,9% incasarile anului precedent, procent superior indicelui inflatiei si cresterii economice din aceeasi perioada. In anul 2003, colectarea veniturilor bugetare reprezentand accize a cunoscut o imbunatatire spectaculoasa (peste 54,5% fata de anul 2002). O buna colectare s-a obtinut si in 308

cazul celorlalte venituri bugetare: incasarile din taxa pe valoarea adaugata au crescut cu 30,5% , incasarile din impozitul pe venit au crescut cu 28,0%, incasarile din impozitul pe profit cu crescut cu 45,7% si incasarile din taxele vamale au crescut cu 37,6%, comparativ cu nivelul anului anterior. In conformitate cu obiectivele stabilite in cadrul Planului de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in anul 2004, implicarea structurilor deconcentrate in activitatea de colectare a veniturilor bugetului de stat a fost imbunatatita, totalul veniturilor realizate in perioada septembrie 2003 iunie 2004, fiind mai mare cu 33% fata de veniturile realizate in perioada septembrie 2002 iunie 2003. Situatia incasarii principalelor venituri este urmatoarea: miliarde lei VENITURI A TOTAL din care: imp. profit imp. salarii - Total impozit pe venitTotal TVA accize taxe vamale rest venituri Septembrie 2002 Iunie 2003 1 249.427,7 28.706,3 221,7 40.107,9 102.027,2 36.584,8 9.581,2 32.198,5 Septembrie 2003 Iunie 2004 2 332.066,0 44.208,9 175,8 51.772,8 130.631,8 59.296,5 11.866,7 34.113,5 % 3=(2:1)X100 133,1 154,0 79,3 129,1 128,0 162,1 123,9 105,9

In paralel cu masurile de crestere a incasarilor veniturilor fiscale se amplifica si se consolideaza masurile de descurajare a comportamentelor fiscale constand in eludarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri la bugetul general consolidat. Ca o noutate absoluta, cu impact direct si semnificativ, in vederea disciplinarii contribuabililor rau-platnici, cu implicatii in cresterea gradului de conformare voluntara, precum si a descurajarii acumularii de noi arierate, conform prevederilor titlului I Transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante al Cartii I din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, MFP face publica lista contribuabililor mari si lista contribuabililor mici si mijlocii care inregistreaza obligatii restante la bugetul general consolidat. Pe aceeasi linie se inscrie si masura stabilirii, impreuna cu reprezentantii FMI, a unui grup de 452 de mari contribuabili cu capital privat sau majoritar privat, publicati pe site, care sunt monitorizati in vederea reducerii arieratelor constand in impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat. Incasarea creantelor bugetului de stat, pe modalitati de executare silita, in anul 2003 comparativ cu anul 2002 Modalitati de executare silita 0 TOTAL, din care: -popriri Incasari prin executare silita ([Link]) anul 2003 anul 2002 1 2 35.625,97 23.127,62 asupra 8.385,39 4.704,05 309 (%) 3=(1:2)X100 154,04 178,26

disponibilitatilor din conturi bancare -popriri pe venituri (la tert) -sechestre bunuri mobile -indisponibilizari bunuri imobile -somatii neurmate de aplicarea modalitatilor de executare silita

386,96 320,68 754,04 25.778,90

154,36 229,54 540,24 17.499,43

250,69 139,71 139,58 147,31

In ceea ce priveste realizarea creantelor bugetare prin aplicarea modalitatilor de executare silita, in trimestrul I 2004, pe total tara si pe total contribuabili (persoane fizice si persoane juridice), acestea sunt in suma totala de 16.403,18 [Link], din care: a) prin popriri asupra disponibilitatilor din conturi bancare: 4.750,14 mld. lei; b) prin popriri pe venituri (la terti): 162,25 mld. lei; c) prin valorificarea unor bunuri mobile sechestrate: 82,85 mld. lei; d) prin valorificarea unor bunuri imobile sechestrate: 206,20 mld. lei; e) sume incasate dupa emiterea si comunicarea somatiilor (inclusiv incasari din esalonari la plata aprobate): 11.201,74 mld. lei. Comparativ cu trim. I 2003, cuantumul creantelor bugetului de stat incasate in trim.I 2004 este prezentat in tabelul urmator: Incasari prin executare silita (mld. lei) Trim.I 2003 Trim. I 2004 0 1 2 TOTAL, din care: 6.767,73 14.250,16 -popriri asupra 1.509,04 4.493,32 disponibilitatilor din conturi bancare -popriri pe venituri (la tert) 51,32 124,56 -sechestre bunuri mobile 96,16 81,77 -indisponibilizari bunuri 213,31 182,37 imobile -somatii neurmate de 4.897,89 9.368,14 aplicarea modalitatilor de executare silita Modalitati de executare silita (%) 3=(2:1)X100 210,56 297,76 242,71 85,04 85,49 191,26

Din analiza datelor cuprinse in tabelul anterior, reiese efortul depus de catre organele de executare pentru realizarea creantelor bugetului de stat prin executare silita, in trim. I 2004, comparativ cu trim. I 2003, mai ales in ceea ce priveste aplicarea procedurii executarii silite asupra diponibilitatilor din conturi bancare precum si asupra sumelor datorate debitorilor de catre terte persoane, sumele realizate reprezentand 297,76% si, respectiv, 242,71%, fata de sumele realizate in aceeasi perioada a anului precedent, avand in vedere dificultatile deosebite cu care se confrunta organele de executare, in special in aplicarea executarii silite asupra bunurilor proprietate a debitorilor rauplatnici. Potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1478/28.10.2003 pentru aprobarea Instructiunilor interne de lucru privind inscrierea creantelor fiscale pentru care s-au emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si Circularelor nr. 291794/5.11.2003, nr. 310

292071/12.11.2003, nr. 292676/26.11.2003, nr. 292750/28.11.2003, MFP prin intermediul ANAF in calitate de operator autorizat, prin agentii imputerniciti, respectiv Directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generala de administrare a marilor contribuabili si Administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, inscrie creantele bugetare pentru care s-au emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Din analiza datelor centralizate prin aplicatia informatica se constata ca in perioada 01.11.2003 17.05.2004, a fost emis un numar de 21.748 avize de garantie prin care au fost inscrise creante bugetare in suma totala de 100.064,2 mld lei, din care: 20.849 avize de garantie initiale prin care s-au constituit garantii pentru creante fiscale in suma totala de 90.721,2 mld. lei; 827 avize de garantie de stingere pentru creante fiscale in suma de 201,2 mld lei; 38 avize de reducere a garantiei la o parte din bunurile din avizul de garantie initial in suma totala de 7,7 mld lei; 27 avize de garantie modificatoare in suma totala de 9.036,3 mld lei; 7 avize de nulitate a avizului de garantie initial in suma totala de 97,8 mld lei.

Ponderea cea mai mare in totalul creantelor bugetare inscrise in arhiva o detin T.V.A. cu 28,9%, contributia de asigurari sociale de stat datorata de angajatori cu 21,2 %, accize incasate din vanzarea produselor petroliere 10,9%, impozitul pe profit de la agentii economici cu 6,3%, impozitul pe salarii cu 6,3 %, impozitul pe venituri din salarii cu 4,6%. 2. Contributiile sociale Prin OG nr. 86/28.08.2003 (MO nr. 624/31.08.2003) privind reglementarea unor masuri financiare, s-a stabilit ca activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea si solutionarea contestatiilor pentru contributiile sociale datorate de persoanele juridice si persoanele fizice care au calitatea de angajator sau asimilati acestora, se realizeaza de catre MFP prin unitatile sale subordonate. In cea de-a doua etapa, Guvernul a stabilit preluarea de catre MFP a contributiilor sociale datorate de persoanele independente, agricultori si alte persoane fizice asigurate pe baza de contract/declaratie de asigurare, incepand cu data de 1 ianuarie 2005. 3. Activitatea de control fiscal Prin HG nr. 1574/18.12.2003 (MO nr. 2/5.01.2004) cu modificarile si completarile ulterioare, privind organizarea si functionarea MFP si ANAF, s-a reorganizat activitatea de control financiar fiscal prin infiintarea in cadrul ANAF a Directiei generale de inspectie financiar-fiscala, in structura careia functioneaza urmatoarele directii: Directia de control fiscal, Directia de investigatii fiscale si Directia de control financiar. Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1753/9.12.2003 (MO nr. 929/23.12.2003) a fost aprobat Codul etic al inspectorului de control fiscal, prin care sunt stabilite norme de conduita pentru inspectorii care isi desfasoara activitatea in domeniul controlului fiscal si se formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre toti inspectorii fiscali in vederea realizarii obiectivului privind cresterea increderii contribuabililor in autoritatea fiscala. In perioada septembrie 2003 aprilile 2004, a fost intocmit un numar de 93.490 acte de control, in urma carora s-au constat sume suplimentare din diferente de impozite si taxe, dobanzi, majorari si penalitati de intarzire in valoare de 47.845,110 miliarde lei. Prin intarirea functiei de control fiscal, in perioada 01.09.2003 31.05.2004 s-a reusit diminuarea cazurilor de fraudare a bugetului prin rambursari de TVA, inregistrandu-se doar un numar de 11 cazuri in suma de 32 miliarde lei. 311

Pentru incercarea de fraudare prin solicitarea de rambursare TVA in perioada 01.09.2003 31.05.2004 s-au intocmit un numar de 31 sesizari penale cu un prejudiciu estimat de 108 miliarde lei. De asemenea, trebuie mentionat ca, in perioada septembrie 2003 mai 2004, organele de control ale Autoritatii Nationale a Vamilor au inregistrat 8.248 de cazuri de frauda, reprezentand TVA in valoare de 1.504,273 miliarde lei, iar taxe vamale 691,385 miliarde lei. 4. Administrarea taxei pe valoarea adaugata In domeniul rambursarilor de TVA, a fost elaborata o procedura bazata pe analiza de risc, care stabileste modalitatea de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA, in functie de comportamentul fiscal al contribuabilului si de riscul fiscal pe care il prezinta fiecare rambursare pentru administratia fiscala. Aceasta procedura a fost aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 338/26.02.2004 (MO nr. 231/16.03.2004) privind metodologia de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare si se aplica incepand cu deconturile aferente lunii ianuarie 2004. Urmare aplicarii procedurii bazate pe analiza de risc, pentru contribuabilii care prezinta un risc fiscal mic, rambursarea se efectueaza cu control ulterior, durata medie de solutionare a unei astfel de solicitari fiind de cca. 25 de zile. De asemenea, procedura prevede ca pentru marii contribuabili rambursarea sa se acorde cu control ulterior. Gradul de solutionare a solicitarilor de rambursare, depuse pentru trim. I 2004, potrivit procedurii bazate pe analiza de risc, se prezinta astfel: Luna Deconturi cu risc Solutionate pana in Solutionate Total scazut, din care: 30 de zile intre 31-45 de deconturi zile cu optiune de rambursare nr % nr % nr % 2,779 314 11.3 218 69.4 96 30.6 3,193 758 23.7 564 74.4 194 25.6 6,563 1,805 27.5 1,437 79.6 368 20.4 12,535 2,877 22.9 2,219 77.1 658 22.9

ianuarie februarie martie TOTAL

Analiza datelor inregistrate pana la 31 mai 2004, in ceea ce priveste solutionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare depuse pentru trim. I 2004, releva: crestere constanta, in perioada scursa de la aplicarea noii proceduri, a numarului de deconturi solutionate fara control fiscal, in baza analizei de risc. Astfel, urmare a perfectionarii personalului implicat in efectuarea analizei de risc, precum si a imbunatatirii constante a aplicatiei informatice utilizate in aceasta activitate, s-a inregistrat o crestere a numarului de solicitari de rambursare solutionate pe baza analizei de risc, de la 11,3% in prima luna de aplicare (ianuarie), la 27,5% pentru deconturile lunii martie; reducere a intervalului necesar pentru solutionarea pe baza analizei de risc: 69,4% din solicitari au fost solutionate in mai putin de 30 de zile in prima luna de aplicare, procent care a crescut la 79,6% pentru deconturile aferente lunii martie.

312

fata de aceeasi perioada a anului precedent s-a inregistrat o crestere a ponderii solicitarilor de rambursare solutionate cu control ulterior. Astfel, fata de 7,5% (1082 cereri) in 2003, ponderea a crescut la 22,9% (2877 solicitari) in 2004. 5. Asistenta contribuabililor

Conform Strategiei MFP pe perioada 2002 2006, asistenta si informarea contribuabililor reprezinta un domeniu prioritar de dezvoltare si modernizare a activitatii Administratiei fiscale. Pentru aceasta, in perioada septembrie 2003 iunie 2004 s-a actionat in urmatoarele directii: Au fost elaborate si publicate pe site urmatoarele ghiduri pentru contribuabili: Ghidul privind impozitarea nerezidentilor; Ghidul asociatiilor de proprietari; Ghidul contribuabililor care realizeaza venituri din inchirieri si arenda; Ghidul fiscal al intreprinzatorului incepator.

Ghidul fiscal al intreprinzatorului se afla in prezent in curs de detaliere pe principalele grupuri-tinta (persoane fizice romane cu domiciliul in Romania si asociatii fara personalitate juridica, microintreprinderi si societati comerciale). Pentru asigurarea unor servicii de calitate catre contribuabili, precum si informarea acestora asupra regulilor etice care trebuie respectate de catre functionarii din domeniile cu impact major asupra relatiei dintre administratia fiscala si contribuabili (control fiscal si asistenta), a fost elaborat Codul etic al functionarului public care isi desfasoara activitatea in domeniul asistentei contribuabililor, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 137/19.01.2004 (MO nr. 66/27.01.2004). S-au imbunatatit si actualizat aplicatiile informatice aferente completarii si depunerii electronice a principalelor declaratii fiscale. 6. Domeniul aplicatiilor informatice

In perioada septembrie 2003 iunie 2004, in domeniul aplicatiilor informatice s-a actionat in urmatoarele directii: S-a incheiat prima faza de preluare a informatiilor privind conturile bancare in formatul necesar in etapa de recuperare prin poprire; S-a realizat aplicatia informatica privind gestiunea riscului rambursarii TVA fara control prealabil. Aplicatia se afla in prezent in exploatare si se perfectioneaza cu propunerile aparute in faza de calculare a riscului; Se afla in curs de aprobare termenii de referinta pentru proiectul de Twinning Light (PHARE 2002) care va avea ca principal scop realizarea cerintelor functionale pentru sistemele informatice VIES si SEED/EMCS in ceea ce priveste schimbul de informatii cu Statele Membre ale UE.

Monitorizarea si aplicarea Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala

In vederea implementarii corespunzatoare a prevederilor Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala, incepand cu luna martie 2004, a fost instituit un sistem de monitorizare a aplicarii Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala, care a urmarit cu preponderenta indeplinirea urmatoarelor actiuni concrete: Constituirea unui grup de lucru cu atributii concrete in organizarea si derularea activitatii de monitorizare a aplicarii Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala, coordonat la nivel de Secretar de Stat. In perioada 1 martie - 21 mai 2004 s-au realizat 9 intruniri ale grupului de lucru. Pe baza concluziilor grupului de lucru s-a emis Ordinul ministrului finantelor publice nr. 576/16.04.2004 (MO nr. 376/29.04.2004), emis pentru aprobarea Deciziei Fiscale nr. 2/2004 privind 313

aplicarea unitara a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conventiile de evitare a dublei impuneri, accize si taxa pe valoarea adaugata si s-au efectuat propuneri de completare a normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Organizarea de cursuri de pregatire profesionala - formare formatori - si instruiri avand ca tematica intelegerea si aplicarea Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala pentru inspectorii fiscali si specialistii din aparatul propriu al MFP. In perioada 1 martie - 21 mai 2004 s-au realizat 8 actiuni in orasele Bucuresti, Ilfov, Focsani, Valcea, Timisoara. Scopul acestor actiuni a fost clarificarea reglementarilor Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala precum si a problemelor deosebite ce decurg din aplicarea acestora. Din tematica abordata mentionam: prevederile cu caracter general ale Codului Fiscal; aspecte privind sistemul de control fiscal; legislatia secundara elaborata in baza Codului Fiscal; clarificarea problematicii impozitarii reglementate prin Codul Fiscal; discutarea legislatiei din Codul Fiscal cu privire la impozitul pe profit, impozitul pe venit aferent persoanelor fizice si impunerea nerezidentilor; principii de impozitare pentru TVA si accize; sistemul de antrepozitare fiscala a produselor supuse accizelor armonizate; aplicarea practica a prevederilor Codului Fiscal in domeniul scutirilor de accize pentru uleiuri minerale; aplicarea prevederilor privind sistemul de marcare prin banderole si timbre al produselor provenite din import, in zonele libere. Participare la actiunile si manifestarile organizate de mediul de afaceri (Camere de Comert, Organizatii Patronale, alte organisme) pentru dezbaterea Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala. In perioada 1 martie - 21 mai 2004 s-au realizat 25 actiuni in orasele Bucuresti, Galati, Constanta, Timisoara. Ca rezultat al sistemului de monitorizare, mediul de afaceri si ceilalti parteneri de dialog au posibilitatea de a semnala eventuale probleme sau lipsuri ale legislatiei in vigoare si/sau de a propune solutii conforme. Acestea sunt analizate in cadrul grupului de lucru privind derularea activitatii de monitorizare si in cadrul Comisiei Fiscale Centrale si, in functie de specificul fiecarui caz in parte, sunt promovate, prin intermediul Deciziilor Fiscale aprobate prin Ordin al ministrului finantelor publice, solutii provizorii pana la amendarea Codului Fiscal. Datorita implementarii acestui sistem de monitorizare se asigura un nivel ridicat de transparenta a legislatiei fiscale in vigoare, avand un efect pozitiv in schimbarea atitudinii fata de implementarea si administrarea legislatiei fiscale, precum si fata de modul in care sunt percepute obiectivele sistemului de taxe de catre contribuabili. Participare la actiunile organizate de persoanele juridice fara scop patrimonial (organizatii neguvernamentale) pe problematica implementarii Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala referitoare la sustinerea societatii civile prin facilitatile fiscale prevazute de acestea. In scopul asigurarii transparentei si eficientei legislatiei fiscale, Ministerul Finantelor Publice a dat curs solicitarilor de dialog initiate de catre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si a participat, in perioada martie - 21 mai 2004, la 4 actiuni in orasele Busteni, Sinaia, Olanesti, Timisoara. Campanie de comunicare in mass-media pentru cunoasterea modului in care Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala sustin dezvoltarea afacerii si a investitiei. In perioada 1 martie - 21 mai 2004 s-au realizat 7 actiuni in orasele Bucuresti, Sibiu, Constanta, Calarasi, Timisoara. Aceasta masura este menita sa popularizeze prevederile din Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala si modul in care acestea sustin dezvoltarea afacerii si a investitiei, cele mai multe actiuni fiind intreprinse in perioada ianuarie - martie 2004, avand in vedere faptul ca legea privind Codul Fiscal a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004.

314

2.3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA

Negocierile la acest capitol au fost deschise si inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania UE din data de 28 iunie 2002.

Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice si de supraveghere multilaterala

Programul Economic de Preaderare Coordonarea elaborarii Programului Economic de Preaderare (PEP) este in responsabilitatea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), care colaboreaza cu Ministerul Finantelor Publice (MFP) si alte institutii relevante. Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2004 a PEP in luna mai a.c, urmand sa transmita institutiilor implicate in procesul de elaborare, documentatiile privind observatiile din Raportul de evaluare a PEP 2003, facute de Comisia Europeana precum si metodologia de realizare a documentatiei primite de la DG ECFIN din cadrul CE. Asa cum s-a stabilit la intalnirea la nivel inalt de la Atena, din 28 mai 2003, in acest an, Programul Economic de Preaderare trebuie transmis la mijlocul lunii octombrie 2004 dar nu mai tarziu de 1 decembrie 2004. Notificarea fiscala La 1 martie 2004, pentru prima data, Romaniei i s-a cerut sa respecte acelasi termen de raportare cu cel al Statelor Membre. Pentru notificare a fost utilizat setul revizuit de tabele, aprobat de Comitetul de Statistica Monetara, Financiara si Balanta de Plati (CSMFF) la 26 iunie 2003, prin care se solicita defalcarea datelor pe subsectoare ale administratiei publice, ceea ce a necesitat un efort suplimentar din partea institutiilor implicate. S-au raportat datele pe perioada 2000-2003, precum si estimari pentru anul 2004 pe baza bugetului aprobat de Parlament. In continuarea exercitiului de Notificare fiscala, inceput in 2001, in anul 2004 au fost completate tabelele cu date privind datoria si deficitul guvernamental pentru perioada 2000 2004, in conformitate cu procedura privind deficitul/excedentul guvernamental urmata de Statele Membre ale Uniunii Europene. Lucrarea a fost elaborata de catre Institutul National de Statistica (INS) in colaborare cu specialisti din cadrul MFP si ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) . Progresele inregistrate in acest domeniu se refera la: calcularea dobanzilor la datoria interna pe baza dreptului constatat, ceea ce a condus la revizuirea datelor raportate in anii anteriori; mai buna reclasificare a unitatilor si tranzactiilor financiare si nefinanciare ale administratiilor publice, in special in ceea ce priveste unitatile autofinantate in subordinea ministerelor si a altor agentii ale administratiei centrale sau locale; imbunatatirea estimarii tuturor impozitelor si contributiilor sociale pe baza dreptului constatat.

Proiectul de twinning intre Romania si Italia Phare RO/2001/IB ST-01 cu privire la Armonizarea statisticii romanesti cu sistemul statistic european este in curs de desfasurare, una dintre componente referindu-se la Statistica finantelor publice. La acest proiect au participat toate institutiile implicate in elaborarea notificarii fiscale, respectiv MFP, BNR, INS si CNP. In urma activitatilor desfasurate in cadrul proiectului a fost imbunatatita calitatea datelor raportate in anii 2003 si 2004 in cadrul Procedurii Deficitului Excesiv.

315

In vederea perfectionarii in continuare a modului de elaborare a notificarii fiscale a fost finalizat proiectul Protocolului de colaborare intre cele patru institutii mentionate, care participa la completarea Notificarii fiscale.

Politica monetara
Proiectul de modificare a Legii 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei a fost aprobat de catre Guvernul Romaniei in sedinta din data de 7 aprilie 2004, si este in prezent in dezbatere la Parlament. Prin noul proiect de lege statutul BNR a fost armonizat cu prevederile Tratatului privind infiintarea Comunitatii Europene precum si cu prevederile Protocolului privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene, si cu prevederile reglementarilor comunitare privind activitatea bancilor centrale din Statele Membre ale UE. Astfel, principalele modificari si completari aduse Legii nr. 101/1998 privind Statutul BNR au urmarit: Consolidarea independentei BNR sub urmatoarele aspecte: institutional, prin: (i) definirea BNR ca institutie publica independenta; (ii) stipularea faptului ca sprijinirea de catre BNR a politicii economice generale a statului se face fara prejudicierea obiectivului sau fundamental si (iii) stipularea independentei membrilor organelor sale de conducere fata de autoritatile publice sau fata de orice alta institutie sau autoritate, in indeplinirea atributiilor; personal, prin: (i) aplicarea intregii durate a mandatului tuturor membrilor Consiliului de Administratie al BNR, inclusiv celor numiti in locurile ramase vacante ca urmare a descompletarii acestuia; (ii) stipularea posibilitatii revocarii din functie a unui membru al Consiliului de Administratie al BNR numai in cazul in care acesta inceteaza sa indeplineasca conditiile necesare pentru exercitarea atributiilor sale sau in cazul in care se face vinovat de abateri grave; si (iii) extinderea prevederilor privind conflictul de interese asupra tuturor membrilor Consiliului de Administratie si asupra salariatilor BNR cu functii de conducere, precum si trimiterea la regimul incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevazut de lege; financiar, prin prevederile referitoare la elaborarea modelelor situatiilor financiare anuale si emiterea de catre BNR a reglementarilor proprii de organizare si conducere a contabilitatii, precum si la contabilizarea operatiunilor economico-financiare ale BNR, care se realizeaza cu informarea MFP.

Interzicerea oricarei posibilitati de finantare directa de catre banca centrala a institutiilor publice, prin: interzicerea achizitionarii de pe piata primara de catre BNR a creantelor asupra statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si altor societati cu capital majoritar de stat; interzicerea creditarii pe descoperit de cont sau a oricarui alt tip de creditare de catre BNR a statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si a altor societati cu capital majoritar de stat; perceperea de comisioane la decontarea operatiunilor prin contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis la BNR; eliminarea posibilitatii acordarii de imprumuturi de catre BNR, pe baza de conventii incheiate cu MFP, pentru acoperirea decalajului temporar dintre incasarile si platile din contul curent general al Trezoreriei statului; 316

limitarea la piata secundara a cumpararilor, vanzarilor si efectuarii altor tranzactii avand ca obiect bonurile de tezaur si obligatiunile; eliminarea oricarei referiri la posibilitatea utilizarii transferurilor de titluri de stat in cadrul sistemului de acoperire a pierderilor din bilantul BNR.

Eliminarea accesului privilegiat al institutiilor publice la resursele institutiilor financiare, prin largirea sferei de cuprindere a activelor eligibile pentru garantarea creditelor acordate de BNR institutiilor de credit. S-a inlaturat astfel obligatia indirecta de a furniza titluri de stat drept garantie, care ar fi putut atrage dupa sine obligatia institutiilor de credit de a achizitiona titluri de stat.

In plus, avand in vedere faptul ca, in momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania va fi considerata tara cu derogare de la adoptarea monedei unice, noul proiect de lege include si alte doua categorii de prevederi cu caracter tranzitoriu, dupa cum urmeaza: Prevederi care intra in vigoare incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, referitoare la: (i) conditiile de realizare a schimburilor de informatii dintre BNR si diverse entitati; (ii) extinderea interdictiei de a efectua operatiuni pe piata monetara primara, si respectiv a interdictiei de a efectua operatiuni de creditare pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare asupra organismelor si companiilor de drept public din statele membre ale Uniunii Europene;(iii) participarea BNR la aranjamente de compensare, depozitare, decontare si plata sau la alte contracte avand acest scop, incheiate cu institutii centrale sau cu organizatii colective de specialitate, publice si private, avand sediul in strainatate. Prevederi care intra in vigoare incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem, referitoare la: (i) participarea BNR la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plati, in concordanta cu prevederile art. 6, alin. (2) din Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene; (ii) extinderea sferei de cuprindere a activelor eligibile pentru garantarea creditelor acordate de BNR; (iii) largirea sferei de cuprindere a entitatilor carora BNR le poate furniza lichiditati in conditiile legii; (iv) regimul conflictului de interese aplicabil membrilor Consiliului de Administratie al BNR implicati in exercitarea atributiilor legate de participarea la Sistemul European al Bancilor Centrale.

In vederea transpunerii integrale a Directivei 94/19/CE privind schemele de garantare a depozitelor, a fost adoptata Legea nr. 178/17.05.2004 (MO nr. 489/1.06.2004) pentru modificarea OG nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, modificarea legislatiei Fondului aferenta acestui capitol de negociere se refera la amendarea art.15 (2) in sensul diversificarii portofoliului de investitii.

Politica fiscala
In ceea ce priveste proiectul de lege pentru amendarea Legii nr.81/1999 privind datoria publica, acesta a fost aprobat in sedinta Guvernului din 29 aprilie 2004, fiind in prezent in dezbatere la Parlament. Modificarile aduse de noul proiect de lege in vederea alinierii la prevederile legislatiei Uniunii Europene se refera la urmatoarele aspecte: interzicerea finantarii directe a sectorului public si eliminarea implicarii MFP in administrarea rezervelor valutare ale statului; garantarea independentei depline a Bancii centrale; eliminarea tuturor restrictiilor privind operatiunile de capital si platile intre Statele Membre si intre acestea si statele terte. Noul proiect de lege se va aplica incepand cu anul 2005. In perioada vizata, in vederea modernizarii managementului datoriei publice a fost completat cadrul legal prin elaborarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 201/2003. 317

Normele au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.1.235/19.09.2003 (MO nr.734/21.10.2003). In cadrul masurilor de externalizare si de delegare a executiei sarcinilor publice catre entitati care nu fac parte din administratie, incepand cu data de 1 septembrie 2003, TRANSFOND S.A. in calitatea sa de agent mandatat si autorizat de Banca Nationala a Romaniei, proceseaza transferurile de fonduri in relatia cu Trezoreria Statului, alaturi de celelalte transferuri de fonduri intre institutiile de credit. Decontarea finala a platilor de mica si mare valoare se face in cursul aceleasi zile. In ceea ce priveste contabilitatea publica, in vederea trecerii la contabilitatea de angajamente, au fost elaborate urmatoarele reglementari: Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1487/30.10.2003 (MO nr.788/7.11.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 650/3.05.2004 (MO nr. 418/11.05.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de reflectare in contabilitatea institutiilor publice a unor operatiuni ce decurg din aplicarea prevederilor OG nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 706/6.05.2004 (MO nr. 434/14.05.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind inregistrarea in contabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale a unor operatiuni ce decurg din aplicarea OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 771/17.05.2004 pentru aprobarea Precizarilor privind inregistrarea in contabilitate a sumelor primite si utilizate din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene prin ISPA, a cofinantarii de la buget si a imprumuturilor primite de la institutiile financiare internationale pentru masurile din domeniul mediului, transportului si asistentei tehnice.

Specialistii din cadrul MFP sunt colaboratori ai Institutului National de Administratie (INA) si ai Centrelor regionale de formare profesionala continua (8), participand la forme de pregatire continua a specialistilor din compartimentele financiar-contabile din administratia publica centrala si locala privind reglementarile actuale in domeniul contabilitatii publice si proiectul noilor reglementari privind contabilitatea in baza accrual. De asemenea, armonizarea legislatiei nationale in domeniul contabilitatii publice cu legislatia europeana si Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASs) fac obiectul proiectului de twinning RO 02/IB/FI 04 Imbunatatirea organizarii si performantei sistemului de contabilitate publica, inceput in noiembrie 2003, cu o durata de 24 luni, avand ca parteneri Ministerul Economiei si Finantelor din Italia si Ministerul Economiei, Finantelor si Industriei din Franta.

2.3.12. STATISTICA
Negocierile la acest capitol au fost deschise si inchise provizoriu, in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania UE, din data 24 octombrie 2000. Angajamentele asumate n cursul negocierilor au fost indeplinite conform calendarului.

Infrastructura statistica
Prin adoptarea HG nr. 1550/2003 (MO nr. 37/16.01.2004) privind aprobarea Programului Cercetarilor Statistice pentru anul 2004, a fost asigurat cadrul necesar, in anul respectiv, pentru preluarea acquis-ului comunitar in statistica. 318

A fost, de asemenea, adoptata HG nr. 68/2004 (MO nr. 101/3.02.2004) privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica. Prevederile acestui act normativ reglementeaza rolul si atributiile INS, obligatiile furnizorilor de date, precum si noua structura organizatorica a institutiei. Conform prevederilor Legii nr. 507/2003 privind bugetul de stat pentru anul 2004, din cele150 de noi posturi aprobate pentru INS, 60 au fost distribuite unitatilor teritoriale de statistica si 90, sediului central al INS. In urma dezbaterilor care au avut loc in cadrul seminarului Confidentialitatea statistica (organizat in cadrul proiectului de twinning Phare National 2001), la care au participat 50 de specialisti au fost perfectionate normele tehnice privind confidentialitatea datelor statistice. Pe baza prevederilor Legii nr. 161/2003 privind structura organizatorica a institutiilor publice, a fost elaborat Regulamentul de organizare si functionare pentru directiile teritoriale de statistica, aprobat prin Ordinul Presedintelui INS nr. 545/26.11.2003. Au fost reactualizate si ncheiate Conventiile de colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Justitiei, Banca Nationala a Romaniei, Autoritatea Nationala a Vamilor, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Oficiul National al Registrului Comertului. Conventiile de colaborare mentionate au ca obiectiv schimbul reciproc de date.

Statistici demografice si sociale

A fost proiectata si realizata ancheta complementara privind invatarea permanenta care reprezinta un modul ad hoc atasat la Ancheta asupra Fortei de Munca (AMIGO). Rezultatele anchetei au fost publicate (in limba romana si engleza) la sfarsitul anului 2003. Inceputa in luna aprilie a.c., se afla in curs de desfasurare colectarea datelor pentru ancheta Organizarea muncii si tipologia programului de lucru, modul ad hoc atasat la ancheta fortei de munca conform programului Eurostat. Rezultatele anchetei urmeaza a fi publicate pana la sfarsitul anului 2004. S-a realizat identificarea schemelor de protectie sociala practicate la nivel national, in vederea armonizarii cu cele in vigoare in statele membre ale Uniunii Europene. In perioada decembrie 2003- mai 2004, au fost publicate primele patru volume cu rezultatele recensamantului populatiei si locuintelor, dupa cum urmeaza: Vol. I Structura demografica si sociala si Vol. II Structura social-economica in decembrie 2003; Vol. III Cladiri, locuinte si gospodarii, in februarie 2004; Vol. IV Structura etnica si confesionala, in mai 2004.

Statistici regionale
A fost realizata ancheta statistica la nivel regional privind demografia intreprinderilor mici si mijlocii. Rezultatele anchetei au fost incluse in publicatia DEMO IMM. Ancheta pilot privind transportul rutier regional de marfuri in regiunile Nord-Vest si SudEst se afla in faza de validare a datelor si de pregatire pentru publicare a acestora. In ceea ce priveste ancheta asupra conditiilor de viata la nivel regional, s-au incheiat operatiunile de colectare si control logic al datelor. Pentru regiunile Nord-Est si SudVest, a fost finalizata si publicata analiza rezultatelor anchetei. A fost finalizata, de asemanea, prima faza a proiectului pilot de audit urban, al carui scop final consta in masurarea calitatii vietii in orasele europene, prin utilizarea unui set de indicatori urbani si a unei metodologii comune. 319

Rezultatele primei etape s-au materializat in identificarea si clasificarea variabilelor solicitate de Eurostat, urmand ca in etapa urmatoare sa se intocmeasca hartile pentru unitatile spatiale (oras, zona urbana extinsa si district) si sa se realizeze estimarea variabilelor. Indicatorii statistici reprezentativi pe regiuni de dezvoltare au fost inventariati si introdusi in baza de date TEMPO. In vederea cresterii calificarii personalului din directiile teritoriale de statistica, au fost organizate si finalizate patru serii de instruire, avand ca tema statisticile regionale, la care au participat 319 cursanti din Bucuresti, Cluj, Craiova si Iasi.

Statistica macroeconomica
In luna decembrie 2003, au fost definitivate conturile nationale pentru anul 2001 precum si estimarile privind PIB si VNB pentru anii 2002 (date semi-definitive) si 2003 (date provizorii). Au fost revizuite datele privind PIB trimestrial pentru anii 2001-2003 in vederea reconcilierii cu datele anuale. Principalele progrese inregistrate in aceasta perioada se refera la: imbunatatirea clasificarii unitatilor pe sectoare institutionale; elaborarea experimentala a Tabelului intrari-iesiri pe 60 de ramuri si produse pentru anul 2001, conform cerintelor Eurostat; elaborarea experimentala a matricei importurilor pentru anul 2001; evaluarea tuturor taxelor si impozitelor pe produse precum si a cotizatiilor sociale pe baza dreptului constatat, incepand cu estimarile pentru anul 2002; demararea procesului de revizuire a datelor din conturile nationale pentru anii 1995-1997, in vederea alinierii la cerintele metodologice ale SEC 95.

In cadrul studiului privind calculul contributiei Romaniei la resursele proprii ale Uniunii Europene, ce are ca obiectiv final producerea datelor statistice necesare implementarii metodologiei de calcul a bazei TVA utilizata la simularea contributiei Romaniei la resursele proprii ale Uniunii Europene (resursa TVA), au fost parcurse primele etape, si anume: studierea cerintelor si legislatiei Uniunii Europene precum si a metodelor aplicate de catre tarile membre; stabilirea volumului si structurii datelor statistice, administrative, financiar bancare si contabile necesare; identificarea surselor de date disponibile.

Tot in acest context, expertii INS au fost implicati in activitatile derulate la MFP in cadrul proiectului de twining privind resursele proprii ale UE, unul din subiectele dezbatute in cadrul acestui proiect fiind legat de baza TVA. INS este in momentul de fata capabil sa furnizeze informatiile necesare calcularii bazei TVA. Problemele care exista sunt legate de structura pe produse a acestor informatii aspect ce va fi rezolvat pana in 2006 avand in vedere modificarile cotelor legale de TVA. In continuarea exercitiului de Notificare fiscala, inceput in 2001, in anul 2004 au fost completate tabelele cu date privind datoria si deficitul guvernamental pentru perioada 2000-2004, in conformitate cu procedura privind deficitul/excedentul guvernamental urmata de statele membre ale Uniunii Europene. Lucrarea a fost elaborata de INS in colaborare cu specialisti din Ministerul Finantelor Publice si ai Bancii Nationale a Romaniei. Notificarea fiscala a fost incorporata in Procedura de Urmarire Fiscala de Pre-Aderare a Comunitatii Europene si a fost transmisa in format electronic la Eurostat, la inceputul lunii martie 2004. Progresele inregistrate in acest domeniu se refera la: 320

calcularea dobanzilor la datoria interna pe baza dreptului constatat; mai buna reclasificare a unitatilor si tranzactiilor financiare si nefinanciare ale administratiilor publice; imbunatatirea estimarii tuturor impozitelor si contributiilor sociale pe baza dreptului constatat.

INS a continuat participarea la Programul de comparatii internationale coordonat de OECD si EUROSTAT, prin furnizarea datelor de PIB pentru anii 1998 - 2000 (date revizuite), anul 2001 si 2002 (varianta semidefinitiva, respectiv, provizorie) in structura solicitata prin Program. Referitor la indicele preturilor de consum, a avut loc extinderea sferei de cuprindere a nomenclatorului de produse si servicii prin introducerea componentelor de calculator, a serviciilor bancare de utilizare a cardurilor si a autoturismelor din import. De asemenea, incepand cu anul 2004, ponderile care stau la baza calculului IPC sunt aferente anului 2002. Incepand cu ianuarie 2004, indicele preturilor productiei industriale se calculeaza pe total economie, piata interna si piata externa folosind ca elemente de ponderare valoarea productiei industriale tranzactionate, pe destinatii, din anul 2000. A fost finalizata ancheta pilot privind preturile produselor agricole realizata in perioada mai-octombrie 2003. Aceasta ancheta pilot a avut drept obiectiv testarea si proiectarea unui sistem de colectare a preturilor agricole si elaborarea unei metodologii privind statistica preturilor pe baza careia sa se calculeze indicii de pret cu periodicitate lunara. Incepand din ianuarie 2004, odata cu implementarea in regim normal a noii anchete, calculul indicilor lunari cu baza fixa se face cu preturile medii din anul 2001 (2001=100) si ponderile din acelasi an determinate pe baza datelor privind valoarea productiei agricole din conturile economice in agricultura. In prezent,se transmit la Eurostat in formatul solicitat si la termenele convenite datele lunare cu privire la preturile medii si indicii de pret ai produselor agricole.

Statistica intreprinderilor
Raspunzand obiectivului de reproiectare a Registrului Statistic al Intreprinderilor, a fost proiectata baza de date REGIS 2, aliniata la cerintele acquis-ului comunitar in domeniu. In ceea ce priveste statistica anuala a serviciilor financiare si de asigurari, a fost proiectat instrumentarul (chestionare si precizari metodologice) pentru anchetele aferente societatilor de asigurare-reasigurare si bancare. S-a incheiat actiunea de colectare si validare a datelor pentru anul de referinta 2002. In ceea ce priveste statisticile de intreprindere pe termen scurt, s-a finalizat schimbarea anului de baza pentru toti indicatorii calculati sub forma de indice (anul 2000=100), conform recomandarilor Eurostat. Pentru acesti indicatori au fost recalculate seriile de date pentru perioada 2000-2003 si au fost diseminate atat pe plan national, cat si la Eurostat. Au fost transmisi la Eurostat urmatorii indicatori (calculati anterior experimental de INS): cifra de afaceri defalcata pe piata interna si externa, comenzile noi in industrie (total, piata interna si piata externa), preturile productiei industriale (total, piata externa), productia din constructii pe categorii de obiecte (cladiri si constructii ingineresti), comenzile noi in constructii pe categorii de obiecte (cladiri si constructii ingineresti). In prezent se disemineaza pe plan national toti indicatorii si se transmite lunar la Eurostat intregul set de indicatori solicitat, la termenele si cu gradul de detaliere prevazut in regulament. 321

S-a realizat recalcularea seriei indicatorilor productiei din constructii pe categorii de obiecte (cladiri si constructii ingineresti), conform structurii solicitate de Eurostat.

Statistica energiei
Au fost proiectate si definitivate (prin aprobarea de catre Comitetul de Avizare Metodologica) chestionarele cercetarilor statistice lunare pe termen scurt, pentru anul 2004, referitoare la resursele de carbune si destinatiile acestora, resursele utilizate pentru producerea energiei electrice, balanta prelucrarii titeiului, resursele de gaze naturale si destinatiile acestora si producerea de energie electrica si termica in centrale nuclearo-electrice. A fost asigurata logistica necesara implementarii cercetarilor statistice pe termen scurt cu incepere din luna ianuarie 2004. Au fost elaborate cerintele de validare si prelucrare a datelor primare si pe acesta baza au fost realizate programele informatice de procesare. Astfel, a fost posibila realizarea si transmiterea datelor statistice lunare la Eurostat si AIE, in luna ianuarie 2004, conform programului stabilit. De asemenea, a fost proiectat chestionarul si au fost definitivate cerintele de prelucrare electronica pentru ancheta statistica privind producerea combinata de energie electrica si energie termica in anul 2002 (CHP plants statistics survey), care se realizeaza in cadrul unui proiect pilot derulat de catre Eurostat pentru toate tarile candidate. Au fost realizate programele informatice necesare validarii si calcularii datelor statistice conform termenilor de referinta. Au fost colectate datele primare de la unitatile cuprinse in cercetarea statistica. Acestea au fost analizate, corectate si validate. Au fost calculati indicatorii statistici conform tabelelor solicitate prin termenii de referinta ai proiectului pilot. Datele definitive au fost transmise la Eurostat, unde au fost omologate, fiind astfel realizata etapa prevazuta in graficul proiectului. Finalizarea proiectului este stabilita pentru inceputul lunii iulie 2004. A fost lansat si se afla in derulare proiectul pilot privind preturile semestriale ale energiei electrice si gazelor naturale in gospodariile populatiei, in anul 2004. Proiectul urmeaza a se finaliza la sfarsitul anului 2004.

Statistica cercetarii dezvoltarii, inovarii

In vederea alinierii la cerintele procesului de benchmarking al indicatorilor privind cercetarea dezvoltarea in sistemul de anchete statistice specifice domeniului pentru anul 2003, au fost introdusi, conform cerintelor OCDE, noi indicatori: numarul de cercetatori pe sexe si nationalitate si numarul de cercetatori pe grupe de varsta. Au fost completate si transmise la OECD date referitoare la activitatea de cercetaredezvoltare pentru anul 2002 solicitate pentru a fi incluse in bazele de date privind principalii indicatori in stiinta si tehnologie si in statisticile cercetarii-dezvoltarii. Din anchetele statistice existente au fost completati o parte din indicatorii statistici referitori la femeia in stiinta; in perioada urmatoare vor fi identificati restul de indicatori si se va elabora metodologia de calcul. Pentru ancheta statistica privind activitatea de inovare, care este aliniata la metodologia Uniunii Europene (Ancheta Statistica Comunitara de Inovare CIS 3), in luna aprilie 2004 s-au transmis la Eurostat micro-datele, datele agregate si raportul final.

322

Statistica in transporturi, servicii, turism si comert exterior

S-au proiectat si definitivat impreuna cu administratiile portuare si aeroportuare formate electronice de colectare a datelor la nivel de nava/aeronava care realizeaza transport naval/aerian. Acest sistem de colectare a devenit operational incepand cu primul trimestru al anului 2004. Astfel, datele privind traficul de aeroport si traficul maritim si pe cai navigabile interioare se realizeaza, in prezent, in conformitate cu legislatia europeana in vigoare. Referitor la statisticile pe termen scurt pentru comert interior, s-a schimbat baza de referinta, aceasta fiind media anului 2000 si s-a revizuit seria de date pentru comertul cu amanuntul. S-au transmis la Eurostat indici valorici pentru Anexa C, incepand cu anul 2000. In privinta statisticilor pe termen scurt pentru serviciile de piata, a fost proiectata o cercetare statistica selectiva trimestriala si a inceput colectarea datelor privind activitatile de servicii de piata (prevazute in Regulamentul Consiliului 1165/98 Anexa D). In domeniul turismului, a fost proiectata si realizata cercetarea statistica privind cererea turistica a rezidentilor in Romania. In vederea pregatirii si implementarii sistemului statistic INTRASTAT a fost adoptata HG nr. 669/29.04.2004 (MO nr. 429/13.05.2004) care stabileste cadrul institutional de realizare a acestei actiuni.

Statistica agriculturii, silviculturii si pescuitului

Baza de date a Recensamantului General Agricol a fost finalizata si este in curs de editare prima publicatie care include rezultate ale acestui recensamant, respectiv Caracteristici structurale ale exploatatiilor agricole date generale. Publicarea rezultatelor Recensamantului General Agricol (12 volume) se va finaliza pana in luna decembrie 2004. A fost proiectat si definitivat sistemul de anchete privind acoperirea si utilizarea terenului pe baza culegerii datelor de la distanta. In anul 2004 aceasta cercetare statistica a fost inclusa in Programul Cercetarilor Statistice si se va realiza la termenul stabilit. Incepand cu anul 2004, au fost implementate noi cercetari statistice privind: ouale puse la incubat si obtinerea puilor pentru productie; efectivele de porcine existente la 1 aprilie 2004 (ancheta in derulare); efectivele de bovine existente la 1 iunie 2004 (ancheta in derulare). S-a introdus un nou capitol in cercetarile statistice curente - durata medie de viata economica probabila a utilajelor agricole, constructiilor agricole si plantatiilor de vii si pomi fructiferi - care va furniza informatii privind durata economica de viata a mijloacelor fixe; aceste date vor fi folosite pentru determinarea consumului de capital fix din anul 2003. Au fost identificati indicatorii statistici privind silvicultura si a fost elaborata metodologia de calcul necesara. A fost implementata ancheta statistica privind volumul de lemn exploatat si suprafata parcursa cu taieri pentru anul 2002. In aceasta perioada, s-a realizat ancheta pilot privind productia vegetala la principalele culturi. In luna octombrie 2003, a fost semnat Protocolul de cooperare intre Institutul National de Statistica si Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, aprobat prin Ordinul Presedintelui INS nr. 512/11/2003. Prin acest Protocol, se urmareste stabilirea unei baze comune de actiune, in vederea perfectionarii sistemului national al statisticii agriculturii, fiind definite responsabilitatile ce revin celor doua institutii.

323

Statistica mediului
In luna ianuarie 2004 a fost semnat Protocolul de cooperare intre Institutul National de Statistica si departamentul de mediu din cadrul Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, actualmente Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin care s-au pus bazele programului de actiuni pentru perfectionarea sistemului national statistic al mediului. Protocolul a fost aprobat prin Ordinul comun al celor doua institutii, respectiv nr. 103/27.02.2004. Au fost proiectate anchetele pilot pentru statistica deseurilor si statistica apei.

2.3.13. POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Negocierile de aderare au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania Uniunea Europeana din data de 19 aprilie 2002.

Legislatia muncii
Prevederile art. 296 si 298 din Codul Muncii referitoare la carnetele de munca au fost modificate prin Legea nr. 541/2003 (MO nr. 913/19.12.2003) pentru modificarea unor dispozitii din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, in sensul prorogarii termenului de mentinere a carnetelor de munca pana la data de 31 decembrie 2006, urmand ca Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca sa fie abrogat incepand cu data de 1 ianuarie 2007. HG nr. 290/2004 (MO nr. 238/19.03.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 247/2003 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor a modificat metodologia de intocmire si de efectuare a inscrierilor in registrul general de evidenta a salariatilor. HG nr. 617/2004 (MO nr. 391/3.05.2004) privind infiintarea si organizarea Comitetului national director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca stabileste organismul de coordonare si monitorizare a programelor desfasurate in Romania pentru prevenirea si eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului, in coordonarea ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei. La 3 noiembrie 2003 a intrat in vigoare Ordinul comun nr. 43/393/2003 (MO nr. 632/03.09.2003) al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei privind limitarea timpului de munca pentru personalul aeronautic civil navigant si stabilirea unor drepturi ale acestuia. Prin acest act normativ au fost transpuse prevederile Directivei 2000/79/CE referitoare la Acordul European privind Organizarea Timpului de Munca al Personalului Navigant din Aviatia Civila incheiat intre Asociatia Companiilor Aeriene Europene (AEA), Federatia Europeana a Lucratorilor din Transporturi (ETF), Asociatia Europeana a Personalului de Cabina (ECA), Asociatia Europeana a Companiilor Aeriene Regionale (ERA) si Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA). In temeiul art. 87 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, a fost elaborat Proiectul hotararii de Guvern privind conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara. Proiectul a fost discutat cu partenerii sociali in cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in prezent se afla in procedura de avizare la ministerele de resort. In domeniul relatiilor de munca, in perioada septembrie-decembrie 2003, Inspectia Muncii a efectuat controale cu caracter preventiv la 27.372 angajatori din toate categoriile, din care 1.525 au fost depistati ca foloseau forta de munca fara forme legale si a sanctionat 4.200 angajatori.

324

La data de 31.12.2003 erau inregistrate 4.931.406 contracte de munca active in domeniul privat (numarul contractelor de munca active cuprinde toate contractele individuale de munca incheiate potrivit Codului muncii, inclusiv cele cu timp partial si/sau pe duarata determinata. Conform prevederilor Codului muncii, o persoana poate desfasura activitate in baza mai multor contracte de munca, inclusiv cu timp partial si/sau pe perioade determinate). Aplicarea prevederilor noului Cod al Muncii a avut drept rezultat, in anul 2003 fata de anul 2002, cresterea numarului contractelor individuale de munca cu 521.472 (11,82%) si cresterea numarului cetatenilor straini angajati pe baza de permis de munca cu 519 (18%). In perioada ianuarie - aprilie 2004, din totalul de 606.353 angajatori aflati in evidenta Inspectiei Muncii la data de 30.04.2004, au fost controlati 28.907 angajatori, din care 1.229 foloseau forta de munca fara forme legale si au fost sanctionati 5.401. La sfarsitul lunii aprilie 2004, erau inregistrate 5.053.413 contracte de munca active in domeniul privat. In anul 2003, promovarea noilor reglementari ale Codului Muncii (intrat in vigoare la 1 martie 2003) si clarificarea unor aspecte legate de aplicarea acestuia s-a realizat prin organizarea de simpozioane zonale, distribuirea de pliante Ghidul angajatorului si Ghidul angajatului, constituirea de birouri speciale de consiliere si linii telefonice directe in cadrul inspectoratelor teritoriale de munca. In urma controlului efectuat privind aplicarea de catre angajatori a prevederilor Codului Muncii, in perioada septembrie decembrie 2003, au fost sanctionati 124 angajatori pentru nerespectarea dispozitiilor privind garantarea salariului minim brut pe tara, 38 angajatori pentru incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor, iar 15 angajatori pentru nerespectarea zilelor de sarbatoare legala. In perioada ianuarie - aprilie 2004, au fost sanctionati 155 angajatori pentru nerespectarea dispozitiilor privind garantarea platii salariului minim brut pe tara, 2 angajatori pentru impiedicarea unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva sau obligarea acestora sa munceasca in timpul grevei, 6 angajatori pentru stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale, 40 angajatori pentru incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor, iar 5 angajatori pentru nerespectarea zilelor de sarbatoare legala. In perioada septembrie - decembrie 2003, s-a desfasurat Campania privind identificarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale. Au fost sanctionati 1.525 angajatori pentru folosirea fortei de munca fara forme legale de angajare si au fost depistate 4.225 persoane care lucrau fara forme legale de angajare, din care 1.886 femei si 71 tineri sub 18 ani. In perioada ianuarie-aprilie 2004 au fost depistati si sanctionati 1.229 angajatori pentru folosirea fortei de munca fara forme legale de angajare si au fost depistate 3.714 persoane care lucrau fara forme legale de angajare, din care 2.100 femei si 61 tineri cu varsta intre 15 si 18 ani. Pentru perioade scurte de timp, campania s-a focalizat pe domenii variate considerate drept susceptibile in folosirea muncii fara forme legale, in industrie, comert si servicii. Astfel, in 2003 campania s-a focalizat pe domeniile: silvicultura, exploatare forestiera, prelucrarea lemnului si fabricarea mobilei (22 27 septembrie 2003), cu urmatoarele rezultate: 325

au fost controlati 2.630 angajatori, cu un numar total de 105.830 salariati. Au fost depistati 331 angajatori care au folosit forta de munca fara forme legale, reprezentand 12,6% din numarul total de angajatori controlati; numarul persoanelor depistate ca munceau la negru a fost de 922, ceea ce reprezinta 0,87% din numarul total al salariatilor angajatorilor controlati; au fost dispuse 4.540 masuri cu termene concrete de realizare.

morarit si panificatie (30 31 octombrie 2003), o particularitate a acestei campanii fiind aceea ca actiunile de control s-au desfasurat cu o mai mare intensitate in cursul noptii, cu urmatoarele rezultatele: au fost depistati 248 angajatori care au folosit forta de munca fara forme legale de angajare, reprezentand 15,3% din totalul de 1.619 angajatori controlati; au fost identificate 562 persoane care munceau fara forme legale, ceea ce reprezinta 1,27% din numarul total al angajatorilor controlati; au fost dispuse 3.072 masuri obligatorii, cu termene concrete de realizare; s-a aplicat un numar de 414 sanctiuni.

In perioada ianuarie - aprilie 2004, campania s-a focalizat pe urmatoarele domenii: confectii textile (23 25 februarie 2004), cu urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.104 angajatori, cu un numar total de 213.740 salariati. au fost depistati 192 angajatori care au folosit forta de munca fara forme legale, reprezentand 9,13% din numarul total de angajatori controlati; numarul persoanelor depistate ca munceau la negru a fost de 799, ceea ce reprezinta 0,37% din numarul total al salariatilor angajatorilor controlati; au fost dispuse 4.031 masuri cu termene concrete de realizare.

sanitar: clinici si policlinici private, cabinete de medicina naturista si alternativa (bioenergie, reflexoterapie, acupunctura etc.) (21 23 aprilie 2004), cu urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.310 angajatori, cu un numar total de 14.867 salariati; au fost depistati 27 angajatori care au folosit forta de munca fara forme legale, reprezentand 1,17% din numarul total de angajatori controlati; numarul persoanelor depistate ca munceau la negru a fost de 46, ceea ce reprezinta 0,31% din numarul total al salariatilor angajatorilor controlati; au fost dispuse 3.392 masuri cu termene concrete de realizare. au fost controlati 2.013 angajatori, cu un numar total de 39.927 salariati; au fost depistati 96 angajatori care au folosit forta de munca fara forme legale, reprezentand 4,76% din numarul total de angajatori controlati; numarul persoanelor depistate ca munceau la negru a fost de 159, ceea ce reprezinta 0,39% din numarul total al salariatilor angajatorilor controlati; au fost dispuse 3.448 masuri cu termene concrete de realizare.

comert cu ridicata si cu amanuntul (28 29 aprilie 2004), cu urmatoarele rezultate: -

In anul 2003, inspectorii de munca s-au implicat in prevenirea si eliminarea progresiva a muncii copilului controland 80.289 angajatori. Din cei 3.030.337 salariati ai angajatorilor controlati, numarul tinerilor intre 15 si 18 ani a fost de 4.029. Din totalul de 13.031 persoane care lucrau fara forme legale de angajare, 217 au fost tineri intre 15 si 18 ani si 5 copii sub 15 ani. 326

Comparativ cu rezultatele obtinute in anul 2002, numarul tinerilor in varsta de sub 15 ani depistati ca lucrau fara forme de angajare a scazut cu 58,33%. In perioada ianuarie-aprilie 2004, inspectorii de munca au efectuat controale pentru identificarea muncii copilului la un numar de 24.147 angajatori cu un total de 927.291 angajati, identificand un numar de 61 cazuri de copii cu varsta intre 15-18 ani si 2 copii sub 15 ani care desfasurau munca fara forme legale de angajare. Capacitatea administrativa a Inspectiei Muncii este reprezentata de 1456 inspectori de munca, din care 848 sunt responsabili cu controlul aplicarii legislatiei din domeniul relatiilor de munca.

Egalitate de tratament pentru barbati si femei

A fost adoptata HG nr. 285/2004 (MO nr. 236/17.03.2004) privind aplicarea Planului national pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati. Actul normativ prevede constituirea de structuri specifice pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale reprezentate in Comisia consultativa interministeriala in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati (CODES), respectiv in cadrul serviciilor publice deconcentrate. Urmarirea si monitorizarea progreselor realizate de autoritatile administratiei publice centrale si locale in aplicarea masurilor prevazute de HG nr. 1273/2000 si de HG nr. 285/2004 se realizeaza de catre CODES in baza atributiilor sale stabilite prin HG nr. 967/1999. In ceea ce priveste protectia maternitatii la locurile de munca, prin Legea nr. 25/2004 (MO nr. 214/11.03.2004) pentru aprobarea OUG nr. 96/2003 (MO nr. 750/27.10.2003) se transpune Directiva 92/85/CEE privind introducerea de masuri pentru imbunatatirea sanatatii si securitatii la locul de munca a muncitoarelor gravide, care au nascut recent sau alapteaza. Normele metodologice de aplicare ale acestui act normativ au fost aprobate prin HG nr. 537/2004 (MO nr. 378/29.04.2004). HG nr. 266/2004 (MO nr. 228/16.03.2004) privind participarea echilibrata a femeilor si a barbatilor in cadrul echipelor de experti trimise in misiune la Comisia Europeana a transpus Decizia Comisiei 2000/407/CE privind participarea echilibrata din punct de vedere al genului in comitetele si grupurile de experti ce sunt stabiliti de ea. Actul normativ reglementeaza desemnarea echilibrata, functie de sex, a echipelor de experti romani care sunt trimisi in misiune la Comisia Europeana sau participa la lucrari organizate si desfasurate sub egida Comisiei Europene. Participarea echilibrata a expertilor romani, functie de sex, in componenta delegatiilor, misiunilor, comisiilor sau a altor echipe de experti reprezentanti ai Romaniei la activitati ale Comisiei Europene se realizeaza prin desemnarea a cel putin 40% dintre participanti care sa apartina unui singur sex. La desemnarea expertilor romani, pe criterii de sex, se vor utiliza aceleasi criterii de competenta pentru selectia atat a expertilor barbati cat si a expertilor femei. In noiembrie 2003, MMSSF a inceput, impreuna cu Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale din Spania, Institutul Spaniol al Femeii si cu Inspectia Muncii si Securitatii Sociale din Spania, derularea pe o perioada de 2 ani a proiectului Phare de infratire institutionala Romania-Spania Infiintarea Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES). In cele 6 luni de la inceputul proiectului au fost desfasurate 14 activitati cu participarea a 15 experti spanioli si a 26 experti romani reprezentand diferite institutii publice si parteneri sociali. In ceea ce priveste controlul modului in care sunt respectate prevederile referitoare la egalitatea de sanse intre femei si barbati, ca urmare a sesizarilor privind incalcarea prevederilor legale, in perioada septembrie - decembrie 2003 Inspectia Muncii a sanctionat 7 angajatori.

327

In perioada ianuarie-aprilie 2004, au fost controlati 8.393 angajatori, din care 12 au fost sanctionati pentru incalcarea prevederilor legale si au fost dispuse 71 masuri pentru remedierea deficientelor constatate in timpul controalelor. Formarea profesionala a inspectorilor de munca se realizeaza de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) in cooperare cu Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale din Spania, in cadrul proiectului Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, lansat in noiembrie 2003, prin care se urmareste formarea a 45 de formatori inspectori de munca in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati.

Sanatate si securitate in munca

Pentru aplicarea Legii nr. 90/1996 a protectiei muncii, prin care sunt transpuse prevederi ale Directivei - cadru 89/391/CEE, au fost adoptate urmatoarele norme specifice: Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea chibriturilor, aprobate prin OMMSSF nr. 511/2003 (MO nr. 727/17.10.2003); Normele specifice de securitate a muncii pentru prepararea minereurilor, aprobate prin OMMSSF nr. 702/2003 (MO nr. 08/07.01.2004); Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea materiilor explozive, aprobate prin OMMSSF nr. 68/2004 (MO nr. 147/19.02.2004).

MMSSF si Ministerul Sanatatii au elaborat Politica si strategia Romaniei in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2004 2007, aprobata prin Ordinul comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 674/2003 si al ministrului sanatatii nr. 1140/2003 si este accesibila la adresa de Internet [Link] In decembrie 2003, data fiind existenta problematicilor conexe ale domeniilor de activitate ale celor 2 ministere, a fost incheiat Protocolul intre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei nr. 679/12.12.2003 si Ministerul Sanatatii nr. 6549/15.12.2003. Prin acest protocol, cele doua ministere au convenit sa colaboreze si sa coopereze activ pentru promovarea si realizarea obiectivelor in domeniul sanatatii si securitatii in munca. Prin OMMSSF nr. 167/2004 (MO nr. 409/07.05.2004) se aproba Regulamentul de abilitare a persoanelor fizice si persoanelor juridice pentru a presta servicii in domeniul protectiei muncii. Acest regulament constituie un instrument legislativ de implementare a art. 7.3 al Directivei - cadru 89/391/CEE, care se refera la servicii externe in domeniul securitatii si sanatatii in munca. A fost adoptata Legea nr. 598/2003 (MO nr. 936/24.12.2003) pentru aprobarea OUG nr. 107/2003 (MO nr. 747/26.10.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale. Potrivit prevederilor OUG nr. 107/2003, in anul 2004 se continua constituirea fondului initial pentru accidente de munca si boli profesionale, urmand ca toate celelalte reglementari privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale sa devina operationale incepand cu data de 1 ianuarie 2005. Analiza cu privire la implementarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale a condus la concluzia ca structura organizatorica cea mai eficienta si cu cele mai reduse costuri administrative se poate realiza prin preluarea activitatii in cadrul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, respectiv casele teritoriale de pensii. In acest mod utilizarea in comun a spatiilor existente, a bazelor de date, precum si a compartimentelor strategice asigura eficienta maxima cu costuri minime. Acest fapt a necesitat elaborarea unui nou Statut al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, aprobat prin HG nr.13/2004 (MO nr. 56/23.01.2004). 328

Pentru realizarea obiectivelor specifice ale Inspectiei Muncii pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca, in perioada septembrie-decembrie 2003 s-au efectuat 22.118 controale in 21.625 unitati si s-au aplicat 3.008 sanctiuni contraventionale. In perioada ianuarie-aprilie 2004, s-au efectuat 27.013 controale in 26.778 unitati si s-au aplicat 3.758 sanctiuni contraventionale. Inspectia Muncii urmareste sistematic modul in care angajatorii care au primit avize de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite au stabilit si aplica masurile tehnico-organizatorice pentru normalizarea conditiilor de munca pana in anul 2007, conform HG 261/2001. La sfarsitul anului 2003, numarul de salariati incadrati in conditii deosebite era de 263.975, fata de 542.350 salariati incadrati in grupele I si II de munca la 01.04.2001, conform vechii legislatii, ceea ce reprezinta o scadere de 51,3%. In ceea ce priveste planul anual de masuri de protectia muncii in cadrul controalelor s-a constatat ca din cele 49.136 masuri planificate pentru normalizarea conditiilor de munca, 4.589 nu s-au realizat in termen. S-au aplicat 1.400 de avertismente si 38 sanctiuni contraventionale. La sfarsitul trimestrului I al anului 2004, 1483 de unitati detineau aviz de incadrare in conditii deosebite, un numar de 236.951 de salariati lucrand in conditii deosebite. In 907 unitati eficienta masurilor stabilite si realizate a dus la incetarea avizului de incadrare in conditii deosebite. De asemenea, in urma controalelor efectuate de catre inspectoratele teritoriale de munca, la un numar de 309 locuri de munca, unde sunt incadrati 5.530 salariati, a fost retras avizul de incadrare in conditii deosebite datorita nerespectarii prevederilor legale in baza caruia a fost emis. De asemenea, Inspectia Muncii controleaza modul in care angajatorii asigura participarea angajatilor la elaborarea si aplicarea deciziei in domeniul securitatii si sanatatii in munca in unitatile cu un un numar de angajati mai mare de 50, prin organizarea si functionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca. In anul 2003, un numar de 8.297 unitati aveau constituite Comitete de Securitate si Sanatate in Munca. Campanii de constientizare si control privind respectarea legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca Campania pentru cunoasterea si implementarea prevederilor actelor normative prin care s-au transpus directive europene( 2002-2004), referitoare la locuri de munca (89/654/CEE), echipamente tehnice (89/655/CEE), echipamente individuale de protectie (89/656/CEE).

Prin aceasta campanie, Inspectia Muncii si-a propus sa sensibilizeze toti actorii implicati in imbunatatirea conditiilor de munca asupra necesitatii cunoasterii si respectarii legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar la nivelul intreprinderilor. In acest sens, la nivelul inspectoratelor teritoriale de munca s-au organizat actiuni de informare a angajatorilor si angajatilor prin: transmiterea catre angajatori a unui pachet informativ alcatuit din scrisoare explicativa si fisele de evaluare corespunzatoare pentru locuri de munca, echipamente tehnice si echipamente individuale de protectie; organizarea de actiuni tematice (reuniune, seminar, simpozion, masa rotunda etc.) pentru informarea angajatorilor, cu privire la legislatia in domeniul locurilor de munca, echipamentelor tehnice si echipamentelor individuale de protectie cu implicarea partenerilor sociali, a organizatiilor neguvernamentale si a mass-media; 329

actiuni de control vizand cunoasterea si respectarea legislatiei nationale in domeniul locurilor de munca, echipamentelor tehnice si echipamentelor individuale de protectie; actiuni de colectare si analizare a rezultatelor. Constientizarea unui numar total de 905 angajatori, prin transmiterea pachetului informativ, din care:131 unitati micro, 215 unitati mici, 312 unitati mijlocii si 247 unitati mari. Identificarea problemelor cu care se confrunta angajatorii (care au raspuns dupa primirea pachetului informativ) in procesul de implementare a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar: lipsa fondurilor pentru finantarea cheltuielilor necesare retehnologizarii si realizarii in bune conditii a programelor proprii de protectie a muncii; cunoasterea insuficienta atat de catre angajator cat si de catre angajat a legislatiei in vigoare; lipsa unui management adecvat in domeniul securitatii si sanatatii in munca; lipsa de personal calificat; anumita reticenta a angajatorilor in aplicarea noilor prevederi legislative.

Rezultatele obtinute in cadrul campaniei sunt:

Efectuarea de controale de verificare a modului in care angajatorii respecta prevederile legislatiei nationale in care au fost transpuse cele trei directive europene amintite mai sus, la un numar total de 1.582 unitati, din care: 240 unitati micro, 425 unitati mici, 508 unitati mijlocii si 409 unitati mari. Identificarea deficientelor in domeniilor reglementate de directivele vizate.

Inspectia Muncii deruleaza campanii focalizate pe domeniile de activitate cu o incidenta crescuta a numarului de accidente de munca. Astfel, in anul 2003: Campania privind respectarea normelor de securitate si sanatate in munca in domeniile silvicultura, exploatare forestiera, prelucrarea lemnului si fabricarea mobilei s-a derulat in perioada 22 27 septembrie 2003, cu urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.630 angajatori cu un numar total de 105.830 salariati; au fost identificate 9.720 neconformitati; pentru remedierea deficientelor constatate, au fost dispuse 9.442 masuri si s-au aplicat 1120 de sanctiuni contraventionale, unui numar de 988 de angajatori. in unitatile in care s-au constatat deficiente care constituiau pericole iminente de accidentare a angajatilor, s-a dispus sistarea activitatii intregii unitati in 3 cazuri, sistarea activitatii unor sectii de productie si parchete de exploatare in 27 de cazuri, sistarea activitatilor unor ateliere in 28 de cazuri si oprirea din functiune a unor echipamente tehnice in 290 de cazuri.

Campania in domeniile morarit si panificatie s-a derulat in perioada 30 31 octombrie 2003, o particularitate a acestei campanii fiind aceea ca actiunile de control s-au desfasurat cu o mai mare intensitate in cursul noptii, cu urmatoarele rezultatele: au fost controlati 1.619 angajatori; au fost identificate 5.029 neconformitati; pentru remedierea deficientelor constatate, au fost dispuse 4.970 masuri si s-au aplicat 507 de sanctiuni contraventionale unui numar de 466 de angajatori; 330

in unitatile in care s-au constatat deficiente care constituiau pericole iminente de accidentare a angajatilor, s-a dispus sistarea activitatii intregii unitati in 4 cazuri si oprirea din functiune a 54 de echipamente tehnice.

In perioada ianuarie-aprilie 2004: Campania in domeniul confectiilor textile, derulata in perioada 23 25 februarie 2004, a avut urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.104 angajatori, cu un numar total de 213.740 salariati; au fost identificate 7.673 neconformitati; pentru remedierea deficientelor constatate, au fost dispuse 7.534 masuri si s-au aplicat 775 de sanctiuni contraventionale unui numar de 729 de angajatori; s-a dispus sistarea activitatii intregii unitati in 5 cazuri si oprirea din functiune a unor echipamente tehnice in 165 de cazuri.

Campanie de verificare a modului in care agentii economici respecta prevederile legale referitoare la securitatea si sanatatea in munca in domeniul transporturilor rutiere interne si internationale, derulata in perioada 8-12 martie 2004, a avut urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.253 angajatori cu un numar de 223.018 salariati; au fost identificate 7.331 deficiente; s-au dispus 7.336 masuri in scopul remedierii si aducerii in conformitate a neregulilor identificate si s-au aplicat sanctiuni contraventionale unui numar de 770 de agenti economici; a fost sistata activitatea la: o societate comerciala si 8 ateliere de intretinere auto si a fost oprita functionarea a 228 echipamente tehnice.

Campania in domeniul domeniul sanitar: clinici si policlinici private, cabinete de medicina naturista si alternativa (bioenergie, reflexoterapie, acupunctura etc.), derulata in perioada 21 23 aprilie 2004, a avut urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.310 angajatori, cu un numar total de 14.867 salariati; au fost constatate 5.550 abateri de la prevederile legale; pentru deficietele constatate, au fost oprite din functiune 2 echipamente tehnice si s-au dispus 5.584 masuri in scopul remedierii si aducerii in conformitate cu prevederile legale; s-au aplicat 446 sanctiuni contraventionale, din care 421 avertismente, unui numar de 431 de angajatori.

Campania in activitatea desfasurata in domeniul comertului cu ridicata si cu amanuntul s-a derulat in perioada 28 29 aprilie 2004, cu urmatoarele rezultate: au fost controlati 2.013 angajatori, cu un numar total de 39.927 salariati. au fost constatate 4.944 abateri de la prevederile legale ; pentru neconformitatile constatate au fost sanctionati 386 de angajatori carora li s-au aplicat 393 sanctiuni contraventionale, din care 318 avertismente ; au fost oprite din functiune 13 echipamente tehnice si s-au dispus 4.926 masuri in scopul remedierii si aducerii in conformitate cu prevederile legale.

Aliniindu-se initiativei Agentiei Europene de Securitate si Sanatate in Munca de la Bilbao si tarilor membre UE, Inspectia Muncii a desfasurat, in perioada 13-17.10.2003, actiuni in cadrul Saptamanii Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca cu tema Substante periculoase: Prudenta!. 331

Inspectoratele teritoriale de munca au initiat actiuni in care au fost antrenate 5.291 de persoane, din 2.429 de intreprinderi, au organizat 254 de controale in unitati pentru identificarea si evaluarea riscurilor si au acordat consultanta unui numar de 136 de agenti economici. In cazul unitatilor care utilizeaza cantitati mari de substante periculoase in procesele tehnologice, s-a efectuat un numar de 6 simulari de accidente de munca si de avarii tehnice. Prin cele 137 de aparitii in presa scrisa si peste 50 de aparitii radio si TV, au fost oferite celor interesati informatii privind scopul si obiectivele campaniei si actiunile in derulare ale Inspectiei Muncii. Inspectia Muncii a organizat la Sibiu, in colaborare cu partenerii locali - Universitatea Lucian Blaga si Asociatia Inginerilor din Romania, Seminarul de comunicari stiintifice: Perspective ale dezvoltarii securitatii si sanatatii in munca. Au fost dezvoltate 7 programe de buna vecinatate, vizand determinarea unor intreprinderi mari spre a veni in sprijinul celor de mici dimensiuni si au fost organizate 146 de intalniri cu angajatorii, 18 conferinte, 54 de simpozioane si 18 expozitii la care au fost prezentate ultimele noutati in materie de echipament individual de protectie in domeniu. Inspectia Muncii si Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii au premiat un numar de 10 intreprinderi, precum si 10 inspectorate teritoriale de munca, care au desfasurat cea mai buna activitate in organizarea Saptamanii Europene de Securitate si Sanatate in Munca - 2003. Statistica accidentelor de munca In anul 2003 a fost inregistrat un numar de 5.799 de persoane accidentate (6.359 in anul 2002), din care 367 accidentate mortal (438 in anul 2002). Indicele de frecventa (numarul de accidentati care revin la 1.000 de lucratori) a fost 0,950/00 pentru totalul persoanelor accidentate si 0,060/00 pentru accidentatii mortal. In aceeasi perioada au avut loc 26 accidente de munca colective, in care au fost implicate 122 de persoane (29 dintre acestea, au decedat). Sectoarele economiei nationale in care au fost inregistrate cele mai multe accidente de munca sunt: Extractia si prepararea carbunelui 18% din totalul accidentatilor; Constructiile - 10,8% din totalul accidentatilor; Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale - 4,9% din totalul accidentatilor; Industria metalurgica - 4,4% din totalul accidentatilor; Constructii - 22,6% din totalul persoanelor accidentate mortal; Silvicultura, exploatare forestiera si servicii anexe 9,0% din totalul persoanelor accidentate mortal; Transporturi terestre; transporturi prin conducte - 7,1% din totalul persoanelor accidentate mortal; Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule - 6,5% din totalul persoanelor accidentate mortal. 332

Cel mai mare numar de accidente mortale de munca s-a inregistrat in sectoarele:

In primul trimestru al anului 2004 a fost inregistrat un numar de 1.227 de persoane accidentate (fata de 1.582 in primul trimestru al anului 2003), din care 45 accidentate mortal (fata de 79 in primul trimestru al anului 2003). Indicele de frecventa (numarul de accidentati care revin la 1.000 de lucratori) a fost 0,830/00 pentru totalul persoanelor accidentate si 0,030/00 pentru accidentatii mortal. In aceeasi perioada s-au produs 8 accidente de munca colective in care au fost implicate 35 de persoane, din care 2 au decedat. Sectoarele economiei nationale in care au fost inregistrate cele mai multe accidente de munca sunt: Extractia si prepararea carbunelui - 192 accidentati reprezentand 15,6% din totalul accidentatilor; Constructii - 103 accidentati reprezentand 8,4% din totalul accidentatilor; Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale - 77 accidentati reprezentand 6,3% din totalul accidentatilor; Industria metalurgica - 62 accidentati reprezentand 5,1% din totalul accidentatilor; Productia de mobilier si alte activitati industriale - 60 accidentati reprezentand 4,9% din totalul accidentatilor. Capacitatea administrativa Inspectia Muncii dispune de un efectiv de 1456 inspectori de munca, din care 608 sunt insarcinati cu controlul aplicarii legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca. In anul 2003, functionarii publici din Inspectia Muncii si unitatile subordonate au participat la diferite forme de perfectionare profesionala sau programe de formare specializata, organizate de Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala al Inspectiei Muncii din Botosani si de Institutul National de Administratie, astfel: la Programul National de Formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, alcatuit din 6 module, totalizand un numar de 25 de zile de instruire 155 inspectori de munca; la programe de formare specializata in administratia publica cu durata de 1 an, in anul universitar 2003-2004 49 functionari publici de conducere; la diverse programe de perfectionare profesionala cu durata de 7 zile, de exemplu : "Managementul securitatii si sanatatii in munca si al relatiilor de munca", "Noi reglementari in domeniul finantelor publice si contabilitatii publice", "Auditul intern in administratia publica", "Managementul performantei in functia publica, Elaborarea si managementul proiectelor, Controlul legalitatii actelor administrative" un total de 264 de functionari publici.

In anul 2004, un numar de 95 de inspectori de munca sunt planificati sa participe la Programul National de Formare profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, structurat pe 6 module. Primele doua module s-au desfasurat in perioada martie mai 2004. Pentru sustinerea strategiei de modernizare a sistemului administrativ al Inspectiei Muncii, in anul 2003, prin bugetul de venituri si cheltuieli, au fost previzionate fonduri in valoare de 615 miliarde lei, la care s-a adaugat excedentul din anul precedent, de 310 miliarde lei. Cheltuielile aferente anului 2003, de 550 miliarde lei, au inregistrat o crestere fata de anul 2002, in mod semnificativ la cheltuielile de personal, ca urmare a finantarii politicii in domeniul manegementului resurselor umane, al carui obiectiv principal a fost instruirea functionarilor publici, de la nivel central si local. 333

Imaginea institutiei in mass-media a fost reflectata in 2003 prin aparitia in presa a 3.077 de articole pe diverse teme privind activitatea Inspectiei Muncii si a inspectoratelor teritoriale de munca. Dintre acestea, 237 de aparitii in perioada martie aprilie 2003 au fost rezultatul campaniei de informare privind noul Cod al Muncii, campanie de informare sustinuta de specialisti din Inspectia Muncii si MMSSF. In luna august 2003, din cele 450 de aparitii, 218 au pus in evidenta campania de control din domeniul constructiilor. In luna octombrie 2003, campania de informare privind riscul expunerii la substantele periculoase in mediul de munca, s-a concretizat prin aparitia a 162 de articole pe aceasta tema. La nivel central, au aparut 62 de articole privind activitatea Inspectiei Muncii, iar din cele 43 de aparitii la posturile de televiziune, 16 au avut ca tema campania de control de noapte in domeniul morarit si panificatie, iar 27 s-au concentrat pe campaniile nationale de control desfasurate in cursul anului 2003. In primul trimestru al anului 2004, au aparut in presa locala 1345 de articole pe diverse teme privind activitatea Inspectiei Muncii si a Inspectoratelor Teritoriale de Munca si au fost mediatizate subiecte cum ar fi: protectia maternitatii la locul de munca, modificari ale registrului general de evidenta a salariatilor, egalitatea de sanse si prevenirea accidentelor de munca. In actiunile curente, tematice de verificare a respectarii reglementarilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca, Ministerul Sanatatii, prin specialistii inspectiei sanitare de stat, a efectuat un numar de 5263 controale.

Dialog social
Ca o recunoastere a rolului special detinut de Consiliul Economic si Social (CES), Constitutia Romaniei, revizuita la 10 octombrie 2003 si republicata (MO nr. 767/31.10.2003), stabileste pozitia CES in raport cu puterea legislativa si executiva. De asemenea, textul noii Constitutii, la art.141, defineste CES ca organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare. Adoptarea Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 (MO nr. 758/29.10.2003) a dus la specificarea explicita a rolului sindicatelor, patronatelor si asociatiilor profesionale. Astfel, art. 9 din Constitutie precizeaza ca sindicatele, patrontele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor. In perioada octombrie 2003-aprilie 2004 au fost avizate de catre CES 144 proiecte de acte normative. Potrivit deciziei Plenului CES, comunicata Guvernului si institutiilor cu drept de initiativa legislativa, CES nu avizeaza proiectele de acte normative daca acestea nu au fost dezbatute, in prealabil, cu partenerii sociali in cadrul comisiilor de dialog social din institutiile respective. De asemenea, o mare parte din membrii Plenului si ai comisiilor de specialitate ale CES sunt membri in comisiile de dialog social la institutiile initiatoare. Consultarile, in acest cadru, au loc, de regula, lunar, dar ele se desfasoara ori de cate ori este nevoie (cand se initiaza proiecte de acte normative in regim de urgenta). HG nr. 1282/2003 (MO nr. 807/17.11.2003) pentru modificarea unor acte normative si HG nr. 1579/2003 (MO nr. 940/29.12.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei consolideaza institutional capacitatea MMSSF de coordonare a activitatii de dialog social. Astfel, ministrul delegat pentu relatiile cu partenerii sociali coordoneaza metodologic comisiile de dialog social de la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale si in plan teritorial. Structurile teritoriale ale MMSSF sunt Directiile de Dialog, Solidaritate Sociala si Familie. 334

In data de 29 aprilie 2004 a fost semnat Pactul pentru Stabilitate Sociala pe 2004. Pactul pentru Stabilitate Sociala este cea mai importanta aplicatie a dialogului social tripartit pe anul 2004 si stabileste domeniile actiunilor comune, cu precizarea obiectivelor generale si specifice pentru fiecare domeniu. Dialogul social bipartit In domeniul dialogului social bipartit, in 18 mai 2004 toate confederatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national au incheiat Contractul Colectiv de Munca unic la nivel national cu aplicabilitate pe perioada 2004 2005. Conform prevederilor Legii nr. 130/1996 a contractului colectiv de munca, acesta isi va produce efectele asupra totalitatii unitatilor economice din Romania si implicit asupra tuturor salariatilor in ceea ce priveste ansamblul relatiilor de munca. Contractelor colective de munca sectoriale (la nivel de ramura sau grupuri de unitati) nu pot prevedea clauze inferioare celor din contractul colectiv de munca la nivel national. Pentru ramurile in care nu s-a incheiat un contract de munca colectiv sectorial sunt aplicabile prevederile contractului colectiv de munca la nivel national, ceea ce asigura o acoperire de 100% a pietei fortei de munca. Dialogul social sectorial tripartit In plan sectorial, la nivelul ministerelor, isi desfasoara activitatea 20 de comisii de dialg social si in plan teritorial, pe langa prefecturi, 42 de comisii de dialog, cate 1 pentru fiecare judet. La nivelul comisiilor de dialog social ale ministerelor sunt dezbatute toate proiectele de acte normative de interes partenerial, asigurandu-se astfel prima instanta de consultare, cea de-a doua fiind de competenta CES. In comisiile de dialog social participa reprezentantii tuturor organizatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national (5 confederatii sindicale, toate membre ale Consiliului Economic si Social si 10 confederatii patronale, dintre care 7 sunt membre CES). Pe durata functionarii acordurilor parteneriale de tipul Pactului pentru Stabilitate Sociala, comisiilor de dialog social le revine si atributia de monitorizare a modului de realizare a prevederilor Pactului.

Sanatate publica
In domeniul bolilor transmisibile, a fost aprobat OMS nr. 1163/2003 (MO nr. 62/26.01.2004) pentru aprobarea definitiilor de caz utilizate pentru supravegherea bolilor transmisibile, reglementare necesara pentru armonizarea cu Decizia 2002/253/CE amendata de Decizia 2003/534/CE. A fost aprobat OMS nr. 123/02.2004 pentru aprobarea Planului National de Actiune pentru imbunatatirea sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile in Romania. Pentru asigurarea securitatii transfuzionale, a fost elaborat un proiect de lege care stabileste normele de calitate si de securitate pentru sangele uman si componentele sanguine in scopul asigurarii unui inalt nivel de protectie a sanatatii umane, proiect care se afla in stadiul de avizare interministeriala. Proiectul promoveaza autosuficienta nationala in sange si componente sanguine, precum si incurajarea donarii voluntare neremunerata de sange si componente sanguine. Pentru modernizarea retelei nationale de transfuzie, instruirea personalului medical si organizarea sistemului de management al calitatii in Centrele de Transfuzie sanguina, a fost elaborat o fisa de proiect in cadrul programarii Phare 2004, cu obiectivul general Implementarea prevederilor Directivei 2002/98/CE in Serviciul National de Transfuzie Sanguina si atingerea unui inalt standard de securitate a sangelui si componentelor sanguine. In vederea pregatirii implementarii prevederilor Directivei, expertii romani au participat, in cadrul Programului Comun pentru Coeziune Sociala la seminare de formare privind calitatea si securitatea sangelui si a produselor din sange. Cadrul legislativ in domeniul controlului tutunului a fost imbunatatit astfel: 335

Legea nr. 90/2004 (MO nr. 342/20.04.2004) privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun a fost adoptata. Legea stabilleste, printre altele, concentratiile maxime admise de gudron, nicotina si monoxid de carbon, modalitatea de inscriptionare a pachetelor cu produse din tutun. Ordinul comun nr. 172/113/2004 (MO nr. 214/11.03.2004) al ministrului sanatatii si al presedintelui CNAS pentru aprobarea derularii programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul de stat si din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in anul 2004. Declaratia de la Bucuresti din 6 septembrie 2003, semnata de catre Ministerul Sanatatii, care ofera un cadru real pentru constituirea unui parteneriat in domeniul prevenirii consumului de tutun.

In vederea intaririi capacitatii Ministerul Sanatatii de supraveghere si control a bolilor transmisibile, in cadrul proiectului Phare RO 0107.14 privind imbunatatirea eficientei sistemului de supraveghere si control al bolilor transmisibile, aflat in derulare, s-au inregistrat urmatoarele progrese: Echipamentele de laborator si IT achizitionate in cadrul proiectului au fost livrate laboratoarelor de referinta din cadrul Institutului Cantacuzino, institutelor de sanatate publica si celor 10 laboratoare de microbiologie si compartimente de epidemiologie ale directiilor de sanatate publica selectate ca institutii pilot. In luna noiembrie 2003, a avut loc exercitiul national de selectare a bolilor transmisibile prioritare pentru supraveghere. Exercitul s-a desfasurat cu participarea unui numar de peste 300 de specialisti din toate specialitatile medicale cu implicatii in supravegherea bolilor transmsibile (epidemiologi, microbiologi, specialisti de boli infectioase, pediatrii, medici de familie). De asemenea, in perioada 3-5 decembrie 2003 a fost organizat workshop-ul national de prioritizare, cu participare internationala (OMS si UE), ocazie cu care, epidemiologi si microbiologi cu responsabilitati in domeniul supravegherii de la nivel local si regional au dezbatut lista bolilor transmisibile prioritare rezultata in urma primei runde a excerciului de prioritizare si au decis desfasurarea celei de a doua runde, finale, a exercitiului. Metodologiile de supraveghere pentru fiecare dintre bolile transmisibile prioritare selectate se afla in curs de elaborare - au fost organizate grupe de lucru care vor elabora metodologiile de supraveghere; acestea vor sta la baza elaborarii unui manual national. Cursul EPIET-like Epidemiologie de teren Informatie pentru actiune a fost organizat si s-a desfasurat in cursul lunii martie 2004 cu participarea epidemiologilor si microbiologilor cu responsabilitati in supraveghere din cele 10 judete pilot ale proiectului, institutele de sanatate publica regionale si laboratoarele de referinta. Cursul a fost sustinut de 11 experti internationali si 5 experti nationali. Cursul de initiere in utilizarea computerului (Windows, Excel, Internet Explorer) a fost organizat si s-a desfasurat in cursul lunii aprilie 2004 cu participarea personalului din toate institutiile pilot. Cursul de initiere in programe de statistica: EPI Data, EPI INFO s-a desfasurat in cursul lunii mai 2004 cu participanti din toate institutiile pilot. Program pilot de informatizare a sistemului informational a fost organizat si va fi pus in practica incepand cu 14 iunie 2004. Dupa derularea acestui program pilot circulatia infomatizata a datelor se va extinde in toate cele 10 judete pilot si pentru toate bolile raportabile.

In vederea imbunatatirii sistemelor de supraveghere pentru principalele boli transmisibile s-au derulat urmatoarele activitati: 336

Strategia nationala pentru prevenirea si controlul infectiilor cu transmitere sexuala a fost elaborata, editata si lansata cu sprijinul USAID, in cadrul unui seminar la care au participat reprezentanti ai medicinei preventive si ai medicilor generalisti si specialisti in dermato-venerologie. Proiectele Fondului Global de Lupat impotriva Tuberculozei, infectiei HIV/SIDA si malariei - au fost elaborate si aprobate proiectele aflate in responsabilitatea Ministerului Sanatatii. Pentru implementarea acestor proiecte a fost infiintata prin Ordin al MS Unitatea de Implementare a proiectelor privind infectia HIV/SIDA care functioneaza in cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti si Unitatea de Implementare a proiectelor privind tuberculoza in cadrul Institutului National de Pneumoftiziologie Prof. Dr. Marius Nasta. PHARE RO 2002/000-586.04.11 privind imbunatatirea controlului, actiunilor de preventie si a managementului informational in infectia HIV/SIDA si a bolilor netransmisibile - au fost definitivate specificatiile tehnice ale proiectului. a fost derulata o campanie nationala multiplicata prin 42 de campanii la nivel local dedicate zilei mondiale a SIDA - 1 Decembrie, sub sloganul Deschide ochii, deschide inima; au avut loc 42 de campanii locale dedicate luptei impotriva tuberculozei si s-a initiat campania nationale pe aceasta tema, sub sloganul Fiecare respiratie conteaza opriti acum tuberculoza cu ocazia zilei mondiale anti TBC 24 martie; au avut loc 42 de campanii locale dedicate educatiei pentru siguranta circulatiei sub sloganul Accidentul rutier nu este o fatalitate cu ocazia zilei de 7 aprilie, Ziua Mondiala a Sanatatii; se afla in pregatire campaniile locale dedicate educatiei impotriva consumului de droguri ce se vor desfasura in jurul zilei de 26 iunie.

In domeniul activitatilor de promovare a sanatatii: -

In domeniul controlului tutunului, pentru implementarea legislatiei transpuse au fost realizate urmatoarele activitati: S-a constituit grupul de lucru pentru controlul tutunului care promoveaza parteneriatul guvernamental-neguvernamental in scopul intensificarii eforturilor de prevenire a efectelor consumului produselor din tutun. Compartimentele de promovarea sanatatii din cadrul directiilor judetene de sanatate publica au participat, la sfarsitul anului 2003, la Studiul Scolar European, ESPAD privind consumul de alcool, tutun si droguri in randul elevilor de liceu nascuti in anul 1987. In cadrul studiului, s-au utilizat metodologia si indicatorii Statelor Membre ale UE. S-a organizat in 42 judete campania nationala de informare, educare, comunicare cu ocazia Zilei Nationale fara Tutun (a treia zi de joi din luna noiembrie). S-a organizat, in data de 31 mai ziua mondiala impotriva fumatului, campania nationala de informare, educare, comunicare in 41 de judete si in municipiul Bucuresti, sub sloganul tutunul si saracia.

Lansarea campaniei s-a facut prin organizarea unei conferinte de presa la Ministerul Sanatatii, coordonatorul unui larg parteneriat antifumat. Lansarea a fost urmata de cros antifumat n parcul Tineretului unde se afla monumentul dedicat victimelor fumatului, urmat de concurs de graffiti, organizat n 5 licee din Bucuresti si dotat cu premii importante. Reprezentantii parteneriatului au furnizat informatii n domeniu pe toate canalele media. ncepand din 7 iunie, principalele posturi TV prezinta spotul dedicat acestui subiect, finantat de Ministerul Sanatatii. Campania a fost sustinuta de numeroase postere, pliante si tricouri cu mesaj antifumat. 337

In domeniul constructiei institutionale, a fost adoptat OMS nr. 1042/2003 (MO nr. 842/26.11.2003) privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. Actul normativ modifica structura Directiilor Judetene de Sanatate Publica prin transferarea Serviciului de Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate in structura Departamentului de Medicina Preventiva, fapt ce a asigurat fluenta activitatii si dezvoltarea capacitatii de lucru in echipa ca urmare a specificului asemanator al activitatii desfasurate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a initiat urmatoarele acte normative: HG nr. 1485/2003 (MO nr. 920/22.12.2003) pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul comun nr. 1220/890/2003 (MO nr. 17 si 17 bis/9.01.2004) al ministrului sanatatii si presedintelui Casei Ntioanle de Asigurari de Sanatate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare. OG nr. 30/2004 (MO nr. 94/31.01.2004) pentru modificarea OUG nr.170/1999 privind acordarea, in mod gratuit, a asistentei medicale, medicamentelor si protezelor pentru unele categorii de persoane prevazute in legi speciale. Ordinul comun nr. 269/131/2004 (MO nr. 242/18.03.2004) al ministrului sanatatii si presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate privind conditiile acordarii medicamentelor gratuite in cadrul Programului social pentru perioada 2003 2004.

Totodata, prin Decizia presedintelui CNAS nr. 902/17.12.2003 a fost infiintata linia telefonica Tel Verde la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, la casele de asigurari de sanatate, pentru preluarea si rezolvarea sesizarilor primite, precum si pentru furnizarea informatiilor solicitate de asigurati.

Ocuparea fortei de munca

Cadrul legislativ instituit prin intrarea in vigoare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a schimbat modul de perceptie a problematicii ocuparii fortei de munca diversificand gama masurilor active de combatere a somajului. O analiza a aplicarii masurilor active promovate prin Legea nr. 76/2002 a permis desprinderea unor concluzii cu privire la necesitatea imbunatatirii prevederilor acestei legi pentru a oferi o motivatie suplimentara atat angajatorilor cat si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, fapt ce a condus la adoptarea Legii nr. 107/2004 (MO nr. 338/19.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr.76/2002 prin care au fost promovate noi masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca si au fost extinse categoriile de persoane care pot beneficia de facilitati acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj. Prioritatile nationale in domeniul ocuparii fortei de munca au fost aliniate obiectivelor orizontale si liniilor directoare ale Strategiei Europene de Ocupare. In conformitate cu prevederile primului Plan National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO), adoptat de Guvernul Romaniei prin HG nr. 759/2002 (MO nr. 637/29.08.2002) in perioada august 2002 - decembrie 2003, au fost implementate masuri care au avut ca scop principal cresterea ocuparii fortei de munca, reducerea somajului, sprijinirea invatarii pe tot parcursul vietii, intarirea coeziunii sociale, combaterea oricaror forme de discriminare pe piata fortei de munca, in conditiile asigurarii egalitatii de sanse intre femei si barbati. Implementarea masurilor stabilite in cadrul PNAO a fost monitorizata periodic prin introducerea unui sistem national de monitorizare presupunand: realizarea unei retele interinstitutionale de monitorizare a implementarii (institutii implicate, inclusiv partenerii sociali) si a unui sistem de raportare; 338

adaptarea si calcularea indicatorilor statistici ai Uniunii Europene, in vederea monitorizarii implementarii fiecarei linii directoare.

Evaluarea finala a implementarii primului Plan National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca a fost realizata in luna ianuarie 2004. Analiza rezultatelor monitorizarii a confirmat progresul realizat si impactul pozitiv asupra functionarii pietei muncii si asupra ocuparii fortei de munca, precum si eficienta si coerenta aplicarii Strategiei Europene de Ocupare. MMSSF si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), celelalte institutii implicate si partenerii sociali, au elaborat dintr-o perspectiva multianuala al doilea Plan National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca, 2004 2005, adoptat prin HG nr. 588/2004 (MO nr. 422/11.05.2004), in vederea asigurarii coerentei programelor si actiunilor din domeniul ocuparii. Noul PNAO (MO nr. 422 bis/2004) a fost elaborat pe baza Strategiei Europene de Ocupare revizuite si in conformitate cu prioritatile, angajamentele si recomandarile identificate in cadrul Documentului Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (JAP). S-a avut in vederea necesitatea ca masurile de realizare a obiectivelor stabilite in noile linii directoare privind ocuparea sa opereze in mod consecvent cu Liniile Directoare Generale de Politica Economica care sustin coordonarea politicii economice la nivelul UE. In concordanta cu obiectivul general al strategiei de dezvoltare a resurselor umane stabilit prin Planul National de Dezvoltare (PND) 2004-2006, adoptat de Guvernul Romaniei prin Memorandum (nr. 1704/2003) si anume cresterea capacitatii de ocupare a fortei de munca si combaterea excluziunii sociale, unul dintre obiectivele cheie ale actualului PNAO este de a contribui prin masuri concrete la cresterea ratei de ocupare, combaterea efectelor somajului structural si la scaderea ratei somajului prin diversificarea pachetului de masuri active. Astfel, ponderea cheltuielilor cu masuri active si preventive pentru someri si persoane inactive a crescut de la 13,95% in 2002, la circa 20,6% in 2003, pentru 2004 fiind prevazuta o pondere de 23,65% din totalul cheltuielilor din bugetul fondului de somaj. Tendinta crescatoare a ponderii cheltuielilor cu masuri active se mentine si in anii urmatori: 24,96% in 2005 si 29,31% in 2006. (sursa: Comisia Nationala de Prognoza). Ca urmare a politicii Guvernului de stimulare a cresterii economice, rata somajului BIM, a scazut de la 8,4% in anul 2002, la 7% in anul 2003, prognoza macroeconomica evidentiind o reducere si in continuare (sursa: Comisia Nationala de Prognoza, pe baza datelor din Ancheta asupra fortei de munca din gospodarii AMIGO 2002-2003). Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a diversificat posibilitatile de interventie ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca in vederea sprijinirii persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Prin aplicarea masurilor active prevazute de aceasta lege au fost obtinute urmatoarele rezultate in anul 2003: prin organizarea cursurilor de formare profesionala s-a reusit incadrarea in munca a 14.402 someri, ceea ce reprezinta 66% din totalul absolventilor cursurilor organizate; ponderea somerilor cuprinsi la cursurile de formare organizate (23.961 someri) in totalul somerilor intrati prin inscrieri noi in somaj, in anul 2003, este de 3,10%. in urma acordarii de credite cu dobanda avantajoasa din bugetul asigurarilor pentru somaj (in suma de 1.096 miliarde lei, ceea ce reprezinta 36,36% din totalul cheltuielilor pentru masurile active), din totalul celor 10.960 locuri de munca nou create au fost ocupate 5.929 locuri de munca, urmand ca diferenta sa fie ocupata in anul 2004, conform graficelor de angajare convenite cu beneficiarii de credite. de acordarea de alocatii pentru incadrare in munca inainte de expirarea perioadei de somaj au beneficiat 110.263 someri, fapt ce a condus la reducerea cu aproape 4,5 luni a perioadei de somaj pentru beneficiarii acestei masuri. 339

prin implementarea programelor al caror scop este ocuparea temporara a somerilor in servicii de interes comunitar, au fost incadrati in munca pe perioada determinata 78.685 someri. prin masurile de stimulare a mobilitatii fortei de munca, au fost ocupate in munca 4.322 persoane. ca urmare a implementarii serviciilor de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, au reusit sa demareze o activitate sau afacere pe cont propriu 2.652 persoane. 37.801 absolventi au fost angajati in urma implementarii masurilor de stimulare a incadrarii in munca a absolventilor institutiilor de invatamant, din care 18.208 absolventi prin subventionarea locului de munca. 63.485 persoane in varsta de peste 45 de ani sau unici intretinatori de familie s-au incadrat in munca, din care 20.752 persoane prin subventionarea locului de munca.

De asemenea, circa 300.000 persoane au fost incadrate direct prin servicii de mediere, nefiind necesara alta interventie, fapt ce ilustreaza dinamica pietei muncii si ca subventionarea se aplica numai in cazurile cand acesta interventie se impune. In primele 4 luni ale anului 2004 au fost incadrate in munca 105.970 persoane in urma acordarii serviciilor de mediere a muncii, din care 80.785 persoane au fost ocupate pe perioada nedeterminata, iar 25.185 persoane au fost ocupate pe perioada determinata. Pe tipuri de masuri, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: in urma absolvirii cursurilor de formare profesionala au fost incadrati in munca 3.623 someri. Numarul somerilor incadrati in munca in urma participarii lor la cursurile de formare profesionala reprezinta 1,9% in totalul somerilor incadrati prin masurile de stimulare a ocuparii. 11.758 absolventi ai institutiilor de invatamant au fost incadrati, ceea ce reprezinta 6,2% din totalul persoanelor ocupate prin programul de ocupare. In conditiile in care, in primele 4 luni ale anului, au fost inregistrati in evidentele Agentiei 76.595 absolventi, rata de ocupare a acestei categorii de persoane s-a realizat in proportie de 15,35%. pe seama creditelor acordate in scopul crearii de noi locuri de munca au fost incadrate in munca 3.658 persoane, din care 2.019 someri. In judetele cu rata inalta a somajului, prin acordarea de credite cu dobanda de doar 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale, au fost incadrate in munca 2.028 persoane, ceea ce reprezinta 55,4% din totalul celor 3.658 persoane ocupate prin aceasta masura activa. prin acordarea de alocatii pentru incadrarea in munca inainte de expirarea perioadei de somaj, s-a reusit evitarea aparitiei somajului de lunga durata in randul a 33.606 someri, din care 12.984 femei. Cea mai mare pondere in totalul somerilor angajati inainte de expirarea perioadei de somaj o detin somerii cu varsta cuprinsa intre 25-45 ani (62,7%). Numarul somerilor incadrati in munca prin aceasta masura activa reprezinta 17,6% din totalul persoanelor incadrate in munca prin programul de ocupare. din randul persoanelor cu varsta de peste 45 ani sau unice intretinatoare de familie, au fost incadrate in munca 25.643 persoane, din care 20.036 (78,13%) pe perioada nedeterminata. prin masura de stimulare a mobilitatii fortei de munca au fost ocupate 1.835 persoane, din care: 919 persoane s-au angajat intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea unde isi au domiciliul, iar 916 persoane, ca urmare a angajarii lor, si-au schimbat domiciliul. 340

prin aplicarea masurilor de promovare a incluziunii sociale a persoanelor cu handicap au fost incadrate in munca 267 persoane, din care 223 (83,52%) pe perioada nedeterminata. prin acordarea serviciilor de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, au reusit sa demareze o activitate sau afacere pe cont propriu un numar de 393 persoane. prin implementarea masurii de subventionare a cheltuielilor cu forta de munca pentru ocuparea temporara a somerilor in servicii de interes comunitar au fost ocupati 27.522 someri, din care 8.791 au fost incadrati in munca pentru o perioada de minimum 6 luni.

In cadrul Programului national de ocupare a fortei de munca pentru 2004 sunt incluse si 3 programe speciale: Programul 235 program de crestere a gradului de ocupare in 170 localitati din zonele declarate defavorizate, conform OUG nr.24/1998 si 65 localitati cu rata mare a somajului. Prin acesta s-a prevazut ocuparea a 47.160 persoane si, pana la 30 aprilie a.c., au fost incadrate in munca 33.423 persoane; Programul Valea Jiului destinat cresterii gradului de ocupare si imbunatatirii conditiilor de viata din aceasta zona. Prin acesta s-a prevazut ocuparea a 7.125 persoane iar in primele 4 luni ale anului au fost incadrate in munca 3.522 persoane; Programul Delta Dunarii destinat combaterii somajului in 7 localitati din judetul Tulcea, situate in zona deltei. Prin acesta s-a prevazut ocuparea a 230 persoane si, pana la 30 aprilie a.c. au fost incadrate in munca 71 persoane.

Masurile active au fost orientate cu prioritate catre persoanele apartinand grupurilor tinta defavorizate pe piata muncii: femei, someri de lunga durata, persoane cu varsta peste 45 de ani, unici intretinatori de familie, absolventi ai institutiilor de invatamant, persoane cu handicap, persoane de etnie roma, persoane eliberate de detentie, etc. In anul 2003 au fost organizate burse ale locurilor de munca atat pentru toate persoanele in cautarea unui loc de munca cat si pentru categorii defavorizate pe piata muncii: femei, persoane cu handicap, persoane de etnie roma, studenti, absolventi de invatamant, persoane disponibilizate colectiv. Prin intermediul burselor organizate de ANOFM, in anul 2003 au fost ocupate, la nivelul intregii tari, 32.779 persoane. In primele 4 luni ale anului 2004 au fost organizate 3 burse ale locurilor de munca, dupa cum urmeaza: bursa generala a locurilor de munca, bursa pentru femei si bursa pentru persoanele de etnie roma. Prin intermediul acestor burse, au fost incadrate in munca 18.050 persoane. Evolutia somajului Continuarea si consolidarea cresterii economice, precum si aplicarea masurilor active de stimulare a ocuparii a facut ca rata medie a somajului pentru anul 2003 sa fie de 7,6%, inferioara ratelor medii din ultimii sase ani. Efectul sezonalitatii de crestere a ratei somajului s-a atenuat, astfel incat, in anul 2003, s-a inregistrat o evolutie aproape liniara a somajului, diferentele dintre valorile maxime si minime ale ratei somajului fiind de 2,1 puncte procentuale, cu maximul de 8,8% in luna februarie si minimul de 6,7% in luna septembrie, spre deosebire de anii anteriori cand aceste amplitudini erau mult mai mari. Procesele de privatizare, reorganizare si restructurare au fost continuate si accelerate, fapt ce a condus, in unele ramuri si in unele perioade ale anului, la importante disponibilizari de personal dar factorii de crestere economica au echilibrat piata muncii astfel ca influentele asupra somajului nu s-au facut resimtite decat punctual, in unele judete si pentru perioade limitate de timp.

341

Pornindu-se de la un numar de 760.623 someri inregistrati la nivel national la sfarsitul anului 2002, in anul 2003 au intrat in evidentele somajului 1.256.485 persoane, iar iesirile din evidentele somajului au fost de 1.358.217 persoane, ceea ce a condus la o cifra de 658.891 someri la finele anului 2003 si la o rata a somajului de 7,2%. Dintre acestia, 297.585 au fost someri indemnizati si 361.306 au fost neindemnizati, somerii neindemnizati reprezentand peste jumatate dintre somerii inregistrati (54,8%). De asemenea, se remarca estomparea diferentelor intre regiuni in ceea ce priveste rata somajului, cu implicatii directe asupra aplatizarii curbei ratei somajului. Astfel, de la o rata maxima atinsa in regiunea Nord-Est de 13,1% in decembrie 2000 si o diferenta fata de rata somajului la nivel national de 2,6 puncte procentuale, s-a ajuns la finele anului 2003 la o maxima de 9,0%, in regiunea Sud si o diferenta de 1,8 puncte procentuale fata de rata somajului la nivel national. Daca analizam evolutia somajului BIM din Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii ([Link] 2003), se constata acelasi fenomen de diminuare a numarului de someri si implicit a ratelor somajului la nivelul anului 2003, comparativ cu anul 2002, cu atat mai mult cu cat datele din ancheta sunt revizuite si estimate pe baza rezultatelor Recensamantului populatiei si locuintelor din martie 2002. Astfel, de la o rata a somajului maxima in trimestrul I 2002 de 10,1% si o rata minima de 7,5% in trimestrul III 2002, s-a ajuns ca la nivelul anului 2003 maxima inregistrata sa fie de 8,1% in trimestrul I, iar minima de 6,2% in trimestrul III. Comparativ, rata somajului BIM scade de la 8,0% in trimestrul IV 2002 la 6,7% in trimestrul IV 2003. Tendinta de scadere a ratelor lunare ale somajului s-a pastrat si in anul 2004 comparativ cu anii anteriori. La sfarsitul lunii aprilie 2004 numarul de someri inregistrati in evidentele ANOFM a fost de 661.895 persoane, dintre care 270.856 femei. Rata somajului a fost de 7,3%, cu 0,7 puncte procentuale mai mica fata de cea din luna aprilie 2003. Rata somajului feminin a fost de 6,2%, iar cea a somajului masculin de 8,3%. Sistemul de monitorizare a indicatorilor privind piata muncii Indicatorii privind piata muncii sunt calculati si monitorizati in prezent de doua institutii: Institutul National de Statistica si ANOFM. Institutul National de Statistica gestioneaza o serie de indicatori statistici, colectati prin Ancheta privind forta de munca (LFS) pe baza unor metode similare celor utilizate la nivelul Uniunii Europene, respectiv: Rata de ocupare a populatiei de 15 ani si peste, pe grupe de varsta, sexe si medii Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste, pe grupe de varsta, sexe si medii Rata somajului BIM pe grupe de varsta, sexe si medii Numarul de someri BIM pe grupe de varsta, sexe si medii Persoane care au o urmat o forma de instruire, pe grupe de varsta, sexe, medii si locul de instruire Populatia ocupata dupa nivelul de instruire, pe sexe, medii si grupe de varsta, etc.

La randul sau, ANOFM gestioneaza in mod curent o serie de indicatori statistici, cum sunt: Rata somajului inregistrat pe judete, categorii de varsta, nivel de instruire, sexe, categorii de indemnizatii Numarul participantilor la masuri active Numarul locurilor de munca vacante Situatia persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala, pe grupe de varsta si pe sexe 342

Ponderea persoanelor incadrate in munca prin implementarea masurilor de subventionare a locurilor de munca si stimularea mobilitatii fortei de munca Numarul somerilor de lunga durata in totalul somerilor Intrari in somajul de lunga durata Structura cheltuielilor pentru masurile active de ocupare a fortei de munca, etc.

In vederea monitorizarii implementarii Planului National de Actiune pentru Ocupare (PNAO) pentru perioada 2002-2003, pe parcursul anului 2003 a fost elaborata pentru prima data procedura si au fost calculati o serie de indicatori utilizati unitar la nivelul Uniunii Europene, dupa cum urmeaza: Indicatorul PREV 1- ponderea tinerilor care au intrat in somaj in primele 6 luni ale anului 2003 si care inaintea expirarii a 6 luni de somaj au beneficiat de cel putin o masura activa, din totalul tinerilor care au intrat in somaj in primele 6 luni ale anului 2003, a fost de 45,6%. Indicatorul PREV 3 - ponderea tinerilor care au intrat in somaj in primele 6 luni ale anului 2003 si care dupa 6 luni de somaj neintrerupt mai erau inca in somaj, din totalul tinerilor care au intrat in somaj in primele 6 luni ale anului 2003, a fost de 22,6%.

Acesti indicatori au fost urmariti si pentru somerii de peste 25 ani intrati in somaj in luna ianuarie 2003 si monitorizati in luna ianuarie 2004. Astfel, pentru adulti indicatorul PREV 1 a fost de 46,4%, iar indicatorul PREV 3 a fost de 10,6%. In data de 17 mai 2004, a fost constituit un grup de lucru, alcatuit din reprezentanti ai Institutului National de Statistica, MMSSF si ANOFM, pentru a analiza modul de colectare si monitorizare a indicatorilor necesari care sa permita o analiza complexa a evolutiilor pietei muncii. Acest grup de lucru se va ocupa si de colectarea datelor si monitorizarea tuturor indicatorilor utilizati la nivelul Uniunii Europene pentru implementarea Planurilor Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, atat indicatorii cheie cat si indicatorii de context, astfel incat, in momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania sa poata furniza toate informatiile necesare privind acesti indicatori. Bugetul asigurarilor pentru somaj Bugetul asigurarilor pentru somaj, aferent anului 2003, a fost aprobat prin Legea nr. 632/2002, rectificat in luna august, prin OG nr. 88/2003 si prevedea la venituri suma de 18,080 [Link] iar la cheltuieli suma de 17.297 [Link]. Fata de aceste prevederi, la finele anului 2003, executia bugetului asigurarilor pentru somaj se prezinta astfel: venituri 17.428 mld. lei, cheltuieli in suma de 14.461 mld. lei, respectiv un excedent de 2.967 mld. lei. In ceea ce priveste veniturile, capacitatea lunara de colectare s-a mentinut la o medie de circa 1450 mld. lei, fapt ce a permis asigurarea resurselor necesare finantarii in bune conditii a tuturor activitatilor prevazute in programele de ocupare si de formare profesionala. Trebuie mentionat ca aceasta capacitate de colectare a fost realizata pe fondul reducerii, incepand cu luna ianuarie 2003, a contributiei datorata de angajator de la 5% la 3,5%. ANOFM a avut capacitatea de a finanta toate drepturile acordate potrivit legislatiei in vigoare, precum si programele de masuri active pentru stimularea ocuparii fortei de munca. In acest context, ponderea cheltuielilor pentru finantarea masurilor active pentru stimularea ocuparii a reprezentat 20,6% din totalul cheltuielilor efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj la data de 31 decembrie 2003, reprezentand 0,16% din PIB. Ponderea totala a cheltuielilor efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj a fost de 0,71% din PIB. 343

Din sumele alocate pentru cheltuieli de capital pentru anul 2003 au fost achizitionate sedii pentru 3 agentii judetene si 6 agentii locale, au fost confinantate cheltuielile pentru constructia sediilor institutiilor din cadrul MMSSF, la Alexandria si Bacau, si au inceput lucrarile de investitii pentru sediul Centrului Regional pentru Formare Profesionala a Adultilor Calarasi, precum si dotari pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii agentiilor. Cheltuielile efectuate pentru dotarile si echipamentele mentionate au fost suportate atat din bugetul asigurarilor pentru somaj, cat si din imprumutul de la Banca Mondiala. Au fost, de asemenea, alocate sume pentru reabilitarea unui numar de 34 de cladiri in care functioneaza agentiile judetene si locale. Prin bugetul asigurarilor pentru somaj aprobat pentru anul 2004, prin Legea nr. 519/2003, s-au prevazut venituri in valoare de 19.939 mld. lei, cheltuieli de 17.837 mld. lei, respectiv, un excedent de 2.102 mld. lei. Ponderea programata a cheltuielilor pentru realizarea masurilor active (4.218 mld. lei) reprezinta 23,65% din totalul cheltuielilor alocate prin buget si 0,18% din PIB. Conform executiei bugetare pe primele 4 luni ale anului, cheltuielile efectuate au fost de 5.601 mld. lei, reprezentand 31,4% din volumul prevazut pentru intregul an, in concordanta deci cu prevederile bugetare. Din aceste cheltuieli 15,47%, respectiv 866 mld. lei au fost efectuate pentru realizarea masurilor active, in urmatoarea structura: cursuri de calificare-recalificare 24 mld. lei; stimularea mobilitatii fortei de munca 18 mld. lei; stimularea angajatorilor care incadreaza in munca absolventi ai institutiilor de invatamant 138 mld lei; stimularea angajatorilor care incadreaza in munca someri apartinand unor categorii defavorizate 180 mld. lei; stimularea somerilor care se incadreaza in munca inainte de expirarea perioadei de somaj 96 mld. lei; programe pentru ocuparea temporara a fortei de munca 409 mld. lei; servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru infiintarea unei afaceri 1 mld. lei.

Sumele prevazute in bugetul asigurarilor pentru somaj la cheltuieli de capital vor fi utilizate pentru finalizarea lucrarilor de investitii incepute in anul 2003 si pentru dotarea cu echipamente a agentiilor, dotarea centrelor proprii de formare profesionala realizandu-se din imprumutul de la Banca Mondiala. Sumele prevazute pentru reparatii curente si capitale se vor utiliza pentru lucrarile de amenajare a imobilului preluat in administrare prin Hotararea Guvernului nr. 569/2004, cu destinatia sediul ANOFM, a imobilului in care va functiona Centrul Regional pentru Formarea Profesionala a Adultilor Brasov si a cladirilor cu destinatia Centrul national pentru pregatirea personalului propriu. Intarirea capacitatii administrative a ANOFM In vederea intaririi capacitatii administrative au fost finalizate sau se afla in curs de desfasurare urmatoarele activitati: Managementul pe baza de programe si indicatori de performanta Pentru a asigura utilizarea cu maxima eficienta a resurselor financiare alocate, dar si pentru a-si indeplini obiectivele stabilite prin Strategia de ocupare a fortei de munca, ANOFM a promovat managementul pe baza de programe si indicatori de performanta, stabilind relatii contractuale cu agentiile judetene si a municipiului Bucuresti, precum si cu MMSSF.

344

Pe baza sarcinilor din programele de ocupare elaborate de ANOFM sunt calculati indicatori de performanta, care sa reflecte atat cantitativ cat si calitativ activitatea desfasurata. (ex: gradul de ocupare a locurilor de munca vacante comunicate de angajatori, rata de activare a somerilor in cursuri de formare profesionala, rata de ocupare a tinerilor absolventi, numarul minim de persoane defavorizate incadrate in munca, rata de succes a activitatii de informare si consiliere privind cariera, numarul persoanelor incadrate dupa prima mediere, imprumuturile acordate pentru crearea de IMM-uri, subventionarea locurilor de munca pentru executarea de lucrari si activitati de interes pentru comunitate, respectarea timpului maxim de 15 minute de asteptare a persoanelor care se adreseaza agentiei, etc.). Modernizarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca Incepand cu data de 1 ianuarie 2004 numarul total de posturi pentru ANOFM este de 3.475, din care 186 posturi la nivel central, 3.189 posturi pentru agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si a municipiului Bucuresti si 100 posturi pentru centrele regionale de formare profesionala a adultilor. Fata de anul anterior, numarul total de posturi s-a redus prin transferul a 47 de posturi cu activitatea de executare silita la Ministerul Finantelor Publice. La nivel central, numarul de posturi a crescut cu 16 ca urmare a infiintarii unei noi directii denumita Autoritatea de Implementare a Programului Operational Sectorial pentru Politica Sociala si de Ocupare a Fortei de Munca. Acoperirea corespunzatoare a teritoriului si descentralizarea activitatii este asigurata printr-o retea de peste 250 de agentii locale si puncte de lucru, obiectivul stabilit fiind ca timpul maxim de deplasare pentru clienti sa nu depaseasca 45 de minute. In anul 2003 s-a desfasurat un proces amplu de reabilitare si reamenajare a spatiilor de lucru din agentii, pentru care au fost alocate resurse importante din bugetul asigurarilor pentru somaj. Sunt in curs de realizare, de asemenea, un numar de agentii locale model, pe cele 3 tipuri de organizare, in functie de numarul de personal: agentii mici, medii si mari. In organizarea agentiilor model, care sa raspunda cu promptitudine si eficienta ridicata la cerintele clientilor, s-a avut in vedere asigurarea unui echilibru permanent intre oferta si cererea de forta de munca si adaptarea spatiilor existente in cadrul agentiilor locale la noile cerinte impuse de managementul calitatii serviciilor. Formarea si perfectionarea continua a resurselor umane ale ANOFM reprezinta o preocupare permanenta, recent fiind infiintat un serviciu in cadrul Directiei de Resurse Umane si Salarizare care coordoneaza aceasta activitate, ce se desfasoara in baza Strategiei cadru privind formarea personalului propriu. In anul 2003 accentul a fost pus pe instruirea in domeniul masurilor active si pietei muncii, la care au participat aproape 600 de persoane, in timp ce peste 300 de persoane au participat la programe specializate in diferite domenii (informatica, resurse umane, relatii publice, etc.). De asemenea, din septembrie 2003 pana in prezent au participat la cursurile de pregatire organizate in colaborare cu Institutul National de Administratie un numar de 80 de functionari publici, pe diferite domenii, cum ar fi: integrare europeana, managementul proiectelor, management resurse umane, management comunicare, licenta europeana de operare pe calculator, achizitii publice, etc. In luna septembrie 2003 a inceput si cursul de master "Guvernare moderna si dezvoltare locala", cu durata de 1 an, organizat de INA, la care au fost admisi 49 functionari publici de conducere din cadrul ANOFM (nivel central si teritorial). De la inceputul anului 2004 pana in prezent au absolvit programe de pregatire profesionala 240 de specialisti pe teme cum ar fi: implementarea programelor de formare profesionala in conditiile noului cadru legislativ al formarii profesionale a adultilor, resurse umane si salarizare, implementarea masurilor active prevazute in proiectul de modificare a Legii nr. 76/2002 , infomatica, etc.

345

In vederea aplicarii unitare a legislatiei si uniformizarii modului de derulare a activitatilor pe intreg teritoriul, ANOFM a elaborat peste 30 de proceduri standard de lucru corespunzatoare principalelor sale activitati (ex: formare profesionala, informare si consiliere profesionala, medierea muncii, subventionarea locurilor de munca, selectarea furnizorilor de formare profesionala, stimularea mobilitatii fortei de munca, acordarea unor facilitati angajatorilor, bursa locurilor de munca, solutionarea petitiilor, etc). Aceste proceduri standardizate au ca scop atat cresterea calitatii serviciilor oferite, cat si perfectionarea personalului propriu. O alta prioritate a constituit-o perfectionarea continua a noului sistemului informatic ce a fost implementat din anul 2002. Astfel, s-au desfasurat activitati pentru completarea sistemului informatic in vederea implementarii modificarilor aduse Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prin Legea nr.107/2004 si pentru largirea plajei de activitati informatizate prin implementarea primelor module ale sistemului financiar contabil. Aceasta aplicatie a inceput sa fie implementata la nivel national in ianuarie 2004 si contine module de contabilitate bugetara, salarizare si bugete. Aplicatia a fost conceputa astfel incat sa permita informatizarea activitatii financiar contabile, gestionarea operativa a documentelor emise, intocmirea notelor contabile si prelucrarea acestora, obtinerea de situatii operative privind incasarile, platile, creantele si obligatiile fata de partenerii de afaceri, crearea unei arhive contabile informatizate, privitor la documentele emise si primite si la situatiile financiar-contabile care poate fi accesata in timp real de utilizator. Actiunile intreprinse au avut un impact imediat in cresterea eficientei activitatii de implementare a masurilor active pentru stimularea ocuparii, au permis valorificarea la un nivel superior a posibilitatilor pe care le ofera legislatia pentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca si au creat premisele pentru inceperea demersului de certificare a calitatii serviciilor in anul 2004 prin obtinerea certificatului ISO 9001 pentru cel putin 20 de agentii locale. Astfel, in prezent se afla in diverse stadii de realizare urmatoarele activitati ce vizeaza implementarea sistemului de management al calitatii: Instruirea personalului implicat in proiectarea si implementarea sistemului de management al calitatii; Diagnosticul sistemului de management al calitatii; Elaborarea hartii proceselor in cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, sediul central si cele 20 agentii teritoriale; Elaborarea procedurilor generale ale sistemului de management al calitatii.

In luna decembrie 2003 a fost elaborat al doilea "Plan de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar, care cuprinde angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere a aderarii la Uniunea Europeana pentru a caror indeplinire si implementare este necesara contributia structurilor teritoriale ale ANOFM in anul 2004. ANOFM este implicata astfel, prin intermediul agentiilor judetene, in realizarea urmatoarelor masuri si actiuni: implementarea masurilor active pentru combaterea somajului; pregatirea la nivel teritorial in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala si in domeniul limbilor straine; autorizarea centrelor regionale si judetene proprii de formare profesionala pentru adulti ca furnizori de formare profesionala; intarirea parteneriatelor pe plan local materializate prin incheierea unor protocoale intre AJOFM-uri si asociatiile minoritatii rome si cresterea numarului de persoane de etnie roma cuprinse in serviciile oferite de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, etc. 346

Prima monitorizare a stadiului de realizare a acestui plan s-a realizat la 31 martie 2004, data la care toate agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si-au realizat integral masurile si actiunile scadente in primul trimestru al anului 2004.

Fondul Social European

A fost adoptata HG nr. 1579/2003 (MO nr. 940/29.12.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Prin acest act normativ este perfectionat cadrul institutional pentru asigurarea administrararii, coordonarii si monitorizarii implementarii programelor finantate din Fondul Social European. In conformitate cu HG nr. 497/2004 (MO nr. 346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, MMSSF a fost desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurse Umane. In aceasta calitate MMSSF are intreaga responsabilitate a verificarii conformitatii cu politicile comunitare si cu legislatia nationala in domeniu in toate etapele programarii pentru coordonarea, administrarea si implementarea asistentei financiare alocate prin Fondul Social European (FSE). Actul normativ stabileste atributiile Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane si obligatia acesteia de a desemna Organismele Intermediare pentru implementarea masurilor finantate din acest fond. Autoritatea de Management este organizata la nivel de directie generala cu un numar de 75 de posturi, avand in subordine directii specializate pentru programare si evaluare, monitorizare, management si control financiar si un serviciu pentru managementul sistemului informational. Ca Organisme Intermediare au fost identificate Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM) si Ministerul Educatiei si Cercetarii , corespunzator masurilor eligibile identificate in cadrul Planul National de Dezvoltare 2004-2006, care vor fi continuate in urmatorul plan pentru perioada 2007-2013. Elaborarea acestui plan a fost deja lansata la nivelul administratiei centrale. Atat ANOFM, cat si Ministerul Educatiei si Cercetarii si-au stabilit structurile de tip Organism Intermediar la nivel regional in Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), respectiv Inspectoratele Scolare Judetene din cele 8 resedinte de judet in care isi au sediile Agentiile de Dezvoltare Regionala. Structura organizatorica a acestor organisme este definitivata, urmand ca pana la sfarsitul lui iunie a.c. sa fie adoptat cadrul legal. In colaborare cu Organismele Intermediare desemnate au fost identificate tipurile de proiecte in pregatire, tinand cont de faptul ca la inceputul anului 2007, Romania trebuie sa fie pregatita cu un pachet substantial de proiecte pentru asistenta acordata prin Fondul Social European. In vederea pregatirii pentru FSE, se deruleaza cu incepere din luna noiembrie 2003, in cadrul programului Phare 2002, proiectul de twinning Sprijin acordat Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru intarirea capacitatii administrative in vederea implementarii activitatilor de tip Fondul Social European in colaborare cu Ministerul Federal al Economiei si Muncii din R.F. Germania. Obiectivul general al acestui proiect il reprezinta dezvoltarea si implementarea multi-anuala a politicilor si programelor nationale de coeziune economica si sociala, in conformitate cu prevederile planului national de dezvoltare si cu Regulamentul Consiliului nr. 1266/99/CE privind coordonarea ajutorului acordat tarilor candidate in cadrul strategiei de pre-aderare. O atentie deosebita este acordata activitatilor orientate spre stabilirea unui sistem de raportare si control (raportarea anuala si trimestriala, evaluarea intermediara) in conformitate cu reglementarile UE. A fost realizata pana in prezent analiza disponibilitatii si accesibilitatii datelor fizice, financiare si contabile, precum si evaluarea sistemelor IT existente pentru monitorizare si control. 347

Au fost elaborate propuneri si recomandari pentru imbunatatirea sistemului de colectare si procesare a datelor. De asemenea, a fost elaborata o structura a Programului Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala Asigurarile sociale

In plan legislativ, s-au adoptat urmatoarele acte normative: Legea nr. 577/2003 (MO nr.1/5.01.2004) privind aprobarea OUG nr. 9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale contine prevederi referitoare la categoriile de persoane asigurate obligatoriu si pe baza unui contract de asigurare individuala, contributia de asigurari sociale datorata de acestia, modalitatea de calcul si de plata a contributiei, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale, termenele de plata a contributiei, dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului pana la 2 ani pentru asiguratii sistemului public care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului. Pentru drepturile ce se stabilesc dupa data de 31 decembrie 2003 cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. HG nr. 13/2004 (MO nr.56/23.01.2004) privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Modificarea si completarea legislatiei privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta un progres remarcabil in alinierea la standardele europene in materie, in principal prin includerea acestui sistem de asigurare in structura CNPAS, ceea ce conduce la minimizarea costurilor de gestionarea sistemului. In structura CNPAS functioneaza Directia Generala Accidente de Munca si Boli Profesionale.

In vederea asigurarii unui venit adecvat dupa pensionare, atat pentru pensionarii actuali cat si viitori, pentru acoperirea influentei inflatiei asupra pensiilor, se aplica un mecanism de indexare trimestriala pentru aceste venituri, stabilit prin hotarari ale Guvernului, care a inceput sa functioneze din anul 2001. Pentru a atenua dezechilibrele intre nivelele pensiilor, procentul de indexare a pensiilor difera in functie de categoriile de beneficiari, de data deschiderii drepturilor. In acest sens, in perioada de raportare, s-au elaborat si publicat urmatoarele acte normative: HG nr. 1006/2003 (MO nr. 618/30.08.2003) privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat si a unor venituri ale populatiei incepand cu luna septembrie 2003. Prin acest act normativ valoarea punctului de pensie si indemnizatiile acordate in baza Legii nr.19/2000 cu completarile ulterioare, se actualizeaza prin indexare cu 2,65%. HG nr. 1383/2003 (MO nr. 856/2.12.2003) privind indexarea pensiior din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat si a unor venituri ale populatiei incepand cu luna decembrie 2003. Prin acest act normativ valoarea punctului de pensie si indemnizatiile acordate in baza Legii nr. 19/2000 cu completarile ulterioare se actualizeaza prin indexare cu 3,1%. HG nr. 263/2004 (MO nr. 205/9.03.2004) privind indexarea pensiior din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat si a unor venituri ale populatiei incepand cu luna martie 2004. Prin acest act normativ valoarea punctului de pensie si indemnizatiile acordate in baza Legii nr.19/2000 cu completarile ulterioare se actualizeaza prin indexare cu 2 %.

348

HG nr. 808/2004 (MO nr. 480/28.05.2004) privind indexarea pensiior din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat si a unor venituri ale populatiei incepand cu luna iunie 2004. Prin acest act normativ valoarea punctului de pensie si indemnizatiile acordate in baza Legii nr. 19/2000 cu completarile ulterioare se actualizeaza prin indexare cu 2 %.

O alta masura sociala de asigurare a unei mai stranse legaturi intre pensii si elementele pe baza carora acestea au fost stabilite este introducerea unui mecanism de recorelare a pensiilor, utilizand un program gradat. Programul de recorelare a inceput in luna ianuarie 2002, este in derulare, in ianuarie 2004 aplicandu-se cea de-a cincea etapa si se va incheia in luna iulie 2004. HG nr. 1433 (MO nr. 897/15.12.2003) privind aplicarea in luna ianuarie 2004 a celei de-a cincea etape de recorelare a pensiilor din sistemul public prevede ca in luna ianuarie 2004 se efectueaza cea de-a cincea etapa de recorelare a pensiilor, prevazuta de HG nr. 1.315/2001 privind masuri suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii. De masurile de recorelare beneficiaza persoanele ale caror drepturi de pensii pentru limita de varsta cu vechime integrala sau de pensie de urmas, provenite din sistemul de asigurari sociale de stat, s-au deschis pana la data de 1 ianuarie 1999 si al caror punctaj mediu anual, corectat conform prevederilor art. 2 din HG. nr 1315/2001, este mai mic de 3 puncte. Legea nr. 519/3.12.2003 (MO nr. 864/4.12.2003) privind bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004. Potrivit prevederilor acesteia valoarea punctului de pensie se calculeaza pe baza unui coeficient egal cu 39% aplicat la valoarea salariului mediu brut estimat pentru trimestrul I al anului 2004 (6.800.000 lei). Aplicarea acestui procent a condus la o valoare a punctului de pensie, la 1 ianuarie 2004, de 2.652.000 lei. In acest mod s-a realizat o majorare cu 4,05% a valorii punctului de pensie din ianuarie 2004, fata de valoarea din luna decembrie a anului 2003.

Intarirea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea si solutionarea contestatiilor in materia contributiilor sociale datorate de persoane juridice si fizice care au calitatea de angajator se realizeaza prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, institutie publica cu personalitate juridica si buget propriu, in subordinea Ministerului Finantelor Publice organizandu-se astfel un sistem integrat de colectare, control si executare silita a obligatiilor bugetare. OG nr. 86/2003 (MO nr. 624/31/08/2003) privind reglementarea unor masuri in materie fiscala, aprobata prin Legea nr. 609/2003 (MO nr. 950/23.12.2003) degreveaza casele teritoriale de pensii, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, de sarcinile legate de activitatile mai sus enumerate. Cu toate acestea, contributiile de asigurari sociale se cuvin in continuare, conform legii, bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru introducerea sistemului de pensii cu mai multe componente, proiectul de lege privind pensiile ocupationale, care a fost aprobat de catre Guvernul Romaniei in sedinta din data de 9.10.2003, a fost adoptat de catre ambele Camere ale Parlamentului si a fost transmis spre promulgare. In vederea consolidarii increderii populatiei si agentilor economici in reforma sistemului de pensii, s-a demarat campania de informare. Aceasta are ca obiectiv principal construirea unei imagini pozitive a reformei pensiilor prin furnizarea de informatii privind necesitatea reformei, scopurile acesteia, principiile de functionare si avantajele noului sistem. Aceasta campanie are ca scop explicarea regulilor dupa care va functiona sistemul de pensii in ansamblu si transmiterea de informatii clare asupra drepturilor si obligatiilor tuturor participantilor la sistem, precum si atragerea in sistemul public de pensii de noi 349

categorii socio-profesionale. In data de 1 martie 2004 s-a desfasurat la Bucuresti ultima Coferinta Nationala din cadrul acestei campanii. La aceasta conferinta au participat reprezentanti ai administratiei centrale, precum si ai partenerilor sociali.

Asistenta sociala
Reforma in domeniul asistentei sociale se afla in plin proces de implementare, mai ales in ceea ce priveste modernizarea administratiei, diversificarea sistemului de alocatii familiale, facilitarea accesului la prestatii sociale inclusiv la venitul minim garantat, precum si dezvoltarea unei retele nationale de servicii sociale. In perioada septembrie 2003 - iunie 2004, au fost realizate urmatoarele: Prin HG nr. 1610/2003 (MO nr. 45/20.01.2004) a fost aprobat Programul social pe 2003 -2004, care are ca scop consolidarea politicii sociale a Guvernului, precum si promovarea solidaritatii sociale. Principalele obiective ale acestuia sunt: protectia sociala a familiei, in special a categoriilor vulnerabile si defavorizate, realizarea de locuinte cu caracter social, imbunatatirea si extinderea accesului populatiei la utilitatile sociale, reducerea impactului social al restructurarii economice si ameliorarea starii de sanatate a populatiei. A fost adoptata Legea nr. 515/2003 (MO nr. 861/4.12.2003) pentru aprobarea OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, care defineste tipurile de servicii sociale, categoriile de beneficiari, furnizorii de servicii si personalul implicat in furnizarea acestora, etapele procesului de acordare a serviciilor sociale, responsabilitatile autoritatilor locale si centrale, principiile de finantare, precum si modalitatile de evaluare, monitorizare si control (normele metodologice de aplicare, care cuprind in anexa si criteriile de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, au fost elaborate, supuse dezbaterii publice si se afla in prezent in procedura de avizare). In vederea realizarii unui sistem eficient de servicii sociale, organizarea, functionarea si acordarea acestora fac obiectul unei activitati complexe de monitorizare, evaluare si control realizata de personal de specialitate din cadrul directiilor teritoriale pentru dialog, familie si solidaritate sociala, coordonate la nivel central de un compartiment de specialitate constituit la nivelul MMSSF. Sursele de finantare ale serviciilor sociale sunt, in principal, fonduri alocate de la bugetul de stat, bugetul consiliilor judetene, respectiv al consiliului general al municipiului Bucuresti si bugetele locale. La finantarea serviciilor sociale contribuie si sumele provenite din donatii, sponsorizari sau alte contributii din partea unor persoane fizice sau juridice din tara si din strainatate, precum si din contributia persoanelor beneficiare de servicii sociale. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, modificata si completata prin OG nr. 95/2003 (MO nr. 13/8.01.2004), reprezinta temeiul legal pentru crearea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei (ANPF), al carei regulament de organizare si functionare a fost aprobat prin HG nr.1624/2003 (MO nr. 57/23.01.2004) privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei. ANPF are drept obiective principale: elaborarea strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului de violenta in familie, armonizarea cadrului legislativ pentru organizarea serviciile specifice domeniului, elaborarea instrumentelor de monitorizare si evaluare a politicilor si programelor nationale destinate prevenirii si combaterii fenomenului violentei domestice, identificare de resurse financiare, finantarea, cofinantarea si dezvoltarea de parteneriate in vederea asigurarii sustenabilitatii programelor, infiintarea si acreditarea centrelor pentru adapostirea victimelor violentei in familie, instruirea si autorizarea asistentilor familiali. La nivelul directiilor judetene pentru dialog, familie si solidaritate sociala s-a creat prin Ordinul nr. 139/2004 al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei un compartiment specializat pentru combaterea si prevenirea violentei in familie. Structurile teritoriale aflate in coordonarea agentiei indeplinesc atributii de gestionare, prevenire si combatere a violentei in familie, de consiliere a membrilor de familie aflati 350

in dificultate, de protectia victimelor si, in special, a minorilor, sprijinire a victimelor, prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala, instruire si formare profesionala a asistentilor maternali. A fost adoptata HG nr. 997/2003 (MO nr. 630/3.09.2003) privind modificarea HG nr. 773/2002 privind organizarea si functionarea Comisiei interministeriale pentru asistenta sociala. In prezent, Comisia functioneaza sub presedintia MMSSF si are ca membri un secretar de stat din cadrul MMSSF, un secretar de stat din cadrul Ministerului Sanatatii, un secretar de stat din Ministerul Administratiei si Internelor, un secretar de stat din Ministerul Finantelor Publice, un secretar de stat din Ministerul Educatiei si Cercetarii, presedintele Autoritatii Nationale pentru Copii si Adoptie, presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap si consilierul Primului ministru pe probleme sociale. S-a continuat elaborarea legislatiei secundare ce deriva din Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala, prin aprobarea HG nr. 1615/2003 (MO nr. 37/16.01.2004) privind organizarea si functionarea Comisiei de Mediere Sociala. Astfel, in cadrul directiilor teritoriale deconcentrate ale MMSSF se organizeaza Comisia de Mediere Sociala cu rol consultativ si atributii privind solutionarea pe cale amiabila a nemultumirilor beneficiarilor de prestatii si servicii sociale. In componenta Comisiei, formata din 5 membri, sunt reprezentanti ai serviciului public de asistenta sociala judetean, directiei judetene pentru dialog, familie si solidaritate sociala, ai institutiilor specializate de asistenta sociala teritoriale, precum si ai organizatiilor societatii civile. Pentru a analiza contestatiile petentilor, Comisia se intruneste cel putin o data pe luna, iar concluziile si masurile adoptate se transmit partilor in termen de 5 zile calendaristice. In baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, in anul 2003, au beneficiat de ajutor social un numar total de 3.391.000 familii si persoane singure, pentru care s-a platit suma totala de 3.497 miliarde lei. Ajutorul social mediu acordat in anul 2003 a fost de 1.030.000 lei. Potrivit HG nr. 1431/2003 (MO nr. 894/13.12.2003) privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, nivelul venitului minim garantat a fost indexat cu 11,5%, incepand cu 1 ianuarie 2004. In perioada ianuarie martie 2004, au beneficiat de ajutoare sociale, acordate in baza prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, un numar de 1.159.407 familii si persoane singure, pentru care s-a platit suma totala de 1.341 miliarde lei. Ajutorul social mediu acordat in aceasta perioada este de 1.156.000 milioane lei. Incepand cu perioada sezonului rece noiembrie 2003 martie 2004, prin OUG nr. 81/2003 (MO nr. 685/29.09.2003) pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei si asigurarea fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si gazelor naturale pentru populatie, precum si unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare, aprobata prin Legea nr. 525/2003 (MO nr.897/15.12.2003), am introdus un nou sistem de acordare a acestor ajutoare. Prin HG nr. 1206/2003 (MO nr. 736/21.10.2003) au fost aprobate normele metodologice de aplicare ale OUG nr. 81/2003. Astfel, in perioada sezonului rece prevazuta de OUG nr. 81/2003, respectiv 1 noiembrie 31 martie 2004, au beneficiat de ajutoare pentru incalzirea locuintei un numar mediu lunar de 1.417.036 familii si persoane singure, iar suma totala platita pentru aceasta perioada din bugetul de stat este de 2.589,9 miliarde lei, iar din bugetele locale, suma totala platita este de 566,5 miliarde lei, suma totala platita fiind de 3.156,4 miliarde lei. De asemenea, prin HG nr. 1508/2003 (MO nr. 912/19.12.2003) s-a corectat nivelul ajutorului pentru incalzirea locuintei in cazul familiilor si persoanelor singure care utilizeaza pentru incalzirea locuintei gaze naturale, cu aplicare pentru perioada 1 ianuarie 31 martie 2004. 351

Pentru a veni in sprijinul familiilor supuse unui risc crescut de marginalizare sociala, a fost adoptata Legea nr. 41/2004 (MO nr. 250/22.03.2004) pentru aprobarea OUG nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala. Pentru implementarea in conditii optime a acesteia, a fost aprobata HG nr. 1539/2003 (MO nr. 11/8.01.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 105/2003 si Ordinul nr. 136/2004 (MO nr. 298/5.04.2004) al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei pentru aprobarea Precizarilor privind aplicarea unor prevederi ale OUG nr. 105/2003. Plata alocatiilor se asigura de la bugetul de stat prin directiile teritoriale deconcentrate ale [Link] la data de 25 mai 2004 a fost inregistrat un numar total de 973.710 cereri, reprezentand circa 12,17% din numarul total de 8 milioane de familii. De asemenea, pana la 25 mai 2004 a fost aprobat un numar total de 904.062 alocatii, reprezentand circa 92,85% din numarul total de cereri inregistrate, din care: drepturi stabilite pentu familiile beneficiare de alocatia complementara - 693.995 drepturi stabilite pentru familiile beneficiare de alocatia de sustinere - 210.067 alocatia familiala complementara - 194 miliarde lei alocatia de sustinere - 77 miliarde lei

Situatia sumelor efectiv platite in trimestrul I al anului 2004 este urmatoarea:

In domeniul protectiei persoanelor varstnice, a fost adoptat OMMSSF nr. 418/2003 (MO nr. 662/18.09.2003) privind stabilirea, incepand cu luna septembrie 2003, a costului mediu lunar de intretinere pe baza caruia se calculeaza contributia de intretinere datorata de persoanele asistate in caminele pentru persoane varstnice si HG nr. 499/2004 (MO nr. 338/.04.2004) privind infiintarea, organizarea si functionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice, in cadrul prefecturilor, care au ca rol principal asigurarea relatiilor de colaborare care sa permita informarea reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de interes specific pentru persoanele varstnice. In perioada noiembrie - decembrie 2003, a avut loc evaluarea si selectionarea asociatiilor si fundatiilor, care au depus documentatie pentru solicitarea subventiei de la bugetul de stat pe anul 2004 in vederea infiintarii unitatilor de asistenta sociala. Din 90 de solicitari depuse de asociatii si fundatii, au fost selectionate si aprobate 69 de asociatii si fundatii pentru a primi subventii de la bugetul de stat pentru anul 2004, in valoare totala de 39,9 miliarde lei prin OMMSSF nr. 682/15.12.2003 pentru aprobarea listei asociatiilor si fundatiilor selectionate si nivelul subventiilor aprobate. In luna martie 2004, MMSSF si Consiliul National al Persoanelor Varstnice din Romania au semnat un protocol de colaborare pentru intensificarea actiunilor, avand ca obiectiv imbunatatirea nivelului de trai al persoanelor varstnice, precum si a vietii spirituale si culturale ale acestora. La nivel judetean functioneaza in prezent Serviciul public de asistenta sociala, recent constituit, cu personalitate juridica, aflat in subordinea Consiliului judetean, precum si Directia generala pentru protectia drepturilor copilului, cu personalitate juridica. Serviciul public de asistenta sociala, organizat in toate judetele si sectoarele municipiului Bucuresti, are ca principale atributii elaborarea strategiilor judetene de asistenta sociala si a planurilor de masuri, identificarea si evaluarea nevoilor si a persoanelor aflate in situatie de risc crescut de marginalizare sau excludere sociala, precum si asigurarea mijloacelor financiare, materiale si umane pentru implementarea masurilor de asistenta sociala. Categoriile de beneficiari carora li se adreseaza sunt persoanele adulte si familiile aflate in nevoie, persoanele cu handicap si persoanele varstnice. La nivel local (primarii) functioneaza Serviciul public de asistenta sociala/compartiment de asistenta sociala, infiintat in subordinea consiliului local al municipiilor si oraselor, iar 352

la nivel de comune s-au dezvoltat compartimente in aparatul primariei, cu personal avand atributii in domeniul asistentei sociale. Principalele atributii ale acestui serviciu public local de asistenta sociala privesc administrarea si gestionarea fondurilor destinate platii unor prestatii de asistenta sociala, inclusiv venitul minim garantat. Autoritatea locala este principalul furnizor de servicii sociale, singura sau in parteneriat cu organizatiile neguvernamentale sau alte forme organizate ale societatii civile. Au fost infiintate si functioneaza corespunzator servicii publice la nivelul oraselor si municipiilor, iar la nivelul oraselor mici si comunelor au fost infiintate compartimente de specialitate. S-a elaborat o metodologie de evaluare a posibitatilor de extindere a sistemului si a tipologiei serviciilor sociale, care se realizeaza in cadrul proiectului PHARE 2001 Constructie Institutionala servicii sociale (aflat in prezent in derulare). Intre alte obiective, acest proiect vizeaza perfectionarea cadrului institutional, prin instituirea unui mecanism de organizare si coordonare a masurilor de asistenta sociala, a modalitatilor de finantare, precum si constructia unui sistem informational managerial performant. Pana in prezent, s-au organizat doua sesiuni de formare privind cercetarea calitativa si notiuni introductive privind violenta domestica, pentru un numar total de 90 persoane. In cadrul Programului bilateral sustinut financiar de catre DFID al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord Asistenta pentru dezvoltarea sectorului social s-au format 55 de formatori din reteaua MMSSF si s-au organizat doua sesiuni de training la care au participat 100 de functionari din cadrul MMSSF si serviciilor publice de asistenta sociala avand ca teme procesul de monitorizare si evaluare si standardele de calitate si parteneriatul cu ONG-urile. Au fost revizuite cele 6 module de formare si redactate alte doua module ce vor fi puse la dispozitia formatorilor locali intr-o noua sesiune de pregatire. Programul PHARE 2001 Formare pentru intarirea capacitatii de acordare a serviciilor sociale, demarat in noiembrie 2003, se afla in etapa de evaluare a nevoilor de formare a personalului care activeaza in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala. In domeniul combaterii excluziunii sociale si saraciei, pentru colectarea datelor in conformitate cu Strategia Europeana a Incluziunii Sociale, Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) a finalizat, in luna februarie 2004, impreuna cu experti din cadrul Institutului National de Statistica, Bancii Mondiale si Universitatii Bucuresti metodologiile de masurare a saraciei absolute si a saraciei relative, in scopul oferirii de data comparative cu cele din tarile Uniunii Europene. In noiembrie 2003, respectiv martie 2004, CASPIS a initiat 2 proiecte importante privind indicatorii de incluziune sociala atat la nivel national (indicatorii comuni de incluziune sociala ai Uniunii Europene) cat si la nivel judetean. Ambele proiecte vor fi finalizate pana la sfarsitul lunii iunie 2004. Utilizand aceeasi metodologie de masurare a saraciei relative si a indicatorilor de incluziune sociala propusi de Uniunea Europeana, vor fi posibile comparatii intre Romania si alte tari si pregatirea strategiilor si planurilor de actiune in domeniul excluziunii sociale. In ceea ce priveste monitorizarea implementarii Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) si publicarea de rapoarte de monitorizare, au fost desemnate, in luna septembrie 2003, persoane de contact din cadrul fiecarui minister/agentie guvernamentala, care sa asigure colaborarea permanenta cu CASPIS. Secretariatul Tehnic CASPIS a elaborat, impreuna cu expertii sai, scheme de monitorizare, care au fost distribuite si discutate cu specialistii desemnati din fiecare minister. Pana in prezent, CASPIS a elaborat un raport intermediar de monitorizare, care include programele derulate la nivel judetean in domeniul saraciei si excluziunii sociale, programe cuprinse in Planurile Judetene Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale. Raportul final va cuprinde si situatia implementarii PNAinc la nivel national, precum si o analiza a dinamicii saraciei si excluziunii sociale. 353

In vederea implementarii Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale la nivel local, Comisiile Judetene Anti-Saracie s-au constituit prin Hotarare a Consiliului Judetean/Local in 41 de judete si cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti. Directiile Judetene de Asistenta Sociala (Serviciile publice de asistenta sociala), infiintate in prima jumatate a anului 2003, au preluat responsabilitatile de monitorizare de la Secretariatele Tehnice ale CASPIS. Planurile Judetene Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PJAinc) au fost adoptate prin Hotarare de Consiliu Judetean. Comisiile Judetene Anti-Saracie sunt responsabile, alaturi de administratia locala, de implementarea si finantarea Planurilor anti-saracie la nivel de judet. In 2003 a demarat procesul de monitorizare la nivel judetean prin transmiterea schemelor de monitorizare elaborate cu ajutorul echipei de consultanti la nivel judetean formata din 15 experti. Procesul de monitorizare la nivelul judetelor a fost structurat pe trei dimensiuni: evaluarea activitatii Comisiilor Judetene Anti-Saracie in intervalul ianuarieseptembrie 2003, implementarea obiectivelor strategice prioritare din Planurile Judetene Anti-Saracie, programele sociale care se deruleaza la nivelul judetului.

In urma completarii schemelor de monitorizare, in luna februarie 2004 a fost finalizat Raportul intermediar de monitorizare la nivel judetean, raport ce a fost supus dezbaterii in teritoriu, la jumatatea lunii aprilie 2004, in vederea colectarii de sugestii si observatii. In vederea consolidarii si dezvoltarii Comisiilor Judetene Anti-Saracie, CASPIS a initiat o serie de seminare de pregatire a membrilor Secretariatelor Tehnice. In luna noiembrie 2003, a avut loc o conferinta la care au participat membrii Secretariatelor Tehnice ale Comisiilor Judetene Anti-Saracie din toate judetele. Scopul conferintei a fost de informare a Comisiilor Judetene Anti-Saracie asupra activitatilor CASPIS si de identificare a necesitatilor de suport oferit de CASPIS pentru activitatile derulate la nivel judetean. In luna mai 2004, au fost organizate 3 seminare de pregatire a specialistilor din Secretariatele Tehnice ale Comisiilor Judetene Anti-Saracie. In cadrul fiecarui seminar au fost pregatiti in medie 15 Directori Executivi/persoane responsabile de activitatea de monitorizare la nivel judetean. Tematica abordata a vizat, in principal, monitorizarea Planurilor Judetene Anti-Saracie, modalitati de elaborare a diagnozelor sociale la nivel judetean si procesul de revizuire a Planurilor Judetene Anti-Saracie pentru perioada 2004 - 2008. Secretariatul Tehnic al CASPIS a coordonat procesul de finalizare a Raportului asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului 2003, raport realizat cu sprijinul Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in Romania. Raportul a fost aprobat de Guvern in luna martie 2004. De asemenea, Secretariatul Tehnic CASPIS s-a implicat in organizarea diverselor conferinte nationale si internationale privind problematica excluziunii sociale, evidentiind importanta procesului de incluziune sociala in constructia unei societati de tip european.

Persoane cu handicap
In intervalul septembrie 2003 - iunie 2004, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) a continuat realizarea activitatilor cuprinse in Planul National de Actiune 2003-2006 (PNA) pentru implementarea Strategiei Nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap. Activitatile intreprinse in acest interval au fost in deplina concordanta cu scopul Stategiei Nationale in domeniu: cresterea calitatii vietii persoanelor cu handicap.

354

O etapa importanta in implementarea Planul National de Actiune a fost marcata de elaborarea Proiectului de Twinning Light RO-0106IB/SO 02 Pregatirea specialistilor si a personalului de la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale si locale pentru implementarea Strategiei Nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap. Acest proiect, realizat cu participarea specialistilor NIZW (Olanda), a fost derulat in perioada septembrie 2003 - februarie 2004 si a avut ca obiectiv specific pregatirea specialistilor si a personalului propriu pentru evaluarea beneficiarilor din sistemul de protectie speciala din Romania (identificarea necesarului de servicii de sprijn), elaborarea de planuri de interventie pentru fiecare persoana evaluata si elaborarea strategiilor locale, precum si a planurilor locale de actiune (la nivel judetean). Proiectul a avut urmatoarele rezultate: pregatirea unui numar de 28 de formatori, 141 de evaluatori, 51 coordonatori personal implementare, 100 persoane personal de implementare, evaluarea tuturor persoanelor cu handicap din centrele rezidentiale, elaborarea de planuri de interventie pentru fiecare persoana evaluata, elaborarea strategiilor locale si a planurilor locale de actiune la nivel judetean. In timpul procesului de evaluare au fost pregatite un numar total de 41 de echipe suplimentare de evaluatori (123 evaluatori). In ianuarie 2004, a fost elaborat Raportul Statistic 2003 conform caruia, la data de 31.12.2003, erau inregistrate 408.120 persoane cu handicap, numarul fiind mai mic cu 15.273 decat numarul inregistrat la sfarsitul anului 2002. In cadrul Proiectului "Romania Reforma sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, ANPH a elaborat in luna februarie 2004 : termenii de referinta si Ghidul aplicantului pentru componenta Schema de granturi, care vizeaza restructurarea/inchiderea marilor centre rezidentiale, intarirea/ dezvoltarea serviciilor alternative existente, crearea de noi servicii alternative; termenii de referinta pentru componenta Campanie de constientizare. Aceasta campanie va avea ca obiective informarea persoanelor cu handicap si a familiilor acestora cu privire la drepturile de care beneficiaza si serviciile pe care le pot accesa.

In cursul anului 2003, pentru dezvoltarea serviciilor alternative pentru adultii cu handicap, au fost selectate si finantate 34 proiecte apartinand sectorului ONG, care au acoperit o arie vasta de interventie din sfera serviciilor alternative: proiecte de dezvoltare de servicii, proiecte in domeniul formare-integrare socio-profesionala, proiecte de activitati de informare-comunicare, centre (de zi, de ingrijire temporara, sociale, de reabilitare, locuinte protejate). In acelasi sens, au fost finantate si 12 proiecte proprii, din care: restructurare centre, amenajare centre, servicii comunitare, serviciu de informare si consiliere, proiect de constituire retea asistenti sociali specializati, proiect elaborare standarde de calitate pentru locuinte protejate, proiecte de baze de date, proiecte de activitati de informare -comunicare. Valoarea totala a proiectelor finantate de catre ANPH a fost de 30,250 miliarde, iar proiectele au avut un numar total de 700 beneficiari. Pentru anul 2004 au fost selectate pentru finantare 52 de proiecte apartinand exclusiv sectorului ONG, care acopera multiple domenii de interes pentru persoane cu handicap. Suma alocata pentru finantare proiectelor in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, pentru anul 2004, este de 30 miliarde lei. In ceea ce priveste reglementarea serviciilor sociale, a fost adoptata HG nr. 1176/2003 (MO nr. 725/17.10.2003) privind desfasurarea de catre persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial a unor servicii sociale in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, care reglementeaza criteriile si procedura de acreditare a persoanelor juridice de drept privat fara scop patrimonial (ONG) in vederea furnizarii 355

de servicii sociale in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap. In lunile martie-aprilie 2004, au fost acreditate serviciile furnizate de Fundatia Estuar, Centrul Diacezan Caritas Iasi si de catre Fundatia Motivation. Se afla in faza de acreditare Fundatia Pentru Voi si Fundatia Impreuna. In perioada februarie mai 2004, a fost efectuat inventarul pe judet al ofertei actuale de servicii, precum si cel al nevoilor de servicii comunitare pentru persoanele cu handicap. Informatia colectata este utila in analiza planurilor de servicii judetene. In cadrul unui proiect pilot realizat de catre Liga Nationala a Asociatiilor pentru sprijinirea Handicapatilor Mintal din Romania - LNAHMR, cu sprijinul ANPH si a organizatiei SHIA/FUB din Suedia si Inclusion International, prin proiectul GAMPGrupul de Actiune pentru Mobilizare a Parintilor, a fost deschis in Bucuresti, in data de 19.11.2003, Centrul de zi destinat adultilor cu dizabilitati mentale. In acelasi timp, exista un parteneriat permanent ANPH - ONG pentru evaluarea gradului de accesibilitate si de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap. ANPH a continuat si dezvoltat procesul de colaborare cu organizatiile neguvernamentale reprezentative in domeniul protectiei persoanelor cu handicap, in ceea ce priveste elaborarea de acte normative, implementarea legislatiei, actiuni si analize specifice, participarea la actiuni culturale, educative, de arta, de schimbare a atitudinii societatii fata de persoana cu handicap. Pornind de la premisa ca potentialul persoanelor cu handicap trebuie sa fie pus valoare prin aducerea in atentia opiniei publice a unor realizari apartinand persoanelor cu handicap, ANPH a promovat unele dintre aceste talente, reunind creatii ale persoanelor cu handicap in expozitii de pictura si grafica, precum si in expozitii cu vanzare. De asemenea, au mai fost lansate carti de versuri si eseuri, creatii ale persoanelor cu handicap. La inceputul lunii mai 2004, s-au desfasurat Jocurile Paralimpice pentru persoane cu dizabilitati in colaborare cu Agentia Nationala pentru Sport si Federatia Nationala a Sportului pentru persoane cu handicap. Sarbatorirea Zilei Europei 9 mai 2004 a fost marcata de organizarea, in cadrul crosului popular, a unei sectiuni destinate persoanelor cu handicap. Relatia cu cetateanul persoana cu handicap a cunoscut o intensificare si diversificare in abordarea problemelor. O atentie deosebita s-a acordat reconsiderarii problemelor persoanelor cu handicap si asigurarii unei comunicari pe fondul unui climat de respect si incredere reciproca. Astfel, la nivelul ANPH, exista un dialog permanent instituit in cadrul unui birou specializat, pentru acordarea informatiei publice si promovarea transparentei institutionale. In aria de solutionare a petitiilor si acordare a audientelor, cetatenii beneficiaza si de o consiliere adecvata, privind drepturile persoanelor cu handicap, realizata de personal specializat din cadrul ANPH . In trimestrul IV al anului 2003 a fost distribuita, celor 148 de institutii aflate in coordonare metodologica a ANPH, Lucrarea-sinteza referitoare la Gradul de implementare a standardelor de calitate a serviciilor din centrele rezidentiale si au fost solicitate observatii de la directorii institutiilor in scopul completarii/modificarii continutului standardelor. Incepand cu luna martie 2004, au fost puse in dezbatere publica Standardele de calitate pentru centre de criza, Standardele de calitate pentru centre de zi, Standardele de calitate pentru locuinte protejate precum si Standarde ocupationale pentru asistentul personal. La nivelul ANPH, a fost finalizat, in luna decembrie 2003, proiectul privind Dezvoltarea aplicatiei pentru baza de date a sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap, prin care s-a monitorizeat promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu handicap. Realizarea aplicatiei constituie infrastructura prin care se asigura cadrul organizat de monitorizare a promovarii si respectarii drepturilor persoanelor cu handicap. Realizarea bazei de date are ca obiectiv principal asigurarea 356

informatiilor necesare in procesul de monitorizare a drepturilor persoanelor cu handicap si faciliteaza obtinerea in timp real a tuturor elementelor relevante atat pentru situatia persoanei cu handicap cat si pentru starea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap. Incepand cu trimestrul I al anului 2004, a fost initiata monitorizarea respectarii dreptului la educatie a persoanelor cu handicap. A fost elaborata si transmisa in teritoriu fisa de monitorizare privind numarul asistentilor personali ai persoanei cu handicap (urban si rural) si cursurile de instruire pe care autoritatile administratiei locale au obligatia sa le organizeze in scopul de a se imbunatati astfel calitatea serviciilor pe care asistentul personal le asigura persoanei cu handicap grav. In vederea armonizarii cu prevederile legale referitoare la protectia copilului, in luna aprilie 2004, a fost numit grupul de lucru pentru stabilirea modalitatilor prin care asistentul personal poate fi autorizat, dupa modelul asistentului maternal profesionist. Grupul de lucru a avut o prima intalnire, in data de 15.04.2004, cu specialisti si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, urmand a intocmi toate formalitatile necesare pentru validarea standardelor ocupationale. In lunile aprilie mai 2004, au fost efectuate vizite ale echipelor de specialisti din cadrul ANPH, la 85% din centrele rezidentiale existente. Vizitele au avut ca scop analizarea conditiilor de viata din mediu rezidential. Concluziile rezultate in urma vizitelor au fost discutate la nivelul centrelor si al Inspectiilor Regionale, urmand a se lua masurile necesare pentru corectarea aspectelor negative constatate. In privinta aspectelor pozitive, concretizate in conditii de viata la standarde adecvate, putem enumera ca exemple urmatoarele centre: CIA Ciacova jud. Timis, CIA Resita - jud. Caras - Severin, CRRPH Sasca Mica - jud. Suceava, CIA Slobozia jud. Ialomita, CRRPH Urlati - Casa Stela (locuinte protejate) - jud. Prahova, CRRPH Sercaia jud. Brasov. In decembrie 2003, fost finalizata lucrarea Oglinda Accesibilitatilor pe anul 2003, care reflecta gradul de accesibilizare al cladirilor. Potrivit informatiilor centralizate, la nivelul intregii tari, la data de 31 decembrie 2003, au fost adaptate: 12,37% din total 13.532 cladiri publice, 3,79% din total 59.967 de parcari, 5,58% din total 38.484 telefoane publice. Informatiile centralizate au fost aduse la cunostinta autoritatilor locale in vederea analizei si luarii de masuri pentru accelerarea realizarii accesului neingradit al persoanelor cu handicap la viata sociala. In luna decembrie 2003, s-a publicat Harta accesibilitatilor, care cuprinde nominalizarea tuturor primariilor accesibile din Romania. In aceiasi luna, in cadrul manifestarilor dedicate Anului European al Persoanelor cu Handicap - 2003, a fost editat Manualul Limbajului mimico-gestual, elaborat de catre Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, cu sprijin financiar din partea ANPH . Ca urmare a Protocolului nr. 1068/13.02.2004 incheiat intre ANPH si Ministerul Educatiei si Cercetarii, in luna martie 2004 a avut loc prima actiune in comun pentru identificarea scolilor din mediul urban si rural care necesita amenajarea accesului. A fost initiata monitorizarea prevederilor art. 17 alin (1) din Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea OUG nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, conform carora, incepand cu 1 ianuarie 2004, toate societatile de transport in comun, urban sau interurban, au obligatia de a achizitiona mijloace de transport special adaptate. In luna februarie 2004, a fost elaborata fisa de monitorizare privind transportul adaptat. Monitorizarea realizarii accesibilitatilor se face lunar, iar incepand cu luna ianuarie 2004, a fost introdus in fisa de monitorizare criteriul urban/rural. Pentru accelerarea realizarii accesibilitatilor pentru persoanele cu handicap, s-au organizat intalniri cu reprezentantii marilor institutii responsabile de transportul in comun, din domeniul public si privat. In perioada ianuarie - mai 2004, ANPH a incheiat o serie de protocoale cu institutiile responsabile, vizand finalizarea accesibilitatilor cu : Societatea Nationala de Telecomunicatii ROMTELECOM, 357

Ministerul Educatiei si Cercetarii, Aeroportul International Constanta, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala a Finantelor Publice (MFP), CEC, Directia Generala a Vamilor, METROREX. ANPH a depus diligente asa incat, in prezent, reprezentantii ONG fac parte din Comisiile de receptie a strazilor adaptate si sunt invitati la sedintele operativconsultative saptamanale organizate de Prefecti. In anul 2003, Romania a avut o prezenta activa in cadrul Comitetul de Reabilitare si Readaptare a Persoanelor cu Handicap din cadrul Consiliului Europei. In cadrul celei de-a 26-a sesiuni a Comitetului s-a lansat invitatia de catre reprezenatntul Romaniei, ca, sesiunea urmatoare, cea de-a 27-a, sa se desfasoare in Romania. Cu acest prilej, reprezentanta Romaniei a propus sa se includa pe agenda ordinei de zi a sesiunii care urmeaza, discutarea sistemului universal european privind normele accesibilitatilor pentru persoanele cu handicap. Propunerea a fost agreata de toti participantii si inclusa in ordinea de zi a viitoarei sesiuni, care se va desfasura in perioada 21-24 septembrie 2004 la Bucuresti. In luna martie 2004, in colaborare cu Primaria Municipiului Bucuresti au fost instalate in principalele zone ale capitalei, toalete ecologice adaptate. In cursul anului 2003, au fost montate telefoane publice la majoritatea centrelor rezidentiale pentru persoane cu handicap. La data de 14 mai 2004, in statiile de metrou Gara de Nord si 1 Mai, au fost inaugurate lifturi destinate accesului persoanelor cu handicap, acesta fiind primul pas in accesibilizarea metroului. In octombrie 2003, la Bucuresti, a avut loc prima editie a salonului RAI-Recuperare, Autonomie, Independenta. Evenimentul care a fost organizat la initiativa Jeune Chambre Economique si a Organizatiei Nationale a Persoanelor cu Handicap din Romania- ONPHR, cu sprijinul ANPH, a reunit firme de prestigiu in domeniul producerii echipamentelor de protezare si ortezare, destinate recuperarii persoanelor cu afectiuni ale aparatului locomotor si alte dizabilitati: Euro Medical System, INA Medical, ITM Amiro, Ortopedica - Centru de Protezare si Recuperare, Ortoprofil, Ortotech, Protmed, Romhandicap. La prima sa editie, Salonul RAI si-a propus sa familiarizeze viitorii medici cu tehnicile de protezare si ortezare, sa prezinte, atit specialistilor cit si publicului larg, ultimile noutati tehnologice destinate imbunatatirii nivelului de independenta ale persoanelor cu handicap, si nu in ultimul rind, sa ofere organismelor de stat si nonguvernamentale posibilitatea de a se informa in mod direct asupra caracteristicilor dispozitivelor medicale moderne. In vederea aprecierii capacitatii de munca a persoanelor cu handicap, ANPH a emis Instructiunea Metodologica nr. 5660/16.11.2003. S-a stabilit ca, la emiterea certificatului de persoana cu handicap, fiecare Comisie de expertiza medicala sa completeze punctul F (programul individual de recuperare, readaptare si integrare sociala). Potrivit acestor prevederi, Presedintele comisiei de expertiza face aprecieri asupra capacitatii de munca si a restantului functional, exprimand acest lucru in procente. Tabelul cu persoane cu handicap care pot desfasura activitati salariale si aprecierile procentuale privind capacitatea de munca sunt transmise Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca sau a Municipiului Bucuresti, pentru a constitui o baza de date in vederea identificarii locurilor de munca adecvate pentru persoanele cu handicap. La Bursa locurilor de munca pentru absolventi cu handicap ai institutiilor de invatamant, organizata in luna septembrie 2003, au participat 1290 de agenti economici cu 152 de oferte de locuri de munca, 152 de persoane cu handicap, dintre care 49 au fost selectionate in vederea angajarii. Au fost incadrate in munca 5 persoane cu handicap. 358

La data de 14 mai 2004, s-a organizat, la nivel national, Bursa locurilor de munca destinata special persoanelor cu handicap. Au participat 702 agenti economici cu o oferta de 7.474 de locuri de munca si 4217 persoane cu handicap, dintre care 1.254 au fost selectate pentru interviu. La initiativa ANPH, in domeniul incadrarii in munca a persoanelor cu handicap, in luna mai 2004, au fost organizate intalniri de lucru cu participarea reprezentantiilor Consiliului National al Persoanelor cu Dizabilitati din Romania (CNPDR) si ANOFM, vizand elaborarea in luna iunie 2004, a unui Proiect de Ordin al Presedintelui ANPH pentru aprobarea Planului National de incadrare in munca a persoanelor cu handicap. Numarul unitatilor protejate autorizate a crescut de la 30 in luna septembrie 2003, la 44 la sfarsitul lunii mai 2004. La nivel metodologic, in luna aprilie 2004, au fost emise un numar de 9 instructiuni metodologice in vederea imbunatatirii legaturii intre Comisia Superioara si Comisiile de Expertiza Medicala, Directiile de asistenta sociala si Inspectiile Regionale. ANPH a obtinut, in luna martie 2003, dreptul de traducere a lucrarii Clasificatia internationala a functionarii, dizabilitatii si sanatatii, acordat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Lucrarea este tradusa si pregatita pentru a intra la tipar, cu sprijinul financiar si logistic al Reprezentantei UNICEF in Romania, urmand sa apara in tiraj de 5.000 de exemplare, in cursul lunii iunie 2004. In ianuarie 2004, a fost demarat proiectul privind promovarea integrarii profesionale a persoanelor cu handicap, finantat de catre Departamentul Muncii din Statele Unite, prin AED (Academy for Educational Development). AED va asigura asistenta tehnica necesara pentru infiintarea unor centre pilot de consiliere profesionala pentru persoanele cu handicap si buna desfasurare a activitatilor specifice prevazute in cadrul proiectului, oferind un pachet de servicii care va raspunde nevoilor specifice identificate in urma discutiilor/consultarilor cu reprezentantii ANOFM, ANPH si Fundatiei MOTIVATION. Implementarea acestui proiect se realizeaza in urmatoarele Agentii judetene pentru ocuparea fortei de munca, in cadrul carora se infiinteaza opt centre pilot de consiliere profesionala pentru persoanele cu handicap: AJOFM Iasi regiunea 1, AJOFM Vrancea (Focsani) regiunea 2, AJOFM Arges regiunea 3, AJOFM Olt regiunea 4, AJOFM Caras-Severin - regiunea 5, AJOFM Cluj regiunea 6, AJOFM Sibiu regiunea 7, AMOFM Bucuresti regiunea 8. La data de 31 martie 2004, a fost inaugurat Centrul pilot de recuperare, reabilitare si integrare socio-profesionala Targu Carbunesti (jud. Gorj), cu finantare din partea Marelui Ducat de Luxemburg. La data de 14 aprilie 2004, a avut loc deschiderea ofertelor pentru desemnarea antreprenorului general pentru construirea Centrului pilot de servicii comunitare Techirghiol. Acest nou centru este conceput intr-o maniera moderna si asigura prestatii la standarde europene. Centrul va fi realizat cu finantare romaneasca si europeana. Pe data de 7 mai 2004, a fost inaugurat Centrul pilot de recuperare si reabilitare pentru persoane cu handicap neuropsihic (centru resursa) - Gura Ocnitei, jud. Dambovita, primul centru de acest tip din Sud - Estul Europei, realizat cu finantare romana si BDCE. In data de 13 mai 2004, a fost inaugurata o Scoala de tehnicieni ortoprotezisti, fiind un exemplu de buna practica in domeniul protezarii si recuperarii persoanei cu handicap. In luna iunie 2003, a fost acreditata meseria de tehnician ortoprotezist. La data de 19 aprilie 2004, a avut loc Adunarea Generala de constituire a Consiliului National al Persoanelor cu Dizabilitati din Romania, la care au participat asociatii membre ale Grupului de initiativa, membrii ai Forumului European al Dizabilitatii si reprezentanti ai ANPH. Consiliul a fost infiintat ca rezultat al unui proiect european coordonat de Forumul European al Dizabilitatii (EDF): Intarirea capacitatii organizatiilor pentru persoanele cu dizabilitati din tarile candidate la aderare . Rolul 359

acestui Consiliu este de a milita pentru un nivel decent al conditiilor de viata ale persoanelor cu handicap in raport cu semenii lor. In fapt, Consiliului National al Persoanelor cu Dizabilitati din Romania va reprezenta veriga de legatura dintre autoritatile administratiei publice responsabile de protectia speciala a persoanei cu handicap si beneficiarii sistemului: persoanele cu handicap. In octombrie 2003, au fost elaborate Ghiduri regionale privind drepturile si facilitatile, pentru informarea persoanelor cu handicap. In cadrul Agendei de manifestari a Anului European al persoanelor cu handicap, in perioada septembrie decembrie 2003 au avut loc urmatoarele actiuni: concursul automobilistic de indemanare destinat persoanelor cu handicap care conduc autoturisme adaptate, turism social in statiuni balneoclimaterice de care au beneficiat aproximativ 300 de persoane cu handicap, campania pentru dreptul la educatie al copilului si tanarului cu handicap, cupa Mariana Mihoc la baschet si Festivalul National de Jocuri sportive cu peste 250 de participanti, manifestari expozitionale la Palatul Parlamentului si Casa Radio, lansari de carte, seminarii, spectacole. Cele mai multe dintre manifestari au fost realizate in colaborare cu organizatii neguvernamentale. In perioada septembrie 2003-mai 2004, a continuat procesul de elaborare a legislatiei secundare in domeniul protectiei persoanelor cu handicap, dupa cum urmeaza: Conform OG nr. 2/2004 (MO nr. 32/15.01.2004) pentru modificarea si completarea OG nr. 14/2003 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap incepand cu luna ianuarie 2004, drepturile persoanelor cu handicap vizual, reglementate de Legea nr. 519/2002 se platesc din bugetul MMSSF, prin structurile deconcentrate ale acestuia. Masura a avut in vedere garantarea drepturilor persoanelor cu handicap vizual si un control mai riguros asupra fondurilor alocate; Ordin comun nr. 56/131/2004 (MO nr.140/17.02.2004) al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului administratiei si internelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 14/2003 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, prin care drepturile persoanelor cu handicap vizual se platesc, incepand cu ianuarie 2004 din bugetul MMSSF, prin directiile de dialog, familie si solidaritate sociala; Ordinul comun nr. 373/99/2003 (MO nr. 737/22.10.2003) al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si ministrului economiei si comertului pentru stabilirea documentelor justificative si a modalitatii de decontare privind taxa pentru abonamentul la curentul electric pentru nevazatorii cu handicap grav; HG nr. 1176/2003 (MO nr. 725/17.10.2003) privind desfasurarea de catre persoanele juridice de drept privat fara scop patrimonial a unor servicii sociale in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap; HG nr.1180/2003 (MO nr. 727/17.10.2003) privind metodologia de scutire a unitatilor protejate de la plata taxelor vamale pentru unele categorii de importuri a fost aprobata ca urmare a aparitiei OG nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale; HG nr. 1177/2003 (MO nr. 732/20.10.2003) privind aprobarea cuantumului indemnizatiei lunare de hrana cuvenite persoanelor infectate HIV sau bolnave SIDA; Ordinul nr. 303/2003 (MO nr. 679/26.09.2003) al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Superioare de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap pentru Adulti si a modelului deciziei de incadrare in grad de handicap; 360

Ordinul nr. 325/2003 (MO nr. 740/22.10.2003) al Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap pentru modificarea si completarea ordinului secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap nr. 313/2001 privind stabilirea Criteriilor pe baza carora se efectueaza selectia proiectelor in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap; HG nr. 1489/2003 (MO nr. 918/20.12.2003) privind actualizarea alocatiei sociale cuvenite adultilor nevazatori cu handicap grav si accentuat, incepand cu luna ianuarie 2004, prin care se majoreaza cuantumul alocatiei sociale cuvenite adultilor nevazatori cu handicap grav; HG nr. 1488/2003 (MO nr. 928/23.12.2003) privind cofinantarea functionarii Centrului Pilot de Recuperare a Persoanelor cu Handicap Pastraveni, judetul Neamt, prin care se finanteaza Centrul Pilot de Recuperare a Persoanelor cu Handicap Pastraveni, judetul Neamt; HG nr. 86/2004 (MO nr. 119/10.02.2004) privind aprobarea finantarii unor cheltuieli pentru constructia si amenajare Centrului pilot de servicii comunitare pentru persoanele cu handicap si formare personal Techirghiol, jud. Constanta ; OMMSSF nr. 73/2004 (MO nr. 156/23.02.2004) pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizatiei lunare de hrana cuvenite adultilor si copiilor infectati HIV sau bolnavi de SIDA si de control al utilizarii de catre cei in drept a acesteia.

Fundatia de la Dublin
Dialogul social constituie un domeniu deosebit de important in activitatea Fundatiei de la Dublin pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de viata. In acest scop Fundatia a sprijinit implicarea Inspectiei Muncii din Romania in programul WLE Work Life and EU enlargement care este o parte a angajamentului Suediei de a sprijini tarile candidate la aderarea in UE, asumat in timpul presedintiei suedeze a UE in 2001. In cadrul acestui program se desfasoara proiectul de cooperare Romania-Suedia Dialogul social pentru imbunatatirea mediului de munca in industria lemnului in judetul Sibiu. In luna august 2003 s-a convenit ca proiectul de sa demareze in luna octobrie 2003 si sa se incheie in octombrie 2004. Proiectul a debutat cu organizarea la Sibiu, in luna octombrie, a unei mese rotunde cu tema stresul la locul de munca, la care au fost invitati sa participe reprezentanti ai Inspectiei Muncii, ai autoritatilor locale, parteneri sociali, manageri si specialisti din domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca. De asemenea, a fost organizata o vizita la o intreprindere de prelucrare a lemnului din Sibiu, pentru a analiza modul in care este implementat sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca bazat pe un studiu elaborat de specialistii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in domeniul Protectiei Muncii.

Lupta impotriva discriminarii

Din punct de vedere al progreselor legislative, a fost adoptata Legea nr. 27/2004 (MO nr. 216/11.03.2004) privind aprobarea OG nr. 77/2003 (MO nr. 619/30.08.2003) pentru modificarea si completarea OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Modificarile aduse prin OG nr. 77/2003 se refera la: Definirea conceptului de discriminare indirecta; Definirea conceptului de discriminare multipla; Definirea si sanctionarea victimizarii; Introducerea medierii ca optiune de solutionare a faptelor de discriminare; Stabilirea, prin lege, a principiului independentei activitatii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii; Asistenta de specialitate oferita victimelor discriminarii. 361

De asemenea, pentru a asigura continuarea participarii Romaniei la Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii (2001 2006), HG. a fost adoptata HG nr. 668/2004 (MO nr. 427/12.05.2004 pentru plata contributiei financiare aferente participarii Romaniei la acest program in anul 2004. In conformitate cu atributiile stabilite prin actele normative in baza carora isi desfasoara activitatea, CNCD elaboreaza si instituie politici afirmative care au ca scop prevenirea faptelor de discriminare. In acest sens, CNCD a elaborat Planul National de Combatere a Discriminarii, un ansamblu de masuri menite sa asigure respectarea principiilor egalitatii si nediscriminarii. Planul va avea forma unui document de politici publice ale CNCD, urmand a fi aprobat de Guvern. Unul dintre cele mai importante aspecte ale activitatii CNCD este reprezentat de prevenirea fenomenului discriminatoriu. In acest sens, CNCD a organizat in aceasta perioada o serie de campanii nationale, astfel: Saptamana de lupta impotriva rasismului in fotbal (octombrie 2003) - in cadrul Campaniei Uniunii Europene de Fotbal Asociatie impotriva rasismului in fotbal; Campanie de informare pe tema a sase criterii de discriminare (limba, nationalitate, origine etnica, rasa, religie si sex), ce a constat in difuzarea de spoturi radiofonice in 36 de orase din tara, cu o frecventa de 10 difuzari pe zi (decembrie 2003). Lansarea, in data de 8 ianuarie, a proiectului Campanie de informare privind combaterea discriminarii in Sectorul 3, in parteneriat cu Primaria Sectorului 3 a municipiului Bucuresti.

Inscriindu-se in acelasi cadru, al masurilor de promovare a nediscriminarii si informarii cu privire la legislatia in domeniu, CNCD a elaborat la sfarsitul anului 2003 trei lucrari de specialitate in domeniul nediscriminarii: Dictionarul de termeni privind nediscriminarea este o lucrare de sinteza a celor mai intalnite concepte si notiuni din domeniul nediscriminarii. Dictionarul nu se adreseaza doar specialistilor in domeniu, ci si publicului larg, cetateni si societatea civila. Jurisprudenta Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii este un material care reflecta principala activitate a Colegiului Director, cea de constatare si sanctionare a faptelor/actelor de discriminare. Elaborarea unei asemenea culegeri a avut drept scop prezentarea modului de interpretare a faptelor prezentate in petitii, precum si a modului in care sunt stabilite si luate in considerare circumstantele agravante si atenuante atunci cand se urmareste calcularea cuantumului unei sanctiuni contraventionale. Legislatie in domeniul nediscriminarii este o culegere care cuprinde principalele reglementari in domeniul combaterii discriminarii si a promovarii de masuri speciale.

In domeniul consolidarii institutionale, si tinand cont si de observatiile si recomandarile Comisiei Europene conform carora CNCD trebuie sa-si consolideze capacitatea institutionala, CNCD a efectuat angajari de personal pentru acele departamente care erau deficitare din acest punct de vedere, in special pentru Serviciul juridic si de inspectie. De asemenea, in luna martie 2004, atat personalul de specialitate al acestui serviciu, cit si membrii Colegiului Director au participat la o sesiune de pregatire pe tema dezvoltarii abilitatilor de negociere. CNCD a finalizat in prima parte a acestui an demersurile pentru implementarea unui program Phare pe componenta twinning, in valoare de 950.000 Euro. Astfel, in urma aprobarii fisei de catre Comisia Europeana si a lansarii propunerilor, au fost selectate ca institutii partenere Ministerul Justitiei din Olanda, respectiv Biroul National Olandez impotriva Discriminarii Rasiale. Inscriindu-se in acelasi cadru al masurilor de intarire a capacitatii institutionale si in scopul respectarii dreptului la informare al cetatenilor, CNCD este in faza de 362

definitivare a paginii de web a institutiei, care va promova activitatea institutiei si facilita comunicarea cu cei interesati. In acelasi context se inscrie si initiativa CNCD de a se afilia unei retele internationale formata din organisme specializate din Europa in combaterea discriminarii. Aceasta retea, care poarta denumirea de European Specialized Equality Bodies, a fost infiintata in cadrul unui proiect multinational, finantat prin Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii (2001 2006), la care Romania participa prin intermediul CNCD. Scopul acestei retele de organisme specializate este acela de a promova o interpretare uniforma a legislatiei antidiscriminare, atit in tarile membre ale Uniunii Europene, cit si in cele in curs de aderare.

2.3.14. ENERGIA
Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania UE din 21.03.2002. In cursul lunii martie 2004, Romania a transmis Comisiei Europene Documentul Complementar de Pozitie pentru capitolul 14 Energie (CONF-RO 6/04). Pe sectoare, evolutiile in sectorul energetic se prezinta astfel:

Sectorul petrolier
In vederea majorarii stocurilor de titei si produse petroliere, a fost adoptata HG nr. 574/15.04.2004 (MO nr. 361/26.04.2004) privind constituirea stocurilor minime de siguranta pentru titei si produse petroliere in anul 2004. Astfel, pe baza consumului de produse petroliere realizat in anul 2003, nivelul stocurilor minime in anul 2004 este estimat la 94.000 tone produse petroliere, din care 47.000 tone produse petroliere si 47.000 tone in echivalent titei, respectiv 66.100 tone titei. Pe baza resurselor financiare alocate, stocurile minime cumulate au crescut de la 25,5 zile de consum in 2001 la 29,25 zile in 2002 si 33,5 zile de consum la sfarsitul anului 2003. Capacitatea administrativa pentru managementul stocurilor minime din cadrul Ministerului Economiei si Comertului si Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat (ANRS), este asigurata, in prezent, de 12 persoane. Conform angajamentelor din Documentul de Pozitie privind capitolul 14 Energie, Romania transmite Comisiei Europene, incepand cu luna iulie 2003, informatii privind nivelul stocurilor, utilizand formatul de raportare specific Directivei 68/414/CEE amendate prin Directiva 98/93/CE. In cadrul procesului de privatizare a SNP Petrom SA, urmare a publicarii anuntului de privatizare in luna august 2003, in luna septembrie 2003 au fost depuse 15 expresii de interes, din care au fost precalificate 11 companii ofertante. Dupa depunerea ofertelor preliminare si neangajante in luna noiembrie 2003, 3 companii au depus ofertele finale in data de 15.04.2004. In data de 21.05.2004, compania ofertanta OMV a fost selectata si invitata la negocieri in vederea semnarii contractului de privatizare. In contextul preocuparilor Romaniei de interconectare a sistemului national de transport al titeiului cu sistemul ADRIA in vederea diversificarii surselor de aprovizionare, a continuat desfasurarea proiectului de realizare a conductei ConstantaOmisalj pentru transportul petrolului de la Marea Neagra la Marea Adriatica. In acest sens, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a obtinut finantare in cadrul programului PHARE 2002 pentru realizarea unui studiu complex de fezabilitate al proiectului, care cuprinde aspecte detaliate de ordin tehnic, legislativ si al protectiei mediului. Licitatia pentru alegerea consultantului a avut loc in luna decembrie 2003, studiul de fezabilitate urmand a fi finalizat in termen de 9 luni. 363

Gaze naturale
Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul gazelor naturale se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), institutie autonoma din punct de vedere legal si administrativ, aflata in coordonarea Primului-ministru si finantata integral din venituri extrabugetare, care acopera in totalitate necesitatile de functionare. ANRGN are in prezent 85 de angajati, structura de personal corespunzand necesitatilor actuale privind reglementarea pietei gazelor naturale. In sedinta Guvernului din data de 14 mai 2004 a fost aprobat proiectul Legii gazelor naturale, ce stabileste cadrul legal necesar desfasurarii activitatii specifice sectorului gazelor naturale, in conditii de competitivitate si transparenta, avandu-se in vedere asigurarea securitatii si continuitatii in alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor, a eficientei economice in general si a eficientei energetice in special, precum si a protectiei mediului si sigurantei consumatorilor. ANRGN a continuat procesul de emitere a legislatiei secundare necesare implementarii legislatiei nationale armonizate. Cele mai importante reglementari din cadrul legislatiei secundare elaborate in perioada septembrie 2003 - mai 2004 sunt: Decizia ANRGN nr. 3/7.01.2004 (MO nr. 20/12.01.2004) pentru modificarea Deciziei ANRGN nr. 974/3.12.2002 privind aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale; Decizia ANRGN nr. 387/22.03.2004 (MO nr. 269/26.03.2004) privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licentei provizorii in sectorul gazelor naturale; Decizia ANRGN nr. 552/9.04.2004 (MO nr. 337/19.04.2004) pentru modificarea Deciziei ANRGN nr. 331/10.03.2004 privind aprobarea Listei centralizate a consumatorilor eligibili de gaze naturale in anul 2004; Decizia ANRGN nr. 620/30.04.2004 (MO nr. 416/10.05.2004) pentru adoptarea Normelor privind prevenirea abuzului de pozitie dominanta pe piata interna a gazelor naturale.

In cadrul procesului de aliniere la prevederile noului acquis comunitar in sectorul gazelor naturale (Directiva 2003/55/CE referitoare la piata interna a gazelor naturale), a continuat liberalizarea pietei gazelor naturale prin majorarea gradului de deschidere a pietei la 40%, incepand cu luna ianuarie 2004, conform Deciziei presedintelui ANRGN nr. 1076/18.12.2003 (MO nr. 947/23.12.2003). Pragul de consum pentru eligibilitate a fost redus de la 4 milioane m.c./an la 3 milioane m.c./an. Drept urmare, numarul consumatorilor eligibili acreditati a crescut de la 54, in anul 2003, la 76, in anul 2004. Dintre consumatorii eligibili acreditati in anul 2004, un numar de 49 de consumatori, reprezentand 74% din consumul de gaze naturale al consumatorilor eligibili, si-au schimbat furnizorul. In perioada de referinta, ANRGN a acordat 24 licente de furnizare a gazelor naturale, in prezent fiind licentiate ca furnizori de gaze naturale un numar de 40 societati comerciale. La 1 noiembrie 2003, nivelul preturilor finale reglementate la gaze naturale a fost majorat la 115 USD/1000 m.c. pentru consumatorii non-rezidentiali, respectiv 125 USD/1000 m.c. pentru consumatorii rezidentiali, prin Ordinul comun ANRGN-ANRM nr. 768/169/9.10.2003 (MO nr. 709/10.10.2003) pentru modificarea Ordinului comun ANRGN-ANRM nr. 594/141/2003 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale. Pretul productiei interne va inregistra o crestere cu aproximativ 25 USD/1000 m.c., urmand sa atinga un nivel de aproximativ 60 USD/1000 m.c. in anul 2004. 364

In anul 2004, pretul gazelor naturale la consumatorul final va fi majorat trimestrial cu 5%. Primele 2 majorari trimestriale au avut loc la 1 ianuarie, respectiv 1 aprilie 2004, dupa cum urmeaza: 120 USD/1000 m.c. pentru consumatorii non-rezidentiali, respectiv 130 USD/1000 m.c. pentru consumatorii rezidentiali, de la 1 ianuarie 2004 conform Ordinului comun ANRGN-ANRM nr. 1.075/216/18.12.2003 (MO nr. 915/20.12.2003) pentru modificarea Ordinului comun ANRGN-ANRM nr. 594/141/2003 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale; 123 USD/1000 m.c. pentru consumatorii non-rezidentiali, respectiv 133 USD/1000 m.c. pentru consumatorii rezidentiali, de la 1 aprilie 2004 conform Ordinului ANRGN nr. 342/11.03.2004 (MO nr. 241/18.03.2004) privind aprobarea preturilor reglementate in sectorul gazelor naturale.

In prezent, preturile reglementate la gaze naturale acopera integral costurile de operare ale operatorilor economici, costurile de mediu si o parte din costurile de dezvoltare. Stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate la gaze naturale se realizeaza de catre ANRGN pe baza unor proceduri transparente, publicate in Monitorul Oficial, care permite ca, in cazul unor modificari substantiale ale elementelor de fundamentare a preturilor, agentii economici din sector sa solicite o majorare a acestora. Pe baza prevederilor Foii de parcurs din domeniul energetic din Romania aprobate prin HG nr. 890/14.08. 2003 (MO nr. 890/29.07.2003), in luna decembrie 2003 ANRGN a finalizat noile metodologii de tarifare in domeniul gazelor naturale, aprobate prin Decizia nr. 1078/18.12.2003 (MO nr. 40/19.01.2004) privind Criterii si metode pentru aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale. Astfel, pentru activitatile de transport si inmagazinare subterana a gazelor naturale se aplica o metodologie de tip revenue-cap, iar pentru activitatile de distributie si furnizare reglementata o metodologie de tip price-cap. Pe aceasta baza, incepand cu 1.04.2004, au intrat in vigoare tarifele pentru inmazinarea subterana a gazelor naturale, de tipul revenue-cap. Tarifele asigura acoperirea integrala a tuturor costurilor, inclusiv a celor financiare pentru investitiile pe termen mediu si lung, si sunt diferentiate pe fiecare companie si depozit de inmagazinare. In prima parte a anului 2004 au fost emise de catre ANRGN documente care stabilesc preturile si tarifele reglementate din sectorul gazelor naturale (Ordinul 341/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifului reglementat pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, Ordinul 343/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distributie a gazelor naturale, Ordinul 354/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale, realizat de SNGN Romgaz SA Medias, Ordinul 355/11.03.2004 MO nr. 241/18.03.2004, privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de inmagazinare subterana a gazelor naturale, realizat de SC Depomures SA Tg. Mures). Pentru activitatile de transport si inmagazinare subterana a gazelor naturale se aplica o metodologie de tip revenue-cap, respectiv, pentru activitatile de distributie si furnizare reglementata, o metodologie de tip price-cap. Incepand cu 1 aprilie 2004, au intrat in vigoare tarifele pentru inmagazinarea subterana a gazelor naturale, stabilite pentru fiecare operator si depozit in parte, calculate conform noii metodologii, avand trei componente: componenta fixa pentru rezervarea de capacitate; 365

componenta variabila pentru injectia gazelor naturale in depozite; componenta variabila pentru extractia gazelor naturale din depozite.

In ceea ce priveste stabilirea tarifelor specifice pentru serviciul de distributie a energiei electrice, a fost elaborata o noua metodologie de tip rate of return pentru stabilirea tarifelor de distributie care va inlocui metodologia actuala (Ordinul ANRE nr. 32/2003 MO nr. 904/17.12.2003). In domeniul energiei electrice, in baza Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin HG nr. 867/17.07.2003 (MO nr. 559/04.08.2003), ANRE a elaborat o metodologie de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 29/2003 (MO nr. 882/11.12.2003). Cresterile tarifelor reglementate inregistrate in perioada septembrie 2003 - ianuarie 2004 sunt urmatoarele: 20% tariful mediu pentru serviciile de transport; 8% tariful mediu pentru distributie; 10% tariful pentru activitatea de administrare a pietei angro; 10% tariful consumatorilor captivi. Intre septembrie 2003 si mai 2004 pretul electricitatii pentru consumatorul final a fost sporit dupa cum urmeaza: cu 17.5% in septembrie 2003 conform ordinului ANRE Nr. 22/20.08.2003 (MO nr. 602/25.08.2003) aproband preturile de electricitate pentru consumatorii finali captivi; cu 10% in ianuarie 2004 conform ordinului ANRE Nr. 37/18.12.2003 (MO nr. 934/24.12.2003) aproband preturile de electricitate pentru consumatorii finali captivi.

In vederea imbunatatirii colectarii facturilor in sectorul energetic, a continuat aplicarea programului Ministerului Economiei si Comertului, ce are la baza doua instrumente principale: intreruperea furnizarii de energie catre rau platnici, respectiv utilizarea conturilor de tip escrow. Astfel, in cursul anului 2003, societatile de distributie a gazelor naturale au limitat (prin reducerea presiunii) sau sistat furnizarea gazelor naturale la 4.035 agenti economici si 60.483 consumatori rezidentiali, inclusiv autoritatile locale. OUG nr. 37/14.05.2004 (MO nr. 481/28.05.2004) privind masuri de diminuare a arieratelor din economie a introdus urmatoarele masuri: Deconectarea consumatorilor care nu achita obligatiile curente si cele rezultate din graficele de esalonare catre furnizorii de utilitati, pana in momentul achitarii acestora; Includerea in contractul de performanta incheiat cu managerii a masurilor prevazute in programele de restructurare si, respectiv, in programele de reducere a arieratelor. Neindeplinirea acestor masuri atrage dupa sine aplicarea sanctiunilor stabilite de autoritatile administratiei publice centrale asupra managerilor respectivi; Abrogarea prevederilor privind masurile de administrare speciale prevazute in Legea nr.137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, in sensul ca pentru companiile aflate in proces de privatizare nu mai exista obligatia de a furniza energie electrica si gaze naturale in cazul in care aceste companii nu isi achita facturile la energie.

In perioada septembrie 2003 mai 2004, pe piata gazelor naturale din Romania au aparut noi companii, astfel incat, in prezent, in sectorul gazelor naturale functioneaza mai multe companii cu capital privat dintre care: 2 in domeniul productiei, 1 in domeniul inmagazinarii, 16 in domeniul distributiei si furnizarii la nivel local, respectiv 11 in domeniul furnizarii pe piata en-gros a gazelor naturale. 366

Pentru a restructura, moderniza si dezvolta sectorul de gaze naturale, au fost facute mari investitii in perioada 2003-2004 in valoare totala de 14.111 miliarde ROL in 2003 si 438,5 miliarde ROL in trimestrul 1 al anului 2004. Urmare dezvoltarii activitatii de distributie de gaze naturale numarul de consumatori de gaze naturale a crescut de la 1,7 milioane la sfarsitul lui 2002 la 1,9 milioane la sfarsitul lui 2003 si la 2 milioane in trimestrul 1 al anului 2004. Procesul de privatizare a sectorului de distributie a gazelor naturale a continuat, in luna noiembrie 2003 fiind aprobata, prin HG nr. 1283/4.11.2003 (MO nr. 804/14.11.2003), Strategia pentru privatizarea societatilor de distributie a gazelor naturale SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA. Urmare a publicarii anuntului de privatizare in luna decembrie 2003, 5 companii au depus ofertele preliminare si neangajante la data de 15.03.2004. MEC a stabilit un program de discutii cu investitorii ofertanti, la solicitarea acestora termenul limita pentru depunerea ofertei finale fiind devansat pana la 15 iulie 2004. In cadrul preocuparilor privind dezvoltarea capacitatii de tranzit international al gazelor naturale pe teritoriul tarii noastre, au continuat masurile in vederea realizarii pe teritoriul Romaniei a unui culoar de tranzit integrat in coridorul de transport al gazelor din regiunea Marii Caspice spre vestul Europei. Investitia urmeaza a fi realizata in perioada 2007 2010 si consta in realizarea unei conducte de tranzit a gazelor naturale cu o lungime de aproximativ 4000 km, pe teritoriul Turciei, Bulgariei, Romaniei, Ungariei i Austriei. In luna iulie 2003, Comisia Europeana a aprobat finantarea a 50% din valoarea Studiului de fezabilitate, proiectul fiind inclus in programul TEN. A fost initiat procesul de elaborare a Studiului Tehnic si a fost desemnat consultantul. In cursul lunii februarie 2004, s-a constituit societatea mixta Nabucco Study Company Pipeline, prin asocierea celor 5 companii semnatare ale Acordului de la Viena, avand ca obiectiv realizarea Studiului de fezabilitate si reprezentarea consortiului in relatiile cu terti. In ceea ce priveste dezvoltarea capacitailor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, in anul 2003 a fost inmagazinata o cantitate de 2.554,4 milioane m.c. gaze naturale, ceea ce reprezinta o crestere cu 0,5 miliarde m.c. fata de nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2002.

Energia electrica
Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul energiei electrice se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), institutie autonoma din punct de vedere legal si administrativ, aflata in coordonarea Primuluiministru si finantata integral din venituri extrabugetare, care acopera in totalitate necesitatile de functionare. Efectivul actual de personal al ANRE este de 78 de persoane, corespunzand necesitatilor actuale privind reglementarea pietei energiei electrice. ANRE a continuat procesul de emitere a legislatiei secundare necesare implementarii legislatiei nationale armonizate, cele mai importante reglementari elaborate in perioada septembrie 2003 - mai 2004 fiind: Ordinul ANRE nr. 29/28.11.2003 (MO nr. 882/11.12.2003) pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune; Ordinul ANRE nr. 32/9.12.2003 (MO nr. 904/11.12.2003) privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor specifice pentru serviciul de distributie a energiei electrice; Ordinul ANRE nr. 36/19.12.2003 (MO nr. 934/24.12.2003) privind aprobarea tarifelor medii pentru serviciile de transport si distributie a energiei electrice si a tarifului pentru activitatea de administrare a pietei en-gros, practicate de agentii 367

economici din cadrul sectorului energetic si Ordinul ANRE nr. 37/19.12.2003 pentru aprobarea tarifelor la energia electrica livrata consumatorilor captivi. In cadrul procesului de aliniere la prevederile noului acquis comunitar in sectorul energiei electrice (Directiva 2003/54/CE referitoare la piata interna de electricitate) a continuat procesul de liberalizare a pietei energiei electrice. Astfel, incepand cu luna ianuarie 2004, gradul de deschidere a pietei energiei electrice a fost majorat la 40%, conform HG nr. 1563/18.12.2003 (MO nr. 22/12.01.2004). Pragul de consum pentru eligibilitate a fost redus de la 40 GWh/an la 20 GWh/an. In 2003, numarul consumatorilor eligibili acreditati pe piata energiei electrice a fost de 54, dintre care 22 consumatori, reprezentand aproximativ 15% din consumul total de energie electrica, si-au schimbat furnizorul. Urmare a majorarii gradului de deschidere a pietei la 40% incepand cu 1.01.2004, numarul consumatorilor eligibili acreditati pe piata energiei electrice a crescut la 67. Pana in prezent, au obtinut licente de furnizare 52 de agenti economici. In vederea aplicarii prevederilor Reglementarii Parlamentului European si a Consiliului 1228/2003 referitoare la conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica, CN Transelectrica SA implementeaza, incepand cu 1.01.2004, mecanismul de tarifare a tranzitului de energie electrica adoptat de ETSO (Organizatia Europeana a Operatorilor de Sistem Transport) in anul 2003. Metodologia va fi aplicata experimental pana la 30.06.2004, dupa care va intra efectiv in vigoare. In perioada de referinta, pretul energiei electrice la consumatorul final a fost majorat cu 17,5% in luna septembrie 2003, conform Ordinului ANRE nr. 22/20.08.2003 (MO nr. 602/25.08.2003) privind aprobarea tarifelor pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi, respectiv cu 10% in luna ianuarie 2004, conform Ordinului ANRE nr. 37/18.12.2003 (MO nr. 934/24.12.2003) privind aprobarea tarifelor pentru energia electrica livrata consumatorilor captivi. Preturile si tarifele la energia electrica asigura acoperirea tuturor costurilor, inclusiv a costurilor financiare, de dezvoltare si de mediu, si vor fi ajustate periodic pe baza variatiilor de cost, astfel incat sa se realizeze permanent acoperirea preturilor prin cost. Stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate la energia electrica se realizeaza de catre ANRE pe baza unor proceduri transparente, publicate in Monitorul Oficial, ceea ce permite ca, in cazul unor modificari substantiale ale elementelor de fundamentare a preturilor, agentii economici din sector sa solicite o majorare a acestora. In vederea imbunatatirii colectarii facturilor in sectorul energetic, masurile referitoare la intreruperea furnizarii de energie catre rau platnici si utilizarea conturilor de tip escrow au fost aplicate si in sectorul energiei electrice. Astfel, in cursul anului 2003, SC Electrica SA a limitat furnizarea energiei electrice la 350 mari consumatori si a deconectat 1.371 mari consumatori, 87.317 mici consumatori, inclusiv autoritatile locale, si 503.379 consumatori casnici. De asemenea, masurile prevazute pentru reducerea arieratelor in OUG nr. 37/14.05.2004 (MO nr. 481/28.05.2004) au aplicabilitate si in sectorul energiei electrice. Pentru a restructura, moderniza si dezvolta sectorul de electricitate, au fost facute mari investitii in anii 2002-2004 in valoare totala de 19.407.757 miliarde ROL in 2003 si 766.768 miliarde ROL in trimestrul 1 al anului 2004. Una din prioritatile cheie in sectorul de electricitate consta in efectuarea programului national de cablare. In acest sens HG nr. 702/20.06.2003 (MO nr. 467/30.06.2003) a stabilit baza legala necesara pentru ca Electrica sa primeasca un imprumut de 200 milioane USD pentru a finanta lucrarile de cablare electrica rurala si urbana. Din suma mentionata anterior au fost deocamdata obtinute 36.1 milioane USD. 368

In perioada septembrie 2003 mai 2004, procesul de restructurare si de privatizare in sectorului energiei electrice a vizat urmatoarele companii nationale: SC Electrica SA In cadrul procedurilor de privatizare a filialelor Banat si Dobrogea, urmare a publicarii anuntului de privatizare in luna ianuarie 2003, compania italiana ENEL a depus oferta finala in data de 8.03.2004. Au urmat negocierile intre investitor si MEC in vederea definitivarii contractului de privatizare, respectiv intre investitor si ANRE privind reglementarile aplicabile activitatilor de distributie si furnizare a energiei. La data de 10 mai 2004 a fost semnat un Memorandum de intelegere care consemneaza finalizarea procesului de negociere prin acordul partilor asupra aspectelor supuse negocierii si stabileste etapele urmatoare care vor conduce la semnarea contractului de privatizare si transferul dreptului de proprietate. Strategia de privatizare a filialelor Moldova si Oltenia, a fost aprobata prin HG nr. 531/7.04.2004 (MO nr. 350/21.04.2004). Strategia prevede privatizarea prin negociere a pachetului de 51% din actiunile fiecarei societati comerciale catre un investitor strategic selectat pe baza de oferte. In data de 28 aprilie 2004 a fost publicat anuntul de privatizare, in urma caruia 5 companii au depus expresii de interes. Pe aceasta baza, pana la data de 30 iunie 2004 urmeaza a fi elaborata Lista Scurta cu investitorii precalificati. SC Hidroelectrica SA In sectorul hidroenergetic a fost aprobat un program privind privatizarea unui numar de aproximativ 150 micro-hidrocentrale, ce prevede vanzarea de active, precum si un plan obligatoriu de investitii. Pe aceasta baza, prima licitatie pentru 10 micro-hidrocentrale a fost organizata in data de 12 mai 2004, fiind selectat investitorul cu care va fi negociat contractul de privatizare pentru 5 micro-hidrocentrale. CN Transelectrica SA Progresele inregistrate in sector au vizat, in principal, indeplinirea de catre Romania a obiectivului stabilit de Uniunea Europeana in cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002, privind atingerea de catre Statele Membre, pana la nivelul anului 2005, a unui nivel de interconectare a retelelor electrice de cel putin 10% din capacitatea de productie instalata. Astfel, in prezent, capacitatea neta de transport pe liniile electrice de interconexiune (export: 2960 MW, import: 2390 MW) depaseste 10% din capacitatea nationala de productie instalata (16.400 MW). SC Termoelectrica SA Prin HG nr. 1580/23.12.2003 (MO nr. 1/5.01.2004) privind reorganizarea Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica SA si functionarea unor societati comerciale in domeniul energetic, a fost infiintata SC Electrocentrale Galati SA ca filiala a SC Termoelectrica SA, avand ca obiect de activitate producerea de energie electrica si termica. Astfel, ca urmare a procesului de restructurare, in sectorul termoelectric opereaza 6 mari societati comerciale: SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, SC Electrocentrale Galati SA si SC Termoelectrica SA. Aceste societati comerciale furnizeaza energie termica in 8 localitati, pentru restul teritoriului Romaniei energia termica fiind furnizata de centralele termice aflate sub controlul administratiei publice locale. 369

Restructurarea a condus la scaderea gradului de concentrare a pietei de producere a energiei electrice si asigurarea mediului concurential. Totodata, in vederea stimularii competitiei in sectorul de producere a energiei, pe baza HG nr. 103/29.01.2004 (MO nr. 146/18.02.2004) privind unele masuri pentru restructurarea activitatii de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit, au fost infiintate 3 complexe energetice (Rovinari, Turceni si Isalnita-Craiova). SC Electrocentrale Deva si Complexul Energetic Rovinari au incheiat contracte pe piata energiei cu consumatorii eligibili. Anuntul de privatizare a complexelor energetice de la Rovinari, Turceni si CraiovaIsalnita a fost publicat in luna decembrie 2003. In continuarea procesului de privatizare s-au inregistrat urmatoarele evolutii: Au fost primite scrisori de interes din partea unor investitori straini pentru cele 3 complexe energetice; Pentru privatizarea Complexului Energetic Turceni au fost asigurate, cu finantare din partea USAID, serviciile de consultanta; Pentru privatizarea Complexului Energetic Rovinari, MEC a solicitat sprijinul USTDA United States Trade Development Agency pentru asigurarea finantarii contractului de consultanta. Pe aceasta baza, USTDA a initiat procedura de selectare a consultantului.

Urmare a eforturilor de promovare a investitiilor green field, 4 investitori au depus expresii de interes si oferte tehnice pentru realizarea de grupuri la centralele Iernut si Bucuresti Sud. Romania a continuat participarea activa in procesul de creare a Pietei Regionale de Energie din Sud-Estul Europei, in luna decembrie 2003, fiind semnata varianta revizuita a Memorandumului de Inelegere privind crearea Pieei Regionale de Energie in Sud-Estul Europei si integrarea Romaniei in Piata Interna de Electricitate a Uniunii Europene, care include si piata gazelor naturale.

Energia termica
Strategia Nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate a fost adoptata in sedinta Guvernului din data de 19 mai 2004 si se afla in dezbatere parlamentara. Strategia vizeaza modernizarea sistemelor de incalzire urbana din Romania si include masuri privind: Contorizarea la bransament a tuturor consumatorilor pana la 30.06.2006; Contorizarea tuturor apartamentelor pana la 30.06.2007; Introducerea, in paralel cu procesul de contorizare, a contractelor individuale de furnizare a energiei termice; Reducerea graduala a subventiilor pentru energia termica pana in anul 2007 si convertirea sumelor folosite ca subventii de la buget in fonduri de investitii si fonduri pentru acordarea de ajutoare de incalzire familiilor cu venituri reduse; Introducerea sistemului de tarifare cu doua componente, dintre care una fixa si una variabila; Introducerea cogenerarii de mica si medie putere; Retragerea din functiune a serviciilor de incalzire urbana nerentabile din 15 localitati; Majorarea, la 1 august 2004, a pretului national de referinta cu 12%. 370

Preturile si tarifele la energie termica sunt reglementate de catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Serviciilor Comunale (ANRSC) conform principiilor prevazute in OG nr. 73/2002 privind organizarea i functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat, avandu-se in vedere acoperirea costurilor de operare i dezvoltare si realizarea unei rate de profit de maximum 10%, precum si garantarea utilizarii eficiente a energiei termice, a cresterii parametrilor de calitate cu costuri cat mai mici si cu respectarea reglementarilor referitoare la protectia mediului si a egalitatii de tratament pentru toti utilizatorii. In vederea respectarii principiilor de stabilire a preturilor si tarifelor la energie termica si a eficientizarii activitatii in acest domeniu, ANRSC solicita operatorilor intocmirea si aplicarea programelor de retehnologizare, modernizare si restructurare. Ajustarea preturilor se realizeaza de catre ANRSC la solicitarea operatorilor, pe baza documentatiei de fundamentare. In prezent, preturile medii la consumatorii casnici pentru energia termica furnizata in sistem centralizat sunt de 39,7 44,1 USD/Gcal pentru energia termica produsa pe baza de gaze naturale, respectiv 52,9 58,8 USD/Gcal pentru energia termica produsa pe baza de combustibil lichid usor. In sectorul energiei termice se acorda subventii pentru consumatorii casnici, calculate ca diferenta intre pretul national de referinta si pretul de furnizare. In prezent, pretul national de referinta este de 800.000 lei/Gcal. Preturile si tarifele pentru energia termica produsa in cogenerare sunt ajustate de doua ori pe an, respectiv la 1 ianuarie si 1 iulie, conform metodologiei ANRE. Astfel, in perioada septembrie 2003 mai 2004, preturile practicate de catre SC Termoelectrica SA si filialele sale au inregistrat 2 ajustari, prin Ordinele ANRE nr. 24/26.08.2003 (MO nr. 614/29.08.2003), respectiv 39/19.12.2003 (MO nr. 934/24.12.2003), ultima ajustare fiind de 12%. Pentru reducerea si eliminarea arieratelor a fost adoptata OUG nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie (MO nr. 481/28.05.2004) care, impreuna cu OUG nr. 81/2003, asigura cadrul legislativ necesar diminuarii arieratelor in sectorul incalzirii urbane. In conformitate cu OUG nr. 81/2003, ordonatorii de credite bugetare au obligatia sa achite cu prioritate facturile aferente consumurilor de energie electrica, energie termica si gaze naturale putand dispune plati pentru alte cheltuieli materiale si servicii numai pe baza declaratiei pe proprie raspundere depusa lunar la Trezoreria Statului din care sa rezulte ca nu au obligatii de plata de natura celor mentionate. Nerespectarea acestor prevederi este considerta contraventie si se sanctioneaza cu amenda. De asemenea, prin OUG nr. 37/2004 au fost introduse o serie de scutiri si facilitati la plata arieratelor prin care se urmareste diminuarea acestora si stoparea acumularii lor in continuare. In sedinta Guvernului din 10 iunie 2004 au fost adoptata si aprobata Hotararea Guvenului privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica si respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru adoptarea unor masuri privind furnizarea energiei termice populatiei pentru incalzirea locuintei si prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica. Masurile adoptate vizeaza transpunerea in practica a principalelor obiective si directii de actiune enuntate in Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate, si anume: finalizarea pana in 30 iunie 2006 a contorzarii energie termice la nivel de bransament, introducere si finalizarea contorizarii la nivel de apartament pana la 31 iulie 2007; introducerea contractelor individuale incepand cu 2004 imediat dupa montarea, receptionarea si punerea in functiune a sistemelor individuale de masurare; intreruperea furnizarii energiei termice consumatorilor rau platnuici si utilizarea prcedurii de executare silita a acestora; sistarea acordarii de la bugetul de stat a sumelor pentru subventionarea energiei termice catre unitatile 371

administrativ-teritoriale in care s-a horarat renuntarea la furnizarea energiei termice in sistem centralizat, neacordarea operatorilor ineficienti a garantiei de stat pentru contractarea creditelor externe necesare achizitiilor de combustibil; eliminarea treptata in intervalul 2005 2007 a subventiilor de la bugetul de stat pentru energia termica livrata populatiei si utilizarea sumelor disponibilizate pentru retehnologizarea si modernizarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice; reorganizarea serviciilor de incalzire urbana prin utilizarea unor solutii alternative de incalzire in localitatile in care s-a decis prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sistarea furnizarii energiei termice in sistem centralizat. Prin masurile adoptate se preconizeaza o crestere cu cca. 10 - 15% a ratei de colectare a facturilor pentru energia termica produsa si distribuita prin sistemele publice centralizate.

Industria carbonifera
Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010, adoptata prin HG nr. 615/21.042004 (MO nr. 411/7.05.2004), vizeaza, in principal: Producerea si comercializarea produselor miniere in conditii concurentiale de piata prin modernizarea, reabilitarea si retehnologizarea minelor viabile; Privatizarea exploatarilor miniere viabile in vederea asigurarii surselor de finantare necesare modernizarii acestora; Reducerea treptata a implicarii statului in sectorul minier; Promovarea standardelor de protectie a mediului in cadrul activitatii miniere; Atenuarea problemelor sociale determinate de reducerea activitatii miniere si de inchidere a minelor ne-economice si revitalizarea economica din zonele afectate, prin implementarea unor noi activitati in sfera productiei si a serviciilor.

Necesarul estimat de resurse finaciare pentru realizarea obiectivelor Strategiei se ridica la 2.212 milioane USD, din care 1.200 milioane USD pentru perioada 2004-2006. O atentie deosebita in procesul de restructurare miniera se acorda sectorului carbonifer, tinand seama de faptul ca acest sector furnizeaza combustibil solid necesar productiei interne de energie electrica, in proportie de peste 35% din totalul productiei (estimare referitoare la perioada pana in anul 2020). Principalele actiuni desfasurate in cadrul programului de restructurare in perioadele de referinta sunt: 2003 1 2 3 4 Mine cu activitate sistata Mine inchise efectiv Mine la care se derulaza lucrari de inchidere Personal disponibilizat 7 8 3316 2004 16 3 15 2986

Restructurarea sectorului minier este sustinuta si prin fonduri alocate de Banca Mondiala, fiind inchise pana in prezent 8 mine din totalul celor 20 incluse in program. Pentru restul de 12 mine, lucrarile de inchidere au termen de finalizare iunie 2005. De asemenea, Autoritatea Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie in Zonele Miniere (ANDIPRZM) deruleaza un program de stimulente financiare cu termen de finalizare in iunie 2005, ce are ca principale obiective: Facilitarea crearii a circa 5100 locuri de munca; 372

Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii care angajeaza persoane fara loc de munca din regiunile miniere supuse restructurarii; Sprijinirea persoanelor fara loc de munca, in curs de recalificare profesionala pentru a deveni capabile sa-si asigure un venit constant; Imbunatatirea disciplinei antreprenoriale prin achitarea obligatiilor la bugetele locale si de stat.

Proiectul este finantat de Banca Mondiala cu un fond de 2.650.000 dolari SUA si de Guvernul Romaniei cu un fond de 1.100.000 dolari SUA. Fondurile pot fi accesate pe baza principiului primul venit - primul servit, prin depunerea solicitarii de finantare la sediul colectivelor zonale ANDIPRZM. Totodata, ANDIPRZM deruleaza, in cadrul Proiectului de Inchidere a Minelor si de Atenuare a Impactului Social finantat de Banca Mondiala, un program privind infiintarea a 6 centre de afaceri (incubatoare) situate in sase zone miniere ale tarii. Din acestea, unul a fost pus in functiune in martie 2004, iar urmatoarele centre vor fi puse in functiune in lunile mai (1 centru) si iunie (4 centre). Se estimeaza ca prin darea in folosinta a tuturor celor sase centre de afaceri sa fie create 1500 1800 locuri de munca. Prin intermediul furnizorilor de credit, ANDIPRZM asigura microcredite pentru beneficiarii din regiunile miniere, prin intermediul unui mecanism de finantare revolving, ce vizeaza: Sprijinirea dezvoltarii societatilor comerciale care au sub 50 de salariati incadrati cu contract individual de munca, precum si a oricarei persoane fizice care prezinta o propunere fundamentata pentru initierea si dezvoltarea unei afaceri in zona de operare a schemei de microcredite; Stimularea angajarii persoanelor fara loc de munca, cu domiciliul in zona de operare a schemei de microcredite; Stimularea diversificarii mediului economic prin dezvoltarea sectorului privat si a activitatilor generatoare de profit din zona de operare a schemei de microcredite; Sprijinirea angajarii persoanelor disponibilizate prin a deveni intreprinzatori, beneficiari de microcredite pentru infiintarea de intreprinderi mici si sprijinirea acestora in procesul de derulare a afacerilor pentru care s-a solicitat imprumutul; Sprijinirea intreprinzatorilor care isi dezvolta afaceri in spatiile oferite in cadrul incubatoarelor de afaceri ce urmeaza sa fie realizate in 14 localitati din zona de operare a schemei de microcredite, in cadrul programului "Centre de afaceri", parte a componentei "Atenuarea impactului social" a proiectului; Stimularea atragerii unor activitati independente pentru intrarea in legalitate a acestora.

Pana in luna ianuarie 2004, au fost acordate 307 microcredite in valoare de 711.790 USD. In 2004, compania de carbune CNH Petrosani a inceput un proces de restructurare de amploare. Procesul de restructurare consta din masuri indreptate spre sporirea eficientei economice in sector si vor conduce la concedierea a circa 1.765 angajati si inchiderea a 4 mine neviabile in 2004. Platile de compensatii necesare pentru concedierea personalului nu au fost incluse in bugetul companiei pentru 2004. In consecinta, reducerea subventiilor acordate in domeniul carbunelui vor fi recuperate in 2005 cand reducerea generala a subventiilor va fi de 22%.

373

Eficienta energetica
Transpunerea reglementarilor europene aferente domeniului eficientei energetice si surselor de energie regenerabila in legislatia romaneasca a fost finalizata, cu exceptia directivelor 2002/91/CE privind eficienta energetica in cladiri si 2003/30/CE privind promovarea utilizarii carburantilor biologici si a altor carburanti regenerabili folositi pentru transport, care vor fi transpuse in legislatia nationala pana la 31.12.2005. Strategia nationala de eficienta energetica si Planul de actiune aferent acesteia au fost adoptate prin HG nr. 163/12.02.2004 (MO nr. 160/24.02.2004) si vizeaza cu prioritate: Stabilirea obiectivului de reducere a intensitatii energetice cu 40% pana in anul 2015, pornindu-se de la premisa unui ritm mediu anual de crestere a produsului intern brut de 5,4%; Derularea de programe de reducere a consumului de resurse primare in sectorul industrial, rezidential, al transporturilor si tertiar; Organizarea de campanii de informare/sensibilizare in vederea promovarii reducerii consumului de energie in locuinte; Identificarea mecanismelor financiare care pot fi promovate pentru stimularea investiilor destinate ameliorarii eficientei energetice: alocatii de la bugetul de stat, parteneriat public-privat, programe de finantare internationala.

Urmarirea implementarii prevederilor Strategiei nationale de eficienta energetica se realizeaza in cadrul Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborarii si implementarii Strategiei nationale de eficienta energetica si a planului de actiune aferent. Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, adoptata prin HG nr. 1535/2003 (MO nr. 8/07.01.2004), cuprinde o serie de obiective pe termen mediu si lung (pana in anul 2015) care vizeaza, in principal: Integrarea surselor regenerabile de energie in structura sistemului energetic national; Diminuarea barierelor tehnico-functionale si determinarea elementelor de costuri pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, in concordanta cu masurile de eficienta energetica; Crearea conditiilor pentru promovarea investitiilor straine si a accesului capitalului privat pe piata surselor regenerabile de energie; Asigurarea cadrului adecvat in vederea participarii Romaniei la piata europeana de Certificate Verzi pentru energie din surse regenerabile.

In Romania, sursele regenerabile cu potential energetic exploatabil sunt de cinci tipuri: surse solare, surse eoliene, surse hidroenergetice, biomasa si surse geotermale. Ponderea principala o reprezinta sursele hidroenergetice, care acopera circa 28% din productia de energie electrica la nivel national. In conformitate cu Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie din Romania, ponderea acestor surse in productia nationala de energie va ajunge la 29% in anul 2007, respectiv 30% in anul 2010. In productia totala de energie electrica din surse regenerabile, in anul 2010, ponderea energiei de origine hidro urmeaza sa ajunga la aproximativ 96%, iar a energiei electrice produse din biomasa la 3,5%. In perioada 2010 - 2015, ponderea energiei de origine hidro se va diminua la aproximativ 89%, insa se va inregistra o majorare a ponderii energiei electrice produse din biomasa, precum si a energiei eoliene la aproximativ 7%, respectiv 3,4%. Cantitatea de energie electrica produsa din surse regenerabile si ponderea acesteia in productia de energie din Romania este redata in tabelul urmator. 374

Anul Energie electrica

1997 TWh 17,51

1997 % 29,00

2010 % 30,00

In cadrul programului de promovare a surselor regenerabile de energie, Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) a implementat, pana in prezent, doua proiecte privind utilizarea biomasei pentru producerea de energie termica pentru consumul populatiei. Primul proiect demonstrativ a fost realizat in orasul Campeni, iar cel de al doilea proiect, aflat in faza de finalizare, consta in modernizarea sistemelor de producere a energiei termice in orasele Gheorgheni, Huedin, Intorsura Buzaului, Vlahita si Vatra Dornei, prin instalarea de cazane pe baza de rumegus. In vederea intaririi capacitatii administrative a ARCE, numarul de salariati a fost majorat de la 35 la 45 in anul 2003, respectiv de la 45 la 50 in perioada ianuarie mai 2004. In continuare, este prevazuta majorarea personalului ARCE la 55 pana la sfarsitul anului 2004, respectiv la 84 pana la sfarsitul anului 2005. Totodata, 2 noi filiale teritoriale ARCE au fost infiintate in cursul anului 2003, iar altele 2 in luna aprilie 2004. In anul 2003, ARCE a asigurat cofinantarea, in proportie de cca. 30%, pentru un numar de 40 de proiecte de investitii in domeniul eficientei energetice, in valoare totala de 10 Meuro. In anul 2004, ARCE deruleaza un numar de cca. 70 de proiecte, in valoare totala de 17 Meuro. In perioada de referinta, ARCE a asigurat participarea la urmatoarele proiecte internationale: Proiectul District Heating and Cooling/CHP, concretizat, printre altele, prin elaborarea Ghidului pentru modernizarea sistemelor centralizate de incalzire urbana prin utilizarea CHP de mica si medie putere, destinat autoritatilor locale; Proiectul PENELOPE BACCHUS, concretizat prin identificarea si analizarea unor proiecte de succes implementate in Romania si prezentarea a 4 dintre acestea in pagina web creata in cadrul proiectului si in cadrul unor seminarii speciale; Proiectul ODYSSEE, in cadrul caruia ARCE a fost implicata in colectarea datelor care vor sta la baza realizarii indicatorilor de eficienta energetica pentru industria de ciment si sticla, industria de producere a otelului, transporturi, sectorul rezidential, participarea la elaborarea rapoartelor din cadrul proiectului; Proiectul GREENLIGHT al Comisiei Europene, ce vizeaza promovarea investitiilor in sisteme de iluminat eficiente energetic. Incepand cu anul 2003, ARCE este recunoscuta ca Punct National de Contact acest program. Cofinantare prin alocare de fonduri de la bugetul de stat. In acest sens, pentru anul 2004, autoritatile romane au alocat cca. 5 Meuro. Crearea unor parteneriate public-privat pentru atragerea de fonduri externe. In acest sens, in prezent, este operational Fondul Roman de Eficienta Energetica (FREE), constituit cu finantare nerambursabila de la Banca Mondiala, in valoare de 8 milioane USD. Dintre cele 28 de cereri de implementare inaintate ca urmare a lansarii procedurilor de selectie in luna iunie 2003, 7 proiecte se afla in faza finala de analiza. Totodata, in cadrul Programului Romanian Industrial Energy Efficiency Company (RIEEC), lansat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Fondul American pentru Investitii (RAEF) cu o finantare initiala de 14 milioane 375

Sustinerea proiectelor de eficienta energetica se realizeaza prin: -

USD, au fost identificate proiecte de cogenerare de mica putere in incinta unor consumatori industriali. Studiile de fezabilitate aferente sunt in curs de elaborare, schema de finantare utilizata fiind de tipul BOOT (Build-Own-Operate-Transfer). Facilitati financiare oferite de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru proiecte de cercetare-dezvoltare prin programele MENER (2,5 MEURO in 3 ani) si RELANSIN. Instrumente administrative prevazute in Legea nr. 199/2000, care au in vedere auditarea energetica obligatorie, obligativitatea consumatorilor industriali care consuma mai mult de 1000 tep/an si a municipalitatilor cu mai mult de 20.000 de locuitori de a dezvolta programe proprii de eficienta energetica, obligativitatea producatorilor de energie de a dezvolta activitati de informare-comunicare pentru clientii lor, obligativitatea consumatorilor de a instala si opera sisteme de masura si de a-si constitui propria baza de date asupra consumurilor energetice. Derularea de proiecte de informare-educare in cadrul programului SAVE II. In prezent, sunt in derulare 7 astfel de proiecte cu participarea unor parteneri romani.

Pentru asigurarea implementarii legislatiei armonizate in vigoare, la nivelul ARCE au fost derulate actiuni concrete de control la 395 agenti economici, referitoare la modul de aplicare a prevederilor actelor normative din domeniul eficientei energetice, referitoare la etichetarea energetica a masinilor de spalat rufe, masinilor combinate de spalat si uscat rufe, uscatoarelor de rufe cu tambur, de uz casnic, cuptoarelor electrice de uz casnic. S-au constatat abateri de la prevederile legale la nivelul a 275 agenti economici, fiind aplicate 180 de avertismente si 95 de amenzi in valoare de 384 milioane lei. Totodata, incepand cu trimestrul IV al anului 2003, ARCE a demarat organizarea de seminarii cu tema Aplicarea legislatiei de eficienta energetica - ALEE, avand ca scop diseminarea legislatiei in domeniul eficientei energetice. Pana in luna mai 2004 s-au desfasurat 25 de asemenea evenimente, la care au participat 519 de agenti economici cu consumuri energetice anuale mai mari de 200 tone echivalent petrol (tep). In ceea ce priveste reabilitarea termica a locuintelor, prin HG nr. 1070/11.09.2003 (MO nr. 661/18.09.2003) au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a OUG nr.174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, aprobata prin Legea nr. 211/2003. Masurile instituite se refera la cladirile de locuit multietajate si a instalatiilor de incalzire si de preparare a apei aferente, realizate in perioada 1950 1985. In prezent, se afla in derulare Programul pilot privind reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, cu destinatia de locuinte sociale, aflate in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale, aprobat prin HG nr. 964/22.08.2003 (MO nr. 607/28.08.2003), ce prevede realizarea, in perioada 2003 - 2004, a lucrarilor de reabilitare termica pentru 12 cladiri din 12 judete, amplasate in cele 4 zone climatice ale Romaniei. Masurile de reabilitare termica practicate in cadrul programului pilot se vor generaliza in cadrul Programelor anuale de reabilitare termica, aprobate prin hotarari de guvern, conform prevederilor OUG nr. 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, aprobata prin Legea nr. 211/2003. In domeniul alimentarii cu energie termica in regim centralizat, in anul 2003 au fost alocate 870 miliarde lei de la bugetul de stat pentru lucrari de reabilitare si modernizare a sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice in 27 de localitati urbane. In ceea ce priveste imbunatatirea managementului consumurilor de energie in cadrul societatilor industriale, la cursurile de pregatire a auditorilor energetici organizate in perioada de referinta au fost inscrise cca. 500 de persoane, reprezentand 28 de 376

operatori economici, institute de cercetare si universitati. Dintre acestea, 251 de cursanti au absolvit cursurile. La cursurile de pregatire a responsabililor cu atributii in domeniul gestiunii energiei au participat 204 de persoane, reprezentand 45 de operatori economici, si au absolvit 112 cursanti. Pana in prezent, ARCE a emis autorizatii pentru 5 auditori termoenergetici si 1 auditor electroenergetic.

Sectorul nuclear
In sectorul nuclear, Romania urmareste respectarea la timp si implementarea recomandarilor generale de tip I si II privind programele de imbunatatire a securitatii nucleare, precum si cu privire la masurile de asigurare a securitatii nucleare la centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda, a cerintelor specifice de reglementare referitoare la aspectele de securitate nucleara pentru Unitatea 1 si 2 de la centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda si a imbunatatirilor de proiect pentru Unitatea 1 si 2, precum si programul analizelor de accident pentru centrala. In conformitate cu prevederile legale - Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea activitatilor nucleare, cu modificarile si completarile ulterioare, HG nr. 1627/23.12.2003 (MO nr. 69/27.01.2004) privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) si OUG nr. 11/23.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004) privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale - CNCAN este autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control a activitatilor nucleare. Numarul de posturi aferent CNCAN a crescut de la 80 la 171. Dupa aprobarea statului de functii in luna martie 2004, au fost organizate 3 sesiuni de concurs pentru ocuparea posturilor vacante, astfel incat in prezent au mai ramas vacante un numar de 68 de posturi. Conform noilor prevederi salariale, nivelul salariilor a crescut cu 50% fata de anul 2003. De asemenea, in vederea intaririi capacitatii institutionale in acest sector, s-a realizat dotarea cu noi echipamente (de tip FieldSpec, Exploranium, MMCA) pentru verificarea calitativa a materialelor nucleare in timpul inspectiilor de garantii nucleare efectuate de catre CNCAN. In luna decembrie 2003 a fost adoptata HG nr. 1425/4.12.2003 (MO nr. 904/17.12.2003) privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si structura organizatorica ale Agentiei Nucleare (AN), organ de specialitate al administratiei publice centrale, avand ca principal obiect de activitate acordarea de asistenta tehnica de specialitate Guvernului in formularea politicii in domeniul nuclear, precum si promovarea si monitorizarea activitatilor nucleare in Romania. De asemenea, a fost adoptata HG nr. 1601/23.12.2003 (MO nr. 33/15.01.2004) privind organizarea si fuctionarea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD), autoritatea nationala competenta in domeniul coordonarii procesului de gestionare in siguranta a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive generate in cursul diverselor activitati nucleare. In ceea ce priveste implementarea acquis-ului legat de garantiile nucleare, in perioada de referinta CNCAN a efectuat 60 inspectii de control de garantii nucleare si a emis 101 autorizatii pentru controlul de garantii nucleare privind transferul, importul si exportul materialelor nucleare. Totodata, in perioada de referinta CNCAN a emis 31 de autorizatii pentru autorizarea activitatilor de cercetare geologice, exploatare miniera, prepararea minereurilor de uraniu si prelucrarea materiilor prime nucleare. Ca parte a responsabilitatilor sale privind controlul de garantii nucleare, in luna septembrie 2003, CNCAN, alaturi de Agentia Internationala pentru Energie Atomica si experti internationali, a coordonat activitatea de returnare, in Federatia Rusa, a 377

combustibilului nuclear continand uraniu puternic imbogatit neiradiat si neutilizat, de origine rusa. In acelasi timp, CNCAN impreuna cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) au realizat controlul de garantii nucleare asupra materialului nuclear exportat. In contextul activitatilor privind implementarea sistemului de garantii nucleare si a angajamentelor asumate de partea romana urmare a evenimentelor din septembrie 2001, CNCAN, cu sprijinul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) a organizat, la Bucuresti, in cursul lunii februarie 2004, Conferinta nationala privind implementarea garantiilor nucleare si a protocolului aditional. In vederea asigurarii conformitatii depline cu prevederile tratatului EURATOM privind obligatiile de contabilizare a materialelor nucleare, Romania participa la manifestarile planificate in cadrul proiectului ACCESS. In vederea implementarii recomandarilor Uniunii Europene din Raportul Uniunii Europene privind securitatea nucleara in contextul extinderii au fost adoptate urmatoarele masuri: In perioada de referinta, CNE Cernavoda a implementat recomandarile misiunii International Probabilistic Safety Assessment Review Team (IPSART) derulate de AIEA in martie 2003, la cererea Romaniei. Verificarea implementarii observatiilor si recomandarilor a fost efectuata in luna mai 2004 de catre o alta misiune IPSART; Recomandarile cuprinse in Raportul misiunii AIEA din iunie 2003 privind analiza rezultatelor studiului de risc seismic pentru amplasamentul CNE Cernavoda au fost operate, urmand a fi verificate de expertii AIEA cu ocazia urmatoarei misiuni programata in luna septembrie 2004. Baza de date seismice actualizata cu aceasta ocazie este utilizata ca input la elaborarea PSA nivel 1 cu evenimente externe pentru CNE Cernavoda Unitatile 1 si 2; Au fost finalizate studiile geologice pentru alegerea amplasamentului pentru Centrul de urgente de la Cernavoda, a fost elaborat proiectul investitiei si s-au demarat activitatile de procurare de echipamente; Este in curs de desfasurare evaluarea probabilistica a securitatii centralei Cernavoda PSA nivel 1 evenimente externe, avand termen de finalizare luna decembrie 2004, urmand a fi realizata si evaluarea impactului modificarilor efectuate la Unitatea 2 asupra PSA nivel 1 elaborat pentru Unitatea 1; Contractul de servicii incheiat cu firma DS&S, principalul contractor in realizarea studiilor PSA pentru CNE Cernavoda, a fost renegociat, avandu-se in vederea devansarea termenului de finalizare si includerea evaluarii probabilistice a riscurilor interne si externe pentru CNE Cernavoda Unitatea 2.

La data de 31 martie 2004, Comisia Europeana a aprobat acordarea creditului EURATOM, in valoare de 224 MEURO, pentru finalizarea, cresterea nivelului de securitate nucleara si punerea in functiune a Unitatii 2 de la CNE Cernavoda. Stadiul actual de realizare fizica a Unitatii 2 de la Cernavoda este de 70,30%. In ceea ce priveste pregatirea personalului de exploatare pentru Unitatea 2, strategia CNE PROD consta in pregatirea in continuare a tuturor operatorilor folosind programele de pregatire ale Unitatii 1. Incepand cu anul 2003, programul urmareste evaluarea diferentelor de proiect intre Unitatea 1 si Unitatea 2, elaborarea documentelor de pregatire pentru aceste diferente si pregatirea propriu-zisa a personalului.

378

2.3.15. POLITICA INDUSTRIALA

Negocierile cu UE pentru capitolul 15 Politica Industriala au fost deschise si inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania UE, din data de 30 iulie 2002. Procesul de implementare a prevederilor politicii industriale a Romaniei si a planului de actiune aferent a continuat sa se desfasoare - sub coordonarea Ministerului Economiei si Comertului si a constituit obiectul analizelor trimestriale realizate in cadrul Grupului Interministerial de lucru, creat in acest scop. Principalele actiuni realizate in perioada septembrie 2003 - iunie 2004, pe domeniile prioritare stabilite prin documentele sus-mentionate, vizand in final atingerea obiectivului principal al politici industriale a Romaniei, respectiv cresterea competitivitatii industriale, sunt: Consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis eliminarea barierelor administrative si birocratice In perioada septembrie 2003 iunie 2004, politica guvernamentala pentru imbunatatirea si dezvoltarea mediului de afaceri a continuat sa se focalizeze, in principal, pe: eficientizarea dialogului Guvern - mediu de afaceri / societatea civila, simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative, inclusiv a celor de control si de intrare/iesire a firmelor de pe piata, implementarea unui sistem unitar de inregistrare si organizare a evidentei investitiilor, introducerea si implementarea unui set de norme referitoare la guvernarea corporativa, intarirea structurilor institutionale angrenate in reformele cu impact asupra climatului afacerilor. Eficientizarea dialogului Guvern mediu de afaceri / societatea civila In acest context, pe linia fluidizarii, permanentizarii si transparentei comunicarii si implicarii mai active a mediului de afaceri in procesul decizional, au fost realizate: Aprobarea Legii nr. 486/18.11.2003 (MO nr. 827/22.11.2003) de modificare si completare a OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite: Infiintarea liniei telefonice gratuite (0800080200) la cabinetul Primului Ministru, pentru cunoasterea opiniei mediului de afaceri privind implementarea procedurii aprobarii tacite; Publicarea pe site-ul Agentiei pentru Strategii Guvernamentale a Raportului pe anul 2003 privind implementarea Legii nr. 52/2003 (transparenta decizionala in administratia publica), in contextul mai larg al implementarii Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei; Organizarea de intalniri saptamanale ale conducerii MEC cu agentii economici din judete, in vederea cunoasterii problemelor cu care se confrunta si identificarea unor solutii concrete de rezolvare, pana in prezent fiind parcurse 20 de judete; Organizarea periodica de intalniri ale conducerii ministerelor cu reprezentantii organizatiilor patronale, sindicale si profesionale in cadrul comisiilor de dialog social; Organizarea de intalniri ale conducerilor unor ministere cu Consiliul Investitorilor Straini (noiembrie 2003, ianuarie 2004); Operationalizarea site-ului guvernamental ([Link]) privind formularistica utilizata in relatiile dintre mediul de afaceri si administratia publica.

Simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative necesare initierii si dezvoltarii afacerilor 379

In domeniul inspectiilor, controlului si fiscalitatii: Intrarea in vigoare in luna ianuarie a.c. a Codului fiscal pe anul 2004 (Legea nr. 571/22.12.2003, MO nr. 927/23.12.2003); Intrarea in vigoare a Codului de Procedura Fiscala (OG nr. 92/24.12.203, MO nr. 941/29.12.2003).

Intrarea/iesirea de pe piata (autorizarea si inregistrarea firmelor, falimentul si reorganizarea judiciara) Legea nr. 505/26.11.2003 (MO nr. 857/03.12.2003) privind aprobarea, modificarea si completarea OUG nr. 129/2002 de modificare a Legii nr. 26/1990 (Registrul comertului) si a OUG nr. 76/2001 (privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor); Legea nr. 149/11.05.2004 (MO nr. 424/12.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri; Aprobarea de catre Guvern a proiectului Legii privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, proiectul se afla in dezbatere parlamentara.

Elaborarea si implementarea unui mecanism unitar de inregistrare si organizare a evidentei investitiilor Institutul National de Statistica si Banca Nationala a Romaniei au elaborat metodologia in baza careia vor realiza o cercetare statistica pentru evaluarea volumului de investitii straine directe pana la 31.12.2003.

Derularea in perioada de referinta a unui sondaj in vederea monitorizarii impactului reglementarilor asupra initierii si derularii afacerilor, analizarii comparative a rezultatelor si determinarii masurilor viitoare de reforma in domeniul mediului de afaceri Derularea acestui exercitiu de catre MEC si IRSOP, cu asistenta BM-FIAS, a avut ca scop evaluarea impactului costurilor administrative si procedurale asupra climatului afacerilor si determinarea masurilor de reforma in domeniu. Exercitiul a cuprins: Sondajul asupra unui esantion national reprezentativ de 700 firme private pentru a stabili volumul de timp, bani si alte resurse pe care investitorii sunt obligati sa le cheltuie pentru indeplinirea procedurilor legale de initiere si derulare a afacerilor. Toate cele 700 de firme private au fost intervievate, in prezent datele aflandu-se in prelucrarea si analiza echipei IRSOP si a consultantului FIAS. Structura esantionului a fost astfel definita incat sa permita obtinerea unor rezultate reprezentative la nivel national cu accent pe firmele mijlocii si mari. Analiza a avut in vedere numarul salariatilor fiecarei firme, analizarea firmelor realizandu-se pe sectoare de activitate industrie, comert, servicii, constructii. Confruntarea experientei reale a intreprinzatorilor cu procedurile si reglementarile legale descrise de institutiile publice responsabile (intervievarea a 9 institutii publice pentru evaluarea unui numar de 22 proceduri). Au fost realizate interviurile pe baza de chestionar cu toate cele 9 institutii publice pentru 22 de proceduri administrative si de reglementare, informatiile aflandu-se actualmente in analiza echipei MEC si a consultantului FIAS. Interviurile, pe baza de chestionar, realizate la cele 9 institutii publice (MJ-ONRC, MFP, MMSSF, PRIMARII, MAI, ANC, MS, MEC, MTCT) s-au referit la: inregistrarea si autorizarea unei societati, inregistrarea titlului de proprietate in cartea funciara, rambursarea TVA, inspectia autoritatii fiscale, declaratia la inspectia muncii si la 380

asigurarile sociale, permisul de rezidenta si de munca, concesionarea/ cumpararea de terenuri aflate in proprietatea statului, certificatul de urbanism, autorizatia de constructie, inspectia in domeniul constructiilor, inspectia privind prevenirea si stingerea incendiilor, controlul desfasurat de politia economica, inspectia Garzii financiare, procedura vamala, declaratia pentru asigurarile de sanatate, conectarea la reteaua de gaze si electricitate, autorizatia/licenta de transport. Atragerea investitiilor straine directe In data de 30.04.2004, valoarea totala a investitiilor asumate s-a ridicat la 2.404 milioane USD (din care investitii finalizate in valoare de 1.246 milioane USD). Pentru anul 2003, investitiile asumate s-au ridicat la valoarea de 807 milioane USD, iar pentru perioada ianuarie aprilie 2004, investitiile asumate s-au ridicat la valoarea de 336,16 milioane USD. O structurare pe grupe valorice a acestor investitii ne arata ca ponderea in numarul total de inregistrari o detin investitiile mai mici de 10 milioane USD (214 inregistrari), in timp ce investitiile cu o valoare de peste 100 milioane USD cuprind numai 2 inregistrari. Principalele domenii de interes ale investitorilor locali si straini sunt telecomunicatiile 479 milioane USD (reprezentand 19,43%), serviciile 348 milioane USD (reprezentand 14,73%), industria energetica 338 milioane USD (reprezentand 14,32%), industria metalurgica 187 milioane USD (reprezentand 7,92%), industria constructoare de masini 175 milioane USD (reprezentand 7,29%), industria lemnului, celulozei si hartiei 135 milioane USD (reprezentand 5,71%). Din valoarea totala a investitiilor asumate, 52,14% reprezinta investitia straina asumata, avand o valoare ce se ridica la 1253 milioane USD, iar clasamentul pe tarile de origine a investitorilor straini reliefeaza interesul investitorilor din Europa pentru climatul de afaceri din Romania. Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt Olanda 297 milioane USD, Austria 185 milioane USD, Germania 159 milioane USD. In urma activitatilor specifice desfasurate de ARIS i-a fost incredintata presedintia Mesei Rotunde Regionale pentru promovarea investitiilor straine in Europa de sud-est, din cadrul OCDE. Dezvoltarea pietei libere si concurentiale In vederea prevenirii practicilor anticoncurentiale a fost adoptata OUG nr. 121/04.12.2003 (MO nr. 875/10.12.2003) pentru modificarea si completarea Legii Concurentei nr. 21/1996, care cuprinde modificari substantiale in ceea ce priveste activitatea si atributiile Consiliului Concurentei, cat si privind aplicabilitatea legislatiei in domeniul concurentei. Continuand procesul de preluare a acquis-ului in vederea prevenirii practicilor anticoncurentiale, Consiliul Concurentei a adoptat, in perioada de referinta: Ordinul nr. 87/16.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind practicile anticoncurentiale; Ordinul nr. 78/14.04.2004 (MO nr. 437/17.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind regimul exceptarii, pe categorii de intelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici si practici concertate, in domeniul transporturilor maritime, de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

381

Ordinul nr. 82/14.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Regulamentului privind exceptarea acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea Concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr. 93/22.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clementa potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu completarile si modificarile ulterioare; Ordinul nr. 76/14.04.2004 (MO nr. 437/17.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, acordurilor de cooperare pe orizontala; Ordinul nr. 77/14.04.2004 (MO nr. 437/17.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul intelegerilor verticale; Ordinul nr. 81/14.04.2004 (MO nr. 430/13.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind practicile anticoncurentiale in cazul plangerilor; Ordinul nr. 106/10.04.2004 (MO nr. 439/17.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 55 din Legea concurentei nr. 21/1996; Ordinul nr. 107/10.04.2004 (MO nr. 439/17.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996; Ordinul nr. 101/29.04.2004 (MO nr. 440/17.05.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Instructiunilor cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential prevazute la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si in cazurile de concentrare economica; Ordinul nr. 68/05.04.2004 (MO nr. 374/29.04.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Regulamentelor Consiliului Concurentei elaborate in baza Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr. 71/08.04.2004 (MO nr. 374/29.04.2004) al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare, functionare si procedura a Consiliului Concurentei.

Referitor la problematica ajutorului de stat, Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat a fost modificata si completata prin Legea nr. 603/2003 (MO nr. 930/12.12.2003). Continuand procesul de preluare a acquis-ului in domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei a adoptat, in perioada de referinta, o serie de regulamente si instructiuni pentru aplicarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat: Ordinul nr. 55/23.03.2004 al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea in aplicare a Regulementului privind ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii si a Regulamentului privind ajutorul de stat regional (MO nr. 340/19.04.2004). Ordinul nr. 94/22.04.2004 al Presedintelui Consiliului Concurentei privind punerea 382

in aplicare a Regulamentului privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat (MO nr. 443/18.05.2004). Cresterea competitivitatii industriale Mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale si gestionat de catre MEC este reglementat pentru anul in curs de HG nr. 357/2004 (MO nr. 283/31.03.2004). Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale prevede acoperirea, de la bugetul de stat, a cheltuielilor agentilor economici pentru urmatoarele tipuri de proiecte: implementarea si certificarea sistemelor de management a calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu (in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2001 si respectiv SR EN ISO 14001:1997), in proportie de 50%; implementarea si certificarea sistemelor de management a sanatatii si sigurantei ocupationale, a sistemelor de management pentru responsabilitate sociala si igiena alimentara si/sau sistemelor de management a securitatii informatiei (in conformitate cu cerintele standardelor OHSAS 18001:1999, DS 3027:2002, ISO CEI 17799:2000), in proportie de 50%; acreditarea laboratoarelor de testare si etalonare, precum si dotarea acestora (in conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 17025:2001), in proportie de 50%; certificarea produselor, in proportie de 50%; pentru domenii reglementate pentru domenii nereglementate

executarea de modele experimentale, prototipuri, asimilari de noi tehnologii care se realizeaza de agentii economici pe baza rezultatelor unitatilor de cercetare dezvoltare romanesti, in proportie de 50%; efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activitati din industria prelucratoare in vederea realizarii planurilor de restructurare dezvoltare viabilizare, a caror implementare va fi monitorizata, in proportie de 50%; organizarea si amenajarea in incinta agentilor economici de expozitii si/sau standuri de prezentare si promovare a produselor industriale, in proportie de 30%; inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor, desenelor si modelelor industriale romanesti, in proportie de 45%.

Suma minima alocata de la bugetul de stat pentru un proiect este egala cu echivalentul a 2.500 Euro, iar cea maxima de 50.000 Euro. In anul 2003 au fost acceptate pentru finantare 200 de proiecte, din care 107 pentru implementarea si certificarea sistemului de management a calitatii si sistemului de management de mediu, 90 pentru dotare si acreditare laboratoare si 3 pentru inregistrare marci. Pentru anul 2003 valoarea totala a proiectelor acceptate se ridica la 237 miliarde lei, din care de la bugetul de stat suma alocata este de cca. 62 miliarde lei. In trimestrul I 2004, au fost acceptate pentru finantare 35 de proiecte, cu o valoare toatal de cca. 50 miliarde lei, din care de la bugetul de stat suma alocata este de 25 miliarde lei. La sfarsitul lunii mai a.c. numarul de proiecte acceptate se ridica la 73, astfel incat, din cei 280 miliarde lei alocati de la bugetul de stat pentru anul 2004, pana in prezent au fost angajate pentru continuarea proiectelor initiate in 2003 si pentru proiecte noi din 2004, cca. 115 miliarde lei. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor (v. Cap. 15 Intreprinderi mici si mijlocii) 383

In perioada de referinta, actiunile de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii au vizat, in principal: Implementarea programului UNCTAD EMPRETEC S-au derulat primele doua seminarii la Bucuresti (19 31.01.2004) si Timisoara (15 26.03.2004), prin intermediul carora au fost instruite 46 persoane; A inceput activitatea de inscriere a potentialilor participanti pentru urmatoarele 4 seminarii si se afla in plina desfasurare activitatea de interviu, evaluare si selectie pentru cel de al 2-lea seminar Entrepreneurial Training Workshop de la Bucuresti, care se va desfasura in perioada 21.06 02.07.2004;

Implementarea programului national multianual pentru sustinerea accesului microintreprinderilor si a intreprinderilor mici la servicii de instruire si consultanta

In luna martie 2004, ANIMMC a inceput implementarea Programului national multianual pe perioada 2002-2005, aprobat prin Ordinul Presedintelui nr. 53/2004, pentru sustinerea accesului microintreprinderilor si a intreprinderilor mici la servicii de instruire si consultanta. Bugetul programului pe anul 2004 este de 10 miliarde lei. Pana in prezent: S-au depus 210 cereri tip de acord de principiu; Au fost evaluate 194 de cereri tip de acord de principiu; Au fost eliberate 117 notificari privind acordul de principiu, in valoare de [Link] lei; Au fost emise 77 de refuzuri privind acordul de principiu.

Implementarea programului national multianual de sprijinire a IMM in dezvoltarea exportului Incepand de la data de 11 martie 2004, a fost reluata derularea Programului national multianual pe perioada 2002 2005 de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului, aprobat prin Ordinul Presedintelui nr. 54/2004. Bugetul alocat programului pentru anul 2004 este de 100 miliarde lei. Pana in prezent: S-au depus 117 cereri tip de acord de principiu; Au fost evaluate 103 de cereri tip de acord de principiu; Au fost eliberate 47 notificari privind acordul de principiu, in valoare de [Link] lei; Au fost emise 56 de refuzuri privind acordul de principiu.

Majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM Valoarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) la sfarsitul anului 2003, era de 390,9 miliarde lei (capitalizarea fondului pentru anul 2003 a fost de 196,9 miliarde lei, fiind acordate urmatoarele transe: 40 miliarde lei in trimestrul I, 60 miliarde lei in trimestrul II si respectiv in semestrul II 96,9 miliarde lei). In anul 2004, pana la data de 24.05.2004 s-a acordat o transa in valoare de 97 de miliarde, valoarea capitalizata a fondului fiind 487,9 miliarde lei. 384

Numarul de banci cu care FNGCIMM a incheiat conventii pana in prezent este de 24 (15 conventii de impartire a riscului si 9 conventii de garantare); Fondul a deschis in teritoriu un numar de 12 reprezentante; Pana in prezent, s-au acordat un numar de 210 garantii in valoare de 515,09 miliarde lei, din acestea 117 erau destinate garantarii imprumuturilor pe termen lung, domeniile economice vizate in principal fiind: industria textila, industria alimentara, prestariile de servicii, transporturi, constructii si prelucrarea lemnului. In perioada 01.01 - 25.05.2004 s-au acordat un numar de 28 de garantii in valoare de 67 miliarde lei, pentru dezvoltarea afacerilor din industria alimentara, domeniul prestari de servicii, industria prelucrarii lemnului si constructii.

Accelerarea ajustarii structurale (restructurare, privatizare) Privatizarea In anul 2003 si prima parte a anului 2004, a fost acordata prioritate pregatirii pentru privatizare a societatilor comerciale mari, cu influente nefavorabile asupra economiei nationale datorita volumului mare de pierderi si datorii istorice care, in multe cazuri, depaseau capitalul social al societatii. Transferul acestor societati in proprietate privata a creat premisele relansarii si dezvoltarii nu numai a acestora, dar si a celor cu care se aflau in relatii de colaborare. Astfel, s-a reusit ca totalul capitalului social vandut de APAPS/AVAS, din decembrie 1992 pana in aprilie 2004, sa se cifreze in aprilie 2004 la 57.446,9 miliarde lei corespunzator unui numar de 7.615 societati comerciale de stat privatizate. Dintre aceste societati, 384 il reprezinta societati comerciale mari si foarte mari, ingloband un capital social privatizat de 43.434,36 miliarde lei, ceea ce reprezinta peste 75% din totalul capitalului social vandut in ultimii 12 ani. Desi numarul de societati mici si mijlocii privatizate este de 7.231, in fapt nu reprezinta decat mai putin de 25% din intregul capital social vandut. Din cele 7.615 societati comerciale privatizate din decembrie 1992 pana in aprilie 2004, un numar de 186 societati comerciale au fost privatizate in perioada septembrie 2003 aprilie 2004, din care 46 reprezinta societati mari si foarte mari. Capitalul social vandut, corespunzator celor 186 societati reprezinta aproximativ 21% din capitalul social vandut, de 57.446,9 miliarde lei, aferent tuturor societatilor comerciale privatizate pana in prezent. Efortul sustinut de privatizare a societatilor comerciale mari se reflecta si prin ponderea de peste 27% a capitalului social vandut aferent celor 46 societati mari si foarte mari privatizate in perioada de referinta (11.755,7 miliarde lei), din totalul capitalului social vandut, de 43.434,36 miliarde lei, aferent tuturor societatilor comerciale mari si foarte mari privatizate pana in prezent. La sfarsitul anului 2003, portofoliul celor 8 sucursale regionale ale APAPS cuprindea numai 69 societati comerciale privatizabile. Ca urmare a finalizarii, in linii mari, a procesului de privatizare, in decembrie 2003 au fost desfiintate 7 din cele 8 sucursale APAPS, portofoliul ramas fiind preluat de Sediul Central APAPS si Sucursala Bucuresti-Ilfov. Ajuns intr-un moment in care trecerea in proprietate privata a marii majoritati din portofoliul incredintat la infiintare, in cadrul unui proces mai larg de privatizare, a fost relativ incheiata, APAPS a fost desfiintat in aprillie 2004. Portofoliul ramas a fost preluat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si a inclus la data de 30 aprilie 2004 un numar de 131 societati comerciale privatizabile cu capital majoritar de stat.

385

Rezultatele pozitive ale activitatii de privatizare si restructurare desfasurate de APAPS/AVAS au fost confirmate si de catre Board-ul Fondului Monetar International care, in octombrie 2003, a aprobat eliberarea ultimelor transe din Acordul Stand-by si a apreciat ca procesul de privatizare desfasurat de APAPS/AVAS a inregistrat un progres notabil. De asemenea, in vederea intaririi disciplinei economico-financiare la societatile comerciale aflate in dificultate, a fost emisa, dupa consultari cu FMI, HG nr. 393/2004 privind aprobarea listelor cuprinzand agentii economici monitorizati potrivit art. 11 alin. (3) din OUG nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar. Din cele 72 societati listate, reprezentand cei mai mari datornici cu capital de stat, 23 societati sunt monitorizate de APAPS/AVAS. Dintre acestea, 5 au fost privatizate, pentru alte 6 a fost initiata procedura de lichidare voluntara, o societate a fost transferata la MEC, 5 societati comerciale se afla in negocieri, restul societatilor sunt in diverse stadii ale procesului de privatizare. In ceea ce priveste obiectivul de reducere a dimensiunii sectorului de stat din economie, prin emiterea OUG nr. 26/29.04.2004 (MO nr. 385/30.04.2004) privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul APAPS/AVAS si consolidarea unor privatizari, au fost prevazute o serie de metode speciale de diminuare a dimensiunii acestui sector. Pentru perioada de referinta s-a reusit privatizarea unor societati foarte mari care au reprezentat candva nume de referinta pentru economia romaneasca, dar care in ultimii ani s-au remarcat doar prin volumul arieratelor, prin numarul mare al angajatilor si prin temeinica opozitie a sindicatelor fata de restructurare/privatizare (cu referire, mai ales, la Tractorul Brasov, Siderurgica Hunedoara, Roman Brasov). Au fost insa gasite solutii de privatizare utilizandu-se abordari noi: astfel, pentru Roman Brasov si Faur Bucuresti care au oferit locatii suficient de atractive, s-a adoptat solutia privatizarii prin infiintarea de parcuri industriale. Unul dintre cele mai importante pachete de privatizare, care ar putea fi asezat pe locul doi dupa privatizarea B.C.R., il reprezinta pachetul Siderurgica Petrotub, societati din sectorul siderurgic. Aceasta privatizare a fost incheiata in octombrie 2003 cu un investitor de marca, LNM Holdings NV din Antilele Olandeze, al doilea producator mondial de otel. Prin privatizarea acestor societati, s-a inregistrat o reducere de cca 41% la nivelul arieratelor la bugetul statului corespunzator societatilor privatizabile cu capital majoritar de stat, ramase in portofoliul APAPS/AVAS. In ceea ce priveste privatizarea societatilor incluse in programele PSAL I si PSAL II, din cele 61 societati din portofoliul APAPS/AVAS, incluse in programul PSAL I, un numar de 51 societati au fost privatizate, in timp ce 4 societati sunt in lichidare voluntara. In consecinta, din totalul de 21.897,37 miliarde lei reprezentand capitalul social total al celor 61 societati, aproximativ 96,8% a fost privatizat (incluzand si capitalul social total al celor 4 societati pentru care AGA a hotarat lichidarea voluntara: CUG Cluj, ROCAR Bucuresti, CMB Bocsa, COLOROM Codlea). Din cele 20 societati din portofoliul APAPS/AVAS, nou introduse in programul PSAL II, un numar de 9 societati au fost privatizate, 3 societati sunt in lichidare voluntara, 4 societati se afla in negocieri, iar 3 societati se afla in perioada de depunere de oferte. Astfel, din totalul de 1.307,62 miliarde lei reprezentand capitalul social total al celor 20 societati, aproximativ 68,68% a fost privatizat (sunt incluse si societatile Verachim Giurgiu, IAIFO Zalau si Energoreparatii Bucuresti, in lichidare voluntara). In ceea ce priveste procesul de restructurare, in cadrul Programului de restructurare a intreprinderilor si reconversie profesionala (RICOP), au fost incluse 57 societati din portofoliul APAPS/AVAS. Din cele 57 societati aflate in portofoliu, 53 societati au fost privatizate, o societate se afla in lichidare voluntara, o societate in proces de negociere 386

si o alta urmeaza sa fie transferata la SIF Transilvania dupa regularizarea actiunilor intre AVAS si SIF. In vederea intaririi capacitatii MEC, de elaborare si implementare a politicii industriale, precum si de monitorizare a masurilor cuprinse in planul de actiune aferent, in luna octombrie 2003, a fost finalizata implementarea proiectului de twinning RO 2000/IB/OT/03 (in colaborare cu DTI din Marea Britanie). Rezultatele proiectului se concretizeaza, in principal, prin: Organizarea a 33 de seminarii si workshop-uri pe teme ca: benchmarking, cele mai bune practici, relatia intre administratie si partenerii sociali implicati in implementarea politicii industriale, investitii straine, inovare, cultura competitivitatii, indicatori economici de analiza a competitivitatii, fonduri de pre-aderare, fonduri structurale si politica regionala. La seminarii, alaturi de reprezentantii MEC au participat reprezentanti ai patronatelor, asociatiilor profesionale, mediului universitar, autoritatilor publice locale si a altor factori interesati si implicati in procesul de implementare a politicii industriale, 9 din cele 33 seminarii fiind organizate in teritoriu. Elaborarea manualului Politica Industriala a Romaniei si a brosurilor informative referitoare la managementul industrial modern, cea mai buna practica si parteneriatul cu angajatii. Elaborarea Cadrului general privind metodologia de evaluare a competitivitatii sectoarelor industriale. Organizarea de workshop-uri privind problematica anumitor sectoare industriale (electrotehnica, constructii de masini, mobila, textile). Organizarea de cursuri de formare privind abilitatile de prezentare a unor problematici si difuzarea exercitiului de benchmarking la societati comerciale vizitate.

Sectoare specifice
Industria siderurgica In anul 2003, urmare a progreselor in consultarile reciproce, in conformitate cu uzantele Comisiei Europene (CE) privind tarile candidate, CE a desemnat consultantul Roland Berger pentru realizarea unei evaluari neutre a stadiului si perspectivei siderurgiei romanesti si a planurilor de viabilitate ale companiilor. In decembrie 2003, a fost prezentat raportul final, MEC agreand rezultatele studiului. In urma acestei actiuni de evaluare si pe baza evolutiei sectorului in perioada 2002 2003, planurile de viabilitate ale companiilor siderurgice si Strategia de restructurare a siderurgiei romanesti au fost actualizate, aceasta continand, in comparatie cu strategia realizata in anul 2001, urmatoarele elemente: Productia si livrarile la intern si la export de produse siderurgice de 7884 mii tone fata de 6650 mii tone prevazute in strategia din 2001; Productia de otel de 8789 mii tone, fata de 7600 mii tone; Gradul de utilizare a capacitatilor de otel creste la 98% fata de 83%; Nivelul capacitatilor de otel ramane practic acelasi, circa 9000 mii tone anual (8989 mii tone fata de 9140 mii tone). Cresterile de productie de otel prognozate sunt determinate de cresterea randamentelor de exploatare ca urmare a modernizarilor si managementului performant; Stadiul procesului de privatizare: din cele 33 de unitati siderurgice, in prezent sunt privatizate 29 de unitati, dintre care 7 combinate siderurgice; 387

Programul de restructurare si modernizare a urmat o dinamica crescatoare la toate unitatile, investitiile avand un nivel de 80 - 90 mii USD anual; Numarul de salariati a cunoscut o reducere considerabila, de la 75000 persoane in anul 2001, la 60000 persoane pana in prezent; acest lucru permitand o noua abordare a problemei sociale in perspectiva 2010.

Pe baza rezultatelor analizelor mentionate, a fost elaborata Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 2004 2010 si aprobata prin HG nr. 655/2004 (MO nr. 425/12.05.2004). Ajutoare de stat acordate in sectorul siderurgic De la intrarea in vigoare a Acordului European de Asociere, ajutoarele de stat acordate companiilor siderurgice sunt in evidenta furnizorilor de ajutoare de stat. Pentru companiile din sectorul siderurgic, in cursul trimestrului I al anului 2004 APAPS impreuna cu furnizorii de ajutor de stat, principalul furnizor fiind Ministerul Finantelor Publice, au notificat ajutoarele de stat pentru perioada 2003 - 2010 in vederea evaluarii de catre Consiliul Concurentei, pentru ca o prima evaluare sa fie prezentata CE la sfarsitul semestrului I al anului 2004. Masurile de implementare efectiva a legislatiei in domeniul ajutorului de stat s-au concretizat prin: Finalizarea inventarului ajutoarelor de stat din siderurgie in perioada 1993-2002, ca urmare a evaluarii a 34 de masuri de ajutor de stat acordate in sectorul siderurgic; Adoptarea a 5 decizii de autorizare a ajutoarelor de stat care se vor acorda companiilor siderurgice in perioada 2003-2010 pentru restructurarea sectorului siderurgic. Ajutoarele de stat autorizate indeplinesc criteriile prevazute in Protocolul 2 al Acordului European, respectiv planurile de restructurare notificate conduc la viabilizarea firmelor in dificultate, ajutorul de stat este limitat la minimul necesar pentru restaurarea viabilitatii, iar planurile de restructurare implica rationalizarea globala si reducerea capacitatilor de productie din Romania.

Industria de aparare In sectorul productiei de aparare, in cadrul programului de restructurare a continuat separarea capacitatilor de productie militara de cele civile la CN ROMARM SA, aceasta separare fiind realizata la toate cele 15 filiale ale societatii. De asemenea sunt in curs de derulare investitiile privind modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie la SC UM Cugir SA, SC METROM SA si SC ROMAERO SA si au fost finalizate investitiile la SC UPS Fagaras SA si SC AVIOANE Craiova SA. In scopul reducerii cheltuielilor si obtinerii unor venituri care ulterior sa fie folosite in procesul de restructurare, in perioada septembrie 2003 mai 2004 a continuat externalizarea unor active la CN ROMARM SA, SC IOR SA Bucuresti, SC IAR SA Brasov si SC UM Orastie SA. In data de 11.09.2003 au fost publicate anunturile individuale pentru privatizarea SC UM Filiasi SA si SC Avione SA Craiova. In perioada de referinta au fost privatizati 4 agenti economici (SC ROMPIRO Orastie SA, SC UM Babeni SA, SC UM Marsa SA si SC UM Dragasani SA) si se afla in faza finala de privatizare SC Santierul Naval Mangalia, fiind totodata demarata privatizarea CN ROMARM SA si a filialelor sale.

388

Totodata in vederea atragerii de capital si valorificarii capacitatilor de incarcare au fost constituite firme mixte la SC Electromecanica Ploiesti SA, SC UM Plopeni SA, SC UM Cugir SA, SC Automecanica Moreni SA, SC ICPSP SA si SC Tohan SA Zarnesti). De asemenea, in prezent se desfasoara negocieri privind infiintarea altor 33 de societati comerciale cu capital mixt (la 10 filiale ale CN ROMARM SA). Pentru absorbtia fortei de munca disponibilizate, in perioada de referinta au fost create doua parcuri industriale si anume SC AVIOANE Craiova SA si SC UPS Fagaras SA. Redimensionarea industriei de aparare si a capacitatilor de productie in acord cu cerintele sistemului national de aparare a condus la disponibilizarea in perioada de referinta a cca. 3500 persoane.

2.3.16. INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII

Negocierile privind Capitolul 16 Intreprinderilor mici si mijlocii au fost inchise provizoriu, in cadrul Conferintei de Aderare din data de 10.05.2000

Evolutii recente ale politicii in domeniul IMM si instrumente de aplicare

Principalele actiuni intreprinse la nivel national si regional, vizand alinierea la politicile comunitare de sustinere a sectorului IMM, s-au concentrat in urmatoarele directii: In data de 10 octombrie 2003, in cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM, a fost dezbatut proiectul Strategiei pentru dezvoltarea IMM in perioada 2004-2008. Proiectul Strategiei a fost definitivat cu sprijinul asistentei tehnice Phare (2001 Constructie institutionala pentru ANIMMC) si include proiectii financiare de detaliu pentru sustinerea masurilor si actiunilor propuse in perioada 2004-2008. Proiectul actului normativ pentru aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea IMM in perioada 20042008 se afla in proces de avizare ministeriala. In perioada 30 martie 2 aprilie a.c., a fost organizat in colaborare cu UN/CEE, cel de al VI-lea Forum privind Antreprenoriatul si intreprinderile mici si mijlocii - Experienta Romaniei. In cadrul forumului, au fost dezbatute temele: cadrul institutional pentru promovarea IMM, strategia de dezvoltare a sectorului IMM in perioada 2004-2008, serviciile suport pentru dezvoltarea IMM, ANIMMC promotorul dezvoltarii culturii antreprenoriale, finantarea IMM si imbunatatirea mediului de afaceri. Prezentarile avand temele mentionate au fost publicate in 600 de exemplare, in brosura evenimentului, difuzata cu aceasta ocazie. In data de 26 mai a.c., a fost organizat seminarul OECD-BERD, in vederea realizarii Raportului Enterprise Policy Performence Assessment Romania 2004, in care sunt incluse, fata de raportul din 2002, ultimele evolutii legislative si progresele privind cadrul institutional de reprezentare a intereselor IMM. Au fost continuate si extinse programele multi-anuale 2004-2006, derulate de ANIMMC din bugetul alocat agentiei, prin Legea nr. 650/2003 (MO nr. 853/02.12.2003) privind bugetul de stat pe anul 2004; au fost lansate si se afla in derulare componentele pachetului de programe nationale multi-anuale ce vizeaza atingerea obiectivelor inscrise in Programul de Guvernare si in proiectul de Strategie. Implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici (CEIM) a vizat urmatoarele activitati: Elaborarea si transmiterea la Comisia Europeana, la data de 30 septembrie 2003, a Raportului de implementare a CEIM. Raportul contine informatii relevante privind stadiul implementari CEIM in urmatoarele directii: educatie si instruire pentru antreprenoriat, costuri mai reduse si proceduri mai rapide de infiintare a unei afaceri, legi si reglementari mai bune, disponibilitatea fortei de munca calificate, 389

sistemul de impozitare si problemele financiare. Informatiile incluse in Raport de ar au contribuit la elaborarea documentului Comisiei Europene Commission Staff Working Paper Report on the implementation of European Charter for Small Enterprises in the candidates countries for accession to the European Union sec (2004), 187 din 12 februarie 2004. Pregatirea reuniunii bilaterale Romania-CE, programata in data de 8 iulie a.c., in vederea realizarii Raportului de implementare a CEIM, pe anul 2004, prin difuzarea chestionarului-interviu si analizarea contributiilor membrilor Grupului de lucru la acest chestionar; Monitorizarea de catre ANIMMC a Planului de actiuni pentru implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici, pe baza recomandarilor formulate de Comisia Europeana in raportul mentionat mai sus. Participarea Romaniei la Cel de al IV-lea Program multianual pentru intreprinderi si spirit antreprenorial, in special pentru IMM (2001-2005), la instrumentele financiare si la proiectele lansate in anul 2003, cu impact in implementarea CEIM. In cadrul programului, s-a extins reteaua de centre EURO INFO cu inca doua centre, infiintate in regiunea N-E (la Iasi, in data de 30 ianuarie 2004) si in regiunea S-V (la Ramnicu.-Valcea, in data de 6 decembrie 2003). Romania participa, prin expertii desemnati, la 4 proiecte Best: Garantii mutuale, Obstacole in calea cresterii: recrutarea primului salariat, Mini-firmele in invatamantul secundar si Consultarea partenerilor in configurarea politicii pentru firmele mici, la nivel national si regional. Extinderea cooperarii bilaterale cu institutiile similare, prin: semnarea la 22 martie 2004, a Memorandumului de intelegere si cooperare dintre ANIMMC si Agentia Poloneza pentru Dezvoltarea Intreprinderilor, aprobat prin HG nr. 773/19.05.2004 (MO nr. 471/26.05.2004); incheierea unor acorduri de colaborare cu Asociatia mestesugarilor din Austria (la 19 ianuarie 2004), cu Ministerul Economiei din Albania (la13 iunie 2004) si cu Ministerul de Stat al Cooperativelor si Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Indonezia (la 2 februarie 2004);

Continuarea cooperarii bilaterale cu Germania, Belgia, Turcia si Italia; Cresterea capacitatii de reprezentare a ANIMMC si de promovare a strategiei de dezvoltare si a celor mai bune practici pentru dezvoltarea sectorului IMM din Romania cu ocazia participarii la 12 reuniuni internationale.

In vederea cresterii capacitatii institutionale a sectorului, au fost derulate urmatoarele activitati: Cu sprijinul asistentei Phare dezvoltarea bazei de date pentru sectorul IMM si cooperatie; prototipul bazei de date este, la aceasta data, functional. Baza de date contine informatii despre toate firmele active care au depus declaratiile financiare in 2002 si in primul semestru al anului 2003. S-a realizat o versiune preliminara a interfetei cu utilizatorul, pentru a facilita accesul la tabele de baza. evaluarea necesitatilor sectorului IMM si cooperatie; in acest sens, in perioada 15.03-15.04.2004, a fost realizata o evaluare prin sistemul Computer Assisted Telephone Interview (CATI). S-au efectuat mai multe activitati preliminare: instalarea unui software CATI si a unui oficiu de telefonie; intocmirea chestionarelor; selectarea trainerilor si a potentialilor intervievatori; pregatirea curiculei de training si realizarea selectiei; realizarea cursurilor pentru intervievatori; evaluarea cursurilor de training prin finalizarea fazei pilot pentru participanti si revizuirea chestionarelor; stabilirea structurii; instalarea directorului IMM in sistemul CATI. 390

extinderea si imbunatatirea consultarii cu sectorul IMM prin crearea, in data de 15 martie a.c, a Secretariatului pentru rezolvarea problemelor IMM. Secretariatul s-a realizat ca urmare a incheierii protocoalelor de intelegere cu urmatorii parteneri: Patronatul Roman (26 februarie a.c.), Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (19 noiembrie 2003), Oficiul de Stat pentru Marci si Inventii (3 martie 2004), Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (10 martie 2004), Asociatia Standardizare din Romania, Asociatia Romana de Acreditare RENAR. Secretariatul are un caracter permanent si lucreaza intre sesiunile trimestriale ale Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM. In baza acestor protocoale, in perioada 22 aprilie 13 mai a.c. au fost organizate 7 evenimente regionale, in colaborare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala Sud-Est, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Nord-Vest si Centru, precum si cu Centrele EuroInfo. Aceasta campanie de constientizare a IMM asupra impactului extinderii europene, a reunit peste 350 de IMM carora li s-au prezentat importanta utilizarii marcajului CE, certificarea conformitatii, standardizarea si managementul calitatii, ca factori cheie de crestere a competitivitatii si penetrare pe Piata Interna. Prezentarea problemelor legate de finantare si a raportului Privire de ansamblu asupra sectorului de intreprinderi mici si mijlocii in Romania in anul 2002 au facut de asemenea obiectul acestor seminarii. incheierea de protocoale de colaborare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala, in vederea implementarii masurii Eliminarea disparitatilor regionale din cadrul prioritatii strategice Dezvoltarea competitivitatii IMM cuprinse in proiectul Strategiei pentru dezvoltarea IMM in perioada 2004-2008.

Din resurse proprii: -

Creterea capacitii ANIMMC de comunicare i informare cu IMM este ilustrata in tabelul de mai jos: Comunicate de pres, participri la emisiuni radio-TV, articole n pres Seminarii, conferine dedicate IMM + TIMM Prezentri tematice n cadrul evenimentelor cu public organizate de ANIMMC; Editarea a brouri i materiale informative diferite Difuzarea CD promoionale Informaii on-line(cuprinznd informaii generale, informaii specializate i informaii de ultima or) Numrul total al solicitrilor de informaii de interes public, adresate n scris, din care: - numrul de solicitri adresate de persoane juridice: - numrul de solicitri adresate de persoane fizice: 2002 100 6+50 20 30.000 (9 brouri) 100 buci 12 seciuni 338 171 (50,5%) 167 (49,5%) 2003 135 14+207 32 Peste 50.000 (11 brouri) 400 buci 12 seciuni 890 321 (36%) 553 (62%)

Imbunatatirea mediului de afaceri (vezi si capitolul 15 Politica industriala)

In perioada septembrie 2003 iunie 2004, politica guvernamentala pentru imbunatatirea si dezvoltarea mediului de afaceri a continuat sa se focalizeze, in principal, pe: eficientizarea dialogului Guvern - mediu de afaceri/societatea civila, simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative, inclusiv a celor de control si de intrare/iesire a firmelor de pe piata, implementarea unui sistem unitar de inregistrare si organizare a evidentei investitiilor, introducerea si implementarea unui set de norme 391

referitoare la guvernarea corporativa, intarirea structurilor institutionale angrenate in reformele cu impact asupra climatului afacerilor. Eficientizarea dialogului Guvern mediu de afaceri / societatea civila In acest context, pe linia fluidizarii, permanentizarii si transparentei comunicarii Guvern mediu de afaceri / investitori, cu implicarea mai activa a mediului de afaceri in procesul decizional, au fost realizate: Aprobarea Legii nr. 486/18.11.2003 (MO nr. 827/22.11.2003) de modificare si completare a OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite; Infiintarea liniei telefonice gratuite (0800080200) la cabinetul Primului Ministru, pentru cunoasterea opiniei mediului de afaceri privind implementarea procedurii aprobarii tacite; Publicarea pe site-ul Agentiei pentru Strategii Guvernamentale a Raportului pe anul 2003 privind implementarea Legii nr. 52/2003 (transparenta decizionala in administratia publica), in contextul mai larg al implementarii Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei; Organizarea de intalniri saptamanale ale conducerii MEC cu agentii economici din judete, in vederea cunoasterii problemelor cu care se confrunta si identificarea unor solutii concrete de rezolvare, pana in prezent fiind parcurse 20 de judete; Organizarea periodica de intalniri ale conducerii ministerelor cu reprezentantii organizatiilor patronale, sindicale si profesionale in cadrul comisiilor de dialog social; Organizarea de intalniri ale conducerilor unor ministere cu Consiliul Investitorilor Straini (noiembrie 2003, ianuarie 2004); Operationalizarea site-ului guvernamental ([Link]) privind relatiile dintre mediul de afaceri si administratia publica: Peste 160 de formulare administrative sunt disponibile pentru descrcare, 465 de instituii publice ale administraiei centrale i locale utilizeaz sistemul pentru a furniza formulare i servicii electronice. 7 servicii electronice sunt disponibile pentru companii, 6 din acestea fiind accesibile prin intermediul formularului unic: Declaraia privind evidena nominal a asigurailor i a obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat; Declaraie privind obligaiile de constituire i plat a fondului de asigurri sociale; Declaraiile de contribuie la Fondul de omaj: Declaraia individual; Declaraia Angajatorului;

Declaraie privind obligaiile de plat la bugetul de stat; Declaraie privind impozitul pe profit; Decont privind taxa pe valoarea adugat. Sistemul Electronic de Achiziii Publice (sistemul de e-procurement, [Link]), utilizat de peste 1000 de instituii publice - a permis finalizarea a peste 280.000 de tranzacii, cu economii estimate la peste 100 milioane de 392

Servicii disponibile:

euro; sistemul se afl n proces de extindere prin adugarea de noi funcionaliti: facturare on line, semnarea electronic a contractelor de achiziii i efectuarea de pli prin mijloace electronice; Sistemul electronic pentru atribuirea autorizaiilor de transport internaional de marf este utilizat de mai mult de 1700 transportatori care se autentific n sistem pe baz de certificat digital, fiind alocate electronic, de la nceputul acestui an, n condiii de transparen i echitate, peste 160 000 de autorizaii (HG nr.1173/2003 (MO nr.722/16.10.2003) sisteme electronice de plat a taxelor i impozitelor locale disponibile n 62 de orae; acestea permit cetenilor s obin informaii despre debitele lor ctre administraia local i s efectueze plata acestora prin mijloace electronice (prin Home, Mobile sau Internet banking, ATM, POS) ; e-statistica (sistem electronic pentru colectarea datelor statistice), prin intermediul cruia s-au realizat deja primele 4 sondaje; declaraii vamale on-line, ce permit completarea i transmiterea on line a declaraiilor vamale de ctre agenii economici i declaranii vamali;

Asigurarea securitii si limitarea fraudelor realizate prin mijloace electronice, lansate n primul trimestru al anului 2004 prin proiectele: [Link] - este un portal prin care se raporteaz fraudele comise in domeniul societii informaionale; furnizeaz un mecanism de raportare uor de utilizat, astfel, posibilele fraude pot fi raportate n timp real. [Link] - Centrul de expertiza si rspuns la incidente de securitate asigura accesul la informaii privind securitatea sistemelor si a reelelor. Ofer asistenta instituiilor publice cu privire la creterea gradului de securitate a sistemelor informatice i a reelelor de comunicaii ale acestora.

Simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative necesare initierii si dezvoltarii afacerilor In domeniul inspectiilor, controlului si fiscalitatii: Aprobarea si intrarea in vigoare in luna ianuarie a.c. a Codului fiscal pe anul 2004 (Legea nr. 571/22.12.2003, MO nr. 927/23.12.2003); Aprobarea si intrarea in vigoare a Codului de Procedura Fiscala (OG nr. 92/24.12.203, MO nr. 941/29.12.2003).

Intrarea/iesirea de pe piata (autorizarea si inregistrarea firmelor, falimentul si reorganizarea judiciara) Legea nr. 505/26.11.2003 (MO nr. 857/03.12.2003) privind aprobarea, modificarea si completarea OUG nr. 129/2002 de modificare a Legii nr. 26/1990 (Registrul comertului) si a OUG nr. 76/2001 (privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor); Legea nr. 149/11.05.2004 (MO nr. 424/12.05.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri.

Continuarea simplificarii procesului de inregistrare si autorizare a persoanelor juridice, persoanelor fizice si asociatiilor familiale: A fost aprobat in sedinta de Guvern din data de 19 mai a.c. proiectul de Lege privind simplificarea formalitatilor de inregistrare si de autorizare a functionarii persoanelor juridice supuse obligatiei de a se inregistra in Registrul Comertului. Prin aplicarea acestui proiect, se va separa procedura de inregistrare (procedura juridica) de cea de autorizare (procedura administrativa), la inscrierea firmelor in 393

Registrul Comertului. De asemenea, se va reduce cu 50% timpul necesar inregistrarii intreprinderilor si se vor uniformiza tarifele si taxele aferente procedurii de inregistrare a intreprinderilor. A fost aprobat in sedinta de Guvern din data de 14 mai a.c. proiectul Lege privind autorizarea si inregistrarea in Registrul comertului a persoanelor fizice care desfasoara activitati in mod independent si a asociatiilor familiale. Proiectul de Lege abroga prevederile Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice si aduce urmatoarele noutati: Cetatenilor romani li se recunoaste: experienta profesionala dobandita ca efect al profesarii meseriei cu o vechime de 2 ani; autorizatia eliberata ca efect a aplicarii Decretului-Lege nr. 54/1990; alte dovezi prin care se atesta experienta profesionala (ex: cartea de munca, cursuri absolvite in Statele membre si Spatiul Economic European); Inlocuirea cazierului judiciar cu cel fiscal se realizeaza economii pecuniare, costul cazierului fiscal (60.000 lei, 200.000 lei in cazul taxei de urgenta) fiind mult mai redus decat cel judiciar si se reduce, de asemenea, durata de obtinere; Autorizatia emisa de primarie, in cazul dreptului de stabilire pentru cetatenii Statelor membre si cei din Spatiul Economic European, care isi au resedinta in raza teritoriala a acesteia, se acorda in baza: recunoasterii automate a calificarii profesionale si a experientei dobandite, recunoscuta in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 701/2003 ; declaratiei pe proprie raspundere, data in sensul ca este respectata legislatia muncii, cea in domeniul sanitar si sanitar veterinar si este asigurata protectia mediului si a consumatorilor; declaratiei pe proprie raspundere, autentificate, din care sa rezulte ca persoana fizica sau reprezentantul asociatiei familiale nu au datorii fiscale si nu au savarsite fapte de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal.

Autorizatia emisa de primarie, in cazul dreptului de prestare de servicii pentru cetatenii statelor membre si cei din SEE, care doresc sa-si desfasoare activitatea in raza teritoriala a acesteia, se acorda in baza: dovezii ca solicitantul desfasoara in statul de proveninta in mod legal activitatea pentru care solicita autorizarea autorizatia obtinuta in statul de origine va fi depusa la primarie in copie tradusa si legalizata. Reducerea timpului de acordare a autorizarii; primarul are obligatia ca in termen de 5 zile de la data depunerii cererii de acordare a autorizatiei sa emita autorizatia solicitata. Simplificarea procedurii de inregistrare in Registrul Comertului prin responsabilizarea primarului in relatie cu Oficiul Registrului Comertului, acesta avand obligatia de a transmite autorizatia emisa in termen de 3 zile de la eliberarea acesteia.

Simplificarea procedurilor de inspectie si control la functionarea pe piata a persoanelor fizice si asociatiilor familiale prin instituirea unei proceduri de notificare asupra autorizatiilor emise, in cadrul primariilor, catre institutiile de control abilitate.

Elaborarea si implementarea unui mecanism unitar de inregistrare si organizare a evidentei investitiilor Institutul National de Statistica si Banca Nationala a Romaniei au elaborat metodologia in baza careia vor realiza o cercetare statistica pentru evaluarea volumului de investitii straine directe pana la 31.12.2003. 394

Intarirea structurilor institutionale angrenate in reformele pentru imbunatatirea mediului de afaceri Finalizarea sau negocierea unor acorduri privind alinierea politicii de vize a Romaniei cu cea similara in UE, pentru cresterea atractivitatii mediului de afaceri si diminuarea factorilor care pot influenta negativ dezvoltarea acestuia, respectiv: Eliminarea vizelor pentru facilitarea investitiilor (cu 21 de state); Securizarea frontierelor prin introducerea regimului de vize pentru tarile vecine, neinvitate sa adere la Uniunea Europeana.

Derularea unui sondaj in vederea monitorizarii impactului reglementarilor asupra initierii si derularii afacerilor, analizarii comparative a rezultatelor si determinarii masurilor viitoare de reforma in domeniul mediului de afaceri Derularea acestui exercitiu de catre MEC si IRSOP, cu asistenta BM-FIAS, a avut ca scop evaluarea impactului costurilor administrative si procedurale asupra climatului afacerilor si determinarea masurilor de reforma in domeniu. Completarea cadrului de dezvoltare si stimulare a IMM si cooperatiei: In sedinta de Guvern din data de 19 mai a.c. a fost aprobat proiectul de Lege privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Proiectul de lege prevede: includerea in definitia IMM a tuturor formelor juridice de functionare a intreprinderilor; infiintarea grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra IMM ca organism consultativ. facilitarea accesului IMM la achizitii publice, informarea si instruirea acestora privind contractele de achizitii publice; stabilirea obligatiilor autoritatilor publice in vederea promovarii unor masuri de simplificare a procedurilor pentru accesul IMM la retelele si serviciile de utilitati publice; facilitarea accesului IMM la activele societatilor comerciale/companiilor nationale/regiilor autonome cu capital majoritar de stat; sustinerea transferului afacerilor, externalizarea rezultatelor cercetarii pentru a facilita accesul IMM la tehnici si tehnologii de varf, promovarea comertului electronic.

Adoptarea de catre Camera Deputatilor a Legii privind functionarea si organizarea cooperatiei.

Completarea si aprobarea cadrului legal privind educatia antreprenoriala si formarea continua a adultilor: OMECT nr. 5723/23.12.2003 cu privire la aprobarea Planurilor- cadru de invatamant pentru clasele IX-a si a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera teoretica, vocationala si tehnologica si scoala de arte si meserii. A fost inclusa disciplina Educatie antreprenoriala la clasa a X-a (liceu-ciclu inferior) si Cultura civica/ antreprenoriala la clasa a IX-a toate domeniile si la clasa a X-a domeniul economic (scoala de arte si meserii). OMECT nr. 3451/09.03.2004 si OMECT nr.3257/19.02.2004 privind aprobarea curriculumului pentru cultura de specialitate si instruire practica aria curriculara Tehnologii (clasele a IX-a si a X-a- scoala de arte si meserii ) si curriculum diferentiat pentru aceeasi arie curriculara (clasele a IX-a si a X-a liceu tehnologic). 395

OMECT nr. 5253/16.10.2003 si OMMSSF nr.5 01/08.10.2003 (MO nr. nr.774/5.11.2003) ordine comune ale ministrului educatiei si cercetarii si ale ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei privind metodologia de certificare a formarii profesionale a adultilor; OMECT nr. 3112/2004 si OMMSSF nr. 35/2004 (MO nr.107/4.02.2004) ordine comune ale ministrului educatiei si cercetarii si ale ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei privind nomenclatorul calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare; OMECT nr.3175/2004 si OMMSSF nr. 59/2004 (MO nr.128/12.02.2004) ordine comune ale ministrului educatiei si cercetarii si ale ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei privind organizarea de programe de formare profesionala pentru dobandirea de competente in ocupatiile pentru care nu exista standarde ocupationale.

Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii noilor intreprinderi inovative, in special in domenii de inalta tehnologie crearea de infrastructuri pentru transfer tehnologic si inovare: HG nr.128/ 2004 (MO nr.162/25.02.2004), de aprobare a programului national de promovare a transferului technologic INFRATEH, coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii; Aprobarea Strategiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale prin HG nr.1424/ 2003 (MO nr. 905/18.12.2003).

Continuarea investigatiilor in unele domenii pentru explorarea solutiilor practice de reducere si stopare a coruptiei administrative: In sedinta Guvernului din 18 martie 2004, a fost aprobat un set de masuri pentru inventarierea rezultatelor Strategiei Nationale Anticoruptie.

Cresterea accesului la finantare

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM S-a continuat capitalizarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, capitalul social al fondului ajungand la suma de 390,9 miliarde lei. Suma aferenta capitalizarii fondului, in anul 2003, a fost de 196,9 mld lei. In anul 2004, pana la data de 24.05.2004 prin bugetul ANIMMC s-a acordat o transa de capitalizare in valoare de 97 de miliarde, valoarea capitalizata a fondului fiind 487,9 mld lei. Transele pentru perioadele urmatoare sunt: 60 mld lei in trim II, si respectiv in semestrul II 96,9 mld lei. A crescut gradul de reprezentare al fondului in teritoriu prin infiintarea de sucursale. Astfel, la sfarsitul anului 2003, erau create un numar de 10 reprezentante in orasele Baia Mare, Bacau, Brasov, Cluj, Craiova, Iasi, Focsani, Pitesti, Ploiesti si Timisoara, iar in 2004, s-au infiintat doua noi reprezentante in Oradea si Tg. Mures. Pentru dezvoltarea activitatii de garantare, FNGCIMM a incheiat in perioada 1.01.2002 31 mai 2004, 15 conventii de impartire a riscului cu urmatoarele banci: Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare GSC, Eximbank, Banca Romaneasca, Casa de Economii si Consemnatiuni, Raiffeisen Bank Romania, Banc Post, Alpha Bank, Romanian International Bank, Banca Romexterra, Banca Comerciala Carpatica, Eurom Bank, UniCredit, Volsbank si INGBANK si 9 conventii de garantare cu Romexterra, Eurom Bank, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala Carpatica, Banca Romaneasca, Eximbank, Volsbank, UniCredit si INGBANK. In perioada 01.08.2002-25.05.2004, s-au acordat un numar de 210 garantii in valoare de 515,09 mld lei, din acestea 117 erau destinate garantarii imprumuturilor pe termen lung. Domeniile economice vizate in principal au fost: industria textila, industria alimentara, prestariile de servicii, transporturile, constructiile si prelucrarea lemnului. In 396

perioada 01.01-25.05.2004 s-au acordat un numar de 28 de garantii in valoare de 67 mld lei, mentinandu-se aceleasi domenii ca prioritati de finantare. Pentru o mai buna cunoastere a problematicilor legate de finantarea IMM, precum si pentru orientarea bancilor catre noi instrumente financiare, in perioada 6-7 octombrie 2003, a avut loc la Bucuresti, Masa rotunda a bancherilor si a IMM. Reuniunea a fost organizata sub egida DG Enterprise si a cuprins 5 sectiuni: privire de ansamblu asupra sectorului IMM si a masurilor de sprijin pentru acest sector, finantarea IMM, capitalul de risc, scheme de garantare pentru IMM si instrumente de finantare ale UE pentru IMM. La reuniune, au participat reprezentantii celor trei fonduri de garantare, BERD, Banca Comerciala Romana, Banca Romaneasca, Asociatia Romana a Bancilor, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, IMM cu afaceri de succes care au utilizat capitaluri de risc. Concluziile acestei reuniuni au stat la baza elaborarii prioritatii strategice Imbunatatirea accesului IMM la finantare din cadrul proiectului de Strategie pentru dezvoltarea IMM, in perioada 2004-2008. Continuarea derularii Programului SME Finance Facility In Romania, este activa fereastra de creditare si de garantare, componenta SME Finance Facility - prin care se ofera credite, garantii si sprijin tehnic - constructie institutionala pentru sectorul bancar romanesc ca urmare a exprimarii acordului pentru participarea in programul SME Finance Facility 2003. Schema se afla in prezent in stadiul de implementare, in intreaga tara (in toate localitatile in care bancile implicate au filiale).

Dezvoltarea culturii antreprenoriale

Au continuat sa se deruleze: Programul national multianual pe perioada 2002-2005 pentru sustinerea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la servicii de instruire si consultanta Alocatia bugetara, in 2003, a fost de 12,2 miliarde lei. Programul consta in acordarea de alocatii financiare nerambursabile care acopera 60% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fara sa depaseasca plafoanele maxime stabilite pentru fiecare activitate eligibila si in limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar, pe parcursul a 2 ani consecutivi. Pana la data de 31.12.2003: au fost inregistrate un numar de 332 de cereri de acord de principiu pentru finantare, din care 101 cereri au fost refuzate, iar 231 de cereri au primit notificare de aprobare de principiu pentru suma totala de 12,2 miliarde lei au fost refuzate la plata 22 de Cereri de eliberare a alocatiei financiare nerambursabile in valoare de [Link] lei. In urma rectificarii bugetare, bugetul programului s-a suplimentat cu 4,2 miliarde lei. Totalul alocatiei financiare nerambursabile eliberate la sfarsitul anului 2003 a fost de [Link] lei.

Prin aprobarea OPANIMMC nr. 53/2004 (MO nr. 215/11.03.2004) privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului national multianual pe perioada 2002 - 2005 pentru sustinerea accesului microintreprinderilor si al intreprinderilor mici la servicii de instruire si consultanta, a fost stabilit un buget al programului de 10 mld lei pentru anul 2004. Pana la data de 24.05.2004: s-au depus 210 cereri tip de acord de principiu; au fost evaluate 194 de cereri tip de acord de principiu; au fost eliberate 117 notificari privind acordul de principiu, in valoare de [Link] lei; au fost emise 77 de refuzuri privind acordul de principiu. 397

Programul national EMPRETEC ROMANIA In anul 2003, programul a fost structurat pe componentele: Dezvoltarea afacerilor, prin s-a oferit consultanta generala de afaceri unui numar de 32 de antreprenori si antreprenori potentiali. Consultanta a acoperit domenii ca management financiar, calitate, oportunitati de piata, resurse umane, studii de piata si tehnologia informatiei; Finantare, prin care un numar de 21 persoane au beneficiat de sprijin pentru acces la finantari ; Export, prin care au fost organizate cursuri in parteneriat cu regiunea Lombardia Italia si cu Centrul pentru Promovare a Comertului Exterior al ANEIR; Au fost efectuate patru cursuri si sedinte de tutoring in perioadele: 14 30 iulie 2003; 8 -26 septembrie 2003; 3- 21 noiembrie 2003; 8 12 decembrie 2003.

La cele patru cursuri au participat un numar de 117 persoane, din care 66 femei si 51 barbati, atat cu firme proprii cat si angajati la companii care au potential de export. Ca locatie a participantilor, 30% au fost din Bucuresti, iar 70% din afara Bucurestiului. Din totalul cursantilor 111 persoane au finalizat planul de afaceri pentru export. Programul pentru organizarea Targului pentru intreprinderile mici si mijlocii TIMM 2003 A fost organizat Targul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii TIMM 2003 Start & Performanta, atat la nivel national, in Bucuresti, cat si la nivel regional in 5 orase ale tarii (Piatra-Neamt, Brasov, Deva, Timisoara, Cluj-Napoca). Segmentul tinta al TIMM 2003 l-au reprezentat IMM deja infiintate, persoanele care au idei de afaceri si cauta mijloace tehnice si financiare de realizare a acestora. Categoriile de servicii oferite de expozantii in cadrul TIMM 2003 au fost: activitati financiare, bancare; asigurari, leasing, fonduri de investitii; educatie si formare profesionala; consultanta juridica, economica, contabilitate; plasarea fortei de munca; tehnologia informatiei si comunicatii; publicitate; dotari pentru birouri; edituri de specialitate; servicii de curierat; servicii imobiliare; transport si depozitare; echipament de protectie; alte institutii (peste 302 expozanti, 207 evenimente: seminarii, workshopuri, 17400 vizitatori). In cadrul celei de - a doua editii a Topului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii, au fost acordate premii pentru 63 de IMM. Organizarea si desfasurarea TIMM 2004 se face in conformitate cu OPANIMMC nr.143/2004 (MO nr.427/12.05.2004). Programul pentru informarea si educarea comerciantilor Pana la data de 31.12.2003, pe baza unui buget de 3,6117 miliarde lei alocat de la bugetul de stat, s-au realizat: inregistrarea de cereri de acord de principiu pentru finantare pentru un numar de 161 persoane, care isi desfasoara activitatea in domeniul comertului cu produse alimentare si alimentatia publica. Dintre acestea, au primit notificare de aprobare de principiu 110 persoane, iar pentru 51 de persoane, cererile au fost refuzate justificat. acordarea de alocatii financiare nerambursabile pentru un numar de 59 persoane.

Procedura pentru desfasurarea programului, in anul 2004, a fost aprobata prin OPANIMMC nr. 51/2004 (MO nr. 384/30.04.2004).

398

Continuarea implementarii Programului Junior Achievement In baza protocolului incheiat, in 2003, intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Junior Achievement Romania, in mai multe universitati s-au derulat trei programe pilot de profil: Compania Student, Piata de capital si Etica in afaceri. Rezultatele obtinute reprezinta o certitudine in ceea ce priveste extinderea acestor programe si includerea problematicii antreprenoriatului in curriculum universitar. In parteneriat cu primariile de sector ale municipiului Bucuresti, a fost lansat de asemenea, pentru clasele primare proiectul intitulat Orasul nostru. Continuarea programelor de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca si stimularea infiintarii de IMM A fost adoptata HG nr. 1083/2003 (MO nr. 693/3.10.2003) privind aprobarea schemei de microcredite in vederea administrarii fondului de 12 milioane de dolari S.U.A. prevazut in Acordul de imprumut nr. 4616 RO, in valoare de 50 de milioane dolari S.U.A. In urma licitatiei au fost pre-selectionate trei agentii de credit pentru derularea programului. Documentatia de licitatie a fost trimisa la Banca Mondiala pentru obtinerea acordului acesteia. Prevederile Legii 107/2004 (MO nr. 338/19.04.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca reglementeaza conditiile pentru acordarea de credite, din bugetul asigurarilor pentru somaj, intreprinderilor mici si mijlocii, unitatilor cooperatiste, asociatiilor familiale precum si persoanelor fizice care desfasoara in mod independent activitati economice, pentru judetele in care rata somajului s-a situat peste rata medie a somajului pe tara. Dobanda la creditele acordate se diminueaza de la 50% la 25 % din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. In anul 2003, din bugetul asigurarilor pentru somaj au fost acordate credite in valoare de 1.096 mld. lei (alocat [Link] lei) si s-au creat 11.362 noi locuri de munca, din care 5.917 pentru someri. Pentru anul 2004, prin modificarile si completarile aduse Legii 76/2002, in cadrul bugetului asigurarilor pentru aomaj, la capitolul Imprumuturi, a fost prevazut un fond de 1.500 mld. lei pentru acordarea de credite cu dobanda subventionata pentru IMM-urile care creeaza noi locuri de munca. Din aceasta suma, 500 mld lei sunt destinate acordarii de fonduri nerambursabile pentru crearea de locuri de munca pentru someri.

Cresterea accesului IMM pe pietele externe

Programul national multianual pe perioada 2002-2005 intreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului de sprijinire a

Valoarea fondului alocat programului pentru anul 2003 a fost de 20 miliarde lei. In anul 2003, au fost inregistrate un numar de 499 de cereri de acord de principiu pentru finantare iar in urma evaluarii, 330 de cereri au primit notificare de aprobare de principiu, iar 169 cereri au fost refuzate. Au fost inregistrate un numar de 253 cereri de eliberare a alocatiei financiare, din care : 169 cereri in valoare de 8,85 mld lei au fost alocate ; 84 cereri au fost refuzate.

In martie 2004, a fost reluata derularea Programului, ca urmare a aprobarii bugetului programului pentru anul 2004, prin OPANIMMC nr. 54/2004 (MO nr.215/11.03.2004). Bugetul alocat programului pentru anul 2004 este de 100 mld lei. Pana la data de 24.05.2004: 399

s-au depus 117 cereri tip de acord de principiu; au fost evaluate 103 de cereri tip de acord de principiu; au fost eliberate 47 notificari privind acordul de principiu, in valoare de [Link] lei; au fost emise 56 de refuzuri privind acordul de principiu.

Programul pentru promovarea mestesugurilor si artizanatului In anul 2003, au fost depuse un numar de 27 cereri de finantare, fiind aprobate un numar de 16. Din suma totala de 5 miliarde lei alocata proiectului in 2003, s-au acordat alocatii financiare nerambursabile in valoare de 747.125.546 lei, ceea ce reprezinta 14,9% din valoarea totala. Programul isi propune promovarea la export amestesugurilor si artizanatului. Procedura pentru desfasurarea programului, in anul 2004, a fost aprobata prin OPANIMMC nr. 56/2004 (MO nr.392/04.05.2004). Organizarea reuniunii Centrului Balcanic In conformitate cu OPANIMMC nr.141/29.04.2004, in perioada 10-13 iunie, se desfasoara reuniunea Centrului Balcanic, aflat in coordonarea ANIMMC.

Cresterea competitivitatii IMM

Programul national multianual 2002-2005 de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri A fost adoptata HG nr. 173/2004 (MO nr.193/03.04.2004) pentru aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie din Romnia si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare privind Programul national multianual pe perioada 2002 - 2005 de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri si a Acordului de cofinantare dintre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie din Romnia si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnate la Bucuresti la 14 octombrie 2003. Programul urmareste infiintarea a trei incubatoare tehnologice si de afaceri in judetele Hunedoara, Brasov si Alba, in vederea dezvoltarii afacerilor si a initiativelor inovative, pe plan local. Programul CURAS - ridicarea nivelului de asigurare a calitatii in sectorul IMM din industria orizontala auto si formarea de lanturi de furnizori se realizeaza in cadrul cooperarii bilaterale romano-flamande. Durata proiectului este de 24 luni, incepand cu anul 2003. Contributia oferita de Guvernul Flamand: 179.945,38 Euro (85% din 211.705,43 Euro). Activitati desfasurate in cadrul proiectului: inventarierea furnizorilor de componente auto; lansarea invitatiilor de participare clasificarea si selectarea potentialilor participanti; diseminarea de informatii si pregatirea cursurilor care vor fi sustinute cu ocazia intalnirilor de lansare a programului; audituri pentru 10 intreprinderi cu tema: ISO 9000 versiunea 2000; desfasurarea de cursuri cu tema managementul calitatii produselor; sesiuni de instruire pentru furnizorii selectati; desfasurarea unor cursuri de iarna in Flandra pentru 10 dintre cele mai performante intreprinderi. Programul RO 9711 Fondul in sistem revolving, avand o valoare de 5,75 MEURO este destinat acordarii de credite pentru IMM si se desfasoara prin trei banci: Banca Romaneasca (BR), CEC si Banca Comerciala Ion Tiriac (BCIT) care cofinanteaza cu 40% fiecare din creditele acordate IMM prin acest program. Programul se deruleaza in 19 judete si in 400

Municipiul Bucuresti. Pana la data de 31 martie 2004, au fost acordate credite in valoare 13771741 Euro, pentru 154 IMM. Program ONUDI pentru sustinerea dezvoltarii industriei alimentare Programul vizeaza producatori locali din domeniile: a) produse lactate: judetele Iasi si Neamt; b) carne de vaca: judetele Iasi si Neamt; c) Legume-fructe judetele: Constanta, Ialomita, Ilfov si Teleorman (judete cu rata somajului ridicata si potential agricol ridicat). In perioada septembrie 2003 februarie 2004, programul s-a concentrat pe subcomponenta carne si produse din carne, dispunand de un buget de 142.000 USD, din care 112.000 USD alocati de UNIDO, iar 30.000 contributia Guvernului Ungar. Programul national multianual pe perioada 2002-2005 de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/ retehnologizare a intreprinderilor mici si mijlocii In 2003, in cadrul Programului care a avut alocat pentru anul respectiv un buget de 90 miliarde lei, s-au inregistrat 86 de cereri de finantare din care 4 au fost respinse, iar 6 au fost retrase. BCR a desemnat 72 de beneficiari eligibili. Din cei 72 de beneficiari 62 sunt IMM, 5 sunt microintreprinderi, iar 5 au fost firme nou infiintate. Prin alocatiile financiare nerambursabile acordate, se vor crea 606 noi locuri de munca in cadrul celor 72 de firme. Pana la sfarsitul anului 2003, s-au facut 8 trageri din fond pentru 72 de beneficiari in valoare de [Link] lei. Cresterea capacitatii IMM de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare si de inovare Au continuat actiunile referitoare la cresterea capacitatii IMM-urilor de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare si de inovare prin: stimulare si sprijin direct prin promovarea participarii in programele din Planul national pentru cercetare-dezvoltare si inovare. Toate cele 14 programe din Plan sunt deschise si promoveaza proiectele inovative care: sunt realizate fie in colaborare cu institute de cercetare-dezvoltare, universitati, fie exclusiv de IMM-uri; sunt dezvoltate in cadrul programelor internationale cercetare-dezvoltareinovare, inclusiv PC6, Eureka.

In 2003, participarea IMM-urilor a fost directionata, in principal, catre urmatoarele programe: Relansin - Relansare economica prin cercetare si inovare, care include un subprogram special dedicat IMM-urilor; Invent Stimularea aplicarii inventiilor Calist Calitate si standarde; Infras Infrastructuri pentru evaluarea; Corint Cooperare si parteneriat international. crearea conditiilor prin: pentru dezvoltarea pietei rezultatelor cercetarii si dezvoltarii,

dezvoltarea in continuare a serviciilor electronice de difuzare a rezultatelor CD ([Link]); publicarea catalogului Oferta cercetarii stiintifice pentru transferul tehnologic in economie, care cuprinde peste 650 de rezultate de cercetare-dezvoltare valorificabile imediat.

sprijin pentru participarea in evenimente stiintifice si tehnice interne si internationale, inclusiv expozitii si targuri de profil, cum ar fi: expozitia anuala Conceput in Romania CONRO; Salonul International al Inventiilor de la Geneva; Salonul Mondial al Inovarii EUREKA de la Bruxelles; Targul Industrial International de la Hanovra. 401

Implementarea sistemului proprietatii intelectuale In data de 26 aprile 2004, ANIMMC si OSIM au incheiat la Geneva un Acord cu Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OPMI), prin care se acorda asistenta tehnica in realizarea Studiului Raport analitic asupra Proprietatii Intelectuale si activitatea IMM in Romania. In cadrul seminarului IMM si Proprietatea intelectuala, organizat la sediul ANIMMC cu ocazia zilei internationale a proprietatii intelectuale, fost difuzata cea de a doua editie a brosurii Proprietatea intelectuala in activitatea IMM. Programul de crestere a competitivitatii industriale pentru perioada 2003-2005 Mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale, gestionat de catre MEC este reglementat, pentru anul in curs, de HG nr. 357/2004 (MO nr. 283/31.03.2004). In 2003, au participat in program un numar de 64 de IMM-uri; pentru proiectele aprobate s-a primit o sustinere de la bugetul de stat in valoare de 26,1 mld lei, in conformitate cu procedura de implementare a proiectului. Pentru 2004, bugetul alocat programului este de 200 mld lei. Realizarea campaniei de constientizare a IMM asupra extinderii Europene Conferinta nationala Uniunii

In data de 3 iunie a.c. s-a desfasurat conferinta internationala Impactul aderarii asupra IMM la care au fost prezentate experientele Ungariei, Cehiei, Poloniei, Spaniei si Portugaliei. Cu acest prilej, s-au prezentat concluziile seminariilor regionale desfasurate in perioada 22 aprile 13 mai a.c. Continuarea urmaririi accesului IMM la achizitii publice La nivelul anului 2003, ponderea valorii contractelor de achizitii publice incheiate de IMM cu autoritatile administratiei publice centrale si locale reprezenta 33% (17512,1 mld lei) din total.

2.3.17. STIINTA SI CERCETAREA

Capitolul Stiinta si cercetare face parte din primele cinci capitole de negociere care au fost inchise provizoriu in cursul anului 2000.

Participarea Romaniei la Programele Cadru de Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii si implementarea Spatiului European de Cercetare
Romania participa in calitate de tara asociata candidata la Programul Cadru 6 (20022006) si la implementarea masurilor necesare pentru realizarea Spatiului European de Cercetare conform Memorandumului de Intelegere semnat in data de 23.12.2002 la Bruxelles. Pentru a asigura integrarea in Zona Europeana de Cercetare si armonizarea cu politicile UE si procedurile europene, au fost intarite conditiile de participare a comunitatii stiintifice si tehnice din Romnia la al saselea Program-cadru al Comunitatii Europene. In acest sens a fost constituit suportul legal, institutional si financiar de participare. S-a actionat in urmatoarele directii: Infiintarea, in martie 2004, a Oficiului de legatura la Bruxelles, pentru asigurarea coordonarii participarii la PC 6. Reorganizarea la nivel national, regional si institutional a Sistemului Punctelor Nationale de Contact (NCPs) pe prioritatile tematice pentru asigurarea informarii si asistentei si stimularea participarii la PC 6. Sunt in curs de desfasurare activitati finantate din fonduri UE pentru intarirea retelei nationale de puncte de contact, in 402

special a punctelor regionale si a punctelor institutionale, precum si activitati de instruire dedicate acestora. Intarirea capacitatii administrative in domeniul cercetarii, pentru a maximiza beneficiile ce vor rezulta in urma participarii la Programele Cadru comunitare, inclusiv Programul Cadru 6. In urma angajarii de catre Ministerul Integrarii Europene a unui numar de consilieri de integrare, patru dintre acestia au fost detasati pentru a-si desfasura activitatea in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, departamentul Cercetare. Centralizarea, la nivel de minister, a stadiului realizarii Planului de actiuni privind implementarea Cartei Europene pentru intreprinderile mici si mijlocii, pentru trimestrul IV 2003. Implementarea Planului comun de actiune cu Comisia Europeana/DG Cercetare pentru imbunatatirea participarii la Programele Cadru ale UE. Extinderea spatiului de cercetare catre ERA prin: Comunicarea si corelarea activitatilor cu cercetatori din alte state membre si state candidate Diversificarea mobilitatilor pe termen mediu si scurt, in mod special din/catre Statele Membre

Corelarea prioritatilor tematice de cercetare cu cele ale PC6 si EURATOM Organizarea unei serii de evenimente in cadrul participarii la PC6, dintre care amintim cele mai importante ce s-au desfasurat in primul semestru al anului 2004: 1. Vizita comisarului European pentru cercetare dl. Philippe Busquin (februarie 2004) 2. Lansarea unui numar de proiecte romanesti (ROINTERA, ROMNET, RODI, ROMOB etc.) pentru dezvoltarea activitatii retelelor punctelor nationale de contact PC6 (ianuarie-aprilie 2004) 3. Conferinta Tarile in curs de aderare si candidate si Programul Cadru 6 (februarie 2004) 4. Seminariile de Informare JRC in Bucuresti si Iasi (aprilie 2004)

Perfectionarea cadrului legislativ si institutional

In perioada de referinta a fost intarit cadrul legislativ specific domeniului cercetaredezvoltare prin adoptarea urmatoarelor documente: OG nr. 38/29.01.2004 (MO nr. 92/31.01.2004) pentru modificarea si completarea OG nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica aprobata prin Legea nr.324/2003, care stabileste in detaliu organismele abilitate si modul de elaborare a criteriilor, standardelor si metodologiilor pentru: evaluarea si atestarea capacitatii de cercetare a unitatilor si institutiilor care desfasoara activitati CD; evaluarea si acreditarea unitatilor si institutiilor componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national

HG nr. 1424/04.12.2003 (MO nr. 905/18.12.2003) pentru aprobarea Strategiei naionale n domeniul proprietii intelectuale HG nr. 128/05.02.2004 (MO nr. 162/25.02.2004) pentru aprobarea programului national Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic INFRATEH.

403

HG nr. 614/21.04.2004 (MO nr. 397/04.05.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 556/2001 privind actualizarea Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare.

Prin prevederile acestor acte normative se continua ideea planului de restructurare a sistemului de cercetare cu privire la dezvoltarea tehnologica si inovare, astfel incat sistemul de cercetare sa functioneze similar sistemelor din statele membre. MEdC-Cercetare a initiat lansarea unui Plan National pentru atingerea obiectivului 3%, care sa sustina realizarea urmatoarelor doua obiective: asigurarea cresterii fondurilor alocate pentru cercetare prin bugetul de stat, pentru a atinge min.1% din PIB pina in 2010; stimularea cresterii cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare si inovare efectuate de catre agentii economici, pentru a atinge min.2% din PIB pina in 2010.

In vederea realizarii Planului National, MEdC-Cercetare a organizat la mijlocul lunii mai, un seminar special axat pe analiza, consultarea si punerea in discutie a obiectivului 3% si a proiectului de plan propus. La nivelul trimestrului I 2004, mentionam, ca element de referinta pentru imbunatatirea conditiilor de valorificare a rezultatelor CD, care vizeaza dezvoltarea in perspectiva a pietei de rezultate CD, elaborarea Planului de actiuni al MEdC-Cercetare privind implementarea Strategiei Nationale in domeniul proprietatii intelectuale.

Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare

In anul 2004 principalele actiuni privind dezvoltarea programelor nationale CDI sunt legate de evolutia Planului National CDI, structura si obiectivele programelor fiind reajustate in acord cu prioritatile politicilor sustinute prin programul de guvernare si de integrare in UE. Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare a fost reactualizat prin HG nr. 614/21.04.2004 (MO nr. 397/04.05.2004), durata Planului fiind extinsa pana in anul 2006, prin introducerea unor obiective de prima importanta rezultate inclusiv din analiza Raportului periodic al UE (nov.2003), referitoare la: monitorizarea, controlul integrat si reducerea poluarii provenite din activitatile economice si din aglomerarile urbane asigurarea sigurantei nucleare si a protectiei impotriva radiatiei cresterea capacitatii de investigare si utilizare a proceselor si resurselor specifice sistemului Dunre Delta Dunrii Marea Neagr dezvoltarea si integrarea la nivel european a localitatilor si regiunilor din Romania, accelerarea procesului de integrare europeana si internationala a infrastructurii si sistemelor de transport din Romania, inclusiv a celor pentru transportul energiei si combustibililor

Fondurile de la bugetul de stat alocate pentru Planul National au fost de 1621,5 mld lei pe 2003 si de 1930,8 mld lei pe 2004. Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare cuprinde un numar de 14 programe, grupate pe trei directii importante: modernizarea si relansarea economiei; consolidarea elementelor noii economii bazate pe cunoastere; cercetarea in sprijinul progresului general al cunoasterii stiintifice si tehnice. In anul 2003, la competitiile din cadrul programelor din Planul National CDI cu exceptia programului Corint, au fost depuse 1840 de propuneri de proiecte, din care au fost acceptate pentru finantare 943. Pe baza concluziilor procesului de consultare cu autoritatile guvernamentale si cu organismele reprezentative pentru comunitatea stiintifica si mediul economic, au fost identificate si lansate 103 proiecte prioritare de 404

interes sectorial, dintre care 35 in cadrul programului MENER - Mediu, energie, resurse. In cadrul programului Relansare Economica prin cercetare si inovare (RELANSIN) a fost lansat un proiect prioritar axat pe actualizarea strategiilor pentru restructurare tehnologica in zece sectoare industriale. Obiectivul proiectului este de a defini directiile strategice ale dezvoltarii pe termen mediu pentru principalele sectoare industriale luind in considerare nevoile de dezvoltare regionala. De asemenea in cadrul ministerului au avut loc: lansarea competitiilor din 2004 la programele din Planul National CDI procesul de evaluare a Planului National CDI, dupa 3 ani de la extinderea cu cele 10 programe noi. Procesul de evaluare urmareste determinarea celor mai importante rezultate obtinute, ca si identificarea directiilor de dezvoltare pentru urmatorul Plan pentru perioada 2005-2010

Pregtirea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare

Ministerele responsabile ale diverselor sectoare economice desfasoara actiuni de dezbateri si consultari cu autoritati guvernamentale si reprezentanti ai mediului stiintific si economic specific sectoarelor respective in vederea elaborarii planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare. Exemple reprezentative pentru acest proces de pregatire a planurilor sectoriale de CD sunt Ministerul Economiei i Comertului, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale i Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor.

Stimularea cooperrii cercetare-industrie i a activitatilor de transfer tehnologic

Principalele obiective ale primului semestru din 2004 cu privire la imbunatatirea cooperarii intre sectorul de cercetare si industrie au urmarit stimularea si intensificarea activitatilor de transfer tehnologic, si au fost atinse prin: lansarea Programului national de dezvoltare a infrastructurii de transfer tehnologic si inovare INFRATEH, care va sustine crearea si dezvoltarea entitatilor si serviciilor din infrastructura specifica. Programul INFRATEH a fost aprobat prin HG nr. 128/05.02.2004 (MO nr. 162/25.02.2004). dezvoltarea serviciilor electronice MEdC de informare in domeniul tehnologic, inclusiv referitor la proiecte si rezultate CD participarea la actiuni din domeniul politcii industriale, organizate de Ministerul Economiei si Comertului, in colaborare cu MEdC-Cercetare continuarea activitatilor de evaluare a entitatilor existente, ca si a noilor proiecte privind infiintarea de entitati din infrastructura de transfer tehnologic si inovare (parcuri S/T, centre de transfer si inovare constituite prin proiecte din PNCDI) pregatirea organizarii expozitiei anuale interne Conceput in Romnia CONRO 2004 si a participarii la 4 manifestari internationale (Bruxelles, Geneva, Hanovra, Budapesta) Au fost autorizate sa functioneze urmatoarele parcuri stiintifice si tehnologice : Parcul Stiintific si Tehnologic Slobozia CyberLAB, municipiul Slobozia, prin OM 3096/21.01.2004 Parcul Stiintific si Tehnologic de Software PARC SOFTWARE Bv, municipiul Brasov, prin OM 3459/09.03.2004.

405

Pregtirea n vederea utilizrii fondurilor structurale

Menionm participarea Ministerului Educaiei i Cercetrii la definirea i pregtirea implementrii Programului Operaional Sectorial pentru creterea competitivitii economice, care va fi finanat din fonduri structurale UE, ncepnd din 2007. n conformitate cu prevederile HG 497/ 2004, autoritatea de management pentru acest program este Ministerul Economiei i Comerului. Programul conine o component distinct privind dezvoltarea activitilor i a infrastructurii de cercetare-dezvoltare i inovare, urmrind n principal impactul asupra competitivitii mediului economic la nivel regional. Aceast component va fi coordonat de Ministerul Educaiei i Cercetrii, care va avea rolul de organism intermediar de administrare. Proiectul de hotrre a guvernului referitor la extinderea atribuiilor MedC pentru a ndeplini acest rol este n curs de avizare la ministerele implicate.

2.3.18. EDUCATIE, FORMARE PROFESIONALA SI TINERET

Negocierile la acest capitol au fost nchise provizoriu n cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare din 14 iunie 2000.

Educatie
In perioada de referinta, reforma sistemului educational si de formare profesionala din Romania a pus accent pe stabilirea si aplicarea masurilor concrete vizand participarea activa in cadrul procesului Barcelona-Copenhaga. Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional Lege nr. 34/11.04.2004 (MO nr. 239/18.03.2004) privind aprobarea OUG nr. 68/2003 pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995. Legea reglementeaza dreptul instituit in favoarea absolventilor de liceu, cu diploma de bacalaureat, care au obtinut in unul dintre ultimii 4 ani de studii distinctii la olimpiadele scolare internationale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se inscrie in invatamantul universitar fara sustinerea admiterii; conditiile de stabilire a numarului formatiunilor de elevi sau prescolari peste numarul maxim; gratuitatea manualelor scolare pentru invatamantul prescolar si invatamantul obligatoriu, cat si pentru elevii din invatamantul secundar superior, ai caror parinti sau sustinatori legali au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara. OUG nr. 17/07.04.2004 (MO nr. 336/16.04.2004) privind utilizarea veniturilor proprii obtinute de institutiile si unitatile de invatamant care organizeaza pe langa acestea activitati finantate integral din venituri proprii. Ordonanta reglementeaza cresterea veniturilor salariale ale anumitor categorii de cadre didactice. HG nr. 1.367/27.11.2003 (MO nr. 851/29.11.2003) pentru completarea art. 5 din HG nr. 30/1996 privind acordarea de reduceri cu 50 % ale tarifelor pentru transportul local in comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, de care beneficiaza elevii si studentii din invatamantul de stat si din invatamantul particular acreditat. Hotararea reglementeaza stabilirea unui numar de 24 de calatorii simple pe an calendaristic pentru studentii din invatamantul universitar de stat; facilitatile prevazute de acest act normativ se acorda in raport cu durata normala a studiilor, respectiv echivalentul a doua calatorii simple pe luna; cheltuielile aferente facilitatilor prevazute la alin. (4) si (5) se finanteaza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. 406

HG nr. 1.555/18.12.2003 (MO nr. 27/13.01.2004) pentru modificarea HG nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor si specializarilor pentru care se asigura pregatirea profesionala prin invatamantul preuniversitar, precum si durata de scolarizare. Hotararea reglementeaza modificarea nomenclatoarelor calificarilor profesionale pentru care se asigura pregatirea prin invatamantul preuniversitar, precum si durata de scolarizare aferenta acestor calificari.

Implementarea prevederilor Directivei 77/486/EEC privind scolarizarea copiilor lucratorilor migranti Transpunerea integrala in legislatia nationala a prevederilor Directivei 77/486/EEC privind scolarizarea copiilor lucratorilor migranti s-a realizat prin Ordinul MECT nr. 3330/1.03.2004 (MO nr. 228/16.03.2004) de modificare a Ordinului MEC nr. 4638/2001. Astfel, principalele modificari legislative au vizat accesul la invatamantul obligatoriu din Romania in concordanta cu reglementarile comunitare, respectiv prin: inscrierea direct in procesul educational a copiilor lucratorilor migranti care au cunostinte de limba romana, cu recunoasterea studiilor efectuate inscrierea copiilor in procesul educational si participarea in paralel la cursuri de limba romana copiii lucratorilor migranti, care nu cunosc limba romana, vor urma un curs gratuit de initiere in limba romana, cu durata de un an scolar, organizat in unitatile din sistemul national de invatamant. In acest sens, consiliile locale au obligatia de a asigura cheltuielile necesare organizarii cursurilor.

Situatia statistica a scolarizarii copiilor lucratorilor migranti proveniti din state U.E. in anul scolar 2003- 2004 se prezinta astfel: total 36 din care: 17 - invatamant primar, 12 - invatamant gimnazial, 7 - invatamant liceal Dupa tara de provenienta : 3 - Austria, 1 - Danemarca, 3 - Franta, 15 - Germania, 1 Grecia, 10 - Italia, 1 - Marea Britanie, 1 - Olanda, 1- Spania. Nu au existat pana in prezent solicitari pentru organizarea de cursuri de initiere in limba romana. Asigurarea accesului la educatie pentru toti Crearea centrelor zonale pentru asigurarea accesului la educatia de calitate pentru tinerii din mediul rural si asigurarea transportului scolar. Pentru copiii si tinerii din mediul rural, au fost create noi scoli-centre de zona in toate judetele. In prezent numarul acestora este de 709. Transportul de la/la domiciliul elevilor la/de la scoala este asigurat de 739 de microbuze, din care 229 au fost achizitionate in 2003. Asigurarea de rechizite scolare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri mici. In anul scolar 2003 - 2004 un numar de 986940 elevi au beneficiat de rechizite scolare gratuite. Asigurarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV. Incepand cu anul scolar 2002/2003, in scopul cresterii cuprinderii elevilor in invatamantul primar si pentru imbunatatirea starii de sanatate a copiilor, se asigura gratuit produse lactate si de panificatie pentru toti elevii claselor I IV din invatamantul de stat. In prezent, peste 1,4 milioane de elevi din ciclul primar precum si prescolari beneficiaza zilnic de aceasta facilitate. Reabilitarea invatamantului rural. Proiectul, n valoare totala de 90 de milioane USD, este co-finantat de Banca Mondial (60 de milioane USD) si Guvernul 407

Romaniei (30 de milioane USD) si urmeaza sa fie implementat pe o perioada de 6 ani (2003-2009). Sunt in derulare activitati de pregatire a proiectului. Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) deruleaza programul Phare RO 0104.02 Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . Proiectul se desfasoara la nivelul a 10 judete, pana in prezent derulandu-se urmatoarele activitati: formarea formatorilor; formarea profesorilor (113 persoane au fost formate pe diferite teme legate de scopul programului), 55 de persoane apartinand minoritatii rome au fost inscrise in programul de invatamant la distanta pentru a deveni invatatori, educatori sau profesori de limba romani in comunitatile de romi , 64 de persoane din comunitatile de romi ale proiectului au fost selectate pentru formare ca mediatori scolari , 1732 profesori din scolile selectate in proiect urmeaza, in 2004 module de formare pe probleme specifice programului. Curriculum national Avand in vedere schimbarile aduse de Legea nr. 268/13.06.2003 (MO nr. 430/19.06.2003) pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 (10 clase de invatamant obligatoriu), au fost elaborate si aprobate noi planuri-cadru de invatamant pentru clasele a IX-a si a X-a de liceu si scoala de arte si meserii, noi programe scolare pentru clasele a IX-a de liceu si a IX-a si a X-a pentru scoala de arte si meserii, precum si standardele de pregatire profesionala pentru liceul tehnologic, si pentru scoala de arte si meserii. Educatia copiilor cu nevoi educative speciale Prin Ordinul MECT nr. 4920/22.09.2003 a fost aprobat planul-cadru de invatamant pentru scolile speciale care scolarizeaza elevii cu deficiente de auz iar prin Ordinul MECT nr. 3372/08.03.2004, au fost aprobat planul-cadru de invatamant pentru scoala de arte si meserii, invatamant special. Incepand cu anul 2003, MEdC deruleaza programul Phare 2003 Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate, extensie a programului Phare 2001, avand o componenta pentru copiii cu nevoi speciale integrati in scolile de masa. Ministerul Educatiei si Cercetarii a organizat, in cadrul Programului Phare Twinning light Accesul la educatie pentru grupuri dezavantajate, o conferinta nationala, care a urmarit discutarea Planului national de actiune privind accesul la educatie al copiilor cu nevoi educative speciale si a exemplelor de bune practice in domeniul educatiei speciale. A fost lansata Strategia Nationala de Actiune Comunitara, care are drept scop realizarea unui mediu educational si social incluziv pentru persoanele defavorizate, in particular pentru persoanele cu cerinte educative speciale.

Formarea profesionala initiala

Principalele evolutii in domeniul formarii profesionale initiale au avut in vedere: adoptarea instrumentelor de planificare strategica a ofertei educationale in cadrul invatamantului profesional si tehnic Planul Regional de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (PRAI) in proiectarea planului de scolarizare si rationalizarea retelei scolare. Pe baza PRAI, inspectoratele scolare si Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesionala au elaborat Planuri Locale de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (OMECT nr. 5467/14.11.2003 de aprobare a metodologiei de fundamentare a cifrei de scolarizare). elaborarea curriculumului pentru invatamantul profesional si tehnic pe baza calificarilor validate de patronate. 408

Ordinul MECT nr. 3106/22.01.2004, privind organizarea procesului de validare a standardelor de pregatire profesionala elaborate in cadrul proiectului Phare TVET RO 0108.01 de modernizare a invatamantului profesional si tehnic Ordinul MECT nr. 3257/19.02.2004 privind aprobarea standardelor de pregatire profesionala elaborate in cadrul Programului Phare TVET RO 0108.01 de reforma a invatamantului profesional si tehnic Ordinul MECT nr. 3451/9.03.2004 privind aprobarea curriculumului pentru cultura de specialitate si instruirea practica din aria curriculara Tehnologii la clasele a IX a-a X a scoala de arte si meserii precum si curriculumul diferentiat la cultura de specialitate din aria curriculara Tehnologii la clasele a IX a a X a liceu tehnologic.

adoptarea cadrului de referinta european (definit prin Comunicarea CE " Making a European Area of life long learning a Reality, 2001, Raportul Consiliului European, 2001 si completat de documentele referitoare la procesul Bruges Copenhaga, 2002) pentru asigurarea calitatii in formarea profesionala prin invatamant profesional si tehnic, lansarea etapei de pilotare a instrumentelor subsecvente in 22 unitati de invatamant si lansarea analizelor la nivel de sistem educational pentru corelarea politicilor si procedurilor de asigurare a calitatii. Conferinta privind asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala de la Sinaia din 20-21 februarie 2004 a lansat o serie de obiective in acest sens. asigurarea bazei metodologice pentru dezvoltarea coordonata si coerenta a formarii profesionale initiale si continue a fost facuta prin acordul MEdC, MMSSF si CNFPA de utilizare a instrumentelor de planificare a calificarilor nationale standardele de pregatire profesionala pentru calificari care pot fi dobandite atat prin sistemul formal de educatie si formare profesionala, cat si in cadrul programelor de formare profesionala a adultilor (Ordin comun MECT nr. 3175/5.02.2004 si MMSSF nr. 59/4.02.2004 privind aprobarea organizarii de programe de formare profesionala pentru dobandirea de competente pentru care nu exista standarde ocupationale).

SEI: Sistemul national de invatamant bazat pe utilizarea computerului Programul SEI este un program national intreprins de catre Guvernul Romaniei pentru implementarea instruirii asistate de calculator in invatamantul secundar din Romania. Costul SEI a fost estimat la 200 de milioane de dolari, din care 85 de milioane au fost deja alocate. In cadrul SEI liceelor le sunt oferite solutii TIC: Computere,echipament de conectare: 1510 de laboratoare de informatica instalate si configurate pana in iulie 2004 (1,220 au fost instalate intre 2001-2003). Software de operare primara, inclusiv office, securitate si posta electronica. Software educational si managementul cunoasterii, platforme de software administrativ AEL LCMS. Continut multimedia educational: 230 de lectii oferite pana in 2003; in 2004 acest numar va creste la 430. Formare: 14,000 de profesori si 2,600 de administratori deja formati, cu 5,000 mai multi profesori si aproximativ 1,000 de administratori vor fi formati si atestati pana in iulie 2004.

SEI a dezvoltat un portal educational specific: [Link] (450,000 de vizitatori intr-o saptamana) si ofera sprijin IT pentru proiectele referitoare la administratie: ADLIC (concurs national si admiterea in licee si scoli profesionale a absolventilor claselor a 409

opta) 2001, 2002, 2003 si 2004, evaluarea manualelor scolare - 2002, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice vacante - 2003 si 2004 etc. Examenul de Bacalaureat va fi asistat de computer in timpul sesiunii din vara anului 2004 si in continuare. Cooperarea cu Microsoft In conformitate cu strategia guvernamentala pentru IT, in data de 17 Septembrie 2003 Guvernul Romaniei si Corporatia Microsoft au semnat Scrisoarea de Intentie pentru un Parteneriat Strategic, convenind sa lucreze impreuna la implementarea obiectivelor specifice pentru invatamantul national. In 2004 MEdC si Microsoft au convenit asupra modului in care vor coopera pentru implementarea programului de parteneriat: Stimularea dezvoltarii ulterioare a programelor educationale in unitatile scolaredin Romania prin adoptarea inovatiilor de software in industria tehnologiei informatiilor; Accelerarea eforturilor Romaniei pentru transformarea intr-o informationala prin dezvoltarea de inalte competente IT ale cetatenilor; societate

Sprijinirea comuna a dezvoltarii societatii cunoasterii prin crearea unui mediu avansat de invatare in sistemul preuniversitar; Promovarea abilitatilor de utilizare a computerului ca parte a curriculum-ului educational, si dezvoltarea unei forte de munca instruita si competitiva; si Asistenta in construirea unor programe care sa dezvolte abilitatile de utilizare a computerului in comunitatile scolare.

Pentru atingerea acestor obiective, MEdC si Microsoft lucreaza impreuna pentru implementarea urmatoarelor actiuni: Oferirea de software licentiat scolilor. Microsoft si MEdC vor extinde cooperarea pentru folosirea IT in unitatile scolare din Romania. Microsoft va sprijini acest proces prin oferirea unor termeni si conditii favorabile scolilor si liceelor din Romania pentru achizitionarea de software Microsoft in cadrul programului de acordare a licentelor Microsoft School Agreement Subscription. In acest scop, Microsoft va oferi: o licenta gratuita pentru Windows XP Professional Upgrade atat pentru computerele noi, cat si pentru cele deja instalate; licente la un pret redus pentru Microsoft Office XP Professional atat pentru computerele noi, cat si pentru cele deja instalate; prin participarea la School Agreement Subscription, scolile si liceele din Romania vor putea achizitiona fiecare produs in parte. Celelalte produse Microsoft vor fi disponibile la preturile standard convenite prin acordul cu scolile.

Punerea la dispozitie a tehnologiei IT in institutiile preuniversitare. Microsoft va facilita folosirea de PC-uri reciclate si donate scolilor prin oferirea de licenta pentru acestea. Aceste licente vor autoriza scolile sa instaleze softul de operare Microsoft Windows pentru astfel de computere, in momentul in care scolile vor fi parte a programului Fresh Start Program. Profesori inovativi. Microsoft va coopera cu MEdC si institutiile afiliate acestuia la stabilirea sesiunilor de formare a profesorilor in domeniul IT. Aceste cursuri de formare sunt menite sa creasca eficienta profesorilor si sa imbunatateasca din punct de vedere calitativ experientele de predare-invatare printr-un curriculum bazat pe IT. Microsoft, MEdC si partenerii lor responsabili cu dezvoltarea profesionala a profesorilor isi vor uni eforturile in vederea crearii programului motivational Innovative Teacher, menit sa promoveze si sa asiste profesorii in utilizarea instrumentelor si resurselor IT in procesul de predare si invatare. 410

Dezvoltarea competentelor IT ale fortei de munca. Microsoft ofera un cadru pentru unitatile scolare prin programul IT Academy menit sa le furnizeze tehnologii de ultima generatie la preturi reduse, precum si formare de inalta calitate. Cursantii programelor de formare vor primi o calificare certificata de experti in domeniu, aceasta contribuind la facilitarea accesului lor pe piata de munca IT. In plus, Microsoft va ajuta la accelerarea eforturilor Romaniei de a se transforma intr-o societate informationala prin dezvoltarea unei competitive forte de munca. comunitate educationala on-line. In cooperare cu institutiile care construiesc sau sprijina portalurile educationale existente on-line, Microsoft va participa la extinderea comunitatii on-line care este dedicata profesorilor si celorlalti factori implicati in procesul educational, oferindu-le acestora: continuturi de predare on-line si surse de informatie; posibilitatea de a impartasi experientele de acest fel in cadrul comunitatii educational-academice; sprijin bazat pe tehnologie pentru procesele de invatare; instrumente on-line pentru profesori, menite sa imbunatateasca metodele de instruire si sa ofere invatare personalizata, cu o evaluare in timp real a studentului.; comunicare on-line intre parinti si profesori, profesori si studenti, si intre studenti; formare si dezvoltare profesionala continua on-line pentru profesori si pentru cei din domeniul administrativ.

Parteneriat cu ECDL MEdC si ECDL Romania au semnat in martie 2004 un acord de parteneriat. Conform acestuia, ECDL va certifica cel putin 200 de licee ca centre ECDL, va forma doi instructori in fiecare locatie astfel incat sa aiba posibilitatea de a functiona ca centre ECDL. Restul personalului, ca si elevii fiecarei scoli vor fi instruiti fara a plati taxe. Participarea la programele europene Programul Socrates II Realizarea obiectivelor generale precum si a obiectivelor specifice programului Socrates a fost sustinuta prin derularea, de catre Agentia Nationala Socrates a unor activitati specifice care au condus la cresterea numarului de beneficiari finali si a calitatii proiectelor. Astfel principalele realizari in perioada 2003-2004 sunt urmatoarele: a) Cresterea continua a numarului si calitatii proiectelor depuse la 1 martie 2004 pentru toate actiunile descentralizate: Actiune Numar de proiecte depuse Numar de proiecte depuse 2003 2004 1-proiecte 604 693 100 198 1600 411

Comenius scolare Comenius 1-proiecte 63 lingvistice Comenius 1-proiecte de 149 dezvoltare scolara Comenius 2.2-burse de 1536 formare continua

Arion Grundtvig 2

154 133

162 165

Comparand punctajele obtinute in fisele de evaluare cu cele din anii anteriori se constata faptul ca aceasta crestere numerica a candidaturilor a fost insotita si de o crestere calitativa importanta, indicator relevant al eficientei actiunilor de formare si informare pe care ANS le organizeaza. b) Cresterea numarului de proiecte centralizate, fapt care dovedeste succesul seminariilor de formare si al seminariilor de contact; in acelasi timp, dovedeste imbunatatirea capacitatii institutionale din Romania, in privinta absorbtiei fondurilor europene pe baza de proiecte viabile. Actiune Lingua Grundtvig 1 Minerva Comenius 2.1 Pre-propuneri implicand institutii romanesti -1 nov. 2002 29 135 67 33 (1-st of March 2003) Pre-propuneri implicand institutii romanesti -1 nov. 2003 32 142 85 44, implicand 65 de institutii (1 martie 2004)

c) Imbunatatirea monitorizarii proiectelor in derulare prin coordonarea eficienta a retelei de inspectori responsabili cu cooperarea internationala; astfel, coordonatorul actiunii Comenius din ANS este si coordonatorul actiunilor de monitorizare; a fost realizata strategia de monitorizare pentru anul 2004 si diseminata tuturor inspectorilor cu ocazia reuniunii din decembrie 2003, iar rapoartele lor de monitorizare au fost atent analizate si li s-a oferit feed back. Deasemenea, s-au organizat reuniuni cu coordonatorii tuturor proiectelor descentralizate Comenius 1 si Grundtvig 2 aflate dupa primul an de derulare, pentru a afla eventualele probleme ce pot apare si a le preveni; instrumentele de monitorizare au fost imbunatatite, utilizand si experienta altor agentii de implementare a programului Socrates. Monitorizarea utilizarii fondurilor Erasmus si Phare a fost asigurata atat prin organizarea unor reuniuni bianuale cu coordonatorii Erasmus din universitati cat si prin vizite in-situ. Ca urmare a acestor eforturi, rata de absorbtie a fondurilor pentru programul Socrates in 2003 a fost de 96.4%. d) Bunele rezultate ale proiectului Phare end users support in sprijinirea mobilitatilor de tip Erasmus si Comenius 2.2C prin asigurarea de fonduri suplimentare pentru studentii si profesorii din invatamantul preuniversitar participanti la program. In anul academic 2003/2004, schema de finantare a continuat, pe aceleasi baze pentru studentii Erasmus si in plus au beneficiat de suplimente de grant Phare si profesorii participanti la cursuri de formare continua Comenius 2.2C. Astfel, luand in considerare rapoartele intermediare ale universitatilor, se poate observa ca toti indicatorii de realizare au fost indepliniti: numarul de studenti implicati a crescut de la 1964 (in 2001/2002, an de referinta, ultimul an fara finantare Phare) la 2791 in 2002/2003 si acum a ajuns la 3171; nivelul grantului lunar a sporit de la 286 Euro (in 2001/2002) la 428 Euro fapt ce a permis si studentilor ce nu provin din familii cu venituri apreciabile sa participe la programul Erasmus; in acest mod principiul sanselor egale a putut fi aplicat in practica.

412

In ceea ce priveste Comenius 2.2, sprijinul financiar al proiectului (322 000 Euro) a permis agentiei sa selecteze pentru perioada 2003-2004 un numar mult mai mare de profesori in activitatile de formare specifice pentru Comenius 2.2 (465 fata de 242 in 2002/2003). Personalul agentiei a efectuat vizite de monitorizare in scoli unde profesorii beneficiari de granturi au participat la activitatile de formare, pentru a evalua impactul asupra scolii si elevilor; rapoartele (sustinute cu chestionare aplicate elevilor, colegilor, directorului, parintilor) arata ca activitatile de formare au avut un impact real in viata scolii si asupra procesului de reforma. Succesul actiunii este potentat si de valorificarea experientei dobandite pentru evolutia carierei profesionale, deoarece participarea profesorilor la astfel de cursuri este echivalata cu un numar corespunzator de credite in sistemul national de formare continua. Programul Leonardo da Vinci II In perioada de referinta a continuat implementarea programului Leonardo da Vinci conform procedurilor si metodologiilor specifice. Progresele inregistrate se refera la activitatea de selectie si de realizare a proiectelor (calitativ si cantitativ ), monitorizarea, audit-ul si controlul participarii, valorificarea rezultatelor proiectelor precum si managementul Agentiei Nationale (AN). Activitatea de selectie si de realizare a proiectelor Apelul national la propuneri de mobilitati - 2004, fata de exercitiul anterior (2003) a cuprins prioritati nationale mai bine articulate prioritatilor comunitare spre a corespunde mai bine scopului si obiectivelor programului. Au fost formulate in spiritul exigentelor privind calitatea proiectelor promovate de Comisia Europeana obligatii pentru potentialii promotori respectiv: criterii principale care conditioneaza prezentarea propunerilor de proiecte si respectarea unor aspecte de natura financiara. Publicitatea Apelului national mobilitati 2004 a fost asigurata prin mijloace diversificate: pagina web a AN - Romania, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, prezentarea la posturi nationale de radio. Au fost desfasurate, de asemenea, in Bucuresti si in tara, reuniuni de informare si pregatire pentru potentialii promotori de proiecte Evaluarea propunerilor de proiecte de mobilitati (procedura A) si proiectelor pilot (procedura B) a fost realizata de catre AN cu sprijinul unor experti independenti selectionati prin apel public national, lansat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. Activitatea a fost sprijinita, de asemenea, de catre Grupul de analiza eligibilitate si Grupul de asistenta- evaluare. Cadrul general privind evaluarea propunerilor de proiecte a fost completat cu precizari privind: numarul de evaluari independente/proiect; modul de atribuire a propunerilor de proiecte spre evaluare;continutul fisei sintetice de evaluare consolidata; obligatiile tehnice ale AN Romania privind circulatia, manipularea si securitatea dosarelor cu propuneri de proiecte in perioada evaluarii s.a. Din punct de vedere cantitativ, comparativ cu exercitiul anterior, datele statistice reflecta urmatoarele: scadere a numarul de proiecte de mobilitati cu 27%, iar a numarului de proiecte de mobilitati eligibile cu 24%; crestere a numarului de beneficiari estimat aferent acestor proiecte la circa 1085 fata de 870 in 2003. Numarul de stagiari participanti la proiectele de mobilitati se inscrie in prevederile Planului Operational 2003-2004;

413

scadere a numarului de pre-propuneri de proiecte pilot cu 30% (50 pre-propuneri in 2004 fata de 71 pre-propuneri in 2003). Scaderea se mentine si in ceea ce priveste numarul de pre-propuneri selectate pentru propuneri complete, respectiv 9 propuneri complete eligibile in 2004 fata de 15 propuneri complete eligibile in 2003.

Pentru exercitiul 2004 au fost aprobate 3 proiecte pilot. Reducerea cantitativa a numarului de proiecte aprobate se explica in primul rand prin cresterea considerabila a exigentei fata de calitatea propunerilor prezentate. Monitorizarea, audit-ul si controlul participarii Actiunile intreprinse, in conformitate cu procedurile interne ale Sistemului national de monitorizare, control si audit al proiectelor Leonardo da Vinci, au vizat atat proiectele pilot in toate fazele ciclului de viata al acestora cat si proiectele de mobilitati. Procedura interna de monitorizare a proiectelor de mobilitati a fost imbunatatita in ceea ce priveste incadrarea proiectelor in functie de gradul lor de risc, prin completarea Notei de probleme de catre expertii de proiecte, dupa semnarea contractelor de finantare a acestora. Echipele de audit au fost mixte, alcatuite din experti ai AN- Romania si experti independenti selectionati in urma apelului lansat de MEdC. Pentru evaluarea produselor s-a apelat la experti independenti cu domeniu de expertiza in stricta corelare cu produsele prezentate de promotorii de proiecte. De asemenea, AN - Romania a fost implicata in actiuni specifice de monitorizare tematica, initiate si coordonate de CE- DGEC, respectiv comitetele de pilotaj ale temelor de monitorizare tematica nr. 2 - Dezvoltarea competentelor in intreprinderi, in particular in IMM-uri (coordonata de AN - Olanda) si nr. 4 - Transparenta, evaluare si validarea competentelor (coordonata de AN - Franta ). Valorificarea rezultatelor proiectelor AN Romania s-a preocupat de stabilirea unui cadru optim, care sa ofere promotorilor posibilitatea valorificarii cat mai largi a rezultatelor proiectelor, precum si de dezvoltarea unor mijloace si practici relevante pentru diseminarea si valorificarea proiectelor Leonardo da Vinci. Astfel: a fost organizata o reuniune de valorificare a rezultatelor proiectelor (Bucuresti, 23.10.2003), care a avut caracterul unei sesiuni de prezentare publica a rezultatelor si produselor proiectelor pilot si a experientei rezultate din proiectele de mobilitati, realizate de promotori din Romania. in vederea identificarii de bune practici si produse inovative desprinse din proiectele pilot, AN - Romania a elaborat un formular de fisa de produs care a fost transmis spre completare promotorilor proiectelor pilot. Fisele de produs aferente proiectelor pilot, exercitiile 2000, 2001 si 2002, vor sta la baza realizarii unui compendium, disponibil in format electronic in luna septembrie 2004. exemplele de bune practici, cu scop de valorificare a proiectelor, precum si de valorificare globala a programului Leonardo da Vinci au fost facute publice in cadrul emisiunilor radio pe postul national Radio Romania Tineret.

In luna mai 2004 pe pagina web a AN a fost difuzat Compendiul de proiecte 2003, versiunea tiparita a acestuia urmand sa fie disponibila in luna august 2004. Managementul AN-Romania AN - Romania a continuat demersurile specifice imbunatatirii propriului management. Acest proces s-a desfasurat in termenii generali stabiliti de CE si in conformitate cu Planul comun de actiune al MEC si AN - Romania, lansat la sfarsitul lunii februarie 414

2004, dupa misiunea de audit - pilot a DGEC-CE din perioada noiembrie - decembrie 2003. Regulamentul de organizare si functionare al AN - Romania a fost completat si modificat, iar noua lui versiune, a fost adoptata prin Ordinul MECT nr. 3116/2004. Structura personalului AN - Romania a fost consolidata prin ocuparea prin concurs a posturilor vacante (director adjunct, expert proiecte) si completare organigramei cu un post de expert pentru asistenta juridica. De asemenea, in luna ianuarie 2004 au fost actualizate fisele posturilor personalului operational iar incepand din luna februarie 2004, Biroul executiv al AN - Romania in reuniunile periodice analizeaza stadiul realizarii obiectivelor punctuale si generale din Programul de lucru al agentiei si stabileste masurile imediate si in perspectiva. Ministerul Finantelor Publice a numit doi controlori delegati pentru efectuarea controlului financiar preventiv delegat la AN - Romania, iar MEdC a dispus alocarea in organigrama agentiei a unui post pentru realizarea controlului financiar preventiv propriu. De asemenea, au fost intreprinse actiuni punctuale pentru imbunatatirea metodologiei de reevaluare a bilantului financiar, respectiv achizitionarea unui nou software specific. Noua metodologie informatizata este, in prezent, in curs de testare. Programul Tineret Obiective prioritare si linii de actiune Autoritatea nationala - MEdC impreuna cu Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor (ANSIT), unitatea de implementare a programului european Tineret si-au orientat activitatile si actiunile lor spre indeplinirea urmatoarelor obiective principale: garantarea accesului tuturor tinerilor la actiunile programului prin activitati vizand cresterea vizibilitatii si a transparentei incurajarea si facilitarea accesului noilor aplicanti prin organizarea de cursuri de formare si actiuni de informare diseminarea informatiilor si acordarea de consultanta in realizarea proiectelor si la nivel local prin intermediul centrelor teritoriale promovarea proiectelor de buna practica imbunatatirea calitatii proiectelor prin identificarea de noi metode si tehnici de management a proiectelor cresterea numarului de proiecte care implica tineri cu sanse reduse derularea programului national Universitatea de Vara Scoala celei de a doua sanse, 15.06 15.09.2003, Neptun, Zugreni care a inclus patru module de promovare si formare editarea revistei Generatia E(europa) in care sunt prezentate actiuni proprii Agentiei Nationale precum si modalitati de a accesa fondurile Programului; derularea actiunii Saptamana Tineretului European in Bucuresti si in tara prin intermediul centrelor teritoriale (29.09 5.10.2003) cu participarea a 8.000 de tineri organizarea actiunii Zilele Tineretului structurata pe trei evenimente: maratonul tineretului Bucuresti; concert in aer liber Calarasi si lansarea oficiala a 14 dintre proiectele de initiative ale tinerilor finantate in cadrul Programului european TINERET editarea Ghidului ANSIT pe suport clasic si magnetic, publicatie care cuprinde informatii de baza privind programul TINERET 415

Liniile de actiune pentru realizarea obiectivelor mai sus mentionate au cuprins:

diseminare prin mass-media: interviuri si participare regulata la emisiuni de radiope postul national; aparitii la posturi TV si radio locale, articole in multe ziare centrale si locale sau in publicatii cu caracter educational realizarea portalului on-line ANSIT ([Link]) prin care sunt oferite toate informatiile necesare pentru realizarea de proiecte in cadrul programului TINERET (Ghidul utilizatorului, formularele de finantare, criteriile de calitate si criteriile formale care stau la baza selectiei proiectelor, prioritatile nationale, cazuri de buna practica, etc.). organizarea unui stagiu de formare pentru realizarea de proiecte in cadrul Serviciului European de Voluntariat, 26 ianuarie 1 februarie 2004, Busteni, la care au fost prezenti 50 de participanti; organizarea unui stagiu de formare pentru incepatori privind realizarea de proiecte de schimburi internationale in cadrul Actiunii 1, 6 12 februarie 2004, Ilieni, judetul Covansa, cu participarea a 50 de reprezentanti ai structurilor associative de tineret din toate regiunile tarii; organizarea unui stagiu de formare privind cooperarea cu tarile terte, 8.03.2004, Sighisoara la care au fost prezenti 45 de participanti organizarea unui stagiu de formare pentru realizarea de proiecte in cadrul Serviciului European de Voluntariat, 26 ianuarie 1 februarie 2004, Busteni, la care au fost prezenti 50 de participanti; organizarea unui stagiu de formare pentru incepatori privind realizarea de proiecte de schimburi internationale in cadrul Actiunii 1, 6 12 februarie 2004, Ilieni, judetul Covansa, cu participarea a 50 de reprezentanti ai structurilor associative de tineret din toate regiunile tarii; organizarea unui stagiu de formare privind cooperarea cu tarile terte, 8.03.2004, Sighisoara la care au fost prezenti 45 de participanti;

Alte actiuni care au avut drept scop dezvoltarea pe orizontala a Programului oferind astfel posibilitatea lucratorilor din domeniul tineretului de a invata, de a stabili parteneriate si de a face schimb de experienta cu omologii lor din tarile participante la Program au fost: realizarea unei vizite de studiu (Short Study Visit) in perioada 10 15 martie 2004 avand ca tema includerea minoritatilor la care au fost prezenti un numar de 20 lideri de organizatii din 9 tari (Franta, Irlanda, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Cipru, Cehia, Slovacia si Romania); desfasurarea un curs de formare pentru multiplicatori (T.O.M.), 22-28 martie 2004, Bucuresti, organizat la initiativa Comisiei Europene in colaborare cu alte Agentii Nationale avand ca tari participante Italia, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Cipru si Romania desfasurarea unui curs de formare intitulat S.O.H.O. International in perioada 15 19 noiembrie 2003, la Bucuresti avand ca obiective principale cunoasterea rolului pe care il detine mentorul in perioada stagiului de voluntariat, stabilirea unor parteneriate durabile si abordarea dimensiunii interculturale prin intermediul EVS. La actiune au fost prezenti 21 de participanti din 6 tari (Polonia, Spania, Slovacia, Austria, Slovenia si Romania) si doi formatori din Germania respectiv Finlanda.

Rezultate Datele statistice indica in principal un interes evident al tinerilor romani care activeaza in societatea civila pentru realizarea de proiecte care conduc la stabilirea de parteneriate la nivel european prin intermediul schimburilor internationale de tineret. Numarul total de beneficiari directi ai proiectelor de mobilitate de grup a fost de 1400 tineri din care 882 au fost romani. 416

In paralel cu aspectul cantitativ se observa o crestere a calitatii proiectelor fapt ce determina o selectie tot mai riguroasa in limita liniei bugetare aferente acestor tip de activitati. Activitatile derulate in cadrul programului TINERET contribuie atat la dezvoltarea intelegerii reciproce si exprimarii libere cat si la acceptarea si intelegerea altor limbi si culturi, promovand astfel valori fundamentale ca toleranta, diversitatea si solidaritatea. Dintre proiectele derulate in aceasta perioada 34 au abordat teme precum lupta impotriva rasismului si xenofobiei. In ceea ce priveste implicarea tinerilor cu sanse reduse de integrare in societate prin masuri de sprijin care privesc direct aceasta categorie sociala pentru anul 2004 au fost aprobate, pana la aceasta data un numar 14 proiecte. Proiectele pe termen scurt de voluntariat (EVS - short term) care au fost aprobate in perioada cuprinsa de raport si care includ direct tinerii cu sanse reduse au fost in numar de 21. De asemenea, exista un interes special pentru proiectele de investitii de viitor care pot oferi tinerilor sansa de a-si pune in practica experienta acumulata prin stagiile de voluntariat si de a fi astfel implicati direct si activ in planificarea si derularea de activitati in sprijinul propriei comunitati locale. Comparativ cu anul trecut se constata o crestere de aproximativ 70%. In ceea ce priveste Serviciul European de Voluntariat (Actiunea 2 EVS), data fiind disproportia foarte mare din prezent (3 la 1) dintre numarul de voluntari trimisi si primiti, pentru viitor vizam cresterea numarului de voluntari gazduiti in Romania. Pentru aceasta demersurile vor fi in directia incurajarii structurilor asociative de tineret profesioniste capabile de a obtine acreditarea in vederea gazduirii de voluntari. Pentru a avea o privire de ansamblu asupra finantarii proiectelor de voluntariat, in primul semestru al acestui an (respectiv termenii limita de la 1 februarie si 1 aprilie) numarul proiectelor de trimitere depuse este egal cu cel de la sfarsitul anului trecut (64), iar cele de gazduire deja se ridica la aproximativ 50% (mai exact 21 din 38 cate au fost pe 2003). Printre tarile partenere in EVS se numara: Italia, Spania, Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda, Belgia, Austria, iar de anul acesta Polonia si Ungaria. Incepand cu anul 2003 Romania a preluat procedura semidescentralizata (proiectele se depun la agentiile nationale, sunt aprobate sau respinse de comitetul national de selectie iar aplicatiile admise sunt transmise comitetului european de selectie la Bruxelles. Acesta confirma sau infirma deciziile nationale) pentru proiectele privind cooperarea cu tarile terte. Pana la aceasta data au fost depuse 12 proiecte din care 8 proiecte au avut drept scop promovarea mobilitatii tinerilor iar 4 proiecte au vizat activitati care vin in sprijinul celorlalte actiuni ale Programului (stagii de formare si informare; seminarii de cautare de partener etc.). Sub aspect financiar, acordarea cu intarziere a fondurilor Phare necesare derularii proiectelor a determinat o scadere a interesului si credibilitatii programului Tineret impunand demersuri suplimentare din partea agentiei pentru redarea increderii in posibilitatile de actiune prin intermediul educatiei non-formale. Pe de alta parte, simplificarea procedurilor ar putea determina implementarea in conditii optime la nivel national a obiectivelor stabilite.

Formarea profesionala continua

In perioada septembrie 2003 iunie 2004 a fost definitivat cadrul legislativ pentru aplicarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, modificata si aprobata prin Legea nr. 375/2002, prin adoptarea urmatoarelor acte normative: Ordinul comun al MMSSF nr. 353/23.07.2003 si MECT nr. 5202/8.10.2003 (MO nr. 774/5.11.2003) pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, stabileste conditiile pe care trebuie sa le 417

indeplineasca furnizorii de formare profesionala pentru a oferi pe piata servicii de formare profesionala de calitate. Ordinul comun al MMSSF nr. 501/8.10.2003 si MECT nr. 5253/16.10.2003 (MO nr. 774/5.11.2003) pentru aprobarea Metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor care stabileste modalitatea de organizare si desfasurare a examenelor de absolvire a programelor de formare profesionala. Ordinul comun al MMSSF nr. 502/8.11.2003 si MECT nr. 5254/16.11.2003 (MO nr. 769/3.11.2003) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor cuprinzand detalierea atributiilor si responsabilitatilor acestei institutii. Ordinul comun al MMSSF nr. 35/26.01.2004 si MECT nr. 3112/27.01.2004 (MO nr. 107/4.02.2004) pentru aprobarea Nomenclatorului calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare Ordinul comun al MMSSF nr. 59/4.022004 si MECT nr. 3175/2004 (MO nr. 128/12.02.2004) privind aprobarea organizarii de programe de formare profesionala pentru dobandirea de competente in ocupatiile pentru care nu exista standarde ocupationale. Legea nr. 107/07.04.2004 (MO nr. 338/19.04.2004 ) a modificat si completat Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca in scopul facilitarii accesului la programele de formare profesionala organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si cresterii participarii la formare profesionala, in sensul cresterii categoriilor de persoane care pot beneficia gratuit de formare profesionala. subventionarea cheltuielilor aferente cazarii, mesei si transportului pe toata durata participarii la o forma de pregatire profesionala, efectuate de persoanele care participa la pregatire profesionala si nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire sau locuiesc la o distanta mai mare de 50 km de respectiva unitate; subventionarea cheltuielilor efectuate in vederea formarii profesionale pentru urmatoarele categorii de persoane: persoanele incadrate in munca la revenirea din concediul pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap; persoanele care si-au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar persoanele care s-au pensionat pentru invaliditate si isi reiau activitatea; persoanele care isi desfasoara activitatea in mediul rural; cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania, conform legii; persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate in locuri de detentie anume destinate si care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei.

In acest sens, sunt prevazute urmatoarele masuri: -

acordarea, din bugetul asigurarilor pentru somaj, a unei sume reprezentand 50% din cheltuielile angajatorului care organizeaza programe de formare profesionala pentru salariatii proprii. Sumele se acorda angajatorilor pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an, pentru cel mult 20% din personalul angajat.

418

Prin instituirea acestor masuri se asigura, pe de o parte, cadrul legal ce asigura perfectionarea profesionala continua a persoanelor care si-au intrerupt activitatea, in vederea reluarii acesteia, iar pe de alta parte, diversificarea competentelor profesionale in scopul integrarii pe piata muncii. A fost elaborata Procedura de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale de catre Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Pentru dezvoltarea unui sistem structurat de formare profesionala continua Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei impreuna cu Ministerul Educatiei din Danemarca, in consortiu cu colegiile tehnice din Aarhus si Holstebro, implementeaza programul Phare de twinning RO 02/IB/SO/03 in domeniul Coeziunii Economice si Sociale Sustinere pentru Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru formare profesionala continua. Incepand cu februarie 2004 se deruleaza proiectul bilateral romano-german nr. 2003.2033.3 Asigurarea calitatii in formarea profesionala a adultilor in Romania, cu o finantare din partea germana de 1,65 Meuro. Principalul obiectiv al proiectului este adaptarea sistemului de formare profesionala la cadrul de referinta european al calitatii. Ca urmare a adoptarii cadrului legislativ, incepand cu luna ianuarie 2004, Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor a demarat procesul de autorizare a furnizorilor de formare. Autorizarea furnizorilor de formare se realizeaza de catre comisiile de autorizare, infiintate de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) la data de 28.11.2003, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Reflectand parteneriatul social, comisiile de autorizare au structura tripartita, fiind constituite din reprezentanti ai serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Educatiei si Cercetarii, Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, ai sindicatelor si patronatelor. Instruirea membrilor comisiilor de autorizare si ai secretariatelor tehnice judetene s-a desfasurat, de un grup de lucru constituit din reprezentanti ai MMSSF, MEdC, ANOFM si CNFPA, in doua etape: inainte de a incepe procesul de autorizare, in perioada 3 - 28.11.2003, in opt serii consecutive; dupa primul trimestru de desfasurare a procesului de autorizare, in intervalul 19.0420.05.2004

Pentru buna desfasurare a procesului de autorizare, CNFPA a elaborat urmatoarele documente: seturi de instructiuni pentru: intocmirea si prezentarea documentatiei de catre furnizorul de formare in vederea autorizarii; organizarea si functionarea comisiilor de autorizare si a secretariatelor tehnice; monitorizarea furnizorilor de formare profesionala de catre comisiile de autorizare; solutionarea contestatiilor; intocmirea listelor de specialisti si experti, la care se poate apela pentru activitatile de evaluare a furnizorilor de formare profesionala; evaluarea furnizorilor de formare de catre specialistii desemnati de comisiile de autorizare; 419

intocmirea si actualizarea Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor.

materiale de pregatire dedicate diferitelor categorii de actori implicati in procesul de autorizare: membrii comisiilor de autorizare si ai secretariatelor tehnice locale; specialistii solicitati pentru evaluare, examinare, monitorizare; partenerii sociali; furnizorii de formare; publicul larg. De asemenea, au fost realizate: un indrumar, o brosura si un ghid despre procesul de autorizare, precum si un pliant despre rolul CNFPA. Acestea au fost realizate cu sprijinul asistentei tehnice germane acordate de GOPA-RAG, in cadrul Proiectului Promovarea ocuparii si formarii profesionale in Romania.

Pana la data de 20.05.2004 au fost autorizati un numar de 251 furnizori de formare, pentru 696 programe, din care 596 sunt programe de calificare, iar solicitarile de autorizare sunt in crestere. De la inceputul anului 2004, CNFPA a acordat asistenta metodologica in vederea elaborarii de standarde ocupationale unui numar de 150 solicitanti, pentru 99 ocupatii/calificari. In aprilie 2004, ca urmare a propunerii facute in cadrul Proiectului Phare TVET 0108.01, pe baza recomandarilor adoptate de Subcomitetul Coeziune Economica si Sociala Dezvoltarea Resurselor Umane din septembrie 2003 si cu acordul CNFPA, MMSSF si MEdC au decis ca CNFPA sa devina Autoritate Nationala pentru Calificari (ANC). Obiectivul ANC este crearea unui sistem transparent al calificarilor in formarea profesionala, pentru dezvoltarea coerenta a sistemului actual de formare profesionala initiala si continua, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii, beneficiind de intreaga participare a partenerilor sociali, prin acorduri de parteneriat sectoriale. ANOFM a acordat o atentie deosebita cresterii nivelului de participare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca la formare profesionala In cursul anului 2003, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a organizat sau a acordat asistenta metodologica pentru un numar de 6.126 cursuri de formare profesionala pentru adulti, la care au participat in total 118.596 persoane. Dintre acestea, 23.961 au fost persoane aflate in cautarea unui loc de munca diferenta fiind reprezentata de persoane fizice interesate (care si-au suportat costul formarii) sau de salariati pentru care costurile au fost acoperite de angajatori. Din cele 6.126 cursuri, 1.156 s-au desfasurat prin centrele de formare profesionala din structura Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca iar 4.970 cursuri s-au desfasurat prin alti furnizori de formare profesionala pentru care agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca au acordat, in baza legislatiei in vigoare pana la data de 01.01.2004, asistenta metodologica in vederea organizarii cursurilor. In ultima parte a anului 2003 a fost finalizat si a devenit pe deplin operational cadrul legal privind activitatea de formare profesionala a adultilor, odata cu aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor si a Metodologiei privind certificarea formarii profesionale a adultilor. Astfel, incepand cu data de 01.01.2004, prestarea serviciilor de formare profesionala finalizate cu certificate cu recunoastere nationala se realizeaza numai de furnizorii autorizati conform legii. Prin Planul national de formare profesionala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca pentru 2004 s-a prevazut dublarea numarului de someri ce urmeaza a fi cuprinsi in cursuri fata de anul 2003 si anume cuprinderea in cursuri de formare profesionala a 40.000 de someri. Odata cu acest lucru s-a avut in vedere si flexibilizarea cerintelor de plasare in munca in cazul organizarii cursurilor de formare profesionala, tinandu-se cont de acele meserii pentru care exista in mod frecvent locuri de munca vacante, meserii pentru care organizarea de cursuri de formare profesionala 420

nu este conditionata de existenta unor contracte de angajare a absolventilor incheiate cu agentii economici. O importanta deosebita a fost acordata, de asemenea, diversificarii grupurilor tinta care beneficiaza de formare profesionala finantata din bugetul asigurarilor pentru somaj. Inceputul anului 2004 a fost influentat de aplicarea noii legislatii privind formarea profesionala a adultilor si de necesitatea autorizarii furnizorilor de servicii. In aceste conditii, in primele luni ale anului numarul furnizorilor de formare profesionala pentru adulti autorizati a fost insuficient, fapt care a influentat realizarea Planului national de formare profesionala pentru anul 2004. Astfel, pana la data de 30.04.2004, au fost organizate numai 210 cursuri, la care au fost cuprinse 4.083 persoane in cautarea unui loc de munca. Dezvoltarea retelei de centre de formare profesionala din structura ANOFM In prezent, in structura Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca exista 13 centre de formare profesionala in 12 judete prin care se furnizeaza servicii de formare profesionala, in special pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca dar si pentru alte categorii de persoane care nu beneficiaza de gratuitate pentru aceste servicii. Centrele proprii ale agentiilor pentru ocuparea fortei de munca din judetele Valcea si Brasov au fost desfiintate ca urmare a infiintarii in aceste judete a unor unitati mai puternice, respectiv Centre Regionale de Formare Profesionala a Adultilor. In ultima parte a anului 2003, Consiliul de Administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a hotarat infiintarea a sapte centre proprii de formare profesionala noi in cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca din judetele Arges, Braila, Buzau, Galati, Maramures, Sibiu si Ilfov, numarul total al centrelor proprii urmand a creste astfel la 20. Finalizarea in anul 2002 a CRFPA Ramnicu-Valcea si CRFPA Turnu Magurele a fost urmata de inaugurarea, in ultimul trimestru al anului 2003, Centrelor Regionale de Formare Profesionala a Adultilor de la Craiova si Cluj: Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor din Calarasi functioneaza in spatii inchiriate, in cursul acestui an urmand a fi finalizat si sediul unde va functiona centrul. De asemenea, in primul trimestru al anului 2004 Consiliul de Administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a hotarat infiintarea a inca unui Centru Regional de Formare Profesionala a Adultilor la Brasov, in aceasta perioada desfasurandu-se activitatile de renovare a spatiului si de dezvoltare de materiale de formare profesionala. In anul 2004, toate centrele din structura Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca au fost autorizate, potrivit legii, ca furnizori de formare profesionala. In prezent este in plina desfasurare procesul de achizitionare de echipamente pentru modernizarea sau dotarea atat a centrelor de formare profesionala care existau in structura Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca cat si a celor nou infiintate, proces ce se deruleaza in cadrul subcomponentei Formarea Profesionala a Adultilor, din proiectul Dezvoltarea Sectorului Social care este cofinantat dintr-un imprumut acordat de Banca Mondiala.

Tineret
Capacitatea institutionala In procesul de reorganizare din cadrul Administratiei Publice Centrale, institutia cu atributii exclusiv in domeniul tineretului capata in anul 2004 un alt statut si o noua dimensiune: OUG nr. 11/23.03.2004 (MO nr. 266/25.03.2004) si HG nr. 411/23.03.2004 (MO nr. 275/30.03.2004) reglementeaza organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Tineret, ca organ de specialitate al administratiei publice 421

centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, finantata prin bugetul Cancelariei Primului Ministru. Autoritatea Nationala pentru Tineret a preluat atributiile, personalul si fondurile aferente activitatilor din domeniul tineretului de la fostul Minister al Educatiei, Cercetarii si Tineretului, precum si activitatea, personalul si fondurile aferente compartimentelor judetene pentru tineret, unitati fara personalitate juridica, din structura inspectoratelor scolare judetene. Autoritatea Nationala pentru Tineret are in subordine Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar, agentiile teritoriale ale taberelor si turismului scolar, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, casele de cultura studentesti si Complexul Cultural Sportiv Studentesc Tei din Bucuresti, institutii publice cu personalitate juridica; Agentia pentru Sprijinirea Studentilor a preluat activitatea, personalul si bugetul Agentiei Sociale a Studentilor din subordinea fostului Minister al Educatiei, Cercetarii si Tineretului si va derula activitatea de organizare a taberelor studentesti. Functiile Autoritatii Nationale pentru Tineret sunt: de autoritate de stat in domeniu, de reglementare, prin elaborarea, promovarea si implementarea legislatiei in domeniu si prin sprijinirea initiativelor legislative referitoare la promovarea tineretului, de corelare i coordonare a planurilor elaborate de institutiile aflate in subordine, de strategie, de supraveghere a cadrului legal n domeniul tineretului, de reprezentare. In scopul realizarii functiilor sale, Autoritatea Nationala pentru Tineret indeplineste urmatoarele atributii principale: aplica politica guvernamentala pentru tineret, fundamenteaza si elaboreaza studii si cercetari, analize si prognoze privind problemele tineretului, contribuie, prin stimularea performantei si capacitatii tinerilor, la realizarea programului de reforma a Guvernului de integrare in Uniunea Europeana, colaboreaza cu structurile de si pentru tineret legal constituite, elaboreaza programe in scopul finantarii actiunilor proprii si sprijina actiunile structurilor asociative de tineret, stabileste contacte la nivel international, sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala in domeniul tineretului, organizeaza activitati de profil, infiinteaza centre de tineret, avizeaza proiectele de acte normative initiate de alte institutii in domeniul tineretului. Lansarea portalului [Link] La finele anului 2003 a fost lansat un spatiu de comunicare prin Internet, prin care tinerii sa poata accesa informatii utile si, in acelasi timp, sa comunice propriile lor observatii referitoare la actiunile Guvernului care ii vizeaza direct. Portalul reprezinta un nou pas catre implementarea conceptului de "e-government", fiind conceput astfel incat sa stabileasca o punte de comunicare cu tinerii prin consultarea acestora in generarea si implementarea proiectelor de legi adresate acestei categorii sociale. Site-ul are o structura flexibila care ii permite sa dezvolte sectiuni noi in functie de opiniile, ideile si necesittile celor carora li se adreseaza. De asemenea, [Link] dispune de un volum optim de informatii si link-uri utile. Actiuni la nivel local In Centrele de tineret au avut loc 681 activitati, in cadrul carora modulele cele mai frecventate au fost: educatie nonformala - 294 activitati, informare -137 activitati, participare - 136 activitati, consultanta - 114 activitati, In cadrul Compartimentelor de tineret au avut loc 417 proiecte de tineret, din care, pe prioritati: participarea civica 134 proiecte, participarea la educatie 117 proiecte, participarea culturala - 64 proiecte, atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare si excludere sociala - 56 proiecte, participarea economica - 38 proiecte, stimularea creativitatii tinerilor - 8 proiecte. 422

2.3.19. TELECOMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Negocierile la acest capitol au fost deschise la data de 14.11.2000 si au fost inchise la data de 8.11.2002. Romania a preluat in intregime acquis-ul comunitar in acest domeniu si nu a solicitat nici o perioada de tranzitie.

Comunicatii electronice
In perioada de referinta s-au inregistrat progrese semnificative in domeniul comunicatiilor electronice atat in ceea ce priveste completarea cadrului legislativ, cat si in ceea ce priveste implementarea noii legislatii armonizate cu acquis-ul comunitar. Activitatea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii s-a concentrat in perioada de referinta pe implementarea legislatiei armonizate cu Noul Cadru de Reglementare pentru Retelele si Serviciile de Comunicatii Electronice, accentul fiind pus pe reglementarea ex ante a pietelor din sectorul comunicatiilor electronice si pe initierea procesului de implementare a serviciului universal. Astfel, ANRC a continuat reglementarea pietelor de gros, inceputa la sfarsitul anului 2002, iar dupa intrarea in vigoare a Legii nr.304/2003 (MO nr.551/31.7.2003) pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, transpunere integrala in legislatia romaneasca a Directivei 2002/22/EC, s-a demarat activitatea de reglementare a pietelor cu amanuntul si a adoptat cadrul legislativ secundar pentru implementarea serviciului universal in sectorul comunicatiilor electronice. In numai un an si jumatate de existenta, ANRC a reusit sa elaboreze structura de reguli necesara functionarii pietei liberalizate si se afla intr-un continuu proces de consultare cu operatorii in vederea completarii si imbunatatirii acesteia. Astfel, a fost completat regimul autorizarii generale pentru a integra norme referitoare la protectia drepturilor si intereselor utilizatorilor finali si a facilita intrarea pe piata a furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice. Acest regim, care solicita companiilor interesate o simpla notificare in vederea autorizarii, a permis ca numarul furnizorilor ce au intrat pe piata sa depaseasca in prezent cifra de 2000 si sa fie in continua crestere. Totodata, au fost definite pietele relevante specifice de gros, a identificat operatorii cu putere semnificativa pe pietele pe care nu exista concurenta efectiva si le-a impus obligatii specifice, avand rolul de a elimina barierele din calea concurentei. Reglementarea regimului interconectarii cu retelele publice de telefonie fixa si mobila a avut un rol determinant in dezvoltarea concurentei. Astfel, operatorilor cu putere semnificativa pe pietele relevante identificate li s-au impus o serie de obligatii precum transparenta si nediscriminarea fata de ceilalti jucatori din piata, fundamentarea pe costuri a tarifelor de interconectare, tinerea evidentei contabile separate, furnizarea unor servicii si acordarea accesului la anumite facilitati necesare realizarii interconectarii. Pana in acest moment, 15 operatori nou-intrati pe piata au incheiat acorduri de interconectare cu Romtelecom, fostul monopolist, pe baza Ofertei de Referinta pentru Interconectare reglementate de ANRC. Toti operatorii de retele mobile au incheiat intre ei acorduri de interconectare si 3 operatori de retele fixe alternativi sunt interconectati cu operatorii de retele mobile. In prezent, exista 3 operatori de retele fixe alternativi care furnizeaza un set complet de servicii utilizand infrastructura proprie, incluzand accesul la retea si convorbiri locale, nationale si internationale, la tarife competitive cu cele practicate de Romtelecom, si aproximativ 50 de furnizori de servicii de telefonie prin intermediul cartelelor preplatite, care ofera in special convorbiri internationale. Concurenta pe segmentul international a condus deja la o scadere medie a tarifelor pentru convorbiri internationale de peste 50%. Pentru a raspunde necesitatilor pietei, 423

ANRC a impus deja Romtelecom amendarea si completarea Ofertei de Referinta pentru Interconectare, pentru a include setul minim de servicii de interconectare pentru linii inchiriatesegmente terminale si conditiile de furnizare a acestora catre beneficiari, pentru a permite interconectarea indirecta si pentru a oferi altor operatori posibilitatea de a furniza catre abonatii Romtelecom servicii de retea inteligenta. Totodata, au fost luate masuri de reglementare a pietei furnizarii serviciilor de linii inchiriate segmente terminale si se afla in proces de finalizare a setului de reguli ce vor fi impuse in vederea reglementarii accesului neconditionat la bucla locala. De asemenea, ANRC a elaborat si completat Planul national de numerotatie si regulile de obtinere a resurselor de numerotatie de catre furnizorii de servicii de telefonie interesati si a acordat catre 49 de companii licente de utilizare a unor astfel de resurse, insumand peste 35 de milioane de numere. Procedurii de solutionare a litigiilor dintre furnizori i s-a adaugat o procedura de solutionare a litigiilor dintre furnizori si utilizatorii finali. Au fost definitivate normele privind desemnarea furnizorilor de serviciu universal in sectorul comunicatiilor electronice, pe baza documentului de politica si strategie elaborat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Nu in ultimul rand, au fost elaborate instructiunile privind activitatea de supraveghere si control desfasurata de ANRC, pe baza carora s-au efectuat o serie de controale destinate sa garanteze ca regulile sunt respectate de catre jucatorii de pe piata. Activitatile de control au fost desfasurate indeosebi prin intermediul oficiilor teritoriale ale ANRC, aceasta institutie asigurandu-si, de la infiintare, reprezentare in toate cele 41 de judete ale tarii si in municipiul Bucuresti. Finalizarea transpunerii acquis-ului comunitar In vederea finalizarii transpunerii acquis-ului comunitar, a fost adoptata HG nr. 7/2004 (MO nr. 46/20.01.2004) privind protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditionat sau constand in accesul conditionat care transpune integral prevederile Directivei 98/84/EC. Hotararea are ca scop stabilirea masurilor impotriva oricaror activitati desfasurate in legatura cu dispozitivele ilicite care permit accesul neautorizat la serviciile protejate sau la serviciile asociate. Institutiile cu atributii in acest domeniu sunt: MCTI, autoritate competenta in domeniul protectiei juridice a serviciilor bazate pe accesul conditionat sau constand in accesul conditionat, si IGCTI, organism responsabil cu exercitarea activitatilor de supraveghere si cu indeplinirea prevederilor acestei hotarari. MCTI a elaborat deja proiectul Legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, care va transpune integral prevederile noii Directive privind Protectia Vietii Private 2002/58/EC, inlocuind Legea nr.676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, care transpune prevederile vechii Directive privind Protectia Vietii Private 97/66/EC. Autorizarea furnizarii retelelor si serviciilor de comunicatii electronice Prevederile relevante care stabilesc regimul de autorizare generala au fost completate prin adoptarea Deciziei nr.1333/2003 (MO nr.802/4.11.2003) privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice. Aceasta stabileste procedura de autorizare, formularul notificarii si fisa de descriere a retelelor si serviciilor, precum si drepturile si obligatiile furnizorilor. Pana la data de 7 iunie 2004, un numar de 2146 companii au fost autorizate sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice. Administrarea resurselor de numerotatie ANRC este responsabila pentru definirea structurii si destinatiei resurselor de numerotatie folosite in Romania. 424

Pentru a impulsiona dezvoltarea concurentei dupa liberalizare, ANRC a decis sa acorde gratuit dreptul de a utiliza resurse de numerotatie. Pana in luna mai 2004, ANRC a alocat 35 de milioane de numere unui numar de 49 de operatori. De asemenea, ANRC a supus consultarii publice proiectul unei decizii prin care se propune modificarea Planului national de numerotatie si a procedurii de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie, pentru a permite punerea la dispozitie si utilizarea procedurii de selectare a transportatorului fara ton intermediar. Solutia tehnica identificata presupune utilizarea unor noi indicative de selectare a transportatorului, de forma 16xy, in paralel cu indicativele existente, de forma 10xyz, care sunt folosite pentru procedura de selectare a transportatorului cu ton intermediar. Fiecare furnizor de servicii de comunicatii electronice va putea alege astfel varianta adecvata pentru utilizatorii sai, implementand procedura de selectare a transportatorului cu ton intermediar, fara ton intermediar sau ambele proceduri. Gestionarea benzilor de frecvente radioelectrice Prin desfasurarea activitatilor de monitorizare a spectrului, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei indeplineste un rol important in asigurarea si punerea la dispozitia utilizatorilor autorizati a unor resurse de spectru libere de interferente. In perioada de referinta MCTI a promovat o serie de acte normative menite sa completeze legislatia din domeniu: Prin OMCTI nr. 232/ 31.07.2003 (MO nr. 641/09.09.2003) a fost aprobat Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventa (TNABF), care este armonizat cu Tabelul comun european al atribuirii benzilor de frecvente (ECA), realizand alinierea deplina la cerintele Directivei nr. 91/287/EEC (banda DECT), Directivei nr. 96/2/EC (banda GSM 1800), precum si ale Deciziilor 710/97/EC (S-PCS) si 128/1999/EC (UMTS). Prin aceasta masura s-a asigurat necesarul de spectru pentru categorii de aplicatii noi, moderne, destinate in special oferirii de servicii catre utilizatori - 3G, FWA (acces fix pe suport radio) si retele locale radio pentru transmisii de date (RLAN). De asemenea, au fost create posibilitati de utilizare in Romania, in benzi armonizate, a echipamentelor si sistemelor de comunicatii existente in Europa dispozitive cu actiune pe distante scurte (SRD) nespecifice sau destinate deservirii unei game variate de activitati. Prin OMCTI nr. 403/22.11.2003 (MO nr. 100/03.02.2004) a fost aprobata procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice. Acest act normativ reprezinta principalul instrument administrativ prin care se acorda dreptul de acces la spectrul radioelectric - resursa limitata a fiecarei tari, avand o semnificativa valoare economica si sociala, care trebuie gestionata rational si eficient. Elaborarea procedurii a avut in vedere respectarea principiilor obiectivitatii, transparentei, nediscriminarii si proportionalitatii si a urmarit crearea unui cadru unitar de licentiere. In baza OMCTI nr. 438/19.12.2003 (MO nr 13/08.01.2004) pentru aprobarea procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice in vederea furnizarii de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct in banda de 26 GHz, MCTI a acordat 2 noi licente de utilizare a frecventelor radioelectrice. Prin OMCTI nr. 423/08.12.2003, (MO nr. 890/12.12.2003) privind categoriile de frecvente radioelectrice a caror utilizare este libera si regimul armonizat de utilizare a acestora s-a realizat desemnarea categoriilor de frecvente radioelectrice pentru a caror utilizare nu este necesara obtinerea unei licente de utilizare a frecventelor radioelectrice, precum si reglementarea conditiilor tehnice prin care se asigura utilizarea armonizata a acestora. 425

Prin derogare de la procedura amintita anterior, aceasta reglementare a avut drept scop crearea unui cadru relaxat din punct de vedere administrativ, privind accesul la spectrul radioelectric, pentru anumite tipuri de aplicatii, cu un impact direct si benefic asupra societatii civile. Reglementarea se inscrie in seria masurilor de asigurare a cadrului legislativ necesar liberalizarii sectorului de comunicatii electronice si de armonizare a legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene. Astfel, se introduc, pentru prima oara in Romania, specificatiile tehnice de interfata radio pentru diverse tipuri de aplicatii, promovandu-se principiul neutralitatii tehnologice prin stabilirea conditiilor tehnice de utilizare, in mod obiectiv si limitat la minimul suficient. OMCTI nr. 137/6.04.2004 (MO nr. 358/23.04.2004) modifica si completeaza OMCTI nr. 423/2003 privind categoriile de frecvente radioelectrice a caror utilizare este libera si regimul armonizat de utilizare a acestora. Modificarile sunt in concordanta cu parametrii stabiliti prin Recomandarea ERC/REC 70-03E privind utilizarea dispozitivelor cu raza mica de actiune. Ca urmare a implementarii ordinelor mai sus mentionate, au fost emise si supuse aprobarii MCTI: 9 licente nationale pentru legaturi Punct-Multipunct in banda de 3,5 GHz, din care 6 noi (S.C. Mobifon S.A, S.C. Equant Romania S.R.L, S.C. AccessNET International S.A, S.C. Mobifon S.A, S.C. Orange Romania S.A., S.N. Radiocomunicatii S.A, S.C. AccessNET International S.A, S.C. Astral Telecom S.A); 4 licente nationale pentru operatori de telefonie publica mobila GSM si CDMA (SC Mobifon S.A., Orange Romania S.A., Cosmorom S.A., Telemobil S.A.); Rezultatele licitatiei pentru doua noi licente nationale pentru legaturi PunctMultipunct in banda de 26 GHz, numarul acestora ajungand la 4.

OMCTI nr. 286/04.09.2003 (MO nr. 643/10.09.2003) a modificat OMCTI nr. 164/2003 (MO nr. 384/04.06.2003), prin care au fost stabilite procedura de tarifare si cuantumul tarifelor de utilizare a spectrului. Tarifele de utilizare a spectrului reprezinta o parghie importanta pentru incurajarea utilizarii eficiente (cantitate de informatie cat mai mare pe o largime de banda cat mai mica), efective si rationale a spectrului radioelectric. In prezent continua procesul de revizuire a drepturilor de utilizare a spectrului si activitatea de elaborare a documentelor pentru licitatia privind comunicaiile de a treia generaie, acestea reprezentand cel mai modern sistem de comunicatii publice mobile pentru voce si date.

Reglementarea ex ante a. Analize de piata si desemnarea furnizorilor cu putere semnificativa pe piata Pietele de gros Ca urmare a analizelor de piata desfasurate in perioada 2002-2003, au fost definite 9 piete relevante de gros si au fost identificati o serie de operatori cu putere semnificativa pe aceste piete. ANRC a emis in perioada de referinta doua decizii (intrate in vigoare la data de 19.9.2003 cand au fost comunicate Romtelecom) de desemnare a fostului operator monopolist ca avand putere semnificativa pe doua dintre pietele de gros definite: Decizia nr.801/2003 privind desemnarea S.C. Romtelecom S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata furnizarii accesului neconditionat, total sau partajat, la bucla locala constituita dintr-o pereche de fire metalice torsadate, in scopul furnizarii de servicii de comunicatii electronice in banda larga si de servicii de telefonie destinate publicului la puncte fixe; si 426

Decizia nr.802/2003 privind desemnarea S.C. Romtelecom S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata furnizarii serviciilor de linii inchiriate segmente terminale.

Pietele cu amanuntul Ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice in iulie 2003, ANRC a capatat prerogative depline in ceea ce priveste aplicarea mecanismelor de reglementare ex ante pe pietele cu amanuntul. Ca urmare, ANRC a demarat in august 2003 procesul de identificare si analiza a pietelor relevante cu amanuntul in sectorul comunicatiilor electronice, intr-o abordare etapizata: Etapa 1 Consultare publica preliminara privind identificarea pietelor cu amanuntul din sectorul comunicatiilor electronice (lansata in august 2003). Pentru identificarea pietelor cu amanuntul, ANRC a propus urmatoarea segmentare: accesul la reteaua publica de telefonie fixa, apelurile locale furnizate la puncte fixe, apelurile nationale furnizate la puncte fixe, apelurile internationale furnizate la puncte fixe, apelurile fix mobil, accesul de tip dial-up si ISDN la Internet, accesul la Internet in banda larga si furnizarea serviciilor de linii inchiriate. Pentru fiecare din aceste segmente s-a propus separarea in functie de tipul utilizatorilor: persoane fizice sau persoane juridice. Pentru identificarea pietelor relevante specifice cu amanuntul, ANRC a luat in calcul atat conditiile concrete existente pe piata cat si estimarea globala a evolutiilor viitoare care vor avea loc in structura si functionarea acesteia, porninduse de la caracteristicile si evolutia pietelor din tarile europene cu un cadru de reglementare similar. Etapa 2 Analiza substituibilitatii cererii de servicii de comunicatii electronice oferite pe pietele cu amanuntul, incluzand: consultare publica privind obiectivele studiilor de piata realizata de catre ANRC in scopul identificarii pietelor relevante specifice cu amanuntul din sectorul comunicatiilor electronice (august-septembrie 2003); si realizarea prin intermediul unei companii de cercetare a pietei a unei serii de studii de piata orientate catre utilizatorii finali, persoane fizice si juridice (finalizat in martie 2004), in vederea colectarii informatiilor necesare pentru stabilirea limitelor geografice si de substituibilitate ale pietelor relevante cu amanuntul, evaluarea capacitatii pietelor de a functiona pe baza mecanismelor concurentiale, precum si pentru identificarea posibililor factori care ar putea sa distorsioneze dezvoltarea unui mediu concurential pe pietele cu amanuntul. Studiile de piata au masurat parametri precum: impactul telefoniei mobile asupra utilizarii telefoniei fixe, media cheltuielilor lunare pentru diferite tipuri de servicii de comunicatii electronice, comportamentul utilizatorilor in cazul aparitiei unor operatori alternativi de telefonie fixa, numarul cartelelor preplatite si gradul de satisfactie pe care il ofera, gradul de satisfactie al utilizatorilor cu privire la serviciile de telefonie fixa si la serviciile de acces la Internet prin dial-up si ISDN, ca si masura in care utilizatorii sunt dispusi sa achizitioneze servicii bazate pe noile tehnologii. Etapa 3 Analiza substituibilitatii ofertei de servicii de comunicatii electronice oferite pe pietele cu amanuntul (martie-mai 2004), incluzand: prelucrarea datelor raportate periodic ANRC de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice pe baza Deciziei nr.1332/2003; si realizarea de catre ANRC a unui studiu calitativ orientat catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice si asociatiile acestora in vederea determinarii caracteristicilor segmentelor pietei cu amanuntul, substituibilitatea ofertei pentru diverse catgorii de servicii si nivelul de concurenta pe segmentele pietei. 427

Etapa 4 Definitivarea identificarii pietelor cu amanuntul din sectorul comunicatiilor electronice. La 28.5.2004 a fost publicata spre consultare forma finala a documentului prin care sunt identificate pietele relevante specifice cu amanuntul, consultarea urmand sa se incheie la 28.6.2004. Publicarea in Monitorul Oficial a deciziei de identificare a pietelor cu amanuntul va avea loc in prima jumatate a lunii iulie 2004.

b. Impunerea de obligatii specifice operatorilor cu putere semnificativa pe piata In urma efectuarii analizelor de piata si a desemnarii operatorilor cu putere semnificativa, ANRC a impus printr-un numar de 6 decizii (intrate in vigoare la data de 19.12.2003 cand au fost comunicate operatorilor carora le sunt adresate) anumite seturi de obligatii ex ante menite sa contribuie la stabilirea unei concurente eficiente pe pietele identificate, astfel: Decizia nr.1379/2003 privind interconectarea pentru linii inchiriatesegmente terminale cu reteaua publica de telefonie fixa. In baza acestei decizii, Romtelecom a inclus in Oferta de Referinta pentru Interconectare (ORI) setul minim de servicii de interconectare pentru linii inchiriatesegmente terminale, impreuna cu conditiile, inclusiv referitoare la tarife, in care aceste servicii vor fi oferite beneficiarilor. Termenul maxim de negociere in vederea incheierii unui acord-cadru de interconectare pentru linii inchiriatesegmente terminale pe baza ORI este de doua luni de la data primirii de catre Romtelecom a unei cereri in acest sens. Decizia nr.1380/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea evidentei contabile separate, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, de catre societatea comerciala Romtelecom S.A. Aceasta stabileste modul de realizare a evidentei contabile separate de catre Romtelecom pentru activitatile care au legatura cu interconectarea si accesul la reteaua sau la infrastructura asociata acesteia. Decizia contine reguli detaliate privind intocmirea, publicarea si auditul situatiilor financiare separate, metodologia de alocare a costurilor, veniturilor si capitalului angajat in cadrul evidentei contabile separate, precum si sistemul de decontari interne aplicat pentru produsele si serviciile furnizate intre unitatile si subunitatile de afaceri. Primele situatii financiare separate vor fi intocmite de catre operator pentru exercitiul financiar 2004 si vor fi publicate in cel mult 4 luni de la data publicarii situatiilor financiare anuale reglementate prin legislatia financiar-contabila. Decizia nr.1381/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Romtelecom S.A.; Decizia nr.1382/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Mobifon S.A.; Decizia nr.1383/2003 pentru aprobarea regulamentului privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de catre societatea comerciala Orange Romania S.A. Pentru a se conforma obligatiilor de a aplica tarife de interconectare orientate pe costuri, prin Deciziile nr. 1381, 1382 si 1383/2003 a fost impusa Romtelecom, Mobifon si respectiv Orange Romania obligatia de a realiza cate un model de calculatie a costurilor LRIC de tip top-down, pe baza unei metodologii specificate. Modelul top-down porneste de la evidentele contabile ale fiecarei companii, opereaza ajustari la costuri curente si realizeaza optimizari ale retelelor astfel incat sa reflecte activitatea unui operator eficient.

428

Pe baza reconcilierii intre modelele top-down realizate de operatori si modelele bottom-up realizate de ANRC vor fi obtinute doua modele de cost hibride (unul pentru operatorul fix si unul pentru operatorii mobili), ce vor fi utilizate pentru determinarea nivelului eficient al tarifelor de interconectare. Romtelecom va dezvolta si implementa modelul de calculatie a costurilor de tip top-down pana la data de 31.8.2004, iar cei doi operatori de telefonie mobila, pana la data de 1.7.2004. Pe data de 8.4.2004, ANRC a publicat pe pagina sa de Internet metodologia, principiile generale si calendarul estimativ care va fi urmarit de acesta institutie in procesul de elaborare a modelului de tip bottom-up pentru reteaua publica fixa operata de Romtelecom S.A. Conform calendarului propus, modelul de tip bottomup va fi finalizat in prima jumatate a lunii iulie 2004, iar reconcilierea cu modelul de tip top-down al Romtelecom, elaborarea modelului hibrid si adoptarea metodologiei de calculatie a tarifelor pe baza sa sunt programate a se incheia pana in noiembrie 2004. Decizia nr. 1384/2003 pentru modificarea si completarea Deciziei nr.147/2002 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa. Conform acestei decizii, Romtelecom a completat ORI pentru a permite interconectarea indirecta si pentru a oferi altor operatori posibilitatea de a furniza catre abonatii Romtelecom servicii de retea inteligenta telefonie interurbana si internationala prin intermediul cartelelor preplatite si acces la numere gratuite. De asemenea, Romtelecom a publicat un contract standard de interconectare cu reteaua de telefonie fixa. In cazul in care operatorii accepta conditiile acestui contract, termenul de finalizare a negocierii este de 30 de zile de la data primirii cererii de catre Romtelecom.

In 2003-2004 ANRC a desfasurat, de asemenea, un proces extins de consultare asupra proiectului de decizie privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru accesul neconditionat la bucla locala, care este programata a fi adoptata pana in luna iulie 2004. Solutionarea litigiilor In urma intrarii in vigoare a Legii nr.642/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.31/2002 privind serviciile postale si a Legii nr.304/2003 (MO nr. 551/31.07.2003) pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, atributiile ANRC in domeniul solutionarii litigiilor au fost extinse, institutia fiind investita cu atributia de mediere a litigiilor intre utilizatorii finali si furnizorii de servicii de comunicatii electronice, precum si dintre utilizatorii si furnizorii de servicii postale. Reflectarea acestei extinderi de competenta la nivelul legislatiei secundare s-a realizat prin adoptarea Deciziei nr.1331/2003 (MO nr.789/10.11.2003) privind stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce intra in competenta ANRC. Aceasta a inlocuit Decizia nr.139/2002, actualizand normele ce stabileau solutionarea litigiilor dintre furnizori si adaugand o procedura noua, de mediere a litigiilor dintre utilizatorii finali si furnizorii de servicii de comunicatii electronice, aplicabila si in cazul litigiilor dintre utilizatorii si furnizorii de servicii postale. Astfel, potrivit cadrului de reglementare actual, in situatia aparitiei unui litigiu intre furnizorii de retele sau de servicii de comunicatii electronice in legatura cu obligatiile impuse acestora in temeiul legislatiei din domeniul comunicatiilor electronice, partea interesata poate sesiza ANRC in vederea solutionarii litigiului. Partea interesata poate opta pentru procedura de mediere, al carei obiectiv este de a ajunge la un acord in beneficiul ambelor parti, sau poate recurge direct la procedura contencioasa, care este obligatorie in cazul in care partile nu ajung la un acord in termenul de 30 de zile stabilit prin decizia mentionata. 429

Decizia prin care ANRC solutioneaza litigiul trebuie pronuntata in termen de 4 luni. In situatii exceptionale, pentru buna solutionare a cazului, acest termen poate fi prelungit prin decizie a presedintelui ANRC. In orice moment al procedurii de mediere sau al procedurii contencioase partile pot incheia o tranzactie cu privire la obiectul litigiului. Decizia ANRC poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ in termen de 30 de zile de la comunicare. Daca un utilizator final considera ca i-au fost incalcate de catre un furnizor de servicii de comunicatii electronice drepturi prevazute de Legea nr.304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, acesta se poate adresa ANRC in vederea medierii litigiului. In cazul in care, in termen de 60 de zile de la primirea unei sesizari, partile nu ajung la o intelegere cu privire la obiectul litigiului, ANRC le va transmite acestora, cu caracter de recomandare, opinia sa cu privire la modalitatile de solutionare a litigiului, motivata in mod corespunzator. Sesizarea ANRC in vederea solutionarii unui litigiu ce intra in competenta sa este facultativa si gratuita. In decursul anului 2003 ANRC a fost sesizata in vederea solutionarii litigiilor atat de catre furnizori, cat si de catre utilizatorii finali. Colectarea datelor statistice Decizia nr. 1332/2003 (MO nr.789/10.11.2003) privind raportarea unor date statistice de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii a stabilit obligatia furnizorilor de servicii si retele de comunicatii electronice de a furniza periodic ANRC anumite date in scopuri statistice date financiare sau referitoare la retelele sau serviciile pe care le pun la dispozitia consumatorilor. Aceste date ofera ANRC posibilitatea de a supraveghea si controla respectarea prevederilor actelor normative in vigoare, si constituie totodata elemente de baza pentru rapoartele, studiile si analizele elaborate de ANRC. Rebalansarea tarifelor In luna septembrie 2003, ANRC a aprobat solicitarea Romtelecom de modificare a tarifelor pentru abonamente si convorbiri internationale, precum si de exprimare in euro a tarifelor tuturor serviciilor oferite de acest furnizor pe pietele cu amanuntul. Astfel, tariful la abonamente a crescut in medie cu 21,8%, iar tarifele pentru convorbiri internationale au scazut cu pana la 45% (in medie cu 17%). Decizia ANRC a condus la o crestere neta estimata de aproximativ 2,16% a veniturilor totale anuale ale Romtelecom. O noua etapa a procesului de rebalansare a tarifelor a avut loc in aprilie 2004, cand ANRC a aprobat solicitarea Romtelecom de majorare a tarifelor pentru abonamente (pentru persoanele fizice, in medie cu 8% pentru toate abonamentele, inclusiv cele cu minute incluse, cresterea componentei reprezentate strict de valoarea inchirierii liniei telefonice fiind de 10%, si cu 22% pentru abonamentele persoanelor juridice). Majorarea a fost aprobata si pentru apeluri locale (in medie cu 9%), conectari (in medie cu 24%), acces special Internet (in medie cu 9%), apeluri de la telefoane publice cu plata (in medie cu 49%), abonamente ISDN (in medie cu 24%), serviciul de informatii privind abonatii (in medie cu 140%). In acelasi timp, fost aprobata si diminuarea tarifelor pentru apeluri interurbane (in medie cu 20%), internationale catre retelele fixe (in medie cu 13%), internationale catre retelele mobile (in medie cu 2%) si nationale catre retele mobile (in medie cu 3%).

430

Totodata, ANRC a aprobat trecerea de la tarifarea la impuls la tarifarea pe minut si extinderea palierelor orare de tarifare redusa la intervalul 20-08 (fata de 22-08), de luni pana vineri, precum si in intervalul orar 0-24 in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale. Parcurgerea celei de-a doua etape de rebalansare va conduce la o crestere neta estimata de 4% a veniturilor totale anuale ale Romtelecom. Serviciul universal si drepturile utilizatorilor Documentul de politica si strategie privind implementarea serviciului universal in sectorul comunicatiilor electronice a fost aprobat prin OMCTI nr. 184/2004(MO nr. 503/07.06.2004). Pe baza acestui ordin, ANRC a supus consultarii publice proiectul Deciziei privind conditiile si procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal in domeniul comunicatiilor electronice (in perioada 26 mai 14 iunie 2004) si proiectul modelului de decizie individuala privind desemnarea furnizorilor de serviciu universal in domeniul comunicatiilor electronice pentru subventionarea serviciului de acces la reteaua publica de telefonie si acordarea unor facilitati aplicabile in caz de neplata a facturii telefonice (in perioada 26 mai 14 iunie 2004). Aceste decizii vor intra in vigoare pana la sfarsitul lunii iunie 2004. Punand in balanta conditiile concrete ale pietei romanesti si imperativul asigurarii posibilitatii de comunicare pentru toti cetatenii, principalele obiective ale politicii privind implementarea serviciului universal, precum si modalitatile de realizare ale acestora sunt urmatoarele: Pe termen scurt: 1. Asigurarea disponibilitatii, calitatii si accesibilitatii acelor servicii din sfera serviciului universal care reprezinta mijloace rezonabile de acces la serviciul de telefonie destinat publicului, prin punerea la dispozitie a telecentrelor si a telefoanelor publice cu plata de catre furnizorii de serviciu universal ce vor fi desemnati in acest sens. Desemnarea furnizorilor de serviciu universal se va face pe baza unei proceduri competitive (licitatie negativa), care va asigura selectarea celor mai eficiente proiecte n conditiile deservirii cu prioritate a localitatilor ce nu beneficiaza de servicii de acces, precum si a celor n care penetrarea acestor servicii este deosebit de redus?. Procedura va fi neutr? din punct de vedere tehnologic si va fi bazata pe criteriul celei mai mici subventii solicitate de candidati pentru acoperirea costurilor. 2. Asigurarea accesibilitatii serviciilor de acces la reteaua publica de telefonie la un punct fix sau la un mijloc rezonabil de acces la serviciul de telefonie destinat publicului pentru anumite categorii defavorizate de utilizatori, prin acordarea unor subventii pentru accesul la retea si a unor facilitati aplicabile in caz de neplata a facturii telefonice catre familiile, inclusiv persoanele singure, al caror venit net mediu lunar pe membru de familie este mai mic de 2.460.000 lei (aproximativ 60 euro). 3. Asigurarea disponibilitatii, calitatii si accesibilitatii serviciilor de informatii privind abonatii si a registrelor abonatilor. Pe termen mediu si lung: 4. Asigurarea disponibilitatii serviciilor de acces la reteaua publica De telefonie la un punct fix pe ntreg teritoriul tarii, la un anumit standard de calitate, n conditii de accesibilitate pentru toti cetatenii. Acest obiectiv este realizabil numai pe termen mediu si lung, intrucat se poate aprecia ca fixarea pe termen scurt a unei tinte de penetrare similara mediei nregistrate n tarile membre ale UE ar implica un nivel deosebit de ridicat al costurilor nete. ANRC, prin masurile luate, va actiona n continuare pentru eliminarea barierelor de intrare pe piata, crend cadrul pentru dezvoltarea unei concurente efective, ceea ce va avea ca rezultat cresterea investitiilor n infrastructura 431

si cresterea penetrarii serviciilor de telefonie la punct fix. Totodata, cresterea concurentei pe piata liberalizata si presiunea tot mai mare asupra tarifelor serviciilor de telefonie, determinata de progresul tehnic si de evolutia fenomenului de convergenta a tehnologiilor, vor duce la ajustarea tarifelor la niveluri accesibile unor paturi din ce n ce mai largi ale populatiei. De asemenea, se estimeaza ca pe termen lung regiunile n care furnizarea accesului la reteaua publica de telefonie la punct fix este neprofitabila vor deveni atractive pentru operatorii de pe piata, datorita cresterii puterii de cumparare si a nivelului de trai. Avand in vedere caracteristicile tehnice, care permit operatorilor de retele mobile sa furnizeze acces la reteaua publica de telefonie in conditii de functionalitate similare cu cele oferite de operatorii de retele fixe, precum si scopul principal al serviciului universal, si anume asigurarea posibilitatii de comunicare pentru toti cetatenii, documentul de politica si strategie porneste de la principiul neutralitatii tehnologice, considerand ca obiectivele de implementare a serviciului universal pot fi atinse in conditii de eficienta atat de operatorii de retele publice fixe cat si de operatorii de retele mobile, care vor putea deveni astfel, in egala masura, furnizori de serviciu universal. Luand in considerare prioritatile stabilite prin Documentul de politica si strategie si tinand cont de principiile minimei atingeri aduse concurentei, nediscriminarii si proportionalitatii, in vederea colectarii fondurilor necesare finantarii serviciului universal, MCTI a elaborat un program de actiune la sfarsitul caruia politica si strategia privind implementarea serviciului universal va fi revizuita in conditiile aderarii Romaniei la structurile comunitare. Astfel, in anul 2004, ANRC va percepe de la furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de la furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului cu o cifra de afaceri inregistrata in anul precedent mai mare sau egala cu 3.000.000 euro o suma egala cu 0,8% din cifra lor de afaceri, din care s-au scazut in prealabil veniturile provenite din interconectare si serviciile de roaming (pentru proprii abonati), urmand ca in perioada 2005-2010 procentul sa fie de 0,5%, dar nu mai mult de 2.000.000 euro pentru fiecare furnizor. In cazul in care, prin aplicarea procentului de 0,5%, vor exista furnizori a caror obligatie de plata depaseste 2.000.000 euro, procentul ce va fi utilizat pentru calcularea contributiilor furnizorilor cu o cifra de afaceri inregistrata in anul precedent mai mare sau egala cu 3.000.000 euro se va diminua astfel incat suma maxima platita de un furnizor sa fie egala cu 2.000.000 euro. In plus, orice persoana poate contribui, din proprie initiativa, la implementarea serviciului universal prin participarea la finantarea mecanismului de compensare a costului net al furnizarii serviciilor din sfera serviciului universal. In domeniul drepturilor utilizatorilor, a continuat procesul de implementare a numarului unic pentru apelul de urgenta 112 prin intrarea in vigoare a OMCTI nr. 180/11.05.2004 (MO nr. 449/19.05.2005) privind punerea in functiune, de test, a Sistemului National Unic pentru Apeluri de Urgenta la nivelul Municipiului Bucuresti. Astfel, se introduce in Romania numarul 112 ca numar unic pentru apeluri de urgenta in retelele publice de telefonie. Timp de o luna, incepand cu data de 15.05.2004, in Bucuresti se deruleaza un sistem pilot prin care numarul unic pentru apeluri de urgenta 112 va fi utilizat in paralel cu celelalte numere telefonice nationale pentru anuntarea urgentelor, iar operatorii retelelor publice de telefonie fixa si mobila vor lua masuri de rutare a apelurilor abonatilor proprii la numarul unic de urgenta 112 prin reteaua RomTelecom. Echipamente radio si echipamente terminale de telecomunicatii Transpunerea Directivei 89/336/EEC - Compatibilitate Electromagnetica 432

Legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari prin elaborarea HG nr. 1554/18.12.2003 (MO 17/9.01.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 497/18.04.2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice. Pentru asigurarea conditiilor de implementare in baza HG nr. 497/18.04.2003 a fost emis Ordinul MCTI nr. 384/13.11.2003 (MO nr. 817/11.19.2003) pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute pentru evaluarea conformitatii aparatelor cu cerintele esentiale prevazute de HG nr. 497/2003 si de HG nr. 88/2003 (MO nr. 817/19.11.2003). Evaluarea conformitatii cu cerintele esentiale de protectie a aparatelor este efectuata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare si Incercari - ICMET Craiova (procedura din anexa nr. 5 la HG nr. 497/2003) si de Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii- INSCC Bucuresti (procedura din anexa nr. 6 la HG nr. 497/2003). Supravegherea pietei este efectuata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (MCTI IGCTI). In vederea delimitarii competentelor celor doua autoritati de supraveghere a pietei in domeniul compatibilitatii electromagnetice, in luna decembrie 2003, a fost incheiat Protocolul de colaborare intre ANPC si Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (IGCTI), inregistrat la IGCTI cu nr. 401/24681/05.12.2003 si la ANPC cu nr. 1/4244/08.12.2003. Astfel Romania a raspuns recomandarii incluse in Raportul final al misiunii de evaluare privind supravegherea pietei Peer Review, misiune care s-a desfasurat in perioada 21-23 iulie 2003. IGCTI a efectuat, in cursul anului 2003, un numar de 1926 inspectii in cadrul controalelor planificate de supraveghere a pietei pentru aparatele electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, pentru neconformitatile identificate fiind dispuse 36 avertismente si 66 amenzi in valoare de 3,3 miliarde lei. In primele patru luni ale anului 2004 au fost realizate 390 inspectii in cadrul controalelor planificate de supraveghere a pietei pentru aparatele electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, pentru neconformitatile identificate fiind dispuse 9 avertismente si o amenda in valoare de 50 milioane lei. Pentru implementarea HG nr. 497/2003 si transmiterea informatiilor necesare tuturor partilor interesate producatori, reprezentanti autorizati ai producatorului, importatori, vanzatori, organisme de supraveghere si inspectie, organe vamale - au fost elaborate de catre IGCTI si sunt accesibile pe site-ul institutiei: Ghidul de aplicare a HG nr. 497/2003, traducerea adaptata a Guide to the application of Directive 89/336/EEC elaborat de Comisia Europeana, DG III Industrie. Transpunerea Directivei 1999/5/EC Echipamente Radio si Echipamente Terminale de Telecomunicatii Directiva 1999/5/CE privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora a fost preluata integral prin HG nr. 88/2003 (MO nr. 94/14.02.2003)privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora. Pentru asigurarea conditiilor de implementare a HG nr. 88/2003 au fost emise urmatoarele acte normative: Ordinul MCTI nr. 384/13.11.2003 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute pentru evaluarea conformitatii aparatelor cu cerintele esentiale prevazute de HG nr. 433

497/2003 si de HG nr. 88/2003. Evaluarea conformitatii cu cerintele esentiale de protectie a aparatelor este efectuata de Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii - INSCC Bucuresti (procedura din anexa nr. 4 la HG nr. 88/2003). Ordinul MCTI nr. 423/08.12.2003 (MO nr. 890/12.12.2003) privind categoriile de frecvente radioelectrice a caror utilizare este libera si regimul armonizat de utilizare al acestora. Urmare a acestui ordin IGCTI a elaborat 18 specificatii tehnice pentru interfata radio, specificatii tehnice care transpun recomandarea CEPT/ERC/REC 760 03 privind dispozitivele de distanta mica (Short Range Devices). In acest fel Ordinul armonizeaza benzile de frecvente pentru utilizarea SRD-urilor in Romania cu cele din Uniunea Europeana. Pentru un numar mare de tipuri de echipamente din aceasta categorie nu se mai aplica notificarea prevazuta de art. 13 din HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, asigurandu-se astfel introducerea pe piata si punerea in functiune a acestora fara restrictii.

In aplicarea OMCTI 210/2003 (MO nr. 539/28.07.2003) cu privire la notificarea echipamentelor radio in conformitate cu art. 13 din HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, pana in prezent, au fost inregistrate 661 de notificari si au fost eliberate 597 de avize de confirmare a notificarii pentru echipamente radio care functioneaza in benzi care nu sunt armonizate in Uniunea Europeana si Romania, conform articolului 13 din HG nr. 88/2003. In conformitate cu prevederile HG nr. 236/20.02.2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 88/23.01.2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea reciproca a conformitatii acestora si ca urmare a Ordinului MCTI nr. 423/08.12.2003, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a elaborat o noua versiune a Listei orientative si neexhaustive de echipamente sau tipuri de echipamente, armonizata cu Lista prezentata de CEPT EFIS conform mandatului Comisiei Europene. De la intrarea in vigoare a HG nr. 88/2003 (14 mai 2003) pana in prezent, IGCTI a efectuat 1452 inspectii pentru echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii. Controalele au fost concentrate cu prioritate asupra acelor echipamente radio care prezinta riscul unor cazuri de interferente prejudiciabile sau care prezinta riscuri pentru sanatatea utilizatorilor ca urmare a influentei undelor electromagnetice. Au fost constatate neconformitati nesubstantiale, aplicandu-se amenzi de 3350 milioane lei si 9 atentionari pentru intrarea in conformitate. Nu au fost constatate neconformitati substantiale si nu au fost luate masuri de interzicere de la comercializare. Pentru implementarea Hotararii Guvernului nr. 88/2003 si transmiterea informatiilor necesare tuturor partilor interesate producatori, reprezentanti autorizati ai producatorului, importatori, vanzatori, organisme de supraveghere si inspectie, organe vamale, au fost elaborate de catre IGCTI si sunt accesibile pe site-ul institutiei: Ghidul de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 88/2003, Clarificari asupra Hotararii Guvernului nr. 88/2003 si un Ghidul pentru supravegherea pietei echipamentelor radio si echipamentelor terminale de telecomunicatii.

Servicii postale
Piata serviciilor postale a cunoscut in ultimii ani o evolutie ascendenta, dezvoltarea fiind impulsionata de liberalizarea care a avut loc la 22.9.2001, prin expirarea drepturilor exclusive ale Companiei Nationale "Posta Romana" S.A. (CNPR). Astfel, daca in 2001 existau 8 companii autorizate sa furnizeze servicii postale, in anul 2002 numarul lor a crescut la 67 iar in 2003 la 118, pentru ca in luna mai 2004 sa ajunga la 434

128 companii autorizate sa furnizeze servicii postale pe baza regimului de autorizare generala. Concurenta cea mai intensa se inregistreaza pe segmentele de curierat expres national si international si publicitate prin posta. O singura companie este autorizata sa furnizeze servicii postale in sfera serviciului universal (CNPR). Reglementarea sectorului serviciilor postale a inregistrat evolutii importante in perioada de referinta, concretizate in finalizarea legislatiei secundare privind implementarea serviciului universal si adoptarea legislatiei secundare referitoare la solutionarea litigiilor dintre utilizatorii si furnizorii de servicii postale. In ceea ce priveste serviciul universal in domeniul postal, MCTI a emis Ordinul nr. 225/18.07.2003 (MO nr. 641/09.09.2003) pentru aprobarea Documentului de politica si strategie privind implementarea serviciului universal in sectorul serviciilor postale. In aplicarea prevederilor acestui document, ANRC a emis Decizia nr.1351/2003 (MO nr.885/12.12.2003) privind conditiile si procedura de desemnare a furnizorului de serviciu universal in domeniul serviciilor postale. Pe baza acestei decizii, ANRC a adoptat ulterior Decizia nr.88/2004 (MO nr.355/22.4.2004) privind desemnarea furnizorului de serviciu universal in domeniul serviciilor postale, prin care CNPR a fost desemnata ca furnizor de serviciu universal in domeniul serviciilor postale pe intreg teritoriul Romaniei, pentru o perioada de 5 ani. Conform prevederilor Deciziei nr.88/2004, CNPR are obligatia sa furnizeze serviciile postale din sfera serviciului universal, dupa cum urmeaza: colectarea, sortarea, transportul si livrarea trimiterilor de corespondenta si a imprimatelor, interne si internationale, in greutate de pana la 2 kg; colectarea, sortarea, transportul si livrarea coletelor postale interne si internationale in greutate de pana la 10 kg; distribuirea coletelor postale in greutate de pana la 20 kg, expediate din afara teritoriului Romaniei catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia; serviciul de trimitere recomandata, indiferent daca trimiterea este interna sau internationala; serviciul de trimitere cu valoare declarata, indiferent daca trimiterea este interna sau internationala.

Decizia mentionata detaliaza drepturile si obligatiile pe care CNPR le are in vederea asigurarii accesului utilizatorilor la serviciul universal. Prin aceeasi decizie se acorda CNPR dreptul exclusiv de a presta servicii postale constand in colectarea, sortarea, transportul si livrarea trimiterilor de corespondenta interne si distribuirea trimiterilor de corespondenta expediate din afara teritoriului Romaniei catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia, avand ca obiect trimiteri de corespondenta (inclusiv serviciul de trimitere recomandata si serviciul de trimitere cu valoare declarata), indiferent daca livrarea acestora este accelerata sau nu, a caror greutate este mai mica de 100 g si al caror tarif este mai mic de 12.000 lei, inclusiv taxa pe valoarea adaugata (valoare echivalenta cu de 3 ori tariful public corespunzator unei trimiteri de corespondenta din prima treapta de greutate a celei mai rapide categorii standard). ANRC a supus consultarii publice pe perioada 27 mai 6 iunie 2004 unele modificari la Decizia nr.88/2004 privind desemnarea furnizorului de serviciu universal in domeniul serviciilor postale, prin care se realizeaza deplina aliniere la limitele de greutate si tarif prevazute de Directiva 2002/39/EC pentru amendarea Directivei 97/67/EC in ceea ce priveste o noua etapa de deschidere catre concurenta a serviciilor postale comunitare. Aceste modificari care vor intra in vigoare la sfarsitul lunii iulie includ:

435

specificarea expresa a faptului ca pana la data de 31.12.2005 limita maxima de tarif a trimiterilor postale care pot face obiectul drepturilor rezervate ale CNPR este de 3 ori tariful public corespunzator unei trimiteri de corespondenta din prima treapta de greutate a celei mai rapide categorii standard din oferta de servicii postale a CNPR; si prevederea potrivit careia, incepand cu data de 1.1.2006, limitele de greutate si tarif ale trimiterilor postale care fac obiectul drepturilor rezervate ale CNPR sunt de 50 g si de 2,5 ori tariful public corespunzator unei trimiteri de corespondenta din prima treapta de greutate a celei mai rapide categorii standard din oferta de servicii postale a CNPR.

Potrivit deciziei de desemnare, CNPR are obligatia de a asigura, in fiecare localitate de pe teritoriul Romaniei, cel putin o colectare de la fiecare punct de acces si cel putin o livrare la locuinta fiecarei persoane fizice si la sediul fiecarei persoane juridice, in fiecare zi lucratoare, dar nu mai putin de 5 zile pe saptamana. In cazul localitatilor situate in conditii geografice exceptionale, CNPR are obligatia de a asigura cel putin doua colectari de la fiecare punct de acces si cel putin doua livrari la locuinta fiecarei persoane fizice si la sediul fiecarei persoane juridice, in fiecare saptamana. CNPR are obligatia de a respecta in mod cumulativ urmatoarele conditii generale in indeplinirea obligatiilor de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal: sa garanteze respectarea cerintelor esentiale; sa ofere serviciile in conditii identice utilizatorilor care se afla in conditii comparabile; serviciile sa fie disponibile in mod nediscriminatoriu; sa ofere serviciile in mod neintrerupt, cu exceptia cazurilor de forta majora; sa asigure evolutia continua a serviciilor, in functie de cerintele tehnice, economice si sociale, precum si adaptarea acestora la cerintele utilizatorilor; si sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea securitatii postale.

Solutionarea litigiilor Prin Decizia nr. 1331/2003 privind stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce intra in competenta ANRC (MO nr.789/10.11.2003), care a inlocuit Decizia nr.139/2002, atributiile ANRC in ceea ce priveste solutionarea litigiilor in domeniul serviciilor postale au fost extinse pentru a include si medierea litigiilor dintre utilizatorii si furnizorii de servicii postale, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.642/2002 pentru aprobarea OG nr.31/2002 privind serviciile postale.

Tehnologia informatiei
Societatea Informationala Dezvoltarea cadrului legislativ Cadrul legislativ necesar pentru extinderea la nivel national a proiectelor avand ca obiectiv furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice a fost completat prin adoptarea urmatoarelor acte normative: OG nr. 73/2003 (MO nr. 622/30.08.2003) pentru modificarea si completarea OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, aprobata prin Legea nr. 535/2003 (MO nr. 910/19.12.2003). Astfel acordarea sau reinnoirea inregistrarii in sistemul electronic ca furnizor, executant sau prestator va putea fi refuzata sau suspendata daca acesta este in stare de faliment sau lichidare, daca incalca normele de utilizare si de securitate ale sistemului electronic sau daca ofertantul declarat castigator refuza sa indeplineasca obligatiile asumate sau sa incheie contractul. Numarul de candidati sau de ofertanti care au dreptul sa depuna oferte 436

este nelimitat iar, in cazul in care numarul acestora este mai mic de doi, se va repeta procedura de licitatie electronica. HG nr. 1567/2003 (MO nr. 31/14.01.2004) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, norme metodologice care asigura cadrul tehnic si organizatoric specific, precum si metodologia unitara necesare organizarii si desfasurarii achizitiilor publice prin mijloace electronice. HG nr. 1085/2003 (MO nr. 675/24.09.2003) pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National. Obiectul hotararii il constituie stabilirea autoritatilor administratiei publice care au obligatia de a se inregistra in Sistemul Electronic National, a serviciilor publice, a formularelor disponibile in format electronic, precum si stabilirea conditiilor si a procedurii de inregistrare in acest sistem. HG nr. 1567/2003 (MO nr. 31/14.01.2004) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin mijloace electronice completeaza cadrul legislativ in materie de achizitii publice prin mijloace electronice in concordanta cu Directivele nr. 93/36/EEC, 93/38/EEC, 98/4/EC, 89/665/EEC. Dezvoltarea sistemului se va face avandu-se in vedere si noile Directive nr. 17/2004 si 18/2004. HG nr. 538 /2004 (MO nr. 368/27.04.2004) privind modificarea si completarea HG nr. 1085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National. Acest act normativ prevede contraventii si sanctiuni in cazul nerespectarii obligatiilor stabilite prin HG 1085/2003 in sarcina autoritatilor publice. Hotararea cuprinde sanctiuni in cazul abaterilor legate de lipsa procedurilor interne de preluare si prelucrare a datelor, nefurnizarea formularelor in format electronic de catre institutiile si autoritatile publice, nerespectarea, cu rea intentie, de catre un functionar public sau de catre o persoana incadrata cu un contract individual de munca in institutiile si autoritatile publice a prevederilor legate de acceptarea formularelor tiparite din Sistemul Electronic National, neactualizarea lunara a paginilor de Internet. HG nr. 1173/2003 (MO 709/10.10.2003) privind atribuirea electronica si distribuirea autorizatiilor de transport rutier international de marfa. In baza acestei hotarari, a fost lansat, in noiembrie 2003, Sistemul electronic de atribuire a autorizatiilor de transport international rutier de marfa (SIAE), accesibil pe Internet la adresa [Link]. IGCTI este operatorul SIAE. Acest sistem asigura transparenta in alocarea autorizatiilor de transport international rutier de marfa de catre stat, simplifica si accelereaza procesul de obtinere a unei autorizatii si permite vizualizarea stocului disponibil de autorizatii, vizualizarea rezervarilor realizate de operatori, gestionarea unui profil individualizat de catre fiecare operator inregistrat in sistem. OUG nr. 93/2003 (MO nr. 716/14.10.2003) pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul national privind revizuirea Constitutiei, aprobata prin Legea nr. 542/2003 (MO nr. 917/20.12.2003). Acest act normativ a avut drept obiectiv facilitarea procedurii de votare pentru personalul militar si politistii care se aflau, in perioada de desfasurare a referendumului, in misiuni oficiale in Afganistan, Bosnia-Hertegovina, Irak si Kosovo. 437

Parcurile stiintifice si tehnologice Stimularea investitiilor in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei se realizeaza prin dezvoltarea de parcuri tehnologice pentru comunicatii si tehnologia informatiei (High Tech) si acordarea de facilitati. Ministerul Educaiei i Cercetrii a acordat 5 titluri de parcuri stiintifice si tehnologice parcurilor de software de la Brasov, Galati, Braila, Bneasa si Slobozia. In perioada de referinta, parcul de software de la Galati a fost ocupat 100%, 33 companii alegandu-l ca locaie; numarul de angajati va fi initial de aproximativ 300, urmand sa ajunga la 500. Proiecte de creare a unor astfel de zone stiintifice si tehnologice, pentru care s-a solicitat sprijin din partea MCTI, mai exista in alte orase cum ar fi Cluj, Craiova, Timisoara, precum si la Universitatea Politehnica din Bucuresti, pentru ultimul fiind recent prezentat un proiect de realizare n dou etape, cu peste 5000 mp suprafata disponibila. Programe comunitare si proiecte guvernamentale pentru accelerarea trecerii la Societatea Informationala e-Government In anul 2003, ca parte a procesului de reforma din Romania, a fost adoptata Legea 161/2003 privind masurile de asigurare a transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, lege care contine un intreg capitol dedicat reformei digitale in Romania: Titlul II - "Transparenta in furnizarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice, prin care se infiinteaza portalul pentru servicii de e-government. Conform prevederilor acestei legi a fost implementat i pus n funciune ncepnd cu luna septembrie 2003 Sistemul Electronic National ca unic punct de acces la servicii electronice si la formulare administrative disponibile pentru descarcare. Portalul este considerat un prim pas al reformei la ghiseu. Peste 160 de formulare administrative sunt disponibile pentru descarcare si, prin HG nr.1085/2003, 465 de institutii publice, precum si toate administratiile locale municipale utilizeaza sistemul pentru a furniza formulare si servicii electronice. 6 servicii electronice sunt disponibile pentru companii, prin intermediul formularului unic (vezi si cap. 2.3.3. Libera circulatie a serviciilor), la acestea adugndu-se i depunerea online a bilanului contabil. Pentru utilizarea serviciilor electronice disponibile este necesar un certificat digital si astfel, in primul trimestru al anului 2004, peste 306 declaratii au fost depuse online de catre marii contribuabili din Bucuresti, urmnd ca aceste servicii s devin disponibile, treptat, i pentru intreprinderile mici si mijlocii din toata tara. Cadrul de interoperabilitate pentru schimbul de date intre instituiile publice a fost elaborat si se afla in proces de consultare publica cu toti factorii interesati. De asemenea, prin intermediul portalului de e-government, disponibil la adresa [Link], intreprinderile si cetatenii pot accesa si urmatoarele servicii electronice: Sistemul Electronic de Achizitii Publice (sistemul de e-procurement), utilizat de peste 1000 de institutii publice: a incheiat peste 280.000 de tranzactii, realizand economii de aproximativ 100 milioane de euro; sistemul se afla in proces de extindere prin adaugarea de noi functionalitati precum facturare online, semnarea electronica a contractelor de achizitii si efectuarea de plati prin mijloace electronice (vezi cap. 2.3.1. Libera circulatie a marfurilor); Sistemul electronic pentru atribuirea autorizatiilor de transport international de marfa este utilizat de mai mult de 1700 transportatori care se autentifica in sistem pe baza de certificat digital, fiind alocate electronic, n primele 5 luni ale acestui an, in conditii de transparenta si echitate, peste 160 000 de autorizatii; e-statistica (sistem electronic pentru colectarea datelor statistice), prin intermediul caruia s-au realizat deja primele 4 sondaje; 438

sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor locale, care sunt disponibile in 62 de orase, permitand cetatenilor sa obtina informatii despre debitele lor catre administratia locala si sa efectueze plata acestora prin mijloace electronice (prin Home, Mobile sau Internet banking, ATM, POS); declaratii vamale on line, ce permit completarea si transmiterea on line a declaratiilor vamale de catre agentii economici si declarantii vamali; e-Procurement

La sfarsitul anului 2003, in sedinta Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei a fost aprobat proiectul de extindere a Sistemului Electronic de Achizitii Publice (SEAP) e-Procurement. Extinderea SEAP are in vedere asigurarea in continuare a urmatoarelor obiective: transparenta si eficienta procesului de achizitie care implica fonduri publice; simplificarea procedurii de participare la licitatie a furnizorilor; proceduri de lucru mai eficiente si standardizate; furnizarea de informatii publice despre procesele de achizitii publice; crearea unor mecanisme de auditare a procesului de achizitie publica; furnizarea unui cadru de inalta securitate si incredere pentru derularea activitatilor de gestionare a fondurilor publice. e-Banking Legea nr. 250/2003 (MO nr. 429/18.06.2003) pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata prevede posibilitatea agentilor economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si a institutiilor publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati si alte obligatii de plata si care isi desfasoara activitatea in municipii si orase, de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si a cardurilor de credit. In momentul de fata, 23 din cele 38 de banci active pe piata romaneasca, dispun de 31 de instrumente de plata cu acces la distanta, auditate din punct de vedere al securitatii sistemelor informatice, din care 15 solutii de Internet Banking, 14 de Home Banking si 2 de Mobile Banking. In prezent 62 de localitati urbane au implementate sisteme electronice de plata. Functionarea sistemelor electronice de plata a taxelor locale nu face necesara conectarea tuturor gospodariilor la Internet. Numeroase primarii au instalate, in prezent, info-chioscuri de unde se poate realiza plata acestor taxe, existand, de altfel, puncte publice de acces la Internet. Proiectul Knowledge Based Economy Romania se afla in negocieri cu Banca Mondiala pentru a obtine un imprumut dedicat dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere. Proiectul Knowledge Based Economy are urmatoarele componente: sistemul national de educatie asistat de calculator; o retea integrata pentru eliberarea si reinnoirea documentelor personale; portal pentru promovarea comertului electronic si suportul inovatiei pentru IMM-uri; portal pentru notificari si autorizatii de afaceri on line; portal pentru invatarea asistata de calculator pentru administratia publica. Informatizarea Sistemului Educational Este in curs de extindere proiectul de Informatizare a Sistemului Educational programul de introducere a calculatoarelor in scoli si licee. Solutiile IT furnizate sunt : calculatoare si echipamente de conectivitate: 1 510 de calculatoare au fost instalate si configurate in laboratoare scolare, soft operational de baza, inclusiv Office, soft educational, management knowledge, 439

platforme software pentru suport AEL LCMS.

Pana in prezent au fost instruiti 14000 profesori si 2600 administratori, numarul lectiilor asistate de calculator depasind cifra de 500. Aproximativ 30 000 profesori si 800 000 elevi utilizeaza calculatoarele. Scopul acestui proiect este accelerarea progresului catre societatea bazata pe cunoastere si dezvoltarea economiei, si dezvoltarea societatii informationale in conformitate cu Planul National de Inovare 2002-2010. e-Content Romania a platit contributia de participare la programul eContent, corespunzatoare anului 2004. In martie 2004, MCTI a organizat o zi de informare eContent, la care a participat un reprezentant al Comisiei Europene. Organizatiile romanesti interesate au fost sprijinite in cautarea partenerilor, prin furnizarea de informatii despre companiile tarilor membre ale UE, care participa la programul eContent. IDA In decembrie 2003 a fost semnat Memorandumul de intelegere intre Romania si Comisia Europeana privind participarea Romaniei la Programul Comunitar in domeniul shimburilor de date intre administratii IDA. Romania va deveni in 2004 membru cu drepturi depline in cadrul IDA. Asigurarea securitatii si limitarea fraudelor Activitatile vizand asigurarea securitatii si limitarea fraudelor realizate prin mijloace electronice au fost sustinute prin proiectele urmatoare, lansate in primul trimestru al anului 2004: - [Link] - este un portal prin care se raporteaza fraudele comise in domeniul societatii informationale. Furnizeaza un mecanism de raportare usor de utilizat, care alerteaza in acelasi timp toate autoritatile implicate in gestionarea fraudelor electronice, contribuind semnificativ la diminuarea intervalului necesar unei raportari; - [Link] - centrul de expertiza si raspuns la incidente de securitate asigura accesul la informatii privind securitatea sistemelor si a retelelor, oferind asistenta institutiilor publice cu privire la cresterea gradului de securitate a sistemelor informatice si a retelelor de comunicatii ale acestora. Sistem informatic integrat Viza on line In vederea perfectionarii sistemului de acordare a vizelor de intrare in Romania, in conformitate cu cerintele UE, a fost lansat sistemul informatic integrat Viza on-line, care va permite dezvoltarea sistemului de management al strainilor in Romania prin eficientizarea activitatilor specifice acordarii de vize. Acest sistem asigura preluarea cu fidelitate a datelor personale, inclusiv a fotografiei recente, garantand, de asemenea, mentinerea comunicarii bidirectionale pe Internet intre MAE si misiunile indepartate, in conditii de securitate maxima. In prezent, toate cele 10 consulate propuse pentru prima faza dispun de acest sistem in care au fost procesate aproximativ 15.000 cereri de viza de intrare in Romania (cifra valabila la 1 mai 2004). Accesul la informatii si servicii privind proprietatea intelectuala A fost creat Portalul pentru acces la informatii si servicii privind proprietatea intelectuala, acesta unrmand sa fie lansat oficial n cursul acestui an. Portalul va permite utilizatorilor sa se informeze cu privire la Legea privind drepturile de autor si respectarea acesteia, precum si sa beneficieze de servicii on-line de inscriere si de consultare a Registrului Programelor pentru Calculator (RPC) .

440

Crearea acestui portal are drept scop punerea la dispozitia celor interesati a tuturor informatiilor aferente drepturilor de autor in vederea sprijinirii actiunilor de combatere a producerii, distribuirii sau comercializarii neautorizate a programelor pentru calculator si a operelor audiovizuale pe teritoriul Romaniei. Utilizarea tehnologiilor informatice pentru inregistrarea, monitorizarea si consultarea datelor cu privire la drepturile de autor si a drepturilor conexe va permite o transparenta cat mai mare asupra activitatilor desfasurate de catre organizatiile responsabile: ORDA, MCTI, ANV etc. Toate proiectele MCTI sunt prezentate pe site-ul oficial al acestei institutii ([Link]) ce va fi dezvoltat si actualizat odata cu aparitia unor noi sisteme.

Cadrul institutional
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este organizat si functioneaza in baza HG nr. 744/2003 (MO nr. 494/9.07.2003) care stabileste drept obiectiv al acestei institutii realizarea politicii guvernului in domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societatii informationale. MCTI defineste strategia sectorului, participa la elaborarea cadrului normativ si institutional necesar, asigura reprezentarea pe plan intern si extern, monitorizeaza respectarea reglementarilor in sectorul comunicatiilor electronice, seviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societatii informationale. Prin HG nr. 1594/18.12.2002 (MO nr. 47/28.01.2003) privind organizarea si functionarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI), institutia a fost reorganizata in vederea asigurarii unei mai bune monitorizari a activitatilor societatilor comerciale care isi desfasoara activitatea in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei. Autoritatea Nationala de Reglementare (ANRC) este organismul independent de reglementare in domeniul comunicatiilor si serviciilor postale, infiintat ca institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Guvernului si in coordonarea primului-ministru al Romaniei prin Cancelaria Primului-Ministru. Responsabilitatea ANRC este de a pune in aplicare politica nationala in domeniul comunicatiilor electronice si serviciilor postale, prin emiterea si monitorizarea aplicarii legislatiei secundare necesare. ANRC este organizata in 6 directii care cuprind 23 de servicii specializate. Pentru o buna reprezentare in teritoriu si o activitate de control eficienta, ANRC a creat 47 de oficii teritoriale, organisme fara personalitate juridica, in fiecare municipiu resedinta de judet si in fiecare sector al municipiului Bucuresti. In fiecare dintre aceste oficii au fost angajati cate un inspector si un expert, rolul lor fiind acela de a asigura exercitarea in teritoriu a competentelor ANRC, precum si de a primi cereri si sesizari, care sunt transmise catre sediul central al ANRC. ANRC este asistata in activitatea sa de Consiliul Consultativ, un forum cu rol consultativ compus din trei comisii, care se reunesc in sesiuni de lucru convocate la initiativa presedintelui ANRC. Consiliul Consultativ reuneste reprezentanti ai ANRC, ai furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice si ai furnizorilor de servicii postale, precum si ai asociatiilor profesionale ale acestora, dar si ai altor institutii publice cu competenta in domenii de interes pentru activitatea de reglementare desfasurata de ANRC, care sunt invitati sa participe in functie de interesul sau competenta lor in problema care face obiectul dezbaterii. Asigurarea unei capacitati institutionale adecvate a fost realizata prin urmarirea unor coordonate fundamentale: existenta unui personal bine pregatit si in numar suficient, capabil sa faca fata cerintelor specifice ale acestui domeniu; dotarea corespunzatoare a spatiului de lucru; independenta financiara si asigurarea unor resurse suficiente pentru a permite functionarea optima a institutiei. 441

ANRC dispune de o buna dotare cu personal: in cele 191 de posturi disponibile, sunt ocupate in prezent 186, gradul de ocupare fiind asadar de 97,38%. Pe parcursul perioadei de referinta s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste intarirea capacitatii institutionale a ANRC, prin adoptarea a doua decizii ale Presedintelui ANRC (Decizia nr. 819/2003 privind atributiile compartimentelor din structura organizatorica a ANRC si Decizia nr. 32/2004 privind noua structura organizatorica a ANRC), care au adus modificari relevante organigramei ANRC, atat din punctul de vedere al atributiilor departamentelor din cadrul ANRC cat si al infiintarii de noi posturi. Astfel, a fost infiintat un post de consilier in probleme de integrare europeana si euroatlantica, aflat in subordinea directa a presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii. In perioada de referinta a continuat activitatea de instruire profesionala a personalului ANRC, prin participarea acestuia la cele mai importante seminarii, cursuri si conferinte pe teme de reglementare a comunicatiilor electronice si serviciilor postale organizate in tara si in strainatate. Implementarea programului PHARE RO 0107.01 Intarirea institutionala a Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC) in 20032004 sprijina substantial realizarea obiectivelor de dezvoltare institutionala. In acelasi timp, au fost luate masuri privind dotarea corespunzatoare a spatiului de lucru al ANRC atat din punct de vedere al finisarilor cat si al dotarilor, existand un numar suficient de mijloace fixe si mobile pentru ca personalul ANRC sa-si poata desfasura activitatea in conditii optime. De asemenea, exista o sala destinata organizarii de seminarii si conferinte, dotata cu toate facilitatile necesare. ANRC este o institutie finantata integral din venituri extrabugetare si independenta din punct de vedere structural, operational si financiar de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) ca entitate care exercita drepturile ce deriva din calitatea statului roman de actionar la Romtelecom S.A. , precum si fata de actorii de pe piata. Asigurarea independentei financiare a ANRC a fost garantata prin inserarea unor prevederi speciale in legislatia primara, care stipuleaza faptul ca finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ANRC se asigura integral din urmatoarele surse: tariful de monitorizare datorat de toti furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului pentru activitatea de supraveghere si control al pietei comunicatiilor electronice desfasurata de ANRC; tariful de monitorizare anual datorat de toti furnizorii de servicii postale; tariful de utilizare a resurselor de numerotatie, care poate fi impus de ANRC titularilor licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie; si alte venituri ce se pot realiza de ANRC conform prevederilor actelor normative in vigoare (amenzi, donatii, legate, sponsorizari etc.).

Bugetul ANRC pe anul 2004, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1466/2003 (MO nr.909/19.12.2003), se cifreaza la o suma de [Link] ROL. Aceasta suma este suficienta pentru a asigura o buna desfasurare a tuturor activitatilor ANRC. Structura organizatorica a ANRC la nivelul lunii iunie 2004 este prezentata in figura de mai jos.

442

PRESEDINTE

VICEPRESEDINTE CONSILIUL CONSULTATIV (lucreaza in sesiuni) Comisia pentru reglementari Comisia pentru studii si analize Comisia tehnica si de standardizare Secretariatul Consiliului Consultativ Serviciul Audit Intern Consilier pentru informatii clasificate Serviciul management de programe Consilier integrare europeana si euroatlantica

DIRECTIA JURIDICA Serviciul Elaborare Decizii Serviciul Mediere si Solutionarea Litigiilor Serviciul Acte Curente Serviciul Executii Bugetare si Contencios

DIRECTIA DE REGLEMENTARE ECONOMICA A PIETEI Serviciul Analize si Studii de Piata Serviciul Audit si Contabilitatea Costurilor Serviciul Implementarea Serviciului Universal Serviciul Acces si Interconectare

DIRECTIA DE REGLEMENTARE TEHNICA A PIETEI Serviciul Tehnic General Serviciul Standardizare Serviciul Calitate

DIRECTIA OPERATIVA Serviciul Autorizare Generala si Licente Serviciul Supraveghere si Control Serviciul pentru Coordonarea Oficiilor Teritoriale

DIRECTIA ECONOMICA Serviciul Financiar si Contabilitate Serviciul Administrativ Serviciul Resurse Umane Serviciul Resurse IT

DIRECTIA RELATII PUBLICE Serviciul Massmedia si Website Serviciul Relatii Interne Serviciul Relatii Internationale

Oficii Teritoriale

Numar maxim de posturi: 191, inclusiv presedintele si vicepresedintele

In scopul reglementarii modului de desfasurare a activitatii de supraveghere si control in domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale, in luna august 2003 au fost aprobate si publicate pe pagina de Internet a ANRC Instructiunile privind activitatea ANRC de supraveghere si control. Mai mult, in scopul promovarii transparentei fata de jucatorii de pe piata comunicatiilor electronice si a serviciilor postale, pe pagina de Internet a ANRC a fost publicat si Ghidul regimului sanctionator, in care sunt prezentate sintetic obligatiile furnizorilor de servicii de comunicatii electronice si de servicii postale stabilite prin legislatia in vigoare si sanctiunile ce intervin in cazul incalcarii acestora. Activitatea de supraveghere si control a ANRC se desfasoara in scopul asigurarii si promovarii concurentei si protejarii drepturilor si intereselor utilizatorilor, in conditii de transparenta, impartialitate si obiectivitate, si vizeaza persoanele fizice si juridice care intra sub incidenta dispozitiilor legislatiei din domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale. Activitatea de control, desfasurata indeosebi prin intermediul celor 47 de oficii teritoriale ale ANRC, s-a concretizat in primele patru luni ale anului 2004 intr-un numar de 1963 de actiuni de control, dintre care 1380 de controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice. In urma verificarilor, au fost constatate 338 de contraventii, situatii 443

remediate in urma masurilor dispuse de agentii constatatori ai ANRC. Numai 4 furnizori au primit notificari privind intentia aplicarii sanctiunii si un singur furnizor a fost sanctionat cu avertisment. 583 de controale au fost desfasurate de ANRC la sediile sociale sau punctele de lucru ale furnizorilor de servicii postale, unde s-au constatat 79 de contraventii. Acestea au fost remediate in urma masurilor dispuse, dar nu inainte de a fi aplicate 74 de avertismente. Cel mai frecvent s-a constatat nerespectarea obligatiilor prevazute in autorizatiile generale sau in deciziile ANRC, constand in special in neinformarea Autoritatii cu privire la schimbarea datelor de identificare ale companiilor sau modificarea tipului retelelor si serviciilor pentru care acestea au notificat ANRC, precum si in netransmiterea in termen legal catre Autoritate a parametrilor referitori la calitatea serviciilor, a unor indicatori statistici sau a contractelor de acces si de interconectare. De asemenea, inspectorii ANRC au identificat o serie de furnizori de servicii postale care nu aveau afisat mecanismul de solutionare a reclamatiilor, oferta de servicii postale si tarifele aplicabile sau programul de lucru. Incepand cu luna februarie 2004, ANRC a devenit membru cu drepturi depline al Grupului Reglementatorilor Independenti (IRG) si observator in cadrul Grupului Reglementatorilor Europeni pentru Retele si Servicii de Comunicatii Electronice (ERG). Dobandirea acestui statut a deschis ANRC posibilitatea efectuarii unui schimb direct de experienta cu ceilalti reglementatori europeni si a participarii la elaborarea unor principii de reglementare armonizate, a caror aplicare va contribui la alinierea cadrului de reglementare din Romania la cele mai bune practici europene in domeniu. Perioada imediat urmatoare liberalizarii comunicatiilor a fost caracterizata printr-o nevoie crescanda de informatie, generata de introducerea unui cadru legislativ complet nou, dar si de evolutiile pietei. In aceste conditii, ANRC a considerat ca este de datoria sa sa isi asume o misiune de informare proportionala cu rolul sau in domeniu, dat fiind ca succesul aplicarii noilor reglementari depinde direct de masura in care schimbarile intervenite sunt aduse la cunostinta industriei si a consumatorilor. Efectele liberalizarii pietei de comunicatii au fost resimtite in primul rand de companiile din domeniu, care s-au confruntat cu provocarea si oportunitatea de a-si dezvolta afacerile in conditii cu totul noi. De aceea, principalul obiectiv al activitatii de comunicare a ANRC a fost crearea canalelor directe de comunicare cu industria. Principiile acestei relatii au fost cele ale transparentei, informarii si consultarii publice. In acest sens a fost creata pagina de Internet a ANRC [Link] prin intermediul careia sunt aduse la cunostinta publicului toate informatiile relevante pentru activitatea institutiei si au loc consultarile publice asupra proiectelor de reglementari. De asemenea, ANRC elaboreaza si transmite in fiecare saptamana, pe langa comunicate si informatii de presa, un newsletter care sintetizeaza principalele informatii ale saptamanii referitoare la activitatea institutiei. Industria de comunicatii electronice a raspuns foarte pozitiv la incercarile ANRC de a construi punti informationale. Interesul companiilor pentru informatia transmisa de ANRC este dovedit de rata de frecventare a paginii de Internet a institutiei (accesata in medie de 190 de utilizatori unici pe zi), dar si prin numarul semnificativ de abonati la newsletter-ul ANRC. Toate deciziile presedintelui ANRC cu impact semnificativ asupra pietei sunt publicate spre consultare publica pe pagina de Internet a ANRC, in conformitate cu procedura de consultare publica prevazuta de lege. Amendamentele aduse in urma observatiilor si comentariilor reprezentantilor industriei sunt intotdeauna discutate in cadrul Consiliului Consultativ. Documentele dezbatute in cadrul reuniunilor acestui organism si ale comisiilor sale de specialitate sunt publicate pe pagina de Internet a ANRC impreuna 444

cu minutele reuniunilor anterioare. De asemenea, sintezele si chiar versiunile in extenso ale comentariilor transmise in cursul consultarilor sunt si ele facute publice pe aceeasi cale.

2.3.20. CULTURA SI POLITICA IN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI

Negocierile la acest capitol au fost inchise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania-UE, desfasurata la Bruxelles, in data de 20 decembrie 2002.

Cultura
Participarea la programul Cultura 2000 In perioada de referinta a continuat implementarea Planului de Actiune coordonat de Ministerul Culturii si Cultelor prin intermediul Punctului de Contact Cultural (PCC). Acest Plan de Actiune beneficiaza de finantare din partea Uniunii Europene. In 2003 PCC a organizat, in colaborare cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale locale, 16 sesiuni de informare si 4 seminare de instruire, la care au participat reprezentanti a 391 organizatii culturale. Informatii despre program au fost transmise prin posta la peste 1.000 de operatori culturali din toata tara, iar expertii Punctului de Contact Cultural au dat curs la peste 1.500 de cereri de informare si consultanta prin telefon/fax si email. In 2003 pagina Internet dedicata programului a avut aproape 3.500 vizitatori unici, din care aproximativ 600 numai in luna septembrie (luna lansarii de catre CE a licitatiei de proiecte). Din decembrie 2003, PCC are o noua pagina dedicata acestui program, [Link] In paralel cu acestea, PCC a initiat sau a continuat parteneriatele in plan national si international, cum ar fi participarea la sesiunile de lucru in domeniul patrimoniului cultural organizate la Dublin si Kilkenny sau realizarea, in parteneriat cu Alianta Nationala a Uniunilor de Creatie (ANUC) si Fundatia Civica, a conferintei internationale a Consiliului European al Artistilor la Bucuresti (5-7 septembrie 2003). La acestea s-au adaugat participarile la intalnirile informale ale Punctelor de Contact din Europa sau contactele cu operatorii culturali, autoritati locale si centrale sau organizatii neguvernamentale, interesati de initierea de proiecte sau participarea la acestea. In urma propunerii Comisiei Europene de prelungire a actualului program cadru dedicat culturii pana in 2006, Romania si-a manifestat interesul de a continua participarea la acest program. In urma analizei datelor preliminare prezentate la ultima reuniune a Comitetului de Management a programului, rezulta ca operatorii culturali din Romania sunt implicati (in calitate de lideri de proiect sau co-organizatori) in 65 de propuneri de proiecte, din care 16 au fost propuse pentru a fi finantate. Dintre acestea 6 sunt propuse de catre operatori din Romania. Trebuie subliniata cresterea substantiala a numarului de proiecte cu participare romaneasca, finantate de acest program, inregistrate in anul 2003 (ceea ce a reprezentat, pentru prima data, depasirea contributiei nationale) precum si rezultatele foarte bune inregistrate de Punctul de Contact Cultural al Romaniei. Pe langa cele 16 proiecte de cooperare anuala si multianuala finantate de Comisia Europeana, a fost selectata spre finantare, pentru prima data, o initiativa romaneasca in cadrul Actiunii 3 Laboratoare de Patrimoniu European, un proiect in valoare de aproximativ 600.000 de Euro. In prezent, sunt 7 operatori culturali din Romania care administreaza proiecte si 15 operatori culturali cu rolul de co-organizatori, care participa la proiecte in cadrul programului Cultura 2000.

445

De asemenea, mentionam faptul ca prin decizia Consiliului UE educatie, tineret si cultura din 27 mai a.c. a fost acceptata candidatura Sibiului la statutul de Capitala Europeana a Culturii in 2007.

Politica in domeniul audiovizualului

Implementarea legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in domeniu In perioada septembrie 2003 iunie 2004, cadrul legal in domeniul audiovizualului a fost substantial imbunatatit. Legea nr. 402/7.10.2003 (MO nr. 709/10.10.2003) privind modificarea si completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, preia aproape integral observatiile cuprinse in nota DG EAC/C/1/GN D(2002) din 30 Septembrie 2002 referitoare la jurisdictie, definitia licentei audiovizuale locale, restrictia dreptului de libera retransmisie a unui serviciu de programe provenind dintr-un stat membru, timpul zilnic de transmisie alocat publicitatii. Fata de observatiile cuprinse in nota DG EAC/C/1/GN D(2002), o singura modificare mai trebuie facuta la Legea nr. 504/2002, in cuprinsul art. 2 alin. 4, si anume introducererea conditiei ca radiodifuzorii sa nu se afle sub jurisdictia unui alt stat membru al Uniunii Europene. Prin adoptarea Legii audiovizualului nr.504/2002 si a Legii 402/2003 pentru modificarea si completarea Legii 504/2002, a fost aprofundat gradul de transpunere al Directivei Televiziunea Fara Frontiere iar la nivelul legislatiei secundare a fost asigurata armonizarea prin deciziile adoptate de CNA, autoritatea unica de reglementare in domeniul serviciilor audiovizuale. CNA a adoptat, in perioada septembrie 2003 iunie 2004, urmatoarele decizii cu privire la difuzarea operelor audiovizuale europene, retransmisia serviciilor de programe pe teritoriul Romaniei, publicitatea si teleshoppingul, asigurarea informarii corecte si a pluralismului: Decizia nr. 258/16.09.2003 privind difuzarea operelor audiovizuale europene (MO nr. 677/24.09.2003) Decizia nr. 261/16.09.2003 privind retransmisia serviciilor de programe pe teritoriul Romaniei (MO nr. 675/24.09.2003) Decizia nr. 17/5.02.2004 pentru modificarea si completarea Deciziei nr. 123/2003 privind publicitatea si teleshoppingul ( MO nr. 126/12.02.2004) Decizia nr. 40/9.03.2004 privind asigurarea informarii corecte si a pluralismului (MO nr.234/17.03.2004)

CNA si-a propus, printr-o monitorizare mai nuantata si sustinuta a programelor posturilor de radio si televiziune, sa contribuie, potrivit propriei strategii de garantare si protejare a interesului public, la imbunatatirea substantiala a serviciilor si continutului emisiunilor difuzate. Au fost monitorizate, in acest spirit, programele a 32 posturi - 19 de televiziune si 13 de radio. Au fost efectuate monitorizari tematice, generale si ca urmare a unor reclamatii ale programelor de televiziune si de radio din Bucuresti si provincie. Pe baza rapoartelor de monitorizare si a inregistrarilor emisiunilor CNA a adoptat urmatoarele tipuri de masuri: organizarea de intalniri cu reprezentantii posturilor, in cadrul carora au fost dezbatute problemele ridicate de constatarea unor incalcari ale prevederilor legale; emiterea de comunicate in care a fost precizata pozitia C.N.A. in probleme majore din domeniul audiovizualului; emiterea de recomandari; atentionarea scrisa a titularului de licenta asupra abaterilor constatate; somarea titularului de licenta; amendarea titularului de licenta. Astfel, CNA a adresat radiodifuzorilor sau distribuitorilor de servicii de programe 52 de somatii publice si 16 amenzi, iar furnizorii 446

de servicii de programe prin cablu au fost sanctionati prin 18 somatii publice si 15 amenzi. Sanctiunile au fost adoptate de CNA ca urmare a incalcarii cadrului legislativ privind: protectia minorilor, regimul publicitatii si teleshopping-ului, protectia demnitatii umane, respectarea dreptului la replica si rectificare, informarea corecta a publicului, retransmiterea in retea a unor programe ce nu au fost inscrise in oferta de servicii, respectarea grilei de programe, interzicerea operarii si exploatarii licentelor audiovizuale de catre alte persoane decat detinatorii de drept ale acestora. In ce priveste ratificarea de catre Romania a Conventiei Europene a Televiziunii Transfrontiera a Consiliului Europei, in urma demersurilor Ministerul Culturii si Cultelor si a Consiliului National al Audiovizualului, a fost adoptata Legea nr.11/2004 (MO nr. 184/03.03.2004) care completeaza Legea nr. 56/2003 pentru ratificarea Conventiei. Prin Legea nr. 11/2004 sunt desemnate autoritatilor de cooperare competente si se exprima o rezerva la textul Conventiei. Cadrul normativ intern fiind astfel complet, Ministerul Culturii si Cultelor a solicitat Ministerului Afacerilor Externe realizarea demersurilor necesare pentru depunerea instrumentelor de ratificare la Secretarul General al Consiliului Europei. Ministerul Culturii si Cultelor s-a concentrat asupra implementarii noii legislatii armonizate in privinta sustinerii producatorilor independenti. Intarirea capacitatii administrative de implementare a cadrului legal Capacitatea administrativa, atat in ceea ce priveste Ministerul Culturii si Cultelor cat si Consiliul National al Audiovizualului a cunoscut evolutii pozitive substantiale. Conform Legii nr.199/2002 privind unele masuri in domeniile culturii si artelor, cultelor, cinematografiei si dreptului de autor, strategia in domeniul audiovizualului este elaborata de MCC in colaborare cu CNA si este aplicata de catre CNA. Ministerul Culturii si Cultelor a initiat constituirea unui grup de lucru paritar, la nivel de experti, compus din trei reprezentanti ai Ministerului Culturii si Cultelor si trei reprezentanti ai Consiliului National al Audiovizualului, care urmeaza sa analizeze starea de ansamblu a sectorului audiovizual romanesc si sa propuna directii de dezvoltare a acestuia. Pe baza acestor propuneri, conducerile celor doua institutii vor stabili strategia in domeniul audiovizualului. Constituirea grupului de lucru va fi in mod formal stabilita printr-un protocol scris realizat intre cele doua institutii, in care vor fi precizate atributiile si procedura de desfasurare a activitatilor acestei structuri. De asemenea CNA a semnat un protocol de colaborare cu Consiliului Roman pentru Publicitate (RAC) in octombrie 2003. Prin acest protocol se asigura o mai mare respectare a legalitatii in ceea ce priveste difuzarea de publicitate in programele radiodifuzorilor din Romania. CNA a facut recent demersuri pentru incheierea unui protocol similar si cu Clubul Roman de Presa, in vederea asigurarii respectarii deontologiei profesionale in programele audiovizuale. In timp ce MCC si-a marit numarul de experti din Directia Integrare Europeana, Armonizare, Media, desemnati sa lucreze in domeniul audiovizualului, intarirea pozitiei CNA ca autoritate publica autonoma de reglementare in domeniul programelor audiovizuale a continuat prin derularea proiectului CNA cu finantare PHARE Adoptarea acquis-ului in domeniul audiovizualului si implementarea lui in Romania imbunatatirea elaborarii politicilor si dezvoltarea capacitatii administrative. In cadrul componentei de constructie institutionala a acestui proiect PHARE, au fost realizate trei studii de specialitate asupra asteptarilor si preferintelor publicului de radio si televiziune din Romania pe grupe de varsta, ale caror rezultate vor contribui la imbunatatirea strategiei de reglementare a sectorului audiovizual a CNA. 447

In lunile februarie si mai au fost organizate doua ateliere de lucru si doua dezbateri publice, axate pe problemele promovarii productiilor europene si protectiei minorilor, ceea ce a contribuit la constientizarea factorilor de decizie ca si a societatii civile asupra masurilor ce trebuie adoptate in continuare pentru aplicarea normelor europene. In ceea ce priveste pregatirea profesionala, personalul CNA a beneficiat de cursuri in domeniul integrarii europene. De asemenea, restructurarea paginii de Internet a CNA a contribuit la cresterea transparentei activitatii acestei autoritati. In cadrul componentei de investitii, care vizeaza crearea unui sistem de monitorizare in Bucuresti si sediile teritoriale, au fost renovate salile de monitorizare si dotate cu echipament de ultima generatie. Noul soft specializat se afla in faza de testare iar personalul de specialitate a beneficiat de un prim curs pentru familiarizarea cu noua aplicatie si cu intregul sistem de monitorizare. Ca urmare a implementarii acestui sistem capacitatea CNA de verificare a respectarii de catre operatori a reglementarilor in vigoare cu privire la activitatea de radiodifuziune s-a imbunatatit considerabil.

2.3.21. POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE

Negocierile la Capitolul 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare UE Romania din data de 21.03.2002. In decembrie 2003, Romania a transmis Comisiei Europene proiectul Documentului de pozitie complementar. Sesiunile de consultari tehnice care au avut loc la 5 februarie si in perioadele 9-10 martie si 14-15 mai a.c., au vizat atat continutul Documentului de pozitie complementar cat si evaluarea stadiului de pregatire a structurilor cu responsabilitati in domeniul politicii regionale si al coordonarii instrumentelor structurale (Autoritati de Management, Autoritati de Plata si Organisme Intermediare). In prezent, Documentul de pozitie complementar este in curs de finalizare.

Cadrul legislativ si institutional

In perioada septembrie 2003 - iunie 2004, cu sprijinul si consultarea permanenta a Comisiei Europene, Romania a accelerat semnificativ procesul de dezvoltare si implementare a cadrului legislativ necesar gestionarii eficiente si efective a viitoarelor Instrumente Structurale. Reglementari legislative adoptate in perioada de referinta: HG nr. 497/2004 (MO nr. 346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale. HG nr. 272/2004 (MO nr. 275/30.03.2004) privind desemnarea Ministerului Finantelor Publice ca Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritate de Management pentru Fondul de Coeziune; HG nr. 403/30.03.2004 (MO nr. 275/30.03.2004) functionarea Ministerului Finantelor Publice; privind organizarea si

Prin prevederile actelor normative mentionate, in cadrul Ministerul Finantelor Publice, au fost constituite: Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar; Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune; Autoritatea de Plata pentru: Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. 448

HG nr. 402/2004 (MO nr. 267/26.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministrului Integrarii Europene. Prin prevederile actului normativ mentionat, in cadrul Ministerului Integrarii Europene au fost constituite: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional; Autoritatea de Management pentru initiativa comunitara INTERREG.

HG nr. 1579/2003 (MO nr. 940/29.12.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei perfectioneaza cadrul institutional pentru asigurarea administrarii, coordonarii si monitorizarii implementarii programelor finantate din Fondul Social European; HG nr. 412/2004 (MO nr.276/30.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Conform prevederilor acestui act normativ, in structurile ministerului se organizeaza: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Infrastructura de Transport; Organismul Intermediar pentru proiecte de infrastructura din domeniul transporturilor, finantate prin Fondul de Coeziune.

HG nr. 408/2004 (MO nr. 285/31.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Conform prevederilor acestui act normativ, in structurile ministerului se organizeaza: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu; Organismul Intermediar pentru proiecte de infrastructura din domeniul mediului, finantate prin Fondul de Coeziune.

HG nr. 409/2004 (MO nr. 291/01.04.2004), privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Conform prevederilor acestui act normativ, in structurile ministerului, se organizeaza: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit; Autoritatea de Plata pentru Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura sectiunea Orientare si pentru Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola.

Legea nr.1/16.02.2004 (MO 162/25.02.2004), privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala.

Alte acte normative cu relevanta asupra domeniului Politica regionala si coordonarea Instrumentelor structurale HG nr. 38/2004 (MO 65/26.01.2004) privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului de transparenta pentru urmarirea utilizarii fondurilor comunitare. Conform prevederilor acestei hotarari, Comitetul de transparenta este organizat pe langa Ministerul Integrarii Europene, ca organism fara personalitate juridica si avand un rol consultativ. Presedintele acestui Comitet este ministrul integrarii europene, iar structura sa este constituita din: reprezentanti ai autoritatilor publice implicate in derularea fondurilor comunitare; reprezentanti ai organizatiilor patronale; reprezentanti ai sindicatelor reprezentative, potrivit legii; reprezentanti ai mediului academic si stiintific; reprezentanti ai societatii civile si ai mass-mediei. La reuniunile Comitetului de transparenta sunt invitati sa participe si reprezentanti ai partidelor politice parlamentare, precum si alti invitati din sfera socio-politica. 449

Legea nr. 108/2004 (MO 336/16.04.2004), privind aprobarea OUG nr. 45/2003, privind finantele publice locale; HG nr. 285 (MO 236/17.03.2004) privind aplicarea Planului National de Actiune pentru Egalitatea de sanse intre femei si barbati; OG nr. 37/2004 (MO 91/31.01.2004), pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern; OMFP nr. 252/2004 (MO 128/12.02.2004) privind aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern; HG nr.1625/2003 (MO 68/27.01.2004) privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului; Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca (MO 174/1.03.2004) Legea nr. 603/2003 (MO 930/23.12.2003) privind Ajutorul de stat, care modifica si completeaza Legea nr. 143/1999. Modificarile legislative definesc: ajutorul de stat - ca orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent de forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta, prin favorizarea anumitor intreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a prestarii anumitor servicii sau afecteaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurential normal; ajutorul ilegal ca fiind ajutorul de stat, altul decat unul existent sau exceptat de la obligatia notificarii conform prezentei legi, acordat fara a fi fost autorizat de Consiliul Concurentei sau acordat dupa ce a fost notificat, dar inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei in termen legal.

Legea nr. 386/2003 (MO 692/3.10.2003), pentru modificarea si completarea Art.41 din OUG nr. 60/2001 privind Achizitiile Publice. Principalele modificari se refera la obligatiile ofertantului; dreptul partilor contractante. HG nr. 1587/2003 (MO 20/12.01.2004) privind Aplicarea procedurilor de conciliere pentru reglementarea disputelor privind achizitiile publice, care stipuleaza, printre altele, obligatiile contestatorului; obligatiile Ministerului Finantelor Publice; rolul Comisiei Europene.

Autoritatile de Management HG nr. 497/2004 (MO nr. 346/20.04.2004) stabileste Autoritatile de Management, Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare pentru Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune precum si principalele atributii ale Autoritatilor de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, pentru Programele Operationale, Fondul de Coeziune si Autoritatile de Plata. Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar Ministerul Finantelor Publice; Atributii MFP: elaborarea Planului National de Dezvoltare si coordonarea procesului de elaborare a programelor operationale; Coordonator National pentru Asistenta Phare; managementul efectiv si eficient a Cadrului de Sprijin Comunitar in conformitate cu prevederile art 34 din Regulamentul CE. 1260/1999. Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Ministerul Economiei si Comertului;

450

In conformitate cu HG nr. 497/2004, HG nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului va fi amendata in vederea constituirii in cadrul acestei institutii a Autoritatii de Management pentru POS Cresterea Competitivitatii Economice. Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; Art. 8 din HG nr 412/2004 privind organizarea si functionarea MTCT a fost amendat pentru a stabili rolul de Autoritate de Management pentru POS Infrastructura de Transport. MTCT este, de asemenea, Autoritate de Implementare pentru programul Phare (din anul 1992). Autoritatea de Management pentru Programul Operational Infrastructura de Mediu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor; Sectorial

HG nr 408/2004 stabileste baza legala pentru organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a Autoritatii de Management pentru POS Infrastructura de Mediu. Aceasta structura este de asemenea responsabila cu implementarea programului Phare. Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei; in aceasta calitate, MMSSF are responsabilitatea verificarii conformitatii cu politicile comunitare si cu legislatia nationala in domeniu, in toate etapele programarii pentru coordonarea, administrarea si implementarea asistentei financiare alocate prin Fondul Social European (FSE). Autoritatea de Management este organizata la nivel de directie generala cu un numar de 75 de posturi, avand in subordine directii specializate pentru programare si evaluare, monitorizare, management si control financiar si un serviciu pentru managementul sistemului informational; Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale; (HG nr 409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale) Structurile actuale, care isi desfasoara activitatea in cadrul Unitatii Phare Directia de Dezvoltare Rurala si Pescuit si Directia Acvacultura vor fi reorganizate, in scopul constituirii nucleului viitoarei Autoritati de Management pentru acest program sectorial. Autoritatea de Management pentru Programul Operational Dezvoltare Regionala Ministerul Integrarii Europene; Regional

In conformitate cu HG nr 402/2004, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional este stabilita in cadrul structurilor Ministerului Integrarii Europene care indeplineste de asemenea rolul de Agentie de Implementare pentru Programele Phare - Coeziune Economica si Sociala. Autoritatea de Management va fi stabilita pe structurile Directiei Generale de Dezvoltare Regionala. Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune s-a constituit in structura Ministerului Finantelor Publice prin HG nr. 403/2004

451

Autoritatea de Management are ca principala responsabilitate, coordonarea managementului acestui Fond la toate nivelele (programare, implementare, monitorizare, raportare si control) si asigurarea unui sistem institutional adecvat cerintelor UE privind managementul si controlul financiar. AMFC este de asemenea Coordonator ISPA National. Prin acelasi act normativ (HG 497/2004), Ministerul Integrarii Europene este desemnat ca Autoritatea de Management pentru initiativa comunitara INTERREG. Ca urmare a recomandarilor Comisiei Europene transmise cu ocazia consultarilor tehnice privind Capitolul 21, din cursul lunii mai a.c. si avand in vedere ca administrarea programelor Interreg si de Vecinatate difera in mod substantial atat fata de practica Phare Cooperare Transfrontaliera cat si de solutiile programate pentru celelalte Fonduri Structurale (in ceea ce priveste functionarea structurilor comune de management al cooperarii transfrontaliere si transnationale, a procedurilor financiare, de control si de audit), acestea vor fi gestionate in mod distinct. Astfel, in cazul programelor Interreg de cooperare transfrontaliera, managementul se va realiza de catre institutii situate aproape de frontiera pe care se va implementa Programul de Initiativa Comunitara. La nivelul administratiei centrale, In cadrul Directiei de Cooperare Transfrontaliera a Ministerului Integrarii Europene, va fi infiintata o Unitate Nationala de Sprijin al Programelor Interreg, cu rolul de a asigura o indrumare metodologica si procedurala precum si o monitorizare globala a utilizarii fondurilor FEDR pentru Interreg, pe teritoriul romanesc. Unitatea Nationala de Sprijin al Programelor Interreg va indeplini si responsabilitatea managementului programelor de cooperare trans-nationala. Pentru a promova cooperarea la granitele externe ale Uniunii Europene (cu Republica Moldova, Ucraina si Serbia & Montenegru), Romania se asteapta ca, dupa aderare, sa implementeze programe ale Instrumentului de Vecinatate, in cadrul politicii de Vecinatate Europeana. Pentru cele trei programe ale Instrumentului de Vecinatate, Romania va desemna Directia de Cooperare Transfrontaliera din Ministerul Integrarii Europene sa activeze ca Autoritate de Management sau ca Autoritate Romana Omologa a Autoritatii de Management, in functie de decizia stipulata in Protocolul/ Memorandumul de Intelegere incheiat cu fiecare stat partener si cu Comisia Europeana. Se va constitui Autoritatea de Management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica in cadrul Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar din Ministerul Finantelor Publice urmare a recomandarilor Comisiei Europene primite de partea romana in timpul consultarilor tehnice din luna martie, a.c. asupra Capitolul 21 de negocieri. Autoritati de Plata: Prin HG nr 497/2004 desemneaza doua Autoritati de Plata: Ministerul Finantelor Publice - pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune; Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala pentru Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola 452

Delegarea de atributii de la Autoritatile de Management si/sau Autoritatile de Plata: In conformitate cu HG 497/2004, privind cadrul institutional pentru coordonarea, managementul si implementarea Instrumentelor Structurale, Autoritatile de Management pentru Programele Operationale sectoriale si regionale desemneaza Organismele Intermediare pentru implementarea masurilor finantate prin Fondurile Structurale. Delegarea de atributii de la Autoritatile de Management si/sau Autoritatile de Plata, precum si coordonarea si controlul Organismelor Intermediare se va face pe baza contractuala. Pe baza masurilor identificate in procesul de programare (PND 2004-2006) precum si a domeniilor de interventie, procesul de identificare preliminara a institutiilor de implementare a fost incheiat. Acest proces va continua insa pe masura elaborarii PND 2007-2013 si a definitivarii Programelor Operationale, proces care se va incheia la sfarsitul anului 2005. Organisme Intermediare Cele opt Agentii pentru Dezvoltare Regionala vor avea rolul de Organisme Intermediare pentru Programul Operational Regional. Ca urmare a discutiilor tehnice purtate cu Comisia Europeana si a recomandarilor primite, ADR-urile vor fi organisme intermediare si pentru POS Cresterea competitivitatii economice, numai pentru masurile de sprijinire a IMM-urilor cu specific regional. ANIMMC va avea rolul de Organism Intermediar pentru POS Cresterea competitivitatii economice (masuri orizontale de interes national privind sprijinirea IMM-urilor) Directia Energie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului va avea rolul de Organismul Intermediar pentru Programului Operational Sectorial Crestrea competitivitatii economice, pentru domeniul de interventie Energie - solutie adoptata ca urmare discutiilor tehnice purtate cu Comisia Europeana si a recomandarilor primite Cele opt Agentii Regionale pentru Protectia Mediului constituite in baza HG nr. 1626/2003, vor fi desemnate ca Organisme Intermediare pentru implementarea masurilor din cadrul Programului Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va avea rolul Organism Intermediar pentru proiectele de transport finantate prin Fondul de Coeziune, conform HG nr 412/2004 privind organizarea si functionarea acestei institutii. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor va avea rolul de Organism Intermediar pentru Fondul de Coeziune (proiectele de mediu)

Stadiul pregatirilor Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei Pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) au fost identificate pana acum doua organisme intermediare: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) pentru masurile specifice privind ocuparea fortei de munca si a pregatirii profesionale continue si Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) pentru masurile privind educatia si pregatirea profesionala initiala. Delegarea sarcinilor catre organismele intermediare, reglementarea coordonarii si controlului acestora de catre autoritatea care delega se va realiza pe baze contractuale.

453

In vederea pregatirii pentru FSE, in prezent se deruleaza cu incepere din luna noiembrie 2003, pe o perioada de 18 luni, in cadrul programului Phare 2002, proiectul de twinning Sprijin acordat Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru intarirea capacitatii administrative in vederea implementarii activitatilor de tip Fondul Social European, in colaborare cu Ministerul Federal al Economiei si Muncii din Germania. Pana in prezent, s-au derulat activitati prevazute in cadrul componentelor de Programare, Implementare si Monitorizare a interventiilor de tip FSE, cele trei componente ale conventiei de infratire institutionala. In ceea ce priveste monitorizarea, controlul si evaluarea masurilor, o atentie deosebita s-a acordat activitatilor orientate spre stabilirea unui sistem de raportare si control (raportarea anuala si trimestriala, evaluarea intermediara) in conformitate cu reglementarile UE. Cu sprijinul expertilor germani a fost realizata pana in prezent analiza disponibilitatii si accesibilitatii datelor fizice, financiare si contabile, precum si evaluarea sistemelor de IT existente pentru monitorizare si control. S-au elaborat propuneri si recomandari pentru imbunatatirea sistemului de colectare si procesare a datelor. De asemenea, a fost elaborat un proiect de document privind cadrul institutional al programarii FSE si o structura a POS DRU. Un rol important in pregatirea pentru administrarea FSE l-a avut constituirea structurilor de coordonare, respectiv de implementare a schemelor de finantare nerambursabila pentru dezvoltarea resurselor umane, proiecte de tip FSE din cadrul Programului Phare investitii pentru Coeziune Economica si Sociala. Potrivit HG nr.1579/2003 (MO nr. 940/29.12.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in cadrul MMSSF a fost constituita Unitatea de Coordonare a Programului (UCP) pentru schemele de dezvoltare a resurselor umane. Pentru implementarea la nivel regional, in structura ANFOM, au fost constituite 8 Unitati de Implementare a Programului (UIP). Aceste structuri au fost infiintate in baza HG nr.1578/2003 (MO nr. 940/29.12.2003) pentru modificarea si completarea Statutului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, aprobat prin HG nr. 768/2003 si functioneaza in cadrul AJOFM din resedintele de judet in care isi au sediile Agentiile de Dezvoltare Regionala. MMSSF este partener la nivel national al Ministerului Integrarii Europene in implementarea componentei de investitii - dezvoltarea resurselor umane din cadrul Programului Phare 2002 Coeziune Economica si Sociala prin intermediul UCP, iar cele 8 UIP, au membrii desemnati in Comitetele de Selectie a schemelor de grant pentru dezvoltarea resurselor umane, alaturi de reprezentantii ADR care reprezinta Autoritatea de Implementare, la nivel regional, a programului Phare. Participarea MMSSF si ANOFM la proiecte de tip FSE va continua in cadrul Programului Phare 2003 Coeziune Economica si Sociala. Evidentiem urmatoarele activitati care sustin procesul de constructie institutionala de pregatire pentru FSE: Dezvoltarea de proceduri pentru analiza impactului net al politicilor de ocupare; Elaborarea Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocupare (PRAO) si dezvoltarea unui sistem de consolidare a rezultatelor PRAO in Planul National de Actiune pentru Ocupare (PNAO); Identificarea si sprijinirea parteneriatelor regionale si locale de stimulare a initiativelor de ocupare.

Aceste activitati vor asigura baza necesara unei elaborari carespunzatoare a viitorului POS - DRU. 454

Stadiul pregatirilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului HG nr. 412/23.03.2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, MO nr. 276/30.03.2004 prevede indeplinirea acestor atributii de catre Directia Generala Relatii Financiare Externe din cadrul ministerului. Astfel, cele doua structuri pentru gestionarea instrumentelor structurale sunt create in cadrul Directiei Generale Relatii Financiare Externe, urmand ca pana la momentul aderarii sa fie formata o directie generala specializata. Gestionarea instrumentelor structurale va fi realizata de o structura formata din 76 de functionari publici, nucleul acesteia fiind format din cele 12 persoane implicate in prezent in gestionarea fondurilor de pre-aderare (PHARE si ISPA) in cadrul DGRFE. MTCT a redactat un Plan de Actiune in vederea implementarii masurilor stabilite pentru definitivarea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, care cuprinde: structura institutionala (organigrama); calendarul angajarii de personal 2004-2006; calendarul de pregatire profesionala a personalului; atributiile unitatilor din componenta acestei structuri; posibilii parteneri in programare; agentiile de implementare; beneficiarii finali. Planul de Actiune a suferit mai multe modificari ca urmare a comentariilor si observatiilor facute de Comisia Europeana in cadrul consultarilor tehnice pe marginea Documentului de pozitie complementar pentru Capitolul 21. In urma misiunii Comisiei Europene din perioada 13-14 mai 2004, s-a convenit ca MTCT sa indeplineasca rolul de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial infrastructura de transport, iar atributiile de Autoritate de Management pentru infrastructura de energie sa fie preluate de Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Competitivitate din cadrul Ministerului Economiei si Comertului. In prezent, au fost incepute demersurile pentru modificarea in acest sens a actelor normative relevante (HG 497/2004 si HG 412/2004). In ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative, se afla in derulare un proiect PHARE RO 01IB/TR/03 Twinning pentru intarirea capacitatii administrative a MTCT, in baza conventiei semnata cu Spania in data de 28.11.2003.

Parteneriatul
Conform HG nr. 1323/2002, elaborarea PND 2004-2006 s-a realizat intr-un larg parteneriat intre autoritatile centrale, regionale si locale, precum si societatea civila, sub coordonarea Ministerului Integrarii Europene. Structurile parteneriale utilizate in procesul de elaborare a PND 2004-2006: La nivel national: Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND (CIP) - a asigurat coordonarea interministeriala si coordonarea cu toti partenerii implicati in elaborarea PND, inclusiv partenerii regionali si partenerii socio-economici (ministere si institutii publice centrale, ADR-uri, institute de cercetare si institutii de invatamant superior, asociatii patronale si profesionale, sindicate, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipului Bucuresti, alte ONG-uri). Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala (CNDR) - include presedintii si vicepresedintii Consiliilor de Dezvoltare Regionala si, la paritate cu numarul acestora, reprezentanti ai Guvernului, a avizat proiectul final al PND 2004-2006, inainte de aprobarea acestuia de catre Guvern. La nivel regional:

455

Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala (CRP-uri) includ reprezentanti ai Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala, prefecturilor, Consiliilor Judetene, serviciilor deconcentrate ale institutiilor publice centrale, reprezentanti ai institutelor de cercetare si ai institutiilor de invatamant superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali relevanti la nivel regional. Activitatea in cadrul structurilor parteneriale la nivel national: Structurile parteneriale create pentru elaborarea PND 2004-2006 au functionat prin intalniri in plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali, precum si prin organizarea unor grupuri de lucru tematice, corespunzatoare problemelor specifice analizate. In conditiile existentei structurilor parteneriale pe o baza legala, ministerele au cooperat mai intens intre ele, precum si cu Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR), pentru identificarea si obtinerea unui larg consens asupra prioritatilor si a tipurilor de masuri pentru PND 2004-2006 si a strategiei pentru realizarea acestor prioritati, precum si pentru stabilirea cadrului institutional pentru implementarea PND. Stabilirea prioritatilor si masurilor s-a realizat pe baza strategiilor sectoriale si regionale de dezvoltare, fundamentate pe analize economice si sociale detaliate. Fata de versiunile de planificare anterioare, la elaborarea PND 2004-2006, Ministerul Finantelor Publice a avut o mai mare implicare, astfel incat acest plan asigura, pentru prima data, un grad ridicat de corelare cu bugetul de stat, raspunzand uneia dintre cele mai importante observatii aduse versiunilor anterioare ale PND de catre Comisia Europeana. Pe tot parcursul elaborarii PND, au avut loc intalniri intre Ministerul Integrarii Europene, ministerele de linie si Ministerul Finantelor Publice, in scopul identificarii surselor de finantare a prioritatilor si tipurilor de masuri din PND 2004-2006 precum si elaborarii programarii financiare a acestora, continand alocari financiare pentru investitiile publice din bugetul national (de tipul celor ce se finanteaza din fonduri ale UE) in domenii prioritare ale economiei nationale, precum si investitiile finantate din fondurile de preaderare. HG nr. 1323/2002 este in proces de revizuire, astfel incat sa raspunda modificarilor institutionale intervenite si sa poata asigura baza legala pentru elablorarea PND 20072013, conform cerintelor pentru acest plan. Noul HG urmeaza sa fie adoptat pana la sfarsitul lunii iunie 2004. Exerciiul PND 2007-2013 va presupune o colaborare complex ntre autoritile publice centrale i locale, structurile regionale i societatea civil, menit s conduc la elaborarea unor strategii de dezvoltare economico-sociale mai eficiente, ancorate n necesitile reale de dezvoltare ale societii. Cu sprijinul proiectului de Twinning Sprijin pentru constructia capacitatii si instrumentelor compatibile cu Fondurile Structurale RO 02/IB/SPP/01, desfasurat in cadrul Ministerului Integrarii Europene, a fost realizata o evaluare a coordonarii si cooperarii interinstitutionale in procesul de pregatire a Romaniei pentru gestionarea Instrumentelor Structurale, precum si a structurilor parteneriale actuale de coordonare la nivel ministerial. Intalnirile sub aceasta tematica cu reprezentantii institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale, conform noului cadru institutional creat in Romania prin HG nr. 497/2004 privind desemnarea institutiilor responsabile pentru coordonarea, managementul si implementarea Instrumentelor Structurale, au constituit un bun prilej pentru informarea acestora cu privire la rolul, atributiile si functionarea noilor structuri parteneriale pentru elaborarea PND 2007-2013.

456

Functionarea structurilor parteneriale la nivel regional Activitatea parteneriatelor regionale s-a concretizat in elaborarea, la nivelul fiecarei regiuni, a Planurilor de Dezvoltare Regionale (PDR), continand analize economice si sociale la nivel regional, analize SWOT regionale, prioritati si masuri de dezvoltare regionala. Structurile parteneriale regionale au devenit functionale inca din perioada elaborarii Planurilor de Dezvoltare Regionala care au fundamentat PND 2004 2006 si in prezent isi aduc contributia la elaborarea Documentelor regionale de planificare, programare si implementare pentru fundamentarea PND si POR 2007 2013. Directia Generala pentru Dezvoltare Regionala din cadrul Ministerului Integrarii Europene avand rolul unui minister de linie in relatia cu Directia Planul National de Dezvoltare din Ministerul Finantelor Publice, in sensul ca reprezinta interesele regionale exprimate de ADR-uri - in calitatea lor de coordonatoare, la nivelul Regiunilor de Dezvoltare, a problematicii regionale a imbunatatit permanent relatiile parteneriale de colaborare cu structurile regionale. In cadrul relatiilor parteneriale ale MIE- DGDR cu ADR, Directia Generala pentru Dezvoltare Regionala a elaborat si transmis ADR-lor un ghid metodologic, pe baza caruia regiunile vor pregati Documentele Regionale de Planificare, Programare si Implementare pentru PND si POR 2007-2013, avand ca scop obtinerea unor documente coerente la nivel national care sa asigure inputurile necesare pentru PND si POR 2007-2013.

Planificarea si programarea
Elaborarea Planului National de Dezvoltare 2004-2006 Planul National de Dezvoltare 2004-2006 a fost finalizat in cadrul institutional stabilit prin HG nr. 1323/2002 privind elaborarea in parteneriat a PND, care asigura baza legala pentru crearea si dezvoltarea relatiilor inter-institutionale si a structurilor parteneriale la nivel national si regional, stabilind, de asemenea, cu mai multa claritate, rolul ministerelor, al Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala (ADR) si al altor institutii implicate in elaborarea PND. In baza Hotararii Guvernului nr. 272/2004 privind desemnarea Ministerului Finantelor Publice ca Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritate de Management pentru Fondul de Coeziune, atributia de coordonare a elaborarii Planului National de Dezvoltare a fost transferata de la Ministerul Integrarii Europene la Ministerul Finantelor Publice. Pentru fundamentarea PND 2004-2006, la nivel regional, au fost elaborate Planurile de Dezvoltare Regionala (PDR-urile), care au servit in principal la identificarea si fundamentarea prioritatii 5 din PND Promovarea unei participari echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei la procesul de dezvoltare socio-economica. Totodata, PDR-urile au fost utilizate si la identificarea masurilor in cadrul prioritatilor sectoriale de dezvoltare, pentru ca acestea sa contribuie in cat mai mare masura la realizarea unor prioritati regionale, legate in principal de cresterea ocuparii si adecvarea calificarilor la cerintele pietei muncii, imbunatatirea infrastructurilor de transport, energie si protectia mediului. In acest fel, s-a realizat, in mai mare masura decat in variantele precedente ale PND, corelarea si complementaritatea intre masurile regionale si prioritatile de dezvoltare sectoriala. Un rol important in cadrul grupurilor de lucru create pentru PND l-a avut colaborarea dintre MFP MIE ministerele de linie, ministere care au avut numeroase intalniri atat inainte de elaborarea primei schite a bugetului de stat 2004 si orientari bugetare 20042007, cat si dupa aprobarea bugetului de stat de catre Parlament.

457

Prin programarea financiara, s-au identificat sursele de finantare a prioritatilor si tipurilor de masuri cuprinse in PND 2004-2006 ( bugetul de stat, fondurile UE de preaderare, ISD, fonduri private, etc.). Proiectul PND 2004-2006 a fost finalizat in cursul lunii septembrie 2003 si transmis tuturor partenerilor, spre consultare, inclusiv Comisiei Europene. Acesta a cuprins ca anexa si un prim draft al Documentului de Programare Phare (PPD), document in care sunt reflectate acele masuri cuprinse in PND care urmeaza sa fie sprijinite prin finantare Phare- CES. Buna functionare a structurilor parteneriale pentru elaborarea PND a dus la identificarea in cadrul acestora a celor mai potrivite masuri eligibile pentru finantare Phare si in acelasi timp foarte importante pentru atingerea coeziunii economice si sociale a tarii. Din data de 22 octombrie 2003, proiectul a putut fi consultat si pe site-ul MIE. Seminarul organizat de MIE pe 24 octombrie 2003, cu participarea membrilor CIP (ministere, ADR-uri), precum si a reprezentantilor serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene, a avut drept scop analiza PND si a Documentului de Programare Phare pentru ca, pe baza observatiilor participantilor, sa se poata finaliza cele doua documente. Comisia Europeana a apreciat progresele realizate in elaborarea documentului, fiind remarcata, pentru prima data in procesul de programare, legatura directa dintre PND si Documentul de Programare Phare, precum si corelarea dintre programarea financiara realizata in cadrul PND si programarea fondurilor Phare -CES, realizata in Documentul de Programare Phare. Observatiile si recomandarile relevante formulate cu ocazia acestui seminar, cat si ultimele comentarii si contributii ale grupurilor de lucru, au fost integrate in proiectul final al PND, care a fost supus din nou dezbaterii CIP in 28 noiembrie 2003. Dezbaterile in cadrul acestui Comitet au adus clarificarile necesare la o serie de probleme in discutie si au contribuit la realizarea consensului necesar asupra prioritatilor nationale de dezvoltare, tipurilor de masuri necesare implementarii acestora si a alocarilor financiare necesare realizarii lor. De asemenea, in cadrul acestui CIP s-a convenit pentru prima data asupra unei metode obiective de alocare pe regiuni a fondurilor de dezvoltare regionala pe baza unui indice complex, rezultat al utilizarii unui sistem de indicatori, referitori la gradul de dezvoltare economica, infrastructurala si de ocupare a populatiei. Consensul asupra modalitatii de alocare a fondurilor pe regiuni reprezinta o reusita deosebita a parteneriatului national si regional, evitandu-se in acest fel suspiciunile prilejuite de lipsa de transparenta a sistemului de alocare a fondurilor. Totodata, s-a convenit asupra structurilor de implementare a Planului National de Dezvoltare. Acest consens s-a realizat treptat, in cadrul grupurilor de lucru si al seminariilor care au avut loc. In CIP s-a creat posibilitatea realizarii acestui consens si cu partenerii economici si sociali. PND 2004-2006 a identificat 5 prioritati nationale de dezvoltare, patru cu caracter sectorial, iar cea de-a cincea cu vocatie regionala: 1. Cresterea competitivitatii sectorului productiv si a atractivitatii acestuia pentru investitorii straini; 2. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice si asigurarea protectiei mediului; 3. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluderii sociale; 4. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii sectorului primar (agricultura, silvicultura, piscicultura); 458

5. Promovarea unei participari echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei la procesul de dezvoltare socio-economica. Avizarea PND 2004-2006 in cadrul Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala, structura parteneriala nationala cu rol deliberativ, precum si aprobarea acestuia de catre Guvern in sedinta sa din 11 decembrie 2003, anterior transmiterii catre Comisia Europeana, au contribuit la indeplinirea conditiilor si principiilor impuse de regulamentele comunitare pentru planurile de dezvoltare elaborate de Statele Membre. Progresele realizate in elaborarea documentului au fost, de altfel, remarcate si in Raportul de evaluare ex-ante, intocmit de Fraser&Associates, evaluator independent, raport transmis Comisiei UE in luna ianuarie 2004. Structurile parteneriale pentru elaborarea PND 2007-2013 sunt in proces de reorganizare, fiind desemnate deja grupurile de lucru responsabile din partea fiecarei institutii centrale pentru contributia la elaborarea PND 2007-2013, precum si coordonatorii acestor grupuri de lucru. Implementarea Planului National de Dezvoltare 2004-2006 Actualul PND 2004 2006 se implementeaza prin programe finantate din fonduri de preaderare PHARE - CES, ISPA si SAPARD si cofinantate din fonduri de la Bugetul de Stat. Responsabilitatea implementarii prioritatilor si masurilor PND 2004-2006 revine structurilor constituite in cadrul ministerelor de resort, in conformitate cu atributiile conferite prin actele normative de organizare si functionare ale acestora, precum si altor institutii si organisme neguvernamentale. In functie de natura programelor, implementarea intra si in responsabilitatea Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala, autoritatilor locale si /sau structurilor subordonate autoritatilor locale. Politica de coeziune economica si sociala a PND 2004-2006, avand ca scop diminuarea disparitatilor inter si intra-regionale, se realizeaza in mare masura prin Programul Phare CES 2004-2006 care implementeaza masuri orizontale regionale si sectoriale - ce se circumscriu prioritatilor din PND 2004 2006. Elaborarea Documentului de Programare Phare 2004-2006 s-a realizat in stransa corelare cu Programele ISPA si SAPARD pentru asigurarea coerentei si evitarea suprapunerilor cu programele de investitii nationale, prioritatile si masurile Programului Phare CES urmarind o distributie mai eficienta a resurselor nationale si locale. Programul multianual Phare CES 2004-2006 vizeaza realizarea a trei principale obiective: reducerea disparitatilor regionale prin sprijinirea investitiilor in dezvoltarea economica si sociala, sprijinirea managementului si implementarii eficiente, in cadrul EDIS, a asistentei Phare 2004-2006 pentru coeziune economica si sociala si sprijinirea capacitatii institutionale a viitoarelor structuri de management al Fondurilor Structurale. Documentul de Programare Phare - CES 2004 2006 a fost finalizat recent si transmis Comisiei Europene pentru a fi agreat si aprobat de Comitetul de Gestiune Phare. Implementarea efectiva Programului va incepe odata cu adoptarea Documentului, de aceea in cele ce urmeaza prezentam structurile si mecanismele de implementare a Programului multianual Phare CES 2004 2006, care asigura pregatirea cadrului instiutional si pentru implementarea, dupa aderare, a Programelor Operationale finantate din Fonduri Structurale. Structuri si mecanisme de implementare a Programului Phare-CES 2004 - 2006 Prin HG nr. 497/2004 au fost desemnate institutiile si organismele responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale. Institutiile desemnate (prin actul normativ mentionat) pentru implementarea, dupa aderare, a instrumentelor structurale, servesc si la 459

implementarea fondurilor de pre-aderare, corespunzator prioritatilor si masurilor stabilite in PND 2004-2006. Ministerul Integrarii Europene (MIE) este institutia responsabila la nivel central pentru coordonarea Programului de Coeziune Economica si Sociala cu finantare PHARE, in calitatea sa de Agentie de Implementare (Agentie de Contractare si Agentie de Plati) cu responsabilitati administrative si financiare. In vederea implementarii tehnice a prioritatii 5 a PND Agentiile de Dezvoltare Regionala au incheiat cu Ministerul Integrarii Europene contracte-cadru regionale. Toate institutiile mentionate mai sus isi coordoneaza propriile responsabilitati in implementarea Programului de Coeziune Economica si Sociala printr-o participare activa in cadrul Comitetului National de Coordonare condus de catre MIE. CNCPP-CES se reuneste de doua ori pe an si lucreaza prin intermediul a trei subcomitete care corespund celor trei prioritati ale asistentei CES: Dezvoltarea Resurselor Umane Infrastructura regionala pentru sustinerea dezvoltarii economice Dezvoltarea afacerilor, in special IMM-uri

Sub-comitetele se intalnesc trimestrial sau mai des, daca este necesar. Elaborarea Planului National de Dezvoltare 2007-2013 Planul de lucru pentru elaborarea PND 2007-2013 si a Programelor Operationale prevede demararea procesului in luna mai 2004 si finalizarea acestuia la sfarsitul anului 2005. PND 2007-2013 impreuna cu Programele Operationale vor fi transmise Comisiei Europene in luna decembrie 2005, dupa aprobarea acestora de catre Guvernul Romaniei. In vederea reorganizarii structurilor de lucru pentru elaborarea PND 2007-2013, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de coordonator general al procesului de elaborare a PND, a solicitat ministerelor si institutiilor publice centrale implicate in acest proces complex, desemnarea colectivului de lucru responsabil din partea fiecarei institutii pentru contributia la elaborarea PND 2007-2013, precum si a coordonatorului acestui colectiv, la nivel decizional. n data de 31 mai a.c., Ministerul Finanelor Publice a organizat reuniunea de lansare a primei etape de lucru din calendarul de elaborare a PND 2007-2013, si anume redactarea capitolului Analiza situaiei curente (analiza demografic, analiza macroeconomic, analizele socio-economice sectoriale i regionale). La aceasta reuniune au participat coordonatorii colectivelor de lucru din cadrul instituiilor implicate n elaborarea PND 20072013. Conform propunerii Ministerului Finantelor Publice, au fost constituite sapte grupuri de lucru tematice, stabilite pe domeniile corespunztoare obiectivelor prioritare de dezvoltare din PND i n strns legtur cu structura viitoarelor Programe Operaionale: Analiza macroeconomica Creterea competitivitii economice (industrie, energie, IMM-uri, turism, cercetaredezvoltare, societate informaionala) Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport Protejarea i mbuntirea calitii mediului Dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale Agricultur, dezvoltare rural i pescuit 460

Dezvoltare regional i cooperare transfrontalier

Reuniunile de constituire a grupurilor tematice, la nivel de experti, au avut loc in perioada 7-11 iunie 2004, ocazie cu care au fost discutate principalele indrumari metodologice pentru realizarea analizelor, structura analizelor, precum si responsabilitatile institutionale in cadrul fiecarui grup. De asemenea, expertii din cadrul proiectului de twinning Phare RO 02/IB/SPP/01 au prezentat, in cadrul acestor reuniuni, semnificatia PND 2007-2013, precum si o serie de elemente specifice care sa fie luate in considerare in analizele socio-economice. Grupurile de lucru tematice sunt coordonate n comun de ctre principalul minister responsabil (care are n coordonare Autoritatea de Management a Programului Operaional) i de ctre Ministerul Finanelor Publice. Grupurile tematice includ diverse autoriti centrale (ministere de linie, agenii, etc.), institute de cercetare, instituii de nvmnt superior i ali parteneri care vor colabora pentru fundamentarea prioritilor specifice ale PND. Conform calendarului de lucru, capitolul Analiza situatiei curente urmeaza sa fie finalizat pana la sfarsitul lunii septembrie 2004 si validat in cadrul unei reuniuni in plen a CIP, cu participarea tuturor partenerilor implicati in acest exercitiu.

Pregatirea profesionala
In vederea cresterii capacitatii institutionale si a intaririi capacitatii administrative pentru implementarea instrumentelor structurale, in paralel cu derularea de programe de formare si instruire profesionala a personalului implicat in implementarea instrumentelor de preaderare, s-a demarat, cu sprijinul proiectului de asistenta tehnica Overall Coordination Policy and Descentralization, procesul de elaborare a manualelor si procedurilor in urmatoarele domenii ce vizeaza dezvoltarea resurselor umane: Planificarea personalului; Recrutarea si selectia personalului; Evaluarea performantelor profesionale; Instruire si dezvoltare;

Pentru MIE a fost realizata o evaluare pe mai multe niveluri de instruire: la nivel individual, la nivel de directii si la nivel organizational. In acest fel au fost stabilite prioritatile de instruire pentru urmatorii 3 ani, urmand ca acest plan sa fie revizuit anual in vederea sesizarii eventualelor modificari care pot interveni atat in structura institutionala cat in structura personalului. Astfel in viitorul apropriat se va acorda o importanta deosebita dezvoltarii managementului, imbunatatirii comunicarii in vederea realizarii unui transfer intern de cunostinte si experienta, aplicarea unui program de instruire preliminara pentru toti noii angajati. De asemenea se va pune un accent deosebit pe instruiri periodice in domeniul gestiunii Fondurilor Structurale. De asemenea, a fost conceputa procedura de determinare a necesarului de personal (staff planning). Compartimentul de Training constituit in cadrul Directiei Generale pentru Dezvoltare Regionala are rolul de coordonare a tuturor proceselor ce vizeaza dezvoltarea resurselor umane si va colabora cu Directia de Resurse Umane din cadrul Ministerului Integrarii Europene, in vederea unor actiuni convergente si unitare. De asemenea, in vederea familiarizarii personalului MIE cu cerintele Comisiei Europene in ceea ce priveste implementarea fondurilor structurale, au avut loc stagii de pregatire la Bruxelles, in cadrul diverselor directii din cadrul DG Regio, pe perioade cuprinse intre 3 luni si 5 luni.

461

Monitorizare si evaluare
In noiembrie 2003 s-a instalat atat la agentiile de dezvoltare regionala cat si la MIE sistemul informatizat de schimb de date pentru monitorizarea proiectelor/programelor de dezvoltare regionala (IRIS). Sistemul IRIS este o aplicatie web prietenoasa, usor de accesat de catre utilizatori, programata in (ANSI) SQL si PostgreSQL pentru baze de date, HTML pentru programare si PHP pentru server. S-au efectuat o serie de instruiri specifice atat pentru utilizatorii din MIE si agentiile de dezvoltare regionala cat si pentru administratorii de baze de date, pe baza manualului specific de utilizare elaborat de catre asistenta tehnica DOMINUS. Sistemul IRIS (sistem de management al informatiilor pentru fondurile Phare) include rapoarte predefinite ce cuprind date financiare, indicatori de monitorizare si indicatori de monitorizare pentru proiecte finalizate, atat in limba engleza cat si in limba romana. Indicatorii cuprinsi in aceste raportari sunt cei definiti si codificati prin procedura de monitorizare a fiecarei scheme de finantare. In ianuarie 2004, s-a incheiat un nou contract de asistenta tehnica cu consultantul DOMINUS pentru actualizarea aplicatiei IRIS si stabilirea legaturii intre sistemul national de monitorizare a programelor finantate de instrumentele de pre-aderare si IRIS. In vederea asigurarii resurselor financiare necesare indeplinirii atributiilor de autoritate de implementare a programelor Phare CES, s-a alocat suma de 2 Meuro din cofinantarea nationala la fondurile alocate prin Phare 2002, sub-programul CES, pentru sustinerea financiara a agentiilor de dezvoltare regionala. In acest sens, un contract de servicii se va incheia intre MIE si fiecare dintre agentiile de dezvoltare regionala prin care se vor specifica sarcinile si atributiile acesteia in vederea asigurarii unui mecanism eficient de monitorizare si evaluare al proiectelor de dezvoltare regionala, asiguranduse in acest fel un control mai bun asupra implementarii proiectelor. Activitatile finantate prin acest contract de servicii vor acoperi: Pregatirea planurilor si strategiilor regionale (impreuna cu institutiile regionale relevante, inclusiv partenerii sociali, agentiile vor trebui sa identifice nevoile regionale si sa stabileasca prioritatile la nivel regional, baza dezvoltarii viitoare a planurilor si strategiilor regionale care vor fi implementate cu sprijin financiar din diverse surse) Evaluare ex-ante (efectuarea de vizite la fata locului in vederea contractarii si stabilirii unui sistem ex-ante de indicatori si raportare) Monitorizare si control (monitorizarea proiectelor in timpul perioadei de implementare, inclusiv dezvoltarea de sisteme de evaluare/masurare a impactului fiecarei activitati/masura finantate prin Phare- CES) Evaluare (evaluarea proiectelor si inregistrarea rezultatelor in sistemul informatizat de schimb de date, luarea deciziilor corective ce se impun in urma analizarii gradului de realizare a indicatorilor prevazuti prin proiecte etc) Modelul de contract si documentatia aferenta a fost aprobata de Delegatia CE si a fost transmisa agentiilor de dezvoltare regionala in vederea intocmirii ofertei si ulterior, semnarii contractului.

In ceea ce priveste contractul de servicii similar finantat din Phare 2001, s-au primit rapoartele intermediare precum si rapoartele de monitorizare cerute prin contract (prin procedurile de monitorizare), s-a efectuat campania publicitara pentru schema de investitii pentru dezvoltarea resurselor umane, s-a acordat consultanta specifica beneficiarilor de finantare nerambursabila in vederea asigurarii implementarii corecte a proiectelor aferente, etc. 462

Evaluarea ex-ante a PND 2004-2006 a fost realizata de catre un evaluator independent, in cadrul proiectului de twinning Sprijin pentru implementarea Planului National de Dezvoltare. Pe parcursul intregului proces de elaborare a PND 2004-2006, Directia PND s-a aflat in contact permanent cu evaluatorul PND, Fraser & Associates, procesul de evaluare ex-ante realizandu-se progresiv, pe parcursul urmatoarelor etape: Septembrie 2003: evaluarea capitolului de analiza macroeconomica; evaluarea profilului de mediu; evaluarea capitolului de analiza a infrastructurii; evaluarea documentului strategic pentru sectorul IMM; evaluarea capitolelor de analiza si a documentelor strategice privind dezvoltarea resurselor umane; evaluarea capitolelor de analiza legate de Egalitatea de Sanse si incluziunea sociala revizuirea analizei SWOT a PND evaluarea si revizuirea proiectelor capitolelor de strategie din PND evaluarea Proiectului final al PND

Octombrie-noiembrie 2003: -

Decembrie 2003: Raportul final privind evaluarea ex-ante a PND 2004-2006, intocmit de Fraser&Associates, a fost transmis Comisiei UE in luna ianuarie 2004. In acest raport au fost remarcate progresele realizate in elaborarea documentului, precum si in preluarea recomandarilor evaluarii ex-ante. Pentru noul proces de programare PND 2007-2013, evaluarea ex-ante a PND, precum si evaluarea impactului implementarii PND asupra mediului se vor realiza in cadrul proiectului national de Twinning Sprijin pentru constructia capacitatii si instrumentelor compatibile cu Fondurile Structurale RO 02/IB/SPP/01. Trecerea la EDIS Incepand cu luna ianuarie 2004, MIE, in calitatea sa de agentie de implementare pentru programul Phare CES, precum si agentiile de dezvoltare regionala, in calitatea lor de autoritati de implementare, au demarat procesul de pregatire in vederea acreditarii EDIS. In cadrul proiectului de asistenta tehnica Overall Coordination Policy and Descentralization( faza a doua gap plugging), s-au efectuat pana in prezent: elaborarea manualului de audit intern pentru agentiile de dezvoltare regionala si pentru MIE, in conformitate cu standardele de audit intern recunoscute. elaborarea manualului pentru resurse umane si a procedurilor interne specifice dezvoltarea procedurilor de comunicare prin sistemul informatizat de schimb de date intre MIE si agentiile de dezvoltare regionala, elaborarea procedurilor de securizare IT, back up etc. dezvoltarea procedurilor interne financiare si de management pentru proiectele cu finantare UE

La nivelul Ministerului Finantelor Publice, s-au inregistrat urmatoarele progrese privind trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS): 463

in luna mai a.c., a fost semnat contractul de asistenta tehnica Eliminarea decalajelor la nivelul Fondului National si al Agentiilor de Implementare ISPA si PHARE, finantat de Comunitatea Europeana in cadrul Programului orizontal PHARE 2002 pentru trecerea la EDIS. Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea substantiala a punctelor nevralgice ale procedurilor Fondului National si Agentiilor de Implementare, si anume: contabilitatea, tratamentul neregulilor si functia de audit intern. au fost intocmiti termenii de referinta pentru etapa Evaluarea conformitatii, care au fost aprobati de Delegatia Comisiei Europene in cursul lunii martie, 2004. In prezent, proiectul este in faza de contractare.

Programarea bugetara multianuala

In prezent, cadrul legislativ pentru programarea bugetara multianuala si flexibilitatea bugetara sunt asigurate prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice cu modificarile ulterioare, OUG nr. 45/2003 (MO nr. 431/19.06.2003) privind finantele publice locale, precum si prin legile bugetare anuale. Principalele prevederi legate de cadrul multianual se refera la: Cadrul de cheltuieli pe termen mediu include anul bugetar (anul pentru care se elaboreaza bugetul) si urmatorii 3 ani; Regimul fondurilor externe nerambursabile, incluse in anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite si care se deruleaza potrivit memorandumurilor de intelegere si acordurilor internationale incheiate cu partenerii externi ; Asigurarea flexibilitatii bugetare este realizata prin faptul ca ordonatorii principali de credite au posibilitatea sa faca virari de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare, precum si intre programe, in limitele si competentele prevazute in actele normative stipulate mai sus, pe baza unor justificari corespunzatoare. Cadrul bugetar este intarit prin legea bugetara anuala care prevede ca ordonatorii principali de credite au obligatia de a asigura cu prioritate fondurile necesare reprezentand componenta locala, pentru a derula programele si proiectele cu finantare internationala.

In lunile aprilie mai 2004, au avut loc intalniri si consultari tehnice cu reprezentantii D.G Regio, ai autoritatilor de management si ai organismelor intermediare implicate in managementul fondurilor structurale si de coeziune pentru intarirea capacitatii administrative, in special in ceea ce priveste programarea, modul de cuprindere in buget a cofinantarii aferente fondurilor structurale si de coeziune pentru asigurarea cu operativitate a sumelor necesare proiectelor realizate de beneficiarii finali.

Evolutiile sistemului de control financiar preventiv asupra fondurilor bugetare si comunitare

Legislatia secundara Au fost adoptate: OMFP 1226/17.09.2003 (MO nr. 666/19.09.2003) pentru modificarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin OMFP nr. 522/2003; OMFP nr. 1679/29.11.2003 (MO nr. 874/09.12.2003) pentru modificarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin OMFP nr. 522/2003 ,cu modificarile ulterioare

Aceste ordine sunt, de asemenea, publicate pe pagina de Internet a Ministerului Finanatelor Publice, [Link]. 464

OMFP nr. 1.286/25.09.2003 privind completarea OMFP nr. 941/2003 de aprobare a Normelor metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri ISPA; OMFP nr. 294/17.02.2004 privind completarea completarea OMFP nr. 941/2003 de aprobare a Normelor metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri PHARE.

Manuale si proceduri A fost elaborata versiunea imbunatatita si actualizata a Manualului de control financiar preventiv. In luna martie 2004, manualul a fost transmits atat membrilor Corpului controlorilor delegati, cat si ordonatorilor de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum si agentiilor de implementare si plata pentru fondurile comunitare. Au fost finalizate demersurile pentru publicarea acestui manual pe pagina de Internet a Ministerului Finantelor Publice, [Link]. pentru a facilita utilizarea acestui manual inclusiv la nivelul autoritatii publice locale. Au fost elaborate liste de verificare (check-lists) si transmise controlorilor delegati, pentru a fi utilizate in verificarea documentelor aferente proiectelor de operatiuni, supuse controlului financiar preventiv delegat, operatiuni care sunt cuprinse in Cadrul general al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv delegat, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 752/2003. Utilizarea listelor de verificare, constituite in ghid de proceduri, reprezinta sarcina ce a revenit Directiei generale de control financiar preventiv de a implementa masurile recomandate de misiunea de audit desfasurata de Directia de audit public si aprobate de ministrul finantelor publice. In aceste conditii, procesul de reglementare, pornind de la legislatia primara si pana la nivelul ghidurilor de proceduri pentru controlul financiar preventiv, se poate considera incheiat. Pregatirea profesionala In baza prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata, Ministerul Finantelor Publice coordoneaza sistemul de pregatire profesionala a personalului implicat in exercitarea controlului financiar preventiv. In exercitarea atributiilor Ministerului Finantelor Publice privind organizarea pregatirii profesionale a personalului angrenat in activitati de control financiar preventiv propriu si delegat, s-a asigurat, cu sprijinul expertilor straini sau din cadrul structurilor specializate ale Ministerului Finantelor Publice si cu sprijinul Scolii de finante publice, pregatirea unui numar de 450 controlori. Principalele teme abordate au fost: controlul selectiv al cheltuielilor; controlul fondurilor europene; identificarea si analiza riscurilor; lupta impotriva fraudei; conexiunea cu auditul intern si celelalte forme de control intern; mijloacele de implementare a controlului intern; noutati in domeniul achizitiilor publice. Integrarea treptata a controlului financiar preventiv in sfera raspunderii manageriale S-a demarat actiunea de evaluare, prin misiuni de audit executate de Unitatea centrala de armonizare pentru auditul public intern, a controlului financiar preventiv, in vederea implementarii masurii asumate prin Documentul de pozitie al Romaniei, referitoare la integrarea controlului financiar preventiv in sfera raspunderii manageriale si a cadrului legal deja aprobat (prin Legea nr. 84/2003 si OMFP nr. 1031/2003). Pentru anul 2004, intr-o prima etapa, au fost aprobate de ministrul finantelor publice si programate astfel de misiuni la un numar de 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, la nivel central. In prezent, misiunile mentionate sunt in curs de derulare. 465

In situatia in care aceste misiuni vor constata existenta, la nivelul respectivilor ordonatori de credite, a conditiilor impuse de criteriile de evaluare aprobate prin OMFP nr. 1.031/2003, responsabilitatea controlului financiar preventiv va ramane exclusiv in raspunderea managerilor, respectiv a controlului financiar preventiv propriu.

Progrese inregistrate in domeniul auditului public intern

Progrese inregistrate in ceea ce priveste cadrul legal si institutional: OG nr. 37/29.01.2004 (MO nr. 91/31.01.2004) pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern; actul normativ a realizat armonizarea prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern cu prevederile OUG nr. 75/1999 republicata: Codul privind conduita etica a auditorului intern aprobat prin OMFP nr. 252/2004 (MO nr. 128/12.02.2004) reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni, promovand cultura etica a profesiei; OMFP nr. 423/15.03.2004 (MO nr. 245/19.03.2004) pentru modificarea si completarea Normelor generale privind exercitarea auditului public intern aprobate prin OMFP nr. 38/15.01.2003; ca urmare a analizei acestora de catre membrii CAPI, s-au adus imbunatatiri la urmatoarele proceduri de audit intern: procedura de numire a sefilor compartimentelor de audit intern, procedura de analiza riscurilor, procedura de colectarea informatiilor, procedura de difuzarea raportului de audit intern. OMFP nr. 445/22.03.2004 pentru elaborarea Normelor proprii privind exercitarea activitatii de audit public intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Ghidul de proceduri privind auditul activitatii de salarizare si contabilizare a acestora; Ghidul de proceduri privind auditul recrutarii functionarilor publici in MFP; Ghidul de proceduri privind auditul achizitiilor publice de produse si servicii.

Au fost elaborate urmatoarele ghiduri de proceduri: -

Cadrul legal, metodologic si procedural elaborat pana in prezent asigura elementele necesare intaririi in operativitate a sistemului de audit public intern, urmand ca, in procesul de implementare, acesta sa fie adaptat cerintelor de functionare efectiva. Evaluarea activitatii de audit public intern s-a concretizat in elaborarea Raportului anual privind activitatea de audit public intern pentru anul 2003, raport ce a fost transmis Guvernului. In anul 2004, vor fi evaluate activitatile de audit public intern din cele 10 entitati publice mari; pana in prezent au fost realizate trei evaluari la Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, care au pus in evidenta urmatoarele aspecte: structurile de audit public au fost organizate si functioneaza efectiv; pozitionarea auditului intern in schemele organizatorice, respectiv subordonarea directa celui mai inalt nivel ierarhic asigura, atat independenta cat si accesul la cele mai importante probleme ale institutiei; auditorii au un nivel profesional corespunzator, posedand cunostinte specifice muncii de audit intern si din domeniile auditabile; subdimensionarea personala a unor structuri la nivel central (Ministerul Sanatatii 3 auditori, Ministerul Culturii si Cultelor 2 auditori);

466

dispersia teritoriala a auditorilor la unitatile din subordine este ridicata existand un numar mare de structuri de audit mici, constituite dintr-o singura persoana, care nu asigura realizarea eficienta a functiei de audit (Ministerul Sanatatii si Ministerul Culturii si Cultelor); desfasurarea de catre auditori a unor activitati care sunt de natura controlului financiar si nu de natura auditului intern, fiind evidenta tendinta de a fi un substitut al controlului si nu un evaluator al sistemului de control, astfel incat acesta sa devina performant (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate); alegerea domeniilor auditate nu a avut la baza o analiza riguroasa a riscurilor asociate activitatilor, conducand astfel la o selectare intuitiva, pe baza experientei auditorilor interni, resursele de audit fiind utilizate cu o eficienta mai scazuta (Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Culturii si Cultelor).

Pentru aspectele care necesitau actiuni corective sau imbunatatiri, auditorii interni au formulat recomandari si au informat cel mai inalt nivel ierarhic, elaborandu-se planuri de actiune si calendare de implementare ale acestora. Misiuni de audit de interes national Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), in cadrul atributiilor sale, a coordonat si misiunea de audit public intern de interes national cu tema Evaluarea stadiului pregatirii Romaniei pentru implementarea sistemului EDIS in derularea fondurilor comunitare, la care au participat 7 entitati publice importante cu atributii in acest domeniu (Ministerul Finantelor Publice; Ministerul Integrarii Europene; Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului; Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; Compania Nationala Caile Ferate Romane si Compania Nationala Autostrazi, Drumuri Nationale din Romania). Constatarile misiunii de audit au vizat stadiul indeplinirii celor 4 criterii minimale privind acreditarea, respectiv: Existenta unui sistem bine definit pentru managementul fondurilor publice, cu reguli de procedura interne complete si responsabilitati clare la nivelul institutiilor si al personalului; Personal competent; Demonstrarea eficientei controalelor interne, incluzand o independenta si un sistem de raportare contabila; functie de audit

Existenta unui sistem de achizitii publice care sa asigure respectarea criteriilor regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

Concluzia rezultata in urma acestei misiuni este aceea ca sunt progrese semnificative in atingerea standardelor stabilite prin criteriile minimale, anul 2004 fiind un an hotarator, auditorii interni formuland recomandari pentru care au fost elaborate planuri de actiune si calendare de implementare ale acestora. Aceste recomandari vizeaza imbunatatirea procedurilor, dezvoltarea manualelor de utilizare pentru fiecare faza respectiv programarea, managementul proiectelor, licitatiile, contractarea, administrarea fluxurilor financiare, controlul financiar si evaluarea proiectelor. Coordonarea sistemului de pregatire profesionala a auditorilor interni din sistemul public a fost o preocupare majora a Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). In acest sens, auditorii interni cu responsabilitati din majoritatea entitatilor publice, au beneficiat de pregatire teoretica si practica in cadrul unui proiect de twinning finantat 467

de Comisia Europeana prin Programul PHARE 2000, privind Consolidarea auditului intern si controlului financiar. Instruirea s-a facut prin cele patru centre teritoriale ale Scolii de Finante Publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice (Focsani, Ramnicu Valcea, Oradea si Bucuresti). In sistemul de pregatire au fost cuprinsi peste 1000 de auditori, controlori si manageri atat din institutiile publice centrale cat si locale, care pe langa o formare de baza au beneficiat si de o pregatire specifica in domeniile: fondurilor comunitare, analizei riscurilor, achizitiilor publice, resurse umane, IT etc. Acest efort de pregatire a fost multiplicat in mod corespunzator, daca avem in vedere ca formatorii romani, pregatiti cu aceasta ocazie, au continuat sistemul de pregatire pe plan local, asigurandu-se transmiterea unui volum insemnat de cunostinte, in special catre administratia locala. De asemenea, s-a realizat pregatirea auditorilor publici interni prin urmatoarele proiecte: proiectului de asistenta tehnica RO 006.06.01 Pregatirea auditorilor publici interni din Romania, asistenta contractata cu Academia Belgiana a Bancilor si firma de audit Deloitte & Touche; proiectului de asistenta tehnica pentru Directia de Audit Public Intern si pentru Directia Generala a Fondului National de Preaderare privind Programul SAPARD (RO 0106.07.01), asistenta contractata cu firma de audit Deloitte & Touche.

Totodata a fost implementata o noua aplicatie pentru asistarea si monitorizarea activitatii de audit public intern, finantata din programul PHARE 2000 Intarirea capacitatii institutionale privind auditul public intern si controlul financiar (RO 0006.06.02).

Statistica regionala
INS a efectuat un exercitiu de inventariere a datelor statistice existente si a gradului in care acestea au fost transmise catre Eurostat. Informatiile prelucrate la nivel regional au fost computerizate in conformitate cu prevederile Sistemului European de Conturi si introduse in baza de date Cronos a Eurostat. Indicatorii statistici la nivel de sectoare (piata muncii, domeniul afacerilor, agricultura, cercetarea si dezvoltarea, sanatatea etc.) sunt in curs de prelucrare la nivel regional. In momentul in care prelucrarea va fi finalizata, acestia vor fi trimisi catre Eurostat si, in acelasi timp, introdusi in baza de date cu indicatori sintetici a INS. Baza de date cuprinde toate domeniile de statistica nationala, detaliate in concordanta cu structura administrativ-teritoriala a Romaniei. Informatiile statistice sunt introduse in baza de date, structurate in functie de relevanta, pe urmatoarele categorii: statistica economica, sociala si alte capitole. statistica economica: conturi nationale, agricultura si silvicultura, industrie si constructii, transport, posta si telecomunicatii, comert, turism si servicii, finante, preturi. statistica sociala: forta de munca, conditii de viata ale populatiei; educatiecercetare, sanatate, protectie sociala, sport-cultura, populatie alte date statistice: utilitati publice de interes local, justitie si contraventii; date generale.

Pentru pregatirea corespunzatoare in domeniul statisticii regionale, au fost elaborate si implementate (cu sprijinul asistentei PHARE - sub-proiectul 2001 Asistenta si training pe termen scurt in domeniul statisticii regionale) 38 de cursuri de pregatire, din care: 18 elaborate pentru personalul birourilor de statistica regionala; 20 elaborate pentru pregatirea personalului din INS. 468

In acelasi context, INS a testat implementarea unor chestionare statistice cu vocatie regionala: au fost implementate, la nivel regional, trei chestionare in diferite domenii de statistica (demografia IMM-urilor, transportul rutier de bunuri, conditii de trai), ale caror rezultate constituie estimari ale indicatorilor regionali pentru diferite teme economice si sociale. Datele obtinute constituie subiectul unor publicatii teritoriale cu continut teritorial-statistic. In cadrul Programului Multi-Tara, INS a desfasurat prima faza a proiectului pilot Audit urban. Scopul final al proiectului este sa masoare calitatea vietii in orasele europene, prin utilizarea unui set de indicatori urbani si a unei metodologii commune. INS va participa de asemenea la cea de a doua faza a proiectului lansat de Eurostat. Incepand cu 2003, se elaboreaza o publicatie lunara cu reprezentativitate la nivel judetean, cu continut unitar si coerent; INS intentioneaza sa elaboreze un raport statistic annual la nivel de regiune/judet.

2.3.22. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

Negocierile pentru capitolul 22 Mediu au fost deschise in cadrul Conferintei de aderare Romania-UE, din luna martie 2002. In perioada martie 2002 iunie 2004 au avut loc mai multe sesiuni oficiale de consultari tehnice pentru toate sectoarele de mediu, in cadrul carora a fost analizat stadiul transpunerii si implementarii acquis-ului comunitar de mediu. Negocierile pentru acest capitol sunt in curs de desfasurare.

Integrarea politicii de mediu in celelalte politici sectoriale

In perioada de referinta, in data de 17 decembrie 2003, a avut loc o reuniune a Comitetului interministerial. In cadrul aceastei reuniuni a fost aprobat Planul National pentru Protectia Mediului, varianta reactualizata in anul 2003. De asemenea, au fost prezentate, stadiul Strategiei Nationale privind protectia atmosferei, inventarul national de emisii realizat prin metoda CORINAIR, precum si Registrul EPER.

Progrese inregistrate in intarirea capacitatii administrative si institutionale pentru implementarea legislatiei de mediu la nivel national, regional si local
Prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 5/2004 a fost aprobata modificarea structurii si componentei Guvernului Romaniei (MO nr. 212/10.03.2004). Conform art. 1 al acestei Hotarari, ca urmare a unor masuri de reorganizare, s-a infiintat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). In conformitate cu prevederile HG nr. 408/23.03.2004 (MO nr. 285/31.03.2004) privind organizarea si functionarea MMGA, acest minister este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului Romaniei. MMGA aplica strategia si Programul Guvernului, in vederea promovarii politicilor in domeniile mediului si gospodaririi apelor. In conformitate cu prevederile articolului nr. 12 al HG nr. 408/2004, MMGA are in subordine, sub autoritate sau coordonare, dupa caz, urmatoarele unitati: A. Unitatile care functioneaza in subordinea MMGA sunt: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) 8 Agentii Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) 34 de Agentii de Protectia Mediului judetene (APM) Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii-Tulcea (ARBDD).

B. Unitatile care functioneaza sub autoritatea MMGA sunt: 469

Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) Compania Nationala Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor S.A. (INMH) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina Grigore Antipa - INCDM Constanta Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii - INCDDD Tulcea Administratia Fondului pentru Mediu

C. Unitatile care functioneaza in coordonarea MMGA sunt: -

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) a fost infiintata prin HG nr. 1625/2003 (MO nr. 68/27.01.2004). Conform prevederilor acestui act normativ, ANPM este institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat, in subordinea MMGA. ANPM, ca organ de specialitate al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, coordoneaza din punct de vedere tehnic la nivel regional si local autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, asigurand si procesul de instruire necesar. La propunerea Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, prin Decizia Primului Ministru nr. 74/15.04.2004, a fost numit Presedintele ANPM, care are rangul de Sub-Secretar de Stat. A fost aprobata HG nr. 1626/2003 (MO nr. 68/27.01.2004) privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiilor Regionale de Protectie a Mediului (ARPM). Cele 8 ARPM sunt: ARPM Bacau pentru REGIUNEA 1 NORD-EST ARPM Galati pentru REGIUNEA 2 SUD-EST ARPM Pitesti pentru REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA ARPM Craiova pentru REGIUNEA 4 SUD-VEST ARPM Timisoara pentru REGIUNEA 5 VEST ARPM Cluj-Napoca pentru REGIUNEA 6 NORD-VEST ARPM Sibiu pentru REGIUNEA 7 CENTRU ARPM Bucuresti pentru REGIUNEA 8 BUCURESTI-ILFOV.

ARPM-urile sunt institutii publice cu personalitate juridica, finantate de la bugetul de stat, aflate in subordinea MMGA si care au statut de servicii publice deconcentrate. ARPM au fost infiintate in scopul de a conduce si sprijini elaborarea si implementarea politicilor de dezvoltare regionala din punct de vedere al protectiei mediului, de a realiza planificarea de mediu la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, de a emite acte de reglementare in domeniul protectiei mediului, de a furniza asistenta de specialitate si de a elabora, revizui si gestiona proiecte si programe pentru protectia mediului la nivel regional, finantate din fonduri interne sau externe. In data de 6 aprilie 2004, a avut loc deschiderea oficiala a celor 8 ARPM. Cei 8 directori executivi ai ARPM au fost desemnati prin Ordine ale ministrului mediului si gospodaririi apelor. Prin infiintarea celor 8 ARPM-uri, Agentiile de Protectia Mediului (APM) cu sediul in judetele in care se constituie ARPM se reorganizeaza si trec in structura ARPM. In consecinta, numarul APM s-a redus la 34. APM indeplinesc la nivel teritorial atributiile 470

si raspunderile autoritatii centrale pentru protectia mediului, potrivit competentelor stabilite de aceasta. Regulamentul de Organizare si Functionare a Administratiei Nationale "Apele Romane" (ANAR) a fost aprobat prin HG nr. 264/2004 (MO nr. 240/18.03.2004). Avand in vedere necesitatea respectarii angajamentelor asumate in documentele programatice de mediu, precum si a celor stabilite in planurile de implementare, a fost stabilita o Strategie de crestere a numarului de personal in domeniul mediului, care prevede o suplimentare totala a personalului implicat in activitatea de protectie a mediului (atat la nivel central cat si regional si local) cu 1660 de posturi, pana la sfarsitul anului 2006, repartizate dupa cum urmeaza: APM-uri teritoriale - 846 posturi ARPM-uri - 192 posturi ANPM - 339 posturi ANAR - 83 de posturi Departamentul Mediu - 78 posturi Departamentul Ape - 10 posturi Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) - 26 posturi Autoritatea de Implementare a fondurilor structurale si de coeziune economicosociala pentru proiecte de infrastructura de mediu - 86 posturi. Legislatie orizontala - 337 posturi (inclusiv cele 82 de posturi pentru Autoritatea de Implementare a fondurilor structurale si de coeziune economico-sociala pentru proiecte de infrastructura de mediu si cele 26 de posturi pentru ARBDD) Calitatea aerului - 152 posturi Managementul deseurilor - 163 posturi Calitatea apei - 93 posturi Controlul poluarii industriale - 546 posturi Protectia naturii - 199 posturi Chimicale si organisme modificate genetic - 113 posturi Zgomot - 53 posturi

Repartizarea pe sectoare de acquis comunitar este urmatoarea: -

Prin HG nr. 209/2004 (MO nr. 164/25.02.2004) privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente in vederea intaririi structurilor cu atributii in procesul aderarii la Uniunea Europeana, in domeniul protectiei mediului au fost aprobate 736 de posturi suplimentare, alocate astfel: APM-uri teritoriale - 498 posturi ARPM-uri - 88 posturi ANPM - 100 posturi Autoritatea de Implementare a fondurilor structurale si de coeziune economicosociala pentru proiecte de infrastructura de mediu - 50 posturi.

Cele 736 de posturi suplimentare si fondurile aferente sunt asigurate prin redistribuire din bugetele altor institutii publice. Bugetul personalului suplimentar este inclus in bugetul pe anul 2004.

471

In data de 24 mai 2004, a fost organizat concursul pentru angajarea de personal contractual in cadrul Agentiei Nationale de Protectie a Mediului. Au fost finalizate procedurile necesare pentru angajarea de personal contractual (477 posturi) si, concomitent, au fost demarate procedurile necesare organizarii concursului pentru ocuparea acestor posturi. Garda Nationala de Mediu (GNM) In conformitate cu HG nr. 761/2003 (MO nr. 499/10.07.2003), Garda Nationala de Mediu s-a reorganizat ca institutie publica, cu personalitate juridica, in subordinea Autoritatii Nationale de Control, subordonata Primului Ministru. In acelasi timp, conform art. 5 (4) al HG nr. 408/2004 (MO nr. 285/31.03.2004), activitatea GNM se afla in coordonarea metodologica a MMGA privind aplicarea strategiilor si politicilor de mediu. In luna mai 2004, in baza HG 603/21.04.2004 (MO nr. 401/5.05.2004), Garda Nationala de Mediu si-a reorganizat structurile teritoriale, prin infiintarea a 7 comisariate regionale cu 36 comisariate judetene in subordine si 7 inspectorate teritoriale de regim silvic si cinegetic cu 35 inspectii silvo-cinegetice judetene, in vederea imbunatatirii operativitatii in teritoriu. Resursele umane ale GNM Prin OG nr. 41/29.01.2004 (MO nr. 92/31.01.2004) privind infiintarea Directiilor teritoriale de regim silvic si vanatoare, GNM a predat un numar de 102 posturi din cadrul Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Ca urmare, numarul total de posturi din Garda Nationala de Mediu este de 806 (inclusiv numarul de personal din cabinetul Comisarului General). Cele 806 posturi sunt in prezent ocupate in totalitate. Cele 806 posturi sunt repartizate astfel: 95 pentru aparatul central 711 pentru Comisariatele regionale si Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic.

Comparativ cu inceputul anului 2003, numarul personalului cu atributii de inspectie si control a crescut cu circa 50%. Pentru pregatirea profesionala a personalului cu atributii de inspectie si control s-a alocat un buget de 3 miliarde lei. Activitati de pregatire profesionala In perioada de referinta, au avut loc 3 sesiuni de instruire a personalului din cadrul Garzii Nationale de Mediu: comisari sefi, sefi inspectorate de regim silvic si cinegetic si consilieri din cadrul comisariatelor teritoriale; comisari de mediu - pe probleme de inspectie de mediu, in conformitate cu cerintele legislative ale Uniunii Europene (activitate derulata de reteaua BERCEN) ; personalul de specialitate - pe probleme de pregatire profesionala si juridica.

Dotari si achizitii In perioada septembrie 2003 iunie 2004, activitatile privind intarirea capacitatii institutionale au fost sustinute prin alocarea unui buget total de 200 miliarde lei. In cadrul actiunii de dotare a GNM au fost achizitionate urmatoarele: Echipamente de protectie 0,45 mld lei; 472

Autoturisme 22,79 mld lei; Ambarcatiuni - 2,43 mld lei; Aparatura portabila pentru analize in teren 5 mld lei; Aparatura software 6,46 mld lei; Aparatura foto, video, telefonie mobila 3,14 mld lei; Birotica 0,51 mld lei.

Valoarea totala a achizitiilor este de 40,78 mld lei.

Progrese sectoriale comunitar de mediu

in transpunerea

si

implementarea

acquis-ului

In cadrul programului PHARE RO 0006.14.03 Asistenta tehnica pentru intarirea Agentiilor Locale de Protectie a Mediului (APM) si infiintarea Agentiilor Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) au fost elaborate urmatoarele documente: 19 Planuri Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) pentru judetele Alba, Arges, Bistrita-Nasaud, Brasov, Calarasi, Cluj, Covasna, Dambovita, Deva, Galati, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Teleorman, Zalau. 3 Planuri Regionale de Actiune pentru Mediu (PRAM), pentru regiunile SudMuntenia, Nord-Vest si Centru. 1 Manual pentru elaborarea si implementarea PLAM la nivel judetean (tiparit in 100 exemplare); 1 Manual pentru elaborarea si implementarea PRAM la nivel regional (tiparit in 30 de exemplare).

Acestea au fost tiparite fiecare in cate 50 exemplare. -

Acestea au fost tiparite fiecare in cate 200 de exemplare. -

De asemenea, au mai fost elaborate (cu efort propriu sau colaborari bilaterale externe), PLAM pentru judetele : Bacau, Bihor, Caras-Severin, Maramures, Mehedinti, Neamt, Timis si Valcea.

Legislatie orizontala
Cadru legislativ OMAPAM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) privind modificarea OMAPM nr. 860/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, care stabileste competentele, etapele procedurale si instructiunile de informare si participare a publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; OM MAPAM nr. 978/2003 (MO nr. 3/5.01.2004) privind aprobarea noului Regulament de organizare si functionare a Comisiei de atestare a persoanelor care elaboreaza studii de impact, bilanturi de mediu si evaluari de mediu; OMMGA nr. 97/18.05.2004 (MO nr. 504/04.06.2004), pentru modificarea si completarea OMAPAM nr. 978/2003, privind Regulamentul de atestare a persoanelor care elaboreaza studii de evaluare a impactului asupra mediului si bilanturi.

In privinta implementarii, la inceputul anului 2004, a fost initiat un sistem informatic si o baza de date, in vederea instalarii lor in cadrul Agentiei Nationale de Protectia Mediului, pentru asigurarea accesului publicului la informatia de mediu in domeniul evaluarii impactului asupra mediului. 473

Noul Regulament de organizare si functionare a Comisiei de atestare a persoanelor fizice si juridice care elaboreaza studii de impact, bilanturi de mediu si evaluari de mediu a fost aprobat prin OMAPAM nr. 978/2003 (MO nr. 3/5.01.2004), completat si modificat prin OMMGA nr. 97/2004. In luna martie 2004, pe site-ul MMGA, a fost afisata lista informatiilor de mediu detinute de APM, de alte autoritati publice locale si de autoritatile centrale. Tot din luna martie a.c., a fost pus la dispozitia publicului un computer cu acces la Internet, la Oficiul de documentare si informare din cadrul MMGA. In cadrul programului Phare 2000 Asistenta tehnica pentru asigurarea transpunerii directivei referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, in perioada de referinta s-au desfasurat urmatoarele activitati: Dotari cu echipamente - semestrul II 2003: 15 computere cu imprimanta - MMGA si 14 APM-uri: Bucuresti, Poiesti, Pitesti, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Baia Mare, Cluj-Napoca, Timisoara, Sibiu, Bacau, [Link], Valcea; 1 soft pentru controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (Directiva SEVESO) ICIM Bucuresti. brosura Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului - 1500 buc. A fost distribuita la toate APM-urile locale si regionale, la ministerele implicate in procesul de autorizare a proiectelor, la institutele de cercetare-dezvoltare din coordonarea MMGA, la 10 ONG-uri, la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si la Centrul de informare al Delegatiei Europene la Bucuresti; brosura Evaluarea impactului asupra mediului - drumul Romaniei catre cea mai buna practica europeana- 1000 buc. A fost distribuita la toate APM-urile locale si regionale, la ministerele implicate in procesul de autorizare a proiectelor, la institutele de cercetare-dezvoltare din coordonarea MMGA, la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si la Centrul de informare al Delegatiei Europene la Bucuresti; ghidul de implementare intitulat Evaluarea impactului asupra mediului 300 buc. A fost distribuit la toate APM-urile locale si regionale, la ministerele implicate in procesul de autorizare a proiectelor, la institutele de cerecetare-dezvoltare din coordonarea MMGA, la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si la Centrul de informare al Delegatiei Europene la Bucuresti; Manual pentru procesul de autorizare pentru proiect tip Rosia Montana; Ghiduri de implementare privind evaluarea impactului asupra mediului pentru urmatoarele sectoare: ape uzate, instalatii mari de ardere, incineratoare, biodiversitate, depozite de deseuri si minerit.

Elaborarea de materiale de instruire - semestrul II 2003: -

In perioada septembrie 2003-mai 2004, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului a emis 7 acorduri de mediu (din care 3 sunt acorduri integrate de mediu) pentru activitati cu impact semnificativ asupra mediului, pe baza studiilor de impact efectuate. In perioada septembrie 2003-mai 2004, s-a finalizat procedura de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontalier prevazuta de Conventia Espoo pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda, Unitatea 2. In perioada de referinta, structurile din subordinea MMGA au emis 291 de acorduri de mediu. 474

Calitatea aerului
Cadrul legislativ HG nr, 738/14.05.2004 (MO nr. 476/27.05.2004) privind aprobarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei; HG nr 731/2004 (MO nr.496/02.06.2004) privind adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei; HG nr. 343/2004 (MO nr. 293/05.04.2004) privind furnizarea informatiilor referitoare la consumul de carburant si emisiile de CO2 ale autoturismelor noi destinate cumparatorilor la comercializare; HG nr. 598/2004 (MO nr. 372/28.04.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 142/2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi; HG 586/07.04.2004 (MO nr. 389/03.05.2004) privind infiintarea si organizarea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului; HG nr. 543/07.04.2004 (MO nr. 393/04.05.2004) privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului in vederea atingerii valorilor limita intr-o anumita perioada de timp; HG 689/05.05.2004 (MO nr. 442/18.05.2004) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei si motorinei; OMEC nr. 256/10.11.2003 (MO nr. 807/17.11.2003) de modificare a OMIR 282/04.07.2002 privind desemnarea organismelor de inspectie a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili, rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina; OMEC nr. 115/2004 (MO nr. 207/09.03.2004) privind aprobarea Procedurii de esantionare pentru verificarea respectarii conditiilor privind continutul de sulf din combustibilii lichizi.

In privinta implementarii, la inceputul anului 2004, MMGA si MEC au realizat inventarul instalatiilor care intra sub incidenta Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service. A fost inventariat un numar de 2261 de instalatii. In perioada de referinta, au fost desemnate doua noi organisme specializate pentru efectuarea inspectiilor tehnice si avizarea documentatiilor tehnice aferente instalatiilor si echipamentelor folosite pentru reducerea emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina. Aceste organisme sunt: LAJEDO SRL Ploiesti, 807/17.11.2003); desemnat prin OMEC nr. 256/2003 (MO nr.

IPIP SA Ploiesti - Colectivul Compusi organici volatili, desemnat prin OMEC nr. 256/2003 (MO nr. 807/17.11.2003).

5 organisme specializate au fost desemnate sa efectueze inspectia tehnica in exploatare a instalatiilor si echipamentelor folosite pentru reducerea emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina, precum si avizarea documentatiei tehnice de proiectare. Aceste organisme au elaborat proceduri specifice pentru efectuarea activitatilor pentru care au fost desemnate. Sistemul si procedurile pentru testarea regulata a etanseitatii cisternelor auto si inspectia periodica a supapelor de vacuum/presiune pentru containerele mobile au fost stabilite prin asocierea acestor activitati cu cele de inspectie realizate pentru 475

implementarea Acordului European privind transportul rutier international al marfurilor periculoase. In cursul primului trimestru al acestui an, MEC a desfasurat actiuni de monitorizare a celor 5 organisme specializate desemnate pentru efectuarea inspectiilor tehnice si avizarea documentatiei tehnice de proiectare (IPROCHIM SA BUCURESTI, PETRODESIGN SA BUCURESTI, LAJEDO SRL PLOIESTI, IPIP SA PLOIESTI, SC DEAL IMPEX BUCURESTI). Cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei au fost definite ca zone de evaluare si gestionare a calitatii aerului. Evaluarea preliminara si proiectarea retelei de monitorizare a calitatii aerului in toate cele 11 aglomerari s-a realizat in septembrie 2003, prin asistenta tehnica a proiectului PHARE 2002 Imbunatatirea Retelei Nationale de Monitorizare. Evaluarea preliminara a calitatii aerului in Regiunea 7 - judetele Alba, Mures, Harghita, Sibiu, Brasov, Covasna a demarat in decembrie 2003 - fiind in prezent in desfasurare. Dotarea cu echipament pentru monitorizarea calitatii aerului a APM Bucuresti a fost realizata in decembrie 2003, in cadrul asistentei tehnice din cadrul proiectului PHARE 2000. Ca urmare, incepand cu 19 decembrie 2003, in Bucuresti sunt operationale 7 statii de monitorizare. Comercializarea exclusiva a motorinei, care sa corespunda specificatiilor tehnice prevazute in Anexa II a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei si motorinei, se realizeaza incepand cu 1 septembrie 2003. In trimestrul I 2004, MEC a derulat in trei judete un program pilot de monitorizare a calitatii carburantilor pentru identificarea tuturor aspectelor ce trebuie avute in vederea stabilirii sistemului de monitorizare calitativa si cantitativa pentru benzina si motorina. In cadrul acestui program, au fost prelevate 50 probe de benzina si motorina de la 9 statii de distributie ale SNP Petrom SA. Prelevarea probelor si efectuarea analizelor a fost realizata de catre un laborator de terta parte (independent) - ROMCONTROL SA. Alte actiuni realizate pentru implementarea sistemului de monitorizare a calitatii carburantilor: identificarea laboratoarelor (de terta parte), care au capacitatea de a realiza analizele in conformitate cu metodele de analiza din standardele specifice; evaluarea costurilor operationale pentru sistemul de monitorizare.

Inventarierea si evaluarea la nivel national a producatorilor si importatorilor de motoare, precum si a tipurilor de motoare si a certificarilor pe care le detin, au fost reactualizate in septembrie 2003.

Managementul deseurilor
Cadrul legislativ HG nr. 228/20.02.2004 (MO nr. 189/04.03.2004) privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si tranzitului; OMAPAM nr. 49/14.01.2004 (MO nr. 66/27.01.2004) pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura; Ordinul comun MMGA nr. 2/05.01.2004, MTCT nr. 211/06.02.2004 si MEC nr. 118/02.03.2004 (MO nr. 324/15.04.2004) pentru aprobarea procedurii de reglementare si control al transporturilor de deseuri pe teritoriul Romaniei.

476

In privinta implementarii, Strategia Nationala de Gestionarea Deseurilor (SNGD) si Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) au fost disponibile pentru consultari publice in luna martie 2004, iar in perioada 30-31 martie a.c. au avut loc dezbateri publice la care au fost invitati toti factorii implicati. Au fost aprobate patru proiecte privind gestionarea deseurilor la nivel zonal, utilizand instrumentele structurale financiare de pre-aderare pentru zonele Piatra Neamt, Ramnicu Valcea, Teleorman si Dambovita. Unul din proiecte (Timisoara) are aplicatia ISPA finalizata si transmisa la Bruxelles, iar aplicatiile ISPA pentru Galati, Iasi, Bacau sunt in curs de finalizare. In octombrie 2003 a fost amendata Legea privind Fondul pentru mediu, prin OUG nr. 86/2003 (MO nr. 694/03.10.2003) in sensul acordarii cu prioritate de credite pentru proiecte privind colectarea selectiva, reciclarea si tratarea deseurilor. Odata cu elaborarea planurilor de implementare a fost stabilita si strategia pentru implementarea colectarii selective in Romania, implementarea urmand a se realiza etapizat, in trei perioade: 2004 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie; 2007 2017: extinderea colectarii selective la nivel national; 2017 2022: implementarea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).

La inceputul anului 2004 a fost finalizat, de catre ICIM Bucuresti, inventarul depozitelor de deseuri clasa b din zona ubana, precum si o evaluare preliminara a tipurilor si cantitatilor de deseuri depozitate. Au fost identificate 265 de depozite municipale clasa b. La inceputul anului 2004, ICIM Bucuresti a reinventariat depozitele de deseuri industriale (169 de depozite), pe baza clasificarii in cele 3 clase de depozite prevazute de directiva. A fost stabilita o strategie pentru depozitele industriale clasa a, depozitele de deseuri nepericuloase clasa b si depozitele de deseuri inerte. In ceea ce priveste incinerarea deseurilor, au fost identificate capacitatile de incinerare existente. La sfarsitul lunii martie a acestui an, Ministerul Sanatatii (MS) a finalizat reinventarierea instalatiilor de tratare termica a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale si a elaborat un plan detaliat pentru inchiderea etapizata a celor 346 instalatii inventariate pana la data aderarii. Prin HG nr. 228/2004, MMGA a fost desemnata ca autoritate competenta responsabila de controlul transportului peste frontiera a deseurilor si s-au introdus in procedura de control a transportului deseurilor peste frontiera formularul de notificare si formularul de transport prevazute in Regulamentul nr. 259/93/CE. In prezent, in cadrul Programului comunitar LIFE, in judetul Caras-Severin se desfasoara un proiect pilot care are ca scop crearea unei retele de colectare selectiva a uleiurilor uzate in vestul Romaniei. Circa 75% din investitia in proiect a fost realizata, atingandu-se urmatoarele obiective: crearea unei retele functionale de colectare selectiva a uleiului uzat. Reteaua este, la ora actuala functionala si a procesat deja 40 tone de ulei uzat livrate; monitoringul cantitatilor de ulei proaspat si uzat intrate si aflate in judetul CarasSeverin; realizarea unui [Link]; site specializat dedicat problematicii uleiurilor uzate,

extinderea prin intermediul SNP PETROM la nivel national a bunelor practici ale proiectului in domeniul colectarii uleiului uzat. 477

In semestrul II 2003 a fost construita si a primit autorizatie de functionare prima instalatie (S.C. Pro Air Clean S.A.) pentru incinerarea PCB/PCT si a altor deseuri periculoase. Aceasta include si o unitate de decontaminare pentru condensatori prin spalarea cu solventi (cu o capacitate de 270 tone/an). La inceputul anului 2004, MMGA a elaborat chestionare si le-a transmis prin intermediul APM tuturor statiilor de epurare a apelor uzate in vederea obtinerii datelor referitoare la cantitatea de namol produsa (tone materie uscata) si procentul utilizat in agricultura, compozitia medie a acestuia (mg/kg materie uscata pentru Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, azot si fosfor). In vederea estimarii costurilor de conformare cu prevederile Directivei 2000/53/CE, producatorii interni de vehicule (S.C Automobile Dacia S.A.) au finalizat inventarierea componentelor si materialelor a caror utilizare este interzisa (art. 4(2) al Directivei 2000/53/CE). Rezultatele inventarului efectuat de S.C. Automobile Dacia S.A. au aratat ca numai pentru aceasta companie costurile conformarii vor fi de aproximativ 60 milioane Euro. In cadrul Programului PHARE RO/2001/IB ST-01- Statistica mediului- twinning intre Romania Italia, se reproiecteaza anchetele statistice privind deseurile in concordanta cu Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 privind statistica deseurilor. In acest scop, in luna decembrie 2003, a demarat un proiect pilot pentru imbunatatirea chestionarelor si a metodologiei statistice, precum si pentru culegerea datelor la nivel national, analiza acestora si elaborarea raportului final pana la sfarsitul anului 2004. In cadrul proiectului pilot, la sfarsitul lunii martie s-a finalizat elaborarea instrumentarului statistic (chestionare si norme metodologice) si a planului de sondaj pentru efectuarea anchetelor statistice privind gestiunea deseurilor, iar la inceputul lunii aprilie 2004 a avut loc o sesiune de instruire la care au participat reprezentantii birourilor teritoriale de gestiune a deseurilor din cadrul APM.

Calitatea apei
Cadrul legislativ HG nr. 88/2004 (MO nr. 133/13.02.2004) pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control a zonelor naturale utilizate pentru imbaiere ; OMSF nr. 598/2003 (MO 557/4.08.2003) privind elaborarea sintezelor nationale in cadrul subprogramului 1.4 - " Evaluarea starii de sanatate si a factorilor de risc"; OMAPM nr. 370/19.06.2003 (MO nr. 756/29.10.2003) pentru aprobarea listei cuprinzand laboratoarele de referinta notificate; OMMGA din nr. 1072/19.12.2003 (MO nr. 71/28.01.2004) privind aprobarea organizarii Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata si pentru aprobarea Programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane; OMMGA nr. 44/09.01.2004 (MO nr 154/23.02.2004) pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calitatii apelor pentru substante prioritare/prioritar periculoase; OMS nr. 273/24.03.2004 (MO nr. 259/24.03.2004) privind aprobarea normelor igienice privind apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale;

478

OMMGA nr. 50/2004 (MO nr. 447/19.05.2004) pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate in elaborarea de studii, proiecte, consultanta in domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor.

In privinta implementarii, intregul teritoriu al Romaniei a fost declarat drept zona sensibila, in conformitate cu art. 5(8) din Directiva nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Au fost elaborate liste care contin aglomerarile cu peste 2000 de locuitori echivalenti, existente la nivelul fiecarui judet, cu specificarea gradului de echipare cu retele de canalizare si statii de epurare, existente si necesare. In ceea ce priveste lucrarile de reabilitare si modernizare a statiilor de epurare, acestea s-au realizat pe baza programelor de etapizare convenite cu autoritatile de gospodarire a apelor (ex. Nasaud, Reghin, Sighisoara, Braila, Sascut, Panciu). La nivelul Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR), s-au elaborat 2 rapoarte referitoare la situatia descarcarilor de ape uzate in receptorii naturali, pe baza datelor primite de la directiile bazinale. Astfel, in raportul trimestrial Stadiul realizarii lucrarilor cuprinse in Programul de etapizare, sunt prezentate atat realizarile, cat si restantele societatilor de gospodarie comunala si agentilor economici detinatori ai autorizatiilor de gospodarire a apelor. Raportul semestrial Stadiul realizarii lucrarilor pentru asigurarea cerintei de apa a localitatilor si epurarea apelor uzate urbane si ale agentilor economici industriali si agro-zootehnici cuprinde: situatia actuala a asigurarii cerintei de apa pe judete, respectiv localitati, indicanduse atat tipul sursei de apa, debitul mediu al acesteia, investitiile necesare pentru asigurarea cerintei de apa si costul, titularul lucrarii, termenul de punere in functiune si stadiul realizarii lucrarilor respective; stadiul realizarii lucrarilor pentru epurarea apelor uzate urbane pe fiecare unitate autorizata.

In cadrul Programului ISPA, sunt in curs de derulare proiecte pentru aglomerari mai mari de 150 000 locuitori echivalenti privind reabilitari ale retelelor de canalizare si ale statiilor de epurare (ex. Constanta, Braila, Oradea, Pascani, Focsani). In cadrul Programului Multi-Anual de Reabilitare a Infrastructurii Locale din Orasele Mici si Mijlocii (SAMTID), initiat si promovat de Ministerul Administratiei si Internelor, cu participarea MMGA, au fost selectate pana in prezent 16 proiecte in judetele: Alba, Arad, Botosani, Calarasi, Caras-Severin, Dambovita, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Maramures, Mures, Prahova, Salaj, Suceava, Teleorman si Vaslui. Totodata, este in derulare un proiect PHARE intre MMGA si Institutul National de Statistica Compliance of Romanian statistics with European statistical system (PHARE RO 2001/IB/ST-0107.04). In luna decembrie 2003 a demarat realizarea unui chestionar EUROSTAT/OECD privind sistemul national statistic din domeniul apelor uzate, precum si crearea unui cadru privind raportarea de catre Romania a datelor din domeniul apelor uzate de la data aderarii la UE. In ceea ce priveste poluarea apei cu nitrati, s-a organizat monitoringul suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane, care face parte din Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor. Prin OMAPAM nr. 1072/2003 (MO nr. 71/28.01.2004) au fost aprobate Programul de supraveghere si control corespunzator, precum si procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane.

479

In februarie 2004, in cadrul proiectului USAID - Reducerea Poluarii Generate de Activitati Agricole (APRA), s-a organizat o sesiune de instruire a formatorilor, iar in martie a avut loc la Calarasi workshop-ul final al acestui proiect. In martie 2004, cu sprijinul proiectului USAID, s-a stabilit o baza de date, precum si un model de simulare a fluxului de nitrati catre corpurile de apa subterane. De asemenea, a fost tehnoredactat si publicat Indrumarul pentru micii fermieri din zonele vulnerabile si s-a facut o revizuire preliminara a Codului Bunelor Practici Agricole. In cadrul aceluiasi proiect, s-a elaborat in martie Manualul de Instruire a Fermierilor din zonele vulnerabile si s-a publicat Planul de Gestionare a deseurilor de ferma. In cadrul proiectului Controlul Poluarii in Agricultura , realizat impreuna cu Banca Mondiala, in judetul Calarasi au fost realizate 1350 de platforme in gospodarii pentru stocarea gunoiului de grajd, in comunele Alexandru Odobescu si Gradistea. Totodata au fost realizate 9 platforme comunale si sunt in curs de realizare inca 4. Avand in vedere rezultatele foarte bune ale acestui proiect exista intentia extinderii acestuia la nivelul tuturor judetelor in care au fost identificate zone vulnerabile. In octombrie 2003 s-a stabilit lista cu laboratoarele de referinta notificate de MAPAM care vor realiza diverse analize de mediu, inclusiv pentru indicatorii si substantele prevazute in HG nr. 118/2002. Prin OMMGA nr. 44/2004 (MO nr. 154/23.02.2004) au fost stabilite criteriile monitorizarii substantelor periculoase in resurse de apa din Romania, sistemul de extindere permanenta a Listei II de substante periculoase, sectiunile de monitorizare relevante pentru rauri si lacuri, modalitatea de raportare in sistem GIS si a fost extinsa lista de substante periculoase relevante cu obiective de calitate pentru rauri, sedimente si biocenoza, in conformitate cu valorile din Directiva nr. 76/464/CEE. In luna ianuarie 2004 s-a finalizat de catre ICIM Bucuresti un studiu pentru implementarea Directivei 80/68/CEE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase. Studiul contine: Indrumarul tehnic care contine masurile necesare protectiei apelor subterane si cerintele specifice pentru automonitoring, destinat unitatilor economice care utilizeaza, transporta si depoziteaza substantele periculoase prevazute in Listele I si II (inclusiv a celor care stocheaza ape uzate continand aceste substante periculoase); Indrumarul tehnic privind reglementarea din punct de vedere al gospodaririi apelor a unitatilor economice potential poluatoare cu substante periculoase prevazute in Listele I si II si monitoringul calitatii apelor subterane in aval de aceste unitati economice, destinat specialistilor responsabili pe probleme de reglementare, monitoring si inspectie din cadrul Directiilor bazinale ale Administratiei Nationale Apele Romane. descarcarilor directe in straturi de foarte mare adancime, autorizate in conformitate cu prevederile art. 20, alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu revizuirea studiilor pe baza carora au fost acordate autorizatiile; descarcarilor indirecte provenite de la unitatile economice care utilizeaza, transporta si depoziteaza substantele periculoase din Listele I si II; reinjectiilor de ape geotermale, ape provenite de la schelele de extractie petroliera si de la asecarile miniere, in acviferele din care au provenit.

In perioada aprilie mai 2004 au fost colectate date in vederea inventarierii: -

In ceea ce priveste implementarea Directivei Cadru privind Apa, principalele activitati au fost orientate spre realizarea sarcinilor al caror termen este anul 2004. Aceste activitati sunt intreprinse in scopul realizarii planurilor de management la nivel de bazin hidrografic. In conformitate cu prevederile Directivei, este necesar sa se realizeze 480

Planul de management al bazinului hidrografic al fluviului Dunarea. Romania participa la realizarea acestui Plan in cadrul Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea. In perioada ianuarie-martie 2004, au fost realizate urmatoarele actiuni: caracterizarea apelor de suprafata si subterane; stabilirea ecoregiunilor, tipologiei si conditiilor de referinta pentru rauri si lacuri; stabilirea corpurilor de apa; identificarea presiunilor si impactului activitatilor umane; stabilirea surselor de poluare punctiforme si difuze semnificative; stabilirea presiunilor hidromorfologice semnificative; analiza economica a utilizarii apei.

S-a urmarit, de asemenea, crearea unor formate adecvate de raportare prin prezentarea in format GIS. Acestea urmeaza sa se coreleze pe parcursul anului 2004, in urma consultarilor cu Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea. In anul 2003 a fost finalizat un proiect finantat de Guvernul Olandei privind implementarea Directivei Cadru privind Apa in bazinul hidrografic Mures. Totodata, in cadrul aceleiasi colaborari, este in curs de desfasurare un proiect privind implementarea Directivei Cadru privind Apa si managementul integrat al zonei costiere. In anul 2004 a inceput proiectul PHARE 2001 privind implementarea Directivei Cadru privind Apa in bazinele hidrografice Arges si Somes. In ceea ce priveste implicarea partilor interesate in luarea deciziei de gospodarire a apelor, in prima parte a anului 2004 au avut loc cate 2 sedinte ale Comitetelor de bazin infiintate la nivelul tuturor celor 11 Directii de ape. In toate proiectele bilaterale derulate la nivelul bazinelor hidrografice, Comitetele de bazin au avut rol de Steering Committee. Totodata, au fost stabilite prelevarile semnificative si capacitatea de reincarcare a acviferelor - au fost centralizate volumele de apa prelevate din subteran, stabilindu-se judetele cu ponderea cea mai mare. In vederea determinarii parametrilor hidrologici ai stratelor acvifere, au fost stabilite forajele hidrogeologice din reteaua nationala ce urmeaza a fi pompate in anul 2004. In aceeasi perioada, a continuat programul de dotare a laboratoarelor bazinale ale ANAR, in vederea extinderii supravegherii calitatii apelor pentru indicatorii chimici si biologici, prevazuti in Directiva nr. 76/464/CEE si Directiva Cadru privind Apa. Astfel, au fost dotate cu gaz-cromatografe (pentru analiza substantelor prioritare) 5 laboratoare (Constanta, Bucuresti, Timisoara, Targu Mures, Ramnicu-Valcea) si sunt in curs de dotare laboratoarele Bacau si Cluj. Finantarea pentru aceasta dotare provine atat din proiectele Phare CBC 2001 - RO 0103.02 - Monitorizarea integrata a litoralului Marii Negre intre Midia si Vama Veche si Phare 2001 Implementarea Directivei Cadru privind Apa la nivel de bazine pilot , cat si din surse interne (aprox. 16 miliarde lei). In paralel cu aceste dotari, se desfasoara un amplu program de instruire pentru implementarea noilor metode de analiza, de utilizare a echipamentelor analitice de inalta performanta si de implementare a controlului analitic de calitate si de prelucrare statistica a datelor. Referitor la calitatea apei potabile, Ministerul Sanatatii (MS) a reactualizat datele specifice acestui domeniu. In decembrie 2003, in colaborare cu CNCAN, MS a stabilit punctele de control pentru asigurarea cerintelor de protectie contra radioactivitatii si a elaborat metodologia de 481

control pentru sistemele de imbuteliere a apei potabile, conform Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. Asistenta pentru intarirea capacitatii institutionale si administrative, in vederea implementarii Directivei 98/83/CE este asigurata printr-un proiect Phare 2002, ai carui Termeni de Referinta au fost finalizati. Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a solicitat, prin intermediul administratiei publice locale, ca fiecare furnizor (distribuitor) de apa potabila/autoritate publica locala sa ofere date cu privire la parametri de calitate a apei potabile produse si distribuite prin sisteme publice, numarul de locuitori racordati, termenul de conformare, precum si sursele de finantare pentru reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa. MAI a procesat, centralizat si analizat datele primite de la administratia publica locala. Pe baza acestor date a fost elaborat Studiul privind elaborarea planului de conformare a calitatii apei potabile din Romania in conformitate cu prevederile Directivei 98/83/CE. In elaborarea programelor de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa au fost implicati si reprezentantii autoritatilor publice locale si ai operatorilor serviciilor de apa. Au fost stabilite programe pentru: realizarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa, a statiilor de tratare, precum si pentru pregatirea planurilor de investitii; exploatarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa potabila.

Din punct de vedere administrativ, s-a infiintat Compartimentul de implementare, monitorizare investitii in infrastructura de mediu in cadrul Directiei pentru Investitii Locale din cadrul MAI. Referitor la apa de imbaiere, MS a identificat in cursul anului 2003, in acord cu prevederile UE, zonele de imbaiere, separat pentru apele marine si pentru cele dulci. Pe baza informatiilor furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica judetene, in martie 2004, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti a intocmit raportul national al zonelor de imbaiere. Anual, MS, conform OMSF nr. 598/2003 (MO nr. 557/4.08.2003) privind supravegherea starii de sanatate in relatie cu factorii de mediu, publica raporte nationale, inclusiv pentru calitatea apei potabile si de imbaiere, precum si in situatia epidemiilor hidrice. In perioada de referinta, MS a organizat, impreuna cu Organizatia Mondiala a Sanatatii - Biroul Regional Roma, un curs de pregatire pentru 23 de microbiologi din Directiile de Sanatate Publica judetene si Institutele de Sanatate Publica regionale. Tema principala a acestui curs s-a referit la cele mai noi metode de analiza a parametrilor microbiologici utilizati in tarile UE. De asemenea, in Programul National de Sanatate Publica, a fost stabilita ca masura prioritara extinderea procesului de acreditare a laboratoarelor de apa la toate Directiile de Sanatate Publica judetene. Pentru sustinerea procesului de implementare a acquis-ului comunitar, a fost elaborata o macheta pentru autoritatile de sanatate publica judetene, cu raportare trimestriala, ca un instrument de armonizare a activitatilor la nivel local si de obtinere a raspunsurilor in timp util. Raportarea datelor existente la nivel local privind zonele de imbaiere catre institutele regionale de sanatate publica si catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti se realizeaza conform HG nr. 88/2004 (MO nr. 133/13.02.2004). Anual, Raportul National elaborat de catre specialistii in sanatate trebuie transmis tuturor institutiilor implicate, iar de la data aderarii, va trebui transmis si Comisiei Europene. 482

Protectia naturii
Cadrul legislativ OMAPAM nr. 552/2003 (MO nr. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice; OMAPAM nr. 850/2003 (MO nr. 793/11.11.2003) privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

Implementare Relevanta acestor acte normative pentru implementarea Retelei Natura 2000 consta in obligatia contractuala a administratorilor si custozilor de a realiza inventarul habitatelor si speciilor prezente in ariile protejate detinute in administrare, respectiv custodie, in concordanta cu formularele standard pentru Natura 2000 si de asemenea elaborarea planurilor de management. In data de 24 mai 2004 s-au semnat contractele de dare in administrare a 16 Parcuri nationale si naturale. In perioada ianuarie - mai 2004 au fost date in custodie 90 de arii naturale protejate. S-a continuat activitatea de completare a celor doua baze de date BIMS (Sistemul de Management al Informatiei privind Biodiversitatea) si EMERALD, cea din urma fiind compatibila cu NATURA 2000. In cadrul bazei de date BIMS, pana in prezent, au fost realizate 8 500 inregistrari pentru fauna si 9 500 inregistrari pentru flora. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 siteuri din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (regiunea biogeografica Marea Neagra), pentru un site in regiunea biogeografica Marea Neagra, un site in regiunea biogeografica Stepica si trei site-uri in regiunea biogeografica Alpina. In anul 2003 au fost realizate in GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica si a Marii Negre la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina este in curs de realizare, in momentul de fata fiind disponibila delimitarea in GIS a Carpatilor (realizata in cadrul Conventiei Carpatice). Au fost cartate in sistem GIS limitele Ariilor de Importanta Avifaunistica (AIA) identificate de SOR (Societatea Ornitologica din Romania) cu sprijinul BirdLife International. Pana in prezent din cele 44 de AIA identificate, 21 au primit avizul Academiei Romane pentru a fi desemnate ca Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (APSA) prin Hotarare de Guvern. In lista nationala cu propuneri de Situri de Interes Comunitar, alaturi de situri nou identificate, se vor regasi si majoritatea ariilor naturale protejate desemnate in Romania. A fost realizat in format GIS la scala 1:25.000 cadastrul ariilor naturale protejate. Acesta include parcurile naturale si nationale, rezervatiile biosferei (inclusiv zonarea interna a acestora) si aproape o treime din numarul total al rezervatiile naturale, stiintifice si monumentelor naturii. In ceea ce priveste evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000, in cadrul proiectului PHARE 2000 Asistenta tehnica pentru asigurarea conformitatii cu prevederile Directivelor de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat, in ianuarie 2004, Ghidul metodologic pentru includerea consideratiilor de biodiversitate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Elaborarea lui s-a realizat in baza prevederilor Directivei EIA, tinand cont si de art. 6 alin. (3) si (4) al Directivei Habitate.

483

Prin transpunerea acquis-ului comunitar referitor la evaluarea impactului asupra mediului s-a instituit obligativitatea desfasurarii unor astfel de evaluari pentru orice planuri sau proiecte cu potential impact asupra mediului. In prezent, pentru toate activitatile/programele/proiectele care pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate (viitoare situri Natura 2000), se elibereaza de catre autoritatea competenta (Directia de Conservarea Diversitatii Biologice si Biosecuritate) un aviz Natura 2000, pe baza studiului de evaluare a impactului de mediu. La nivel local, in perioada februarie martie 2004, au fost demarate actiuni de inventariere a habitatelor naturale conform Legii nr. 462/2001 in vederea includerii in reteaua europeana de arii protejate NATURA 2000. S-au obtinut urmatoarele rezultate: au fost identificate si cartate habitatele specifice de pasune, habitatele specifice pentru carnivorele mari si au fost cartate in sistem GIS unele tipuri de habitate din regiunile Stepica, Panonica si Marea Neagra. Pentru implementarea Retelei Natura 2000, in Romania a fost continuat procesul de propunere de proiecte Life-Natura, in aprilie 2004 fiind acceptate 2 proiecte. Este in curs de desfasurare din ianuarie 2004 proiectul MATRA PIN (finantat de guvernul Olandei) pentru Implementarea in Romania a legislatiei Uniunii Europene in domeniul protectiei naturii. In domeniul educarii si constientizarii publicului au fost elaborate materiale publicitare privind conservarea diversitatii biologice. In octombrie 2003 a fost lansata Strategia de constientizare a publicului privind biodiversitatea, si prezentate postere si afise reprezentative pentru tipurile de habitate naturale si specii de flora si fauna salbatica. In decembrie 2003 a fost prezentat Catalogul Ariilor Naturale Protejate (editie bilingva) In martie 2004 s-a infiintat Forumul NATURA 2000 constituit din organizatii guvernamentale si ONG nationale ( acest forum beneficiaza de sprijin tehnic si financiar din partea WWF international) cu scopul de a colabora in identificarea si desemnarea viitoarelor situri de importanta comunitara.

Controlul Poluarii industriale si managementul riscului

Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) Cadru legislativ OMAPAM nr. 566/2003 (MO nr. 689/01.10.2003) pentru aprobarea Documentului de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in industria producatoare de var si ciment; OMAPAM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; OMAPAM nr. 36/2004 (MO nr. 43/19.01.2004) de aprobare a Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiilor integrate de mediu; OMAPAM nr. 169/2004 (MO nr. 206/09.03.2004) de aprobare prin metoda confirmarii directe a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana (pentru 9 documente de referinta: clor-alcalii, metalurgia neferoasa, producrea fontei si otelului, industria sticlei, tabacirea blanurilor si pieilor, industria textila, industria alimentara si a laptelui, sisteme industriale de racire, monitorizare).

In privinta implementarii, in septembrie 2003 a fost finalizat primul exercitiu de elaborare a Registrului Emisiilor de Poluanti in mediu pentru activitatile aflate sub incidenta prevederilor Directivei IPPC. 484

In a doua parte a lunii octombrie 2003, a fost prezentata analiza economico-financiara, realizata pe baza datelor statistice pentru sapte sectoare de activitate: producerea fontei si otelului, industria de celuloza, industria sticlei, rafinarea titeiului, industria cimentului, industria textila, industria chimica organica generala. Aceasta analiza a fost evaluata in cadrul twinning-ului cu Franta din cadrul Programului Phare 2000. Pentru aplicarea prevederilor Directivei IPPC, in perioada ianuarie februarie 2004, au fost organizate intalniri teritoriale cu reprezentanti ai operatorilor si ai autoritatilor de mediu, intalniri cu patronatele din industrie, membri ai acestora si reprezentanti ai unitatilor economice nemembre, pe categorii de activitati conform Anexei I a Directivei IPPC (rafinarii, ciment, metalurgie feroasa si neferoasa, celuloza si hartie). In luna februarie 2004, a fost organizata o intalnire cu reprezentani ai tuturor unitatilor economice producatoare de ingrasaminte chimice din Romania. In perioada ianuarie - martie 2004 s-au reinventariat instalatiile IPPC, in scopul verificarii aplicarii corecte a conceptului exprimat de definitia instalatiei din art. 2 al Directivei 96/61/CE. A rezultat un numar de 325 de instalatii. In baza evaluarilor efectuate de agentii economici (conform recomandarilor BAT), au fost centralizate costurile necesare conformarii functionarii instalatiilor cu prevederilor IPPC. Au fost emise 3 acorduri integrate de mediu: un acord (nr. 79/27.10.2003) pentru un abator si doua acorduri (nr. 80/19.12.2003 si nr. 2/06.04.2004) pentru depozite controlate de deseuri. Este in derulare aplicatia pentru un alt acord integrat de mediu pentru Rampa Ecologica de la Costinesti. La inceputul anului 2004 a demarat procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu la doua unitati pilot existente (puse in functiune inainte de 1999) incadrate la categoria 3.1 fabricarea clincherului de ciment (SC CASIAL SA Deva), respectiv 1.2 si 4.1 rafinarea si chimizarea titeiului (SA ARPECHIM SA Pitesti). Aceasta activitate se deruleaza in cadrul Programului Phare 2001 Asistenta pentru implementarea Directivei IPPC. Limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatii mari de ardere (LCP) Cadrul legislativ OMAPAM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; OMAPAM nr. 1052/2003 (MO nr. 32/15.01.2004) pentru organizarea, in cadrul autoritatii publice centrale si teritoriale pentru protectia mediului, a Secretariatelor Tehnice pentru controlul activitatilor instalatiilor mari de ardere; Ordin comun nr. 712/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, nr.199/24.09.2003 al ministrului economiei si comertului si nr. 126/2004 al ministrului administratiei si internelor (MO nr. 145/18.02.2004) pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi rezultate din instalatiile mari de ardere; HG nr.163/2004 (MO nr.160/24.02.2004) privind aprobarea Strategiei Nationale in domeniul Eficientei Energiei;

In privinta implementarii, in luna septembrie 2003, s-a finalizat inventarul emisiilor de SO2, NOx si pulberi, pentru anii 1980, 1993,1996,1997,1998,1999, 2000, 2001, 2002. Ca urmare a reactualizarii inventarului instalatiilor mari de ardere in perioada februariemartie 2004, a rezultat un numar de 294 de instalatii.

485

In perioada aprilie-mai 2004, a fost completata baza de date privind emisiile totale anuale prin elaborarea inventarului national al emisiilor de poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere (IMA) pentru anul 2003. Secretariatul tehnic pentru controlul activitatilor instalatiilor mari de ardere a fost infiintat prin OMAPAM nr. 1052/2003 (MO nr. 32/15.01.2004) si va functiona odata cu inceperea activitatii propriu-zise a Agentiilor Regionale pentru Protectia Mediului. A fost elaborat Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere, in vederea pregatirii planului national de reducere a emisiilor conform Directivei 2001/80/EC. Ghidul a fost aprobat prin Ordinul comun al MAPAM nr. 712/24.09.2003, al MEC nr. 199/2003 si al MAI nr. 126/2004 (MO nr. 145/18.02.2004). In perioada decembrie 2003 - mai 2004, a avut loc diseminarea cerintelor si obligatiilor care revin prin implementarea prevederilor Directivei 2001/80/CE la nivel central si local. In martie 2004, in cadrul Proiectului de Twinning RO 2002/IB/EN-02, s-a desfasurat evaluarea de catre expertii germani, a situatiei existente si a posibilitatilor de imbunatatire a sistemului de colectare si procesare a datelor, pentru pregatirea transmiterii rapoartelor rezultate din cerintele Directivei 2001/80/CE la termenul si in formatul cerut, conform practicilor tarilor membre UE. In luna aprilie 2004, autoritatea competenta pentru protectia mediului, in colaborare cu expertii germani din cadrul Proiectului de Twinning RO 2002/IB/EN-02, au elaborat modelul de notificare a operatorilor conform prevederilor Directivei 2001/80/EC, art. (4), alin. (4), lit. (a), in vederea derogarii de la respectarea valorilor limita de emisie de oxizi de sulf, pentru instalatiile existente (Tip I). In luna mai 2004, s-au calculat, conform prevederilor Anexei I si II ale Directivei 2001/80/CE, plafoanele si tintele de reducere a emisiilor de SO2 si NOx provenite din instalatiile mari de ardere in anii 1993, 1998 si 2003. In luna mai 2004 a fost calculata prognoza emisiilor totale anuale de SO2, NOx si pulberi rezultate ca urmare a introducerii BAT la toate instalatiile mari de ardere, pentru perioada 2007-2012. Limitarea emisiilor de compusi organici volatili provente din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii (COV) In privinta implementarii, a fost elaborat inventarul instalatiilor/activitatilor in functiune, ce utilizeaza solventi organici cu continut de COV. Inventarierea s-a efectuat pe categorii de activitati si valori de prag de consum al solventilor (exprimat in tone/an), asa cum sunt precizate in Anexa II A a Directivei1999/13/CE. Au fost identificate 832 de instalatii. In cazul instalatiilor existente, daca dupa reexaminarea conditiilor de operare rezulta ca nu sunt indeplinite cerintele Directivei, s-a reglementat obligativitatea elaborarii si inaintarii spre aprobare autoritatii competente de protectie a mediului a unui program care cuprinde masurile adoptate de titularii de activitate in vederea realizarii cerintelor Directivei. Resursele financiare pentru implementarea acestor programe vor fi asigurate de catre titularii de activitate din surse proprii sau atrase. Controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (SEVESO) Cadrul legislativ OMAPAM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu;

486

OMAPAM nr. 1084/2003 (MO nr. 118/10.02.2004) privind procedurile de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse; OMAPAM nr. 142/2004 (MO nr. 191/04.03.2004) pentru aprobarea procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase; OMAPAM nr. 210/2004 (MO 309/07.04.2004) privind modificarea OMAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.

In privinta implementarii, in luna iunie anul 2003 s-a finalizat inventarul obiectivelor care intra sub incidenta prevederilor Directivei Seveso. Numarul total al unitatilor economice inventariate, la nivel national, este de 623. In vederea elaborarii unei strategii de implementare (in cadrul unui twinning cu Germania, demarat in septembrie 2003), s-a realizat o evaluare legislativa si institutionala (decembrie 2003), s-a reactualizat planul de implementare al Directivei Seveso (februarie 2004) si s-au actualizat procedurile de elaborare si evaluare a raportului de securitate (aprilie 2004). Participarea voluntara in sectorul industrial, in schema de audit si management ecologic comunitar Cadrul legislativ OMAPAM nr. 50/2004 (MO nr. 81/30.01.2004) privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme.

In privinta plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, in aprilie 2004 a fost publicat pe site-ul ministerului inventarul de emisii de poluanti atmosferici la nivel national pentru anul 2001 (inclusiv plafoanele de emisii pentru 2010 asumate prin ratificarea Protocolului Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiera pe distante lungi referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic semnat de Romania la Gothenburg in anul 1999). Stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice Comunitare Cadrul legislativ HG nr. 175/2004 (MO nr.170/26.02.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse calculatoare portabile; HG nr. 176/2004 (MO nr.169/26.02.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse amelioratori de sol si substraturi de cultura; HG nr. 253/2004 (MO nr. 185/03.03.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii pentru masini de spalat vase; HG nr. 254/2004 (MO nr.185/03.03.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru articolele de incaltaminte; HG 177/2004 (MO nr. 198/05.03.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse textile; HG 259/2004 (MO nr. 219/12.03.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse vopsele si lacuri utilizate pentru interioare; HG 284/2004 (MO nr. 225/15.03.2004) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse saltele de pat; 487

HG nr. 542/2004 (MO nr.368/27.04.2004) referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru lampi electrice.

Substante chimice si substante care depreciaza stratul de ozon

Cadrul legislativ Legea nr. 360/2003 (MO nr. 635/05.09.2003) privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; HG nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea Programului national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, actualizat; HG nr. 693/2004 (MO nr. 436/17.05.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 1.300/2002 privind notificarea substantelor chimice; HG nr. 697/13.05.2004 (MO nr. 477/27.05.2004) privind aprobarea procedurii de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza pentru controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase Procedura PIC; OMAPAM nr. 72/2004 (MO nr. 86/30.01.2004) pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon in anul 2004.

In privinta implementarii, a fost elaborat Programul national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, in cadrul caruia s-a identificat, in luna ianuarie 2004, lista proiectelor de eliminare a substantelor care depreciaza stratul de ozon, conform HG nr. 58/2004. S-a aprobat finantarea de catre Fondul Multilateral pentru doua noi proiecte in domeniul solventilor: Conversia prin retehnologizare a sectiei de degresare de la ARPECHIM Pitesti care vizeaza inlocuirea tetraclorurii de carbon cu un alt solvent si recircularea/regenarea acestuia; Proiect de instruire a IMM-urilor care utilizeaza solventi, precum si instruirea APMurilor referitor la legislatia armonizata.

La nivel local s-a desfasurat monitorizarea activitatilor in cadrul carora se utilizeaza substante care depreciaza stratul de ozon : s-au colectat date privind situatia recuperarii si reciclarii freonului. S-a demarat reactualizarea inventarului agentilor economici care utilizeaza substante care epuizeaza stratul de ozon. Activitatea si cantitatile utilizate sunt monitorizate anual in perioada februarie iunie. Romania a inceput sa transmita la Secretariatul Conveniei de la Rotterdam privind procedura de consimtamant prealabil n cunotin de cauz aplicabil anumitor produse chimice periculoase i pesticide care fac obiectul comerului internaional la care Romania a aderat prin Legea nr. 91/2003, datele si informatiile cerute conform prevederilor acestei Conventii. Au continuat activitatile in cadrul Proiectului de Twinning RO 2002 /IB/EN/01 in domeniul chimicalelor pe care Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor il deruleaza in parteneriat cu Ministerul Mediului din Austria. Au fost efectuate instruiri in teritorii pentru implementarea legislatiei din domeniul substantelor chimice periculoase si au fost colectate date si informatii privind agentii economici in vederea creerii unei baze de date pentru substantele chimice. Au avut loc consultari intra autoritatile implicate pentru a se stabilii autoritatile nationale competente pentru evaluarea riscului reprezentat de substantele chimice si pentru plasarea pe piata a biocidelor.

488

Zgomot
Cadrul legislativ Legea nr. 503/26.11.2003 (MO nr. 876/10.12.2003) privind aprobarea OG nr. 71/28.08.2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/30.10.2001 privind evaluarea conformitatii produselor in Romania; HG nr. 482/1.04.2004 (MO Nr. 348/21.04.2004) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul zgomotului transmis prin aer; HG nr. 539/7.04.2004 (MO nr. 398/5.05.2004) privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.

In privinta implementarii, la sfarsitul anului 2003 au fost identificate, in cadrul unui studiu elaborat de ICIM Bucuresti, obiectivele care cad sub incidenta prevederilor Directivei 2002/49/CE privind evaluarea si managementul zgomotului in mediul inconjurator: 23 de aglomerari urbane, 4 sosele, 1 cale ferata si Aeroportul Otopeni Bucuresti. In luna februarie 2004 a fost elaborata o propunere PPF (Facilitatea de Pregatire a Proiectelor) Asistenta Tehnica acordata Romaniei pentru pregatirea tehnica a proiectului Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare a zgomotului in regiuni urbane in conformitate cu cerintele UE din acest domeniu pentru a pregati acest proiect PHARE multianual. In faza de elaborare a proiectului de HG nr. 539/2004 (MO nr. 398/5.05.2004), au fost organizate seminarii si mese rotunde cu toate partile interesate in acest domeniu (proiectanti si producatori de masini, in unele cazuri si utilizatori).

Protectie civila
Cadrul legislativ Legea nr. 3/2004 (MO nr. 160/24.02.2004) pentru ratificarea Memorandumului de Intelegere privind Mecanismul Comunitar de facilitare a intaririi cooperarii in interventiile de asistenta in domeniul protectiei civile; OUG nr. 21/15.04.2004 (MO nr. 361/26.04.2004) privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, care modifica prevederile OG nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor; Ordinul comun al ministrului administratiei si internelor, ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1/217/182/15.04.2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina.

Implementare Referitor la stabilirea unui cadru Comunitar de actiune pentru co-operare in domeniul poluarilor marine accidentale sau deliberate s-au realizat primele actiuni de implementare a Deciziei 2850/2000/EEC: Doua cursuri de pregatire profesionala a personalului structurilor nominalizate cu responsabilitati in cadrul Comandamentului Operativ de Depoluare Marina (sediul CERONAV din Constanta) referitoare la: implementarea Planului National de Contingenta in cazul poluarilor marine cu petrol si viitorul Plan de Contingenta in cazul poluarilor marine cu substante daunatoare (cu sprijinul consultantei si asistentei tehnice olandeze Royal Haskoning, in cadrul proiectului MATRA de preaderare: PPA 02/RM/7/7: Sistemul de 489

Management pentru pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare marina accidentala sau deliberata cu substante daunatoare); prima intilnire a responsabililor din cadrul Comandamentului Operativ de Depoluare Marina, in cadrul careia s-au stabilit planul de lucru pentru semestrul 2 al anului 2004, pregatirea exercitiului de simulare a unei poluari marine organizata (cu sprijinul proiectului de twinning cu Suedia a Autoritatii Navale Romane si a proiectului Matra cu Olanda) si urmarirea de catre Secretariatul Permanent al CODM reactualiza planurile locale de actiune de catre agentii posibili poluatori.

Referitor la facilitarea cooperarii in cadrul interventiilor de asistenta de protectie civila, s-a realizat identificarea echipelor nationale specializate pe tipuri de actiuni si a personalului aferent, in conformitate cu cerintele Deciziei 792/2001/CE, prin realizarea unei baze de date. Responsabilitatea revine MAI prin Comandamentul Protectiei Civile. Contributia MAI la activitatile de protectie a mediului Realizarea studiului de fezabilitate in vederea implementarii sistemului RODOS in Centrul National de Coordonare a Interventiei. O prima varianta a termenilor de referinta a fost transmisa la Misiunea Permanenta a Romaniei la UE; Organizarea a 3 intalniri de lucru in cadrul proiectului pilot Model pentru managementul accidentelor industriale cu efecte transfrontiere in bazinul mediu si inferior al Dunarii TEIAMM; Elaborarea planului de implementare a HG nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; Intocmirea metodologiilor de elaborare a planurilor de urgenta interna si externa; Adoptarea Normei privind planificarea, pregatirea si interventia in caz de urgenta radiologica; Desemnarea Ministerului Administratiei si Internelor ca autoritate competenta pentru implementare si stabilirea ca punct national de contact a Centrului National pentru Coordonarea Interventiei in caz de accident nuclear sau urgente radiologice din cadrul Comandementului Protectiei Civile; Romania a organizat si desfasurat un exercitiu cu participare internationala pe linia protectiei si interventiei in cazul producerii unui atac terorist cu dispozitive de dispersie radiologica (RDD) DACIA 2003 in anul 2003; Desfasurarea de activitati de identificare experti si echipe de interventie la nivel judetean, conform prevederilor comunitare; Asigurarea interoperabilitatii privind transmiterea si securitatea datelor prin implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicatii si Informatii de Urgenta); Reorganizarea unor elemente ale protectiei civile in vederea asigurarii monitorizarii, informarii, interventiei si pregatirii de specialitate la standardele europene; Constituirea, echiparea si pregatirea echipelor de interventie rapida; Infiintarea comitetelor de urgenta la nivel central si local ca elemente de sprijin si decizie in cadrul Sistemului National de Management al Urgentelor; Infiintarea structurilor de urgenta profesioniste (Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta) si voluntare.

490

Protectia impotriva radiatiilor

Cadrul legislativ Ordinul presedintelui CNCAN nr. 62/31.03.2004 (MO nr. 393/04.05.2004) pentru aprobarea Normelor privind eliberarea de sub regimul de autorizare a materialelor rezultate din practici autorizate; Ordinul presedintelui CNCAN nr. 155/2.10.2003 (MO nr. 873/9.12.2003) pentru aprobarea Normelor de radioprotectie operationala privind desfasurarea practicii de control nedistructiv; Ordinul presedintelui CNCAN nr. 173/16.10.2003 (MO nr. 924/23.12.2003) pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie interventionala; Ordinul presedintelui CNCAN nr. 207/24.11.2003 (MO nr. 933/24.12.2003) pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind dezafectarea instalatiilor de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si toriu - Criterii de eliberare de sub cerintele de autorizare CNCAN pentru utilizare in alte scopuri a cladirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activitati de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu; OMS nr. 431/16.04.2004 (MO nr. 369/27.04.2004), privind organizarea si functionarea laboratoarelor si compartimentelor de igiena a radiatiilor ionizante aflate in reteaua MS.

Implementare Directiva Consiliului nr. 96/29/Euratom care stabileste standardele de baza de securitate pentru protectia sanatatii lucratorilor si a populatiei impotriva radiatiilor ionizante Urmare a aplicarii Normelor de securitate radiologica privind radioprotectia operationala in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu aprobate prin Ordinul nr. 127/27.05.2002 si a strategiei privind reducerea dozei efective, s-a constatat ca expunerea profesionala individuala in activitatile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu, in perioada septembrie 2003 mai 2004, conduce, in toate cazurile, la o doza anuala efectiva mai mica decat limita de 20 mSv/an. Totodata, se inregistreaza o scadere a dozei colective si a dozei medii incasate de persoanele expuse profesional, cu circa 30 % fata de perioada 2001- 2002. CNCAN a eliberat, in perioada de referinta, 500 permise de exercitare si a extins 120 permise de exercitare. In perioada de referinta, CNCAN a analizat si avizat 24 programe de radioprotectie organizate de Centrul de pregatire si specializare a cadrelor din domeniul nuclear, Universitatea de medicina si Farmacie Carol Davila, Universitatea din Bacau si de alte centre. Pentru pregatirea si reciclarea medicilor, in perioada de referinta, MS, in colaborare cu Centrul de perfectionare, a organizat 2 cursuri de pregatire. Conform prevederilor legale pentru acreditarea serviciilor de supraveghere medicala a persoanelor expuse profesional si a practicienilor, in cursul anului 2003 au fost abilitati un numar de 19 de medici (la 14.04.2004 sunt inregistrati 39 de medici abilitati fata de 20 in 2003). Directiva nr. 89/618/Euratom privind informarea populatiei asupra masurilor de protectie a sanatatii si a etapelor in eventualitatea unei urgente radiologice MAI, prin Comandamentul Protectiei Civile, a realizat operationalizarea Centrului National pentru Coordonarea Interventiei in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, pentru a carui functionare la parametri optimi se are in vedere suplimentarea numarului de posturi alocate CPC. 491

In scopul revizuirii si imbunatatirii planificarii in caz de urgenta radiologica, Romania a organizat si desfasurat in octombrie 2003 un exercitiu international de interventie si protectie in cazul unui atac terorist cu dispozitive de dispersie radiologica DACIA 2003, in cadrul caruia CNCAN a elaborat scenariul radiologic. Exercitiul a fost evaluat de un grup de experti NATO si internationali ca fiind un important pas in realizarea unor actiuni integrate de raspuns. Directiva Consiliului nr. 90/641/Euratom privind protectia lucratorilor externi expusi riscului radiatiilor ionizante in timpul desfasurarii activitatilor in zonele controlate Directiva a fost total implementatata in anul 2003. In calitatea sa de autoritate responsabila in domeniu, CNCAN a urmarit respectarea prevederilor legale privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi. S-au emis pentru 4 agenti economici certificate de acceptare ca intreprinderi externe si aproximativ 100 de carnete individuale de supraveghere radiologica pentru lucratorii externi utilizati de acestia in zonele controlate ale CNE Cernavoda. In acest fel, sistemul de evidenta a dozelor la CNE Cernavoda s-a extins cuprinzand si evidenta lucratorilor externi. Reglementarea Consiliului nr. 1493/93 privind transportul materialelor radioactive intre statele membre CNCAN a realizat baza de date privind cererile de autorizare si autorizatiile emise pentru expeditiile internationale de materiale radioactive pe teritoriul Romaniei. In perioada de referinta, CNCAN a inregistrat 3 solicitari pentru expeditii de materiale radioactive, pentru care a emis autorizatiile corespunzatoare. Directiva nr. 92/3/Euratom privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri radioactive intre statele membre din si spre Comunitate Conform masurilor stabilite in planul de implementare, CNCAN a realizat si completat baza de date continand cererile de autorizare si autorizatiile emise de CNCAN pentru expeditiile internationale de deseuri radioactive cu implicarea teritoriului Romaniei. Pana in prezent nu a fost inregistrata nic o solicitare de autorizare pentru expeditii de deseuri radioactive implicand teritoriul Romaniei. Directiva Consiliului nr. 97/43/Euratom privind protectia sanatatii persoanelor fizice impotriva radiatiilor ionizante in cazul expunerii medicale CNCAN a urmarit in procesul de autorizare respectarea criteriilor de acceptabilitate pentru instalatiile radiologice si pregatirea personalului cu responsabilitati in radioprotectie. CNCAN a emis Normele de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie interventionala si Normele de securitate radiologica in practica de radioterapie care includ aspecte privind situatiile de expuneri medicale, expunere profesionala a populatiei, inclusiv expunerile potentiale in cazul practicilor de radiodiagnostic, radiologie interventionala si radioterapie medicala umana. MS a derulat programe de formare profesionala cu accent pe problematica de protectie radiologica (Rx-diagnostic, medicina nucleara, radioterapie, fizica medicala, radiologie interventionala). Au fost organizate 5 cursuri de pentru personalul medical privind Protectia radiologica in radioterapie si Protectia radiologica in diagnosticul radiologic si radiologia interventionala, la care au participat in total 210 specialisti. In perioada 17-19 Septembrie 2003, a avut loc Conferinta nationala cu tema Aspecte ale integrarii europene in domeniul radioprotectiei organizata de catre Societatea Romana de Radioprotectie in colaborare cu MS si CNCAN. In cadrul conferintei au fost abordate aspecte practice legate de implementarea legislatiei nationale care transpune Directiva 97/43 (rolul autoritatii publice locale, invatamantul de radioprotectie). La aceasta manifestare au luat parte specialisti din cadrul MS, CNCAN, Agentia Nucleara, MAI, MAN, SN "Nuclearelectrica" SA, Regia Autonoma "Metale Rare", Sucursala de Cercetari Nucleare- Pitesti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de 492

Fizica si Inginerie Nucleara-Horia Hulubei. Suplimentar, a avut loc instructajul anual al cadrelor cu pregatire superioara din reteaua de igiena a radiatiilor in domeniul radioprotectiei, conform planului de implementare a Directivei 97/43. Regulamentele privind nivelul contaminarii radioactive a alimentelor de origine animala si a furajelor Reteaua de expertiza a gradului de contaminare radioactiva a alimentelor de origine animala si a furajelor din cadrul Agentiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (AVSA) are in componenta laboratoare de determinari prin tehnici nucleare aflate in cadrul Directiilor Sanitar Veterinare Judetene din Bucuresti, Arad, Bacau, Bihor, Buzau, Constanta, Calarasi, Dolj, Galati, Olt, Iasi, Suceava, Timis, Harghita. Aceste laboratoare sunt dotate cu spectrometre gamma (fixe) si monitorizeaza nivelul de contaminare radioactiva pentru produse de origine animala si furaje provenite din import sau din tara, conform reglementarilor in vigoare specifice domeniului sanitar veterinar. Laboratoarele de determinari prin tehnici nucleare din reteaua AVSA se afla in proces de modernizare si dotare cu aparatura performanta spectrometre gama multicanal care sa permita detectarea tuturor izotopilor radioactivi. Aceste modernizari ale laboratoarelor de determinari prin tehnici nucleare vor asigura cu prioritate monitorizarea nivelurilor de contaminare radioactiva a alimentelor de origine animala si a furajelor in zone cu potential crescut de expunere in caz de accident nuclear, data fiind vecinatatea cu Centrala nuclearo-electrica Cernavoda.

Activitati de control si inspectie

Activitatea de control si inspectie a Garzii Nationale de Mediu (GNM) in domeniul protectiei mediului s-a organizat prin realizarea tipurilor de inspectii prevazute in Recomandarea 2001/331/CE (planificate, neplanificate solutionarea sesizarilor, investigarea unor poluari accidentale, la emiterea sau prelungirea actelor de reglementare, controlul investitiilor de mediu). S-au clasificat si inventariat obiectivele controlate in functie de incadrarea acestora in criteriile stabilite prin directivele prioritare ale legislatiei europene de protectia mediului. Activitatea de control a GNM s-a concretizat prin: numar total controale 44.854 din care: 35.870 controale in domeniul protectiei mediului, 21.188 reprezentand controale la obiective cu impact semnificativ; 7.776 controale in domeniul silvic; 1.208 controale in domeniul cinegetic. numar amenzi 10.468 din care 462 contestate in justitie numar avertismente -1.763 numar somatii de incetare a activitatii 567 numar sistari de activitate 61 numar de dispozitii privind suspendarea acordurilor/autorizatilor de mediu 51

numar sanctiuni contraventionale aplicate 12.910

numar dosare penale intocmite 52 numar cazuri braconaj 122 valoarea prejudiciului creat fondului cinegetic 0,7 miliarde lei valoare sanctiuni contraventionale aplicate 77,5 miliarde lei 493

valoare confiscari 5,83 miliarde lei volum material lemnos confiscat 4.212, 7 mc.

Costuri de mediu
In conformitate cu datele obtinute de la Institutul National de Statistica si Comisia Nationala de Prognoza, se estimeaza ca nivelul cheltuielilor de mediu pe anul 2003 s-a ridicat la circa 38.091 miliarde lei (circa 2% din PIB), iar pentru anul 2004 va fi de circa 42.662 miliarde lei (circa 2% din PIB). Din datele centralizate de GNM, in cursul anului 2003, valoarea investitiilor de mediu realizate la nivelul intregii tari a fost de 13.399 miliarde lei, din care: De la bugetul local: 1.335 miliarde lei; De la bugetul de stat: 2.490 miliarde lei; Din surse proprii: 6.420 miliarde lei; Din alte surse: 3.154 miliarde lei.

Parteneriatul Public-Privat (PPP)

In perioada de referinta au fost identificate proiecte de PPP in domeniul managementului deseurilor in urmatoarele judete: Bihor, Brasov, Calarasi, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti, Mures, Prahova si Suceava. In ceea ce priveste proiectul PPP privind crearea unui sistem de alimentare cu apa a localitatilor situate in zona aval a barajului Zetea, in valoare de 70,7 milioane Euro, a fost reactualizat si supervizat studiul de fezabilitate al investitiei. De asemenea, s-a intocmit documentatia de declarare a acestei investitii ca obiectiv de interes public national.

Fondul National pentru Mediu: activitati si resurse

Cadrul legislativ OUG nr. 86/25.09.2003 (MO nr. 694/03.10.2003) a adus noi modificari si completari privind sursele de constituire a veniturilor Fondului pentru mediu. In perioada de referinta,au fost intreprinse urmatoarele activitati: imbunatatirea performantelor privind alimentarea si gestionarea Fondului pentru mediu, prin: organizarea unor seminarii cu asociatiile patronale si profesionale privind explicarea legislatiei de mediu, cu precadere a Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicata, cu modificarile ulterioare; implementarea la nivel national a acestei legi, prin publicarea in diverse reviste de specialitate a unor materiale informative privind obligatiile de plata ale agentilor economici catre Fondul pentru Mediu;

acordarea de sprijin autoritatilor si institutiilor publice in vederea imbunatatirii si actualizarii unor acte normative din domeniul protectiei mediului HG nr. 166/2004 (MO 148/19.02.2004) pentru aprobarea proiectului privind Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii, pentru care au fost elaborate norme metodologice de aplicare, aprobate prin OMMGA nr 117/24.05.2004 (MO nr 490/01.06.2004); HG nr.170/2004 (MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate; HG nr. 679/05.05.2004 (MO nr. 429/13.05.2004) pentru aprobarea Fondului de neutralizare a deseurilor periculoase de la S.C. Metadet S.A. S-au aprobat 12,5 miliarde lei nerambursabili de la Fondul de Mediu pentru orasul Falticeni. 494

schimb de informatii si sprijin pentru crearea bazei de date cu agentii economici contribuabili la veniturile Fondului pentru mediu. finalizarea Manualului de Operare al Fondului pentru mediu.

Manualul de Operare a Fondului pentru mediu din Romania este conceput ca o norma unica de finantare a proiectelor prioritare privind protectia mediului si a fost elaborat in concordanta cu cadrul legislativ in vigoare. Manualul de Operare cuprinde: procedurile standard, cadrul institutional si organizatoric care definesc mandatul si activitatile Fondului pentru mediu; reglementari obligatorii pentru toate mecanismele de finantare, indiferent de forma de organizare si de proprietate a solicitantilor; prevederi specifice unor categorii de proiecte sau de beneficiari.

Veniturile incasate la Fondul pentru mediu pana la data de 31 mai 2004, cumulat cu cele din anul 2002 si 2003, sunt in suma de 1.214 miliarde lei. Veniturile incasate la Fondul pentru mediu pentru perioada septembrie 2003 - 31 mai 2004 sunt in valoare de 594 miliarde lei.

2.3.23. PROTECTIA SI SANATATEA CONSUMATORILOR

Negocierile pentru capitolul 23 Protectia consumatorilor si a sanatatii au fost inchise provizoriu in cadrul celei de-a opta reuniuni a Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania UE din 27 iulie 2001.

Transpunerea consumatorilor
-

acquis-ului

comunitar

in

domeniul

protectiei

In perioada de referinta, Guvernul Romaniei a aprobat urmatoarele acte normative: Legea nr. 449/12.11.2003 (MO nr. 812/18.11.2003) privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora (care transpune prevederile Directivei 1999/44/EC privind anumite aspecte ale vanzarii produselor destinate consumatorilor si garantiile asociate); HG nr. 144/12.02.2004 (MO nr. 138/16.02.2004) pentru modificarea anexei la HG nr. 681/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor; HG nr. 511/07.04.2004 (MO nr. 348/21.04.2004) pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevazute in anexa nr. 1 la HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, care include prevederile Directivei 2001/101/CE (referitoare la etichetarea, prezentarea si publicitatea alimentelor), 2002/86/CE (care modifica Directiva 2000/13/CE) si 2002/67/CE (privind etichetarea alimentelor care contin chinina si a alimentelor care contin cafeina).

De asemenea, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a colaborat, in vederea elaborarii de noi proiecte de acte normative, cu Ministerul Economiei si Comertului, cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu Ministerul Sanatatii. In conformitate cu angajamentele asumate in documentul de pozitie privind capitolul 23 Protectia consumatorilor si a sanatatii, Guvernul a adoptat si a transmis spre dezbatere parlamentara, urmatoarele proiecte de acte normative:

495

Legea cu privire la protectia dobanditorului cu privire la unele aspecte ale contractelor asupra dobandirii unui drept de utilizare pe durata determinata a unor bunuri imobiliare (care transpune prevederile Directivei 94/47/CE), adoptata in sedinta de Guvern din data de 01.04.2004; Legea privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice (care transpune prevederile Directivelor 87/102/CEE, 90/88/CEE si 98/7/CE), lege aprobata in sedinta de Guvern din data de 21.04.2004; Legea privind responsabilitatea producatorilor pentru pagubele generate de produselor cu defecte (care transpune prevederile Directivei 85/374/CEE), aprobata in sedinta de Guvern din data de 01.04.2004; Legea privind Codul Consumului, aprobata in sedinta de Guvern din data de 12.05.2004; Legea privind securitatea generala a produselor (care transpune Directiva 2001/95/CE), adoptata in sedinta de Guvern din data de 01.04.2004.

In conformitate cu art.12.4 al Directivei privind securitatea generala a produselor, care prevede ca accesul la sistemul RAPEX este deschis tarilor solicitante, ANPC a solicitat Comisiei Europene demararea procedurilor necesare ,care sa permita Romaniei sa participe la sistemul RAPEX. Privind participarea la noul Cadru Financiar, ANPC a informat Comisia Europeana ca Romania este de acord cu propunerea de Memorandum de intelegere intre Comunitatea Europeana si Romania privind Participarea Romaniei la cadrul general pentru finantarea actiunilor comunitare pentru sprijinirea politicii consumatorilor in perioada 2004-2007. Romania a solicitat ca o parte din contributia financiara sa fie finantata prin instrumente comunitare de sprijin. In lunile aprilie si mai au avut loc la Bruxelles discutii tehnice cu reprezentantii Comisiei Europene, cu privire la proiectul de act normativ referitor la creditul pentru consumatori, persoane fizice, precum si discutii referitoare la participarea Romaniei la sistemul RAPEX si la noul Cadru Financiar pentru sprijinirea politicii consumatorilor in perioada 2004-2007.

Infrastructura administrativa pentru activitatea de supraveghere a pietei

ANPC care coordoneaza si realizeaza strategia i politica Guvernului n domeniul proteciei consumatorilor, acioneaz pentru prevenirea i combaterea practicilor care duneaz vieii, sntii, securitii i intereselor economice ale consumatorilor, asigur armonizarea cadrului legislativ naional cu reglementrile din Uniunea European n domeniul proteciei consumatorilor, desfoar activitatea de informare i educare a cetatenilor privind drepturile pe care le au n calitate de consumatori si evalueaz efectele pe pia ale sistemelor de supraveghere a produselor i serviciilor destinate consumatorilor, se afla in subordinea Guvernului si in coordonarea Primului Ministru. Comisia pentru Clauze Abuzive si Comisia pentru Securitatea Produselor au fost infiintate in anul 2002, fiind organisme consultative independente alcatuite din reprezentanti ai administratiei publice, consumatori si alte organisme relevante. In trimestrul I 2004, Comisia pentru Clauze Abuzive s-a intrunit pentru a analiza clauzele abuzive in contractele de furnizare a gazului, iar Comisia pentru Securitatea Produselor s-a intrunit pentru a evalua riscurile prezentate de produsul saltea magnetica, oferit consumatorilor, pe piata romaneasca. Consiliile Consultative pentru Protectia Consumatorilor (42 la nivel de municipiu si 76 la nivel de oras), cuprinzand reprezentanti ai autoritatilor publice locale si asociatii neguvernamentale de consumatori, pun in practica Programul de implementare la nivel 496

local a acquis-ului comunitar, planul anual comun de control si stabilesc actiunile comune pentru monitorizarea problemelor locale in domeniul protectiei consumatorilor. ANPC dispune de resursele necesare care ii permit sa realizeze actiuni de supraveghere fiind efectiv si suficient de extensiva in depistarea produselor neconforme. In prezent, Autoritatea are 750 de angajati, din care 684 sunt repartizati in cele 42 de oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor si realizeaza supravegherea pietei pe intreg teritoriul tarii. Angajatii Autoritatii au pregatire tehnica si profesionala, fiind inclusi in programe de training cuprinzand teme de securitate a produselor alimentare si nealimentare. In scopul realizarii sarcinilor sale, ANPC este interesata in imbunatatirea pregatirii expertilor care aplica legislatia in domeniul protectiei consumatorilor. ANPC a organizat, in perioada 1-2 noiembrie 2003 la Covasna si in perioada 19-20 martie 2004 la Piatra-Neamt, mese rotunde la care au participat directorii executivi din cele 42 de oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor. La aceste evenimente au fost analizate activitatile de supraveghere a pietei, acoperirea geografica a controalelor si masurile viitoare pentru cresterea eficientei actiunilor de control si aplicarea in mod unitar a legislatiei de protectie a consumatorilor. Secretarul de Stat al ANPC a participat de asemenea la Intalnirea Ministeriala privind politica consumatorilor , intalnire care a avut loc la Roma in 21 noiembrie 2003. Mentionam ca specialistii ANPC au participat alaturi de reprezentanti ai altor institutii si asociatii de consumatori la un numar de seminarii referitoare la : Riscul consumatorilor si protectia consumatorilor impotriva produselor contrafacute; Aspecte etice si legale privind protectia inventiilor biotehnologice. Rolul institutiilor europene in monitorizarea eliberarii deliberate in mediul inconjurator a organismelor modificate genetic; Organisme modificate genetic prezente in alimentele destinate consumului uman si in hrana animalelor; Necesitatea unei metode efective de asigurare a securitatii alimentare functionarea sistemului HCCP si beneficiile acestuia; Dezvoltarea calitatii infrastructurii si a cadrului legal a calitatii alimentelor in Zona Balcanica; Activitatile de supraveghere a pietei si institutiile de supraveghere a pietei in Germania; Forumul International de Supraveghere a Pietei (in cadrul Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa); Problematica Uniunii Europene.

Reprezentantii oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor si reprezentanti ai Vamii, Politiei de Frontiera, Inspectoratului General al Politiei si Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, au participat la seminariile privind Drepturile de proprietate intelectuala si industriala, in conformitate cu legislatia nationala si cea a Uniunii Europene - Studii de caz, organizate la Cluj, Timisoara, Craiova, Iasi si Constanta.

Aplicarea legislatiei existente

Sistemul de supraveghere a pietei In scopul asigurarii unei abordari sistematice si coordonate a supravegherii pietei, a fost infiintat Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, a carui presedintie si secretariat sunt asigurate de catre ANPC. Acest Comitet Interministerial reprezinta un forum unic pentru coordonarea generala a activitatilor de supraveghere a pietei. In conformitate cu HG nr. 144/12.02.2004 (MO nr. 138/16.02.2004) componenta Comitetului a fost revizuita, fiind 497

inclusi reprezentanti ai organizatiilor ne-guvernamentale de consumatori, ai Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, precum si reprezentanti ai Inspectiei Muncii si ai Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ca urmare a recomandarilor facute prin misiunea de peer review, din perioada 21-23 iulie 2003, privind supravegherea pietei si activitatea de metrologie sub directivele propuse prin protocolul PECA). In data de 16 Martie 2004, membrii Comitetului Interministerial au primit de la ANPC propuneri privind planul anual comun de control in domeniul alimentar, nealimentar si servicii, pentru anul 2004. In ceea ce priveste analiza stadiului de realizare a Strategiei Comitetului Interministerial, in acest an, vor fi intarite: sistemul national de supraveghere a pietei pentru produse si servicii prin imbunatatirea pregatirii inspectorilor si prin imbunatatirea informarii si cooperarii dintre organismele competente responsabile; armonizarea legislativa prin consultari in elaborarea si aprobarea legislatiei care transpune acquis-ul comunitar.

Legislatia armonizata si protocoalele de cooperare existente (peste 20 de protocoale) semnate intre ANPC si alte institutii responsabile in domeniul supravegherii pietei asigura cadrul pentru o colaborare sistematica, eliminand suprapunerea activitatilor de control. In perioada de referinta, ANPC a semnat protocoale de cooperare cu: Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) in domeniul controalelor tematice privind eficienta energetica; Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) in domeniul supravegherii pietei pentru compatibilitate electromagnetica, echipamente si aparate de telecomunicatii; Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Masinilor de Ridicat (ISCIR) privind supravegherea pietei pentru aparate utilizatoare de gaze si pentru echipamente pentru parcuri de distractii; Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), in scopul prevenirii si combaterii comercializarii de produse contrafacute si falsificate; Jandarmeria Romana (in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor), in scopul prevenirii si luptei contra practicilor care pun in pericol viata si sanatatea consumatorilor; Agentia Nationala Anti-drog (in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor), in scopul imbunatatirii starii de sanatate si pentru a lupta contra consumului excesiv de tutun si alcool; Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, cu privire la protectia persoanelor dezavantajate contra utilizarii si consumului de produse care ar putea sa le puna in pericol viata, sanatatea si securitatea; Imprimeria Nationala, cu privire la respectarea prevederilor legale privind formularele standard, in scopul identificarii produselor falsificate.

Raportul Final al misiunii de evaluare (Peer Review) privind supravegherea pietei si metrologia sub directivele propuse pentru Protocolul PECA, desfasurat in perioada 2123 iulie 2003, de catre reprezentanti ai Comisiei Europene, a fost transmis in noiembrie 2003 si evidentiaza printre altele: ANPC a demonstrat o angajare impresionanta si cunostinte privind problemele de protectia consumatorilor si, de asemenea, a dovedit buna cunoastere a metodelor si prioritatilor Noii Abordari si supravegherii pietei. Supravegherea este atat activa cat si reactiva, iar supravegherea activa se face in conformitate cu un plan ce are la baza indicatori masurabili de control; 498

Apropierea ministerelor si autoritatilor fata de situatia generala continua sa fie pozitiva. Autoritatile sunt de asemenea foarte mult in favoarea cooperarii, prin semnarea de protocoale - intre acestea, protocoalele semnate intre ANPC si vama si intre ANPC si Inspectia Muncii fiind cele mai bune exemple. - Actiuni de supraveghere a pietei

Supravegherea pietei este realizata atat activ cat si reactiv. ANPC realizeaza actiuni de supraveghere a pietei in mod activ in conformitate cu planuri tematice. Planul este stabilit de catre ANPC si aprobat de Secretarul de Stat. Rezultatele sunt rezumate anual printr-un raport. In scopul de a asigura consumatorii ca un produs, pus pe piata si utilizat in conformitate cu destinatia sa, este conform cu prevederile legale care transpun directivele Noii Abordari sau privind securitatea generala a produselor si in scopul de a lua masurile pentru a pune produsele in conformitate, declaratia de conformitate si dosarul tehnic, dupa caz, reprezinta punctele de plecare in cadrul actiunilor de supraveghere a pietei. Supravegherea pietei in mod reactiv consta in controalele ad hoc initiate la nivel local de inspectorii ANPC. Referitor la fondurile alocate de ANPC pentru imbunatatirea activitatii de supraveghere a pietei, in anul 2004 s-au prevazut 36.1 miliarde lei pentru intarirea capacitatii administrative si 3.1 miliarde lei pentru esantionare si teste de laborator. In conformitate cu competentele legale, ANPC supravegheaza respectarea prevederilor legale si apararea drepturilor legitime ale consumatorilor. Controalele pe piata sunt realizate la producatori, importatori, en-gros-isti, distribuitori, furnizori de servicii, precum si in unitatile vamale. Inspectorii ANPC pot avea acces in locurile unde sunt fabricate, depozitate sau comercializate produsele, inclusiv acces la documente. Actiunile corective sunt in conformitate cu nivelul de conformitate stabilit si sunt luate pe baza principiului proportionalitatii. Operatorii economici pot face contestatie in justitie contra sanctiunilor aplicate. In perioada septembrie 2003 mai 2004, ANPC si cele 42 oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor, ca urmare a activitatii curente de supraveghere a pietei pentru produse si servicii destinate consumatorilor, a realizat cca. 92100 actiuni de control. In conformitate cu protocoalele semnate de ANPC cu alte organisme specializate ale administratiei publice centrale, 14.72% din actiuni au fost efectuate in colaborare. Specialistii ANPC si reprezentantii Autoritatii Nationale a Vamilor au efectuat controale comune in vama, bazate pe prevederile legale in vigoare (HG nr.409/2002 privind controalele de conformitate cu reglementarile de securitatea produselor, in cazul produselor de import). Controalele au fost extinse la toate produsele care ar putea fi considerate periculoase pentru consumatori. In cadrul actiunilor de cooperare ale ANPC cu vama, specialistii ANPC si reprezentantii vamii au intreprins peste 7600 controale comune, intocmind peste 3400 procese verbale de constatare contraventie, valoarea produselor cu neconformitati in vami fiind de 46,9 miliarde lei. Mentionam ca, prin abrogare a Ordinului comun nr. 293/640/2001-1/2002 cu privire la cerintele de calitate si securitate a fructelor si legumelor proaspete destinate consumului uman, numarul controalelor comune in vama a inregistrat o diminuare corespunzatoare verificarilor in acest sens. In aceeasi perioada, ca urmare a inspectiilor periodice si inopinate, specialistii ANPC din cele 42 oficii teritoriale au intreprins actiuni pentru reducerea consecintelor incalcarii prevederilor legale privind protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor, intocmind peste 54000 procese verbale de constatare contraventie (25806 procese verbale pentru produse alimentare si 18826 procese verbale pentru produse ne-alimentare), aplicand amenzi in valoare de 149,9 miliarde lei si, dupa caz, pe baza controalelor si declararii riscului, interzicand comercializarea sau impunand retragerea de produse de pe piata (produse in valoare de 44,5 miliarde lei, inclusiv produse din import in valoare de 24,2 miliarde lei) sau dispunand oprirea temporara a 499

comercializarii pentru 3972 operatori economici; pentru 35 operatori economici s-a impus oprirea definitiva a productiei sau comercializarii. ANPC a trimis 5497 esantioane de produse alimentare si nealimentare pentru teste de laborator. Suprevegherea pietei in mod reactiv consta si in a raspunde reclamatiilor facute de consumatori. In perioada raportata, ANPC a primit de la consumatori circa 28300 reclamatii (din care 496 au fost transmise prin intermediul asociatiilor de consumatori) si peste 13800 au fost solutionate fiind considerate intemeiate. Cu aceeasi ocazie, specialistii ANPC au oferit consiliere legala pentru consumatorii prejudiciati. Mentionam de asemenea actiunile pentru respectarea drepturilor consumatorilor si pentru despagubire in cazul produselor si serviciilor neconforme: valoarea produselor care au fost inlocuite si valoarea despagubirilor oferite consumatorilor a fost de circa 22,6 miliarde lei, ca urmare a reclamatiilor consumatorilor prejudiciati. Pentru anii 2003 si 2004 au fost stabilite programe de implementare la nivel local a acquis-ului comunitar, inclusiv actiunile tematice de control pentru produse nealimentare. Se pot mentiona rezultatele unor actiuni de control realizate de ANPC in perioada raportata, care au vizat: Directiva 88/378/CEE privind securitatea jucariilor, transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii: au fost controlati 995 operatori economici, intocmindu-se 716 procese-verbale de constatare contraventii, aplicandu-se 528 amenzi in valoare de circa 2342 milioane lei, dispunand oprirea temporara a comercializarii pentru produse in valoare de 3758 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse in valoare de 451 milioane lei. Principalele probleme au fost: absenta etichetei sau jucarii fara informatii privind numele si adresa producatorului, absenta avertismentelor si/sau a indicatiilor de utilizare sau a traducerii lor in limba romana, precum si absenta marcajului CS/CE si lipsa de conformitate cu cerintele esentiale de securitate (jucarii periculoase). Eficienta energetica: Directiva 92/75/CEE privind indicarea consumului energetic al aparatelor casnice prin etichetare i prin informaii uniforme pe produs si Directiva 95/12/CEE privind etichetarea energetic pentru introducerea pe pia a mainilor de splat rufe de uz casnic, transpuse in legislatia nationala prin HG nr. 598/2001 privind stabilirea cerinelor referitoare la etichetarea i eficiena energetic pentru introducerea pe pia a mainilor de splat rufe de uz casnic: au fost controlati 347 operatori economici, intocmindu-se 159 procese-verbale de constatare contraventii, aplicandu-se 71 amenzi in valoare de circa 276.25 milioane lei; Directiva 92/75/CEE privind indicarea consumului energetic al aparatelor casnice prin etichetare i prin informaii uniforme pe produs si Directiva 96/60/CEE privind eficiena i etichetarea energetic pentru introducerea pe pia a mainilor combinate de splat i uscat rufe de uz casnic, transpuse in legislatia nationala prin HG nr. 671/2001 privind stabilirea cerinelor referitoare la eficiena i etichetarea energetic pentru introducerea pe pia a mainilor combinate de splat i uscat rufe de uz casnic: au fost controlati 133 operatori economici, intocmindu-se 37 procese-verbale de constatare contraventii, aplicandu-se 23 amenzi in valoare de circa 33.5 milioane lei; Directiva 92/75/CEE privind indicarea consumului energetic al aparatelor casnice prin etichetare i prin informaii uniforme pe produs si Directiva 95/13/CE privind etichetarea i eficiena energetic pentru introducerea pe pia a usctoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur transpuse in legislatia nationala prin HG nr. 1274/2001 privind stabilirea cerinelor referitoare la etichetarea i eficiena energetic pentru introducerea pe pia a usctoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur: au fost controlati 147 operatori economici, intocmindu-se 11 procese-verbale de constatare contraventii, aplicandu-se 7 amenzi in valoare de 500

circa 37 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse in valoare de 332.3 milioane lei. Principalele abateri de la cerintele legale de etichetare energetica: absenta etichetei sau pozitionarea ei la loc nevizibil (in interiorul masinii), informatii incomplete sau neconforme cu prevederile legale de etichetare, absenta sau lista incomplete a caracteristicilor, absenta documentatiei tehnice la importator sau a certificatului de garantie, produse cu etichetare incomplete, carte tehnica fara traducere in limba romana. Recomandarea 89/542/CEE pentru etichetarea detergentilor si produselor de curatat si Directiva 73/404/CE referitoare la detergenti, transpuse in legislatia nationala prin HG nr. 527/2001 referitoare la metodele de testare a biodegrabilitatii detergentilor, produselor de intretinere si de curatat: au fost controlati 1118 operatori economici, intocmindu-se 668 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 468 amenzi in valoare de 1341 milioane lei. Au fost constatate abateri cu privire la absenta informatiei privind principalele caracteristici ale produsului si/sau a instructiunilor de pastrare/ utilizare/ dozare, produse fara instructiuni traduse in limba romana, neconformitati cu cerintele legale sau cu caracteristicile calitative declarate; Directiva 94/11/CE referitoare la etichetarea incaltamintei destinate populatiei, transpusa in legislatia romana prin HG nr. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vnzarii catre consumator: au fost controlati 1099 operatori economici, intocmindu-se 876 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 778 amenzi in valoare de circa 2079.9 milioane lei. Au fost constatate abateri cu privire la absenta informatiei (absenta pictogramelor pentru materialele utilizate si pentru partile componente), precum si neconcordanta intre simbolurile utilizate pentru materiale si materialele utilizate in mod real; Directiva 96/73/CEE privind metodele de analiza calitativa a amestecurilor binare de fibre textile si Directiva 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile, transpuse in legislatia romana prin HG nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, modificat prin HG nr. 25/2002: au fost controlati 1260 operatori economici, intocmindu-se 1082 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 920 amenzi in valoare de circa 2316.9 milioane lei, pentru neconformitati cu prevederile legale de etichetare (denumirea si marcarea compozitiei fibroase, pictograme), neconformitati cu cerintele legale sau cu caracteristicile calitative declarate; Directiva 69/493/CEE privind sticla cristal, transpusa in legislatia romana prin HG nr.134/202 privind caracterizarea, clasificarea i marcarea produselor din sticla cristal n vederea comercializarii acestora: au fost controlati 331 operatori economici, intocmindu-se 145 procese-verbale de constatare contraventie, aplicandu-se 81 amenzi in valoare de 245.5 milioane lei. Au fost constatate abateri cu privire la neconformitati cu cerintele legale si intre marcajul aplicat si compozitia chimica a produsului.

ANPC, ca punct national de contact pentru Sistemul TRAPEX privind schimbul de informatii pentru produse periculoase, a depistat pe piata romaneasca produse periculoase care prezinta riscuri: de soc electric (fier de calcat, rasnita electrica, cana electrica, prajitor de paine, uscator de par, mixer, aparat de ras, lampa cu ceas), pericol de ranire (jucarii cu margini ascutite), pericol de sufocare si efect vomitiv (jucarii: mare parte din plus se poate desprinde cu usurinta). ANPC a notificat produsele in cele 42 oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor, astfel incat sa poata fi monitorizate pe piata) si, in cazul in care produsele in chestiune au fost depistate pe piata, sa se ia masurile corespunzatoare (oprirea de la comercializare). 501

Reprezentantul ANPC a participat la evaluarea finala a activitatii punctelor nationale de contact TRAPEX, organizata la Budapesta, in 16 aprilie 2004. Putem mentiona actiunea comuna de control cu reprezentantii Politiei, in scopul de a controla respectarea prevederilor de protectia consumatorilor in servicii. Au fost depistate incalcari privind afisarea la loc vizibil a listei serviciilor oferite si a tarifelor corespunzatoare (36 operatori economici), publicitatea (5 operatori economici), nerespectarea clauzelor contractuale (3 operatori economici) si au fost dispuse 44 amenzi in valoare de 199 milioane lei. In plus mentionam actiunea tematica privind vanzarile de soldare, realizata in colaborare cu Primariile si Directiile Judetene ale Finantelor Publice, prin controlul a 358 operatori economici, dandu-se avertismente la 117 operatori economici, aplicandu-se 237 amenzi (in valoare de 866.5 milioane lei) si, dupa caz, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii; principalele abateri au fost constatate cu privire la indicarea preturilor, informatia de baza pentru produse textile si incaltaminte, stabilirea si publicitatea preturilor pentru soldare. In perioada septembrie 2003 - mai 2004, specialistii ANPC au analizat o serie de contracte oferite consumatorilor, facand observatii si propuneri pentru a se asigura un echilibru intre drepturile si obligatiile partilor contractuale, eliminarea clauzele abuzive si informarea corecta, completa si precisa despre principalele conditii. Au fost analizate urmatoarele tipuri de contracte: pentru furnizarea de utilitati publice pentru consumatori, pentru locuri de munca in strainatate, pentru prestari servicii in vederea obtinerii unor imprumuturi in bani, pentru comercializarea pachetelor de servicii turistice, pentru montarea centralelor termice de apartament, pentru furnizare Internet si cablu TV, pentru cesiunea abonamentului la telefonia mobila, contracte la distanta, contracte in afara spatiilor comerciale, pentru construire locuinte, pentru inchiriere spatiu pentru panouri publicitare si pentru executarea diverselor bunuri. In domeniu alimentar, controalele au fost realizate in conformitate cu Protocolul, incheiat intre ANPC, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Sanatatii, in scopul asigurarii unei abordari coerente a sistemului de control oficial al alimentelor si coordonare corespunzatoare activitatilor de catre cele trei institutii care au sarcini, competente si responsabilitati in controlul oficial al alimentelor. In conformitate cu acest protocol, ANPC are competente in controlul si supravegherea pietei privind: etichetarea si prezentarea alimentelor pe tot lantul alimentar (de la producator la consumator); calitatea serviciilor furnizate de serviciile de alimentatie (cantine, restaurante si alte unitati similare); controale de conformitate cu reglementarile de securitate a produselor in cazul produselor importate, altele decat controalele sanitare veterinare si fito-sanitare; informarea si educarea consumatorilor in domeniul alimentelor; publicitatea alimentelor; indicarea preturilor; rezolvarea reclamatiilor consumatorilor.

In perioada de referinta, ANPC a realizat 11 controale tematice pentru diferite alimente sau servicii de alimentatie, controland conformitatea cu prevederile legale privind sarea iodata, otetul si condimentele, painea si produsele din paine, alimente si bauturi specifice (pentru sarbatorile de Craciun si de Paste), masline, miere si produse pe baza de miere, lapte, produse din carne si conserve de carne, peste si produse din peste, grasimi tartinabile, precum si cu privire la calitatea serviciilor de alimentatie (restaurante, cantine etc.). Au fost controlati 12180 operatori economici, aplicandu-se 6880 amenzi in valoare de 26.25 miliarde lei, dispunandu-se oprirea temporara a 502

comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 10.8 miliarde lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 2.25 miliarde lei. Mentionam rezultatele unor actiuni de control in domeniul alimentar intreprinse de ANPC in perioada raportata, bazate pe Directiva 2000/13/CE privind etichetarea si publicitatea produselor alimentare si Directiva 89/396/CEE cu privire la indicarea lotului caruia ii aparine un aliment, transpuse in legislatia nationala prin HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor: Control privind modul n care se respect prevederile legale la comercializarea sarii iodate, a otetului alimentar i a condimentelor - au fost controlati 832 operatori economici, aplicandu-se 455 amenzi in valoare de 1343.7 milioane lei, dispunanduse oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 1436 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 361 milioane lei. Control privind calitatea si modul de comercializare a painii i produselor de panificatie - au fost controlati 1875 operatori economici, aplicandu-se 1188 amenzi in valoare de 5811 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 5.8 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 97.6 milioane lei. Control privind calitatea serviciilor de alimentatie publica oferite sarbatorilor de iarna - au fost controlati 739 operatori economici, aplicandu-se 373 amenzi in valoare de 1479 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 0.7 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 61.5 milioane lei. Control privind calitatea si modul de comercializare a alimentelor si bauturilor specifice sarbatorilor de iarna - au fost controlati 1693 operatori economici, aplicandu-se 1106 amenzi in valoare de 4003.5 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 14.4 milioane lei si oprirea definitiva de la comercializare in valoare de 598 milioane lei. Control privind calitatea si modul de comercializare a maslinelor - au fost controlati 1025 operatori economici, aplicandu-se 516 amenzi in valoare de 1282.6 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru 55.4 tone si oprirea definitiva a comercializarii pentru 3.8 tone de masline in valoare de 232 milioane lei. Control privind calitatea, modul de comercializare a si modul de etichetare a mierii si a produselor pe baz de miere, bazat si pe Directiva 2001/110/CE privind mierea, preluat n Ordinul nr. 317/522/798/2003 pentru aprobarea Normelor privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile i compoziia mierii - au fost controlati 616 operatori economici, aplicandu-se 316 amenzi in valoare de 758.1 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 1350 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 51 milioane lei. Control privind modul de respectare a prevederilor legale la transportul, etichetarea si comercializarea laptelui de consum, bazat si pe Regulamentul 2597/97/CEE privind organizarea comuna a pietei laptelui si produselor lactate pentru laptele de consum preluat n Ordinul nr. 230/457/76 /2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde si conditiile de calitate ale laptelui de consum - au fost controlati 781 operatori economici, aplicandu-se 318 amenzi in valoare de 1228.3 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 653.5 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 45 milioane lei.

503

Control privind siguranta, calitatea si modul de etichetare a preparatelor si conservelor din carne - au fost controlati 1358 operatori economici, aplicandu-se 793 amenzi in valoare de 3292 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 1328 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 310 milioane lei. Control privind siguranta si calitatea pestelui proaspat, refrigerat sau congelat, sarat si afumat - au fost controlati 660 operatori economici, aplicandu-se 359 amenzi in valoare de 1347 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 2782 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 75 milioane lei. Control privind siguranta si calitatea produselor specifice sarbatorilor pascale - au fost controlati 1671 operatori economici, aplicandu-se 966 amenzi in valoare de 3897.1 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 2575 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 348 milioane lei. Control privind calitatea, modul de comercializare a si modul de etichetare a grasimilor tartinabile, bazat si pe Regulamentul Consiliului 2991/1994 de stabilire a Normei pentru grsimile tartinabile preluat prin Ordinul nr. 524/958/8/2003 pentru aprobarea normei privind denumirile sub care se vnd i conditiile de calitate ale grasimilor tartinabile destinate comercializarii - au fost controlati 930 operatori economici, aplicandu-se 490 amenzi in valoare de 1811.5 milioane lei, dispunanduse oprirea temporara a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 635.6 milioane lei si oprirea definitiva a comercializarii pentru produse alimentare in valoare de 66.5 milioane lei.

Principalele abateri identificate ca urmare a actiunilor sus-mentionate de control in domeniul alimentar: neincadrarea in cerintele de securitate si/sau in parametrii de calitate ai produsului prevazuti prin normele specifice, produse cu modificari organoleptice, produse cu data durabilitatii minimale depasita, produse cu etichetare incompleta, nerespectarea conditiilor prescrise la depozitare si comercializare, nerespectarea prevederilor privind informarea consumatorilor. Informarea si educarea consumatorilor. Campanii nationale Informarea consumatorilor si actiunile de supraveghere a pietei reprezinta sarcini permanente ale ANPC in scopul preveniri riscului de punere pe piata de produse neconforme, precum si pentru asigurarea unor actiuni de supraveghere a pietei transparente si deschise catre consumatori si ceilalti protagonisti. In perioada raportata au fost realizate actiuni de informare a consumatorilor, inclusiv 8500 articole in presa si circa 15500 interventii radio-TV. ANPC furnizeaza informatii pentru consumatori despre o varietate de probleme, inclusiv despre securitatea produselor, prin publicatii despre diferite domenii de consum, prin media, prin consiliere telefonica si prin site web ([Link]). Site-ul [Link]/eg/ (de asemenea in limba engleza) prezinta informatii utile despre produsele alimentare (ex. aditivi, etichetare). Mentionam ca ANPC prezinta de asemenea anumite aspecte privind protectia consumatorilor intr-o emisiune saptamanala la Radio Romania 1 (lansata in septembrie 2002) si la postul national TVR 1 (din mai 2003). Din anul 2003 se organizeaza in scoli un concurs national pe probleme de protectia consumatorilor. In plus, in cadrul campaniei nationale de educare si informare privind drepturile consumatorilor si modul de aparare a lor Securitatea produselor alimentare, 65000 afise educationale privind securitatea alimentelor au fost lansate in scoli. Aproximativ 1 milion de elevi invata acum principalele reguli de securitate alimentara si de igiena. In data de 13 Noiembrie 2003 Ziua Internationala a Calitatii, ANPC a organizat o manifestare pe aceasta tema, urmata de discutii si ateliere de lucru privind securitatea alimentara. 504

In 15 martie 2004 Ziua Internationala a Drepturilor Consumatorilor, intre ANPC si Jandarmeria Romana s-a semnat un protocol de colaborare, avand ca scop cresterea nivelului de securitate si de siguranta pentru consumatori. Colaborarea intre ANPC si Jandarmeria Romana are in vedere prevenirea si lupta contra practicilor care pot pune in pericol viata si sanatatea consumatorilor, precum si prevenirea si sanctionarea abaterilor si altor fapte anti-sociale care afecteaza ordinea publica si regulile de convietuire sociala, atat in mediul rural cat si in cel urban. Cele doua institutii vor realiza actiuni comune specifice de control si actiuni de informare si educare a consumatorilor. In 20 martie 2004, ANPC a lansat campania nationala pentru promovarea unei inalte calitati a serviciilor oferite populatiei de catre operatorii economici ASA DA!. Campania consta in informarea consumatorilor, precum si in activitati de monitorizare in domeniul serviciilor oferite pentru consumatori in hoteluri, restaurante, zone de recreere si parcuri de distractii. Cu privire la cresterea constientizarii consumatorilor si producatorilor asupra prevederilor de protectie a consumatorilor, campania se adreseaza de asemenea tuturor celor care contribuie la imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. Cele 116 asociatii neguvernamentale de consumatori realizeaza actiuni in domeniul educarii, informarii si consilierii si asigura reprezentarea intereselor consumatorilor in organismele consultative la nivel central si local, din domeniul protectiei consumatorilor. De asemenea, ele pot introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor. In privinta reprezentarii la nivel national, putem mentiona ca reprezentantii consumatorilor participa in urmatoarele organisme: Comitetul Inter-Ministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, Consiliile Consultative pentru Protectia Consumatorilor, Comisia pentru Securitatea Produselor, Comisia pentru Clauze Abuzive, Comitetele tehnice pentru standardizare (in Comitetul Consumatorilor COCON, de pa langa Asociatia Romana de Standardizare - ASRO), Asociatia de Acreditare din Romania (RENAR), Registrul Auto Roman, Comitetul Roman pentru Distributie, Centrul de Distributie din Romania. Aplicarea si dezvoltarea serviciului de consiliere pentru consumatori in Romania, impreuna cu autoritatile responsabile din administratia publica centrala si locala, reprezinta un obiectiv prioritar al asociatiilor de consumatori. Un Centru - Pilot de Consultanta si Informare pentru Consumatori este stabilit in Bucuresti, in cadrul Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania. Se poate mentiona de asemenea Centrul de Consultanta si Informare pentru Consumatori din Piatra Neamt, infiintat de Asociatia Consumatorilor Piatra Neamt si autoritatile locale cu sprijinul unui Program PHARE. Asociatia Consumatorilor Cimpia Turzii in parteneriat cu Primaria Municipiului participa la Programul Dezvoltarea Societatii Civile 2000 Parteneriat, Centrul de Consultanta si Informare pentru Consumatori continuand sa-si diversifice si sa-si dezvolte serviciul de consultanta pentru consumatori in domenii noi, precum serviciile financiare, comertul electronic si asociatii de proprietari. Sistemul informational pentru consumatori (INFOTEKA) realizat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania reprezinta o activitate care, impreuna cu serviciul de consultanta si publicatia lunara Vocea Consumatorului, asigura informatii de baza despre caracteristicile principale ale produselor si serviciilor oferite pe piata romaneasca, in scopul rezolvarii problemelor consumatorilor si gasirii alternativelor oferite de piata. Dosarele INFOTECA contin principalele domenii care au impact asupra consumului, dupa cum urmeaza: drepturile consumatorilor, produse alimentare, servicii de sanatate, incalzire locuinta. Asociatiile de consumatori din Romania ex. Asociatia pentru Apararea Drepturilor si Intereselor Consumatorilor (APCONS), Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC), Asociatia Consumatorilor PROCONSUM au sarbatorit Ziua 505

Internationala a Drepturilor Consumatorilor prin organizarea de concursuri, simpozioane, seminarii si conferinte de presa pe diferite teme: Alege, e dreptul tau!, Apa un drept al consumatorului, Securitatea consumatorului roman in vederea aderarii la UE. La diferitele evenimente organizate de asociatiile de consumatori au participat si reprezentanti ANPC. Referitor la reprezentarea internationala a consumatorilor din Romania, putem mentiona faptul ca Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (avand 15 filiale in tara) este membru asociat in Consumers International (din 1991) si membru corespondent al Centrul European de Studii si Politici pentru Legislatia de Protectia Consumatorilor - Louvain-la-Neuve Belgia, precum si membru al Centrului Balcanic al Consumatorilor din Grecia. Reprezentantii ANPC si Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania au participat la Congresul Consumers International (Lisabona 2003) si la Adunarea Generala a Asociatiilor de Consumatori din Europa (Bruxelles 2003). In conformitate cu HG nr. 681/2001 modificata de HG nr. 144/2004 (MO nr. 138/16.02.2004), componenta Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor a fost revizuita, incluzand ca membrii si reprezentanti ai asociatiilor neguvernamentale de consumatori si ai Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR). Organizatiile de consumatori si profesionale vor fi astfel reprezentate in realizarea politicii de protectie a consumatorilor. Comisia pentru Securitatea Produselor, Comisia pentru Clauze Abuzive si Consiliile Consultative pentru Protectia Consumatorilor reprezinta alte modalitati de implicare a ONG-urilor in procesul decizional in domeniul protectiei consumatorilor. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica asigura cadrul legal pentru parteneriatul cu societatea civila, prin consultari cu cetatenii si asociatiile constituite legal in procesul de elaborare a actelor normative. ANPC a lansat consultari largi: Cu reprezentantii asociatiilor de consumatori si Asociatiei Bancilor din Romania, precum si cu Asociatia de Leasing din Romania, cu privire la proiectul de lege privind creditul pentru consumatori, persoane fizice (in octombrie si noiembrie 2003) si Cu reprezentantii asociatiilor de consumatori si Asociatiei Romane a Producatorilor si Importatorilor de Cosmetice si Detergenti (RUCODEM), cu privire la proiectul de act normative privind Codul Consumului (in aprilie 2004).

ANPC ofera consultanta asociatiilor de consumatori din Romania. In concordanta cu legislatia nationala (Legea nr. 37/2002), asociatiile de consumatori au dreptul de a primi sprijin financiar de la Stat, prin bugetul ANPC, aceste sume fiind folosite in mod exclusiv pentru infiintarea si functionarea centrelor de consultanta si informare pentru consumatori. In acest sens, putem mentiona ca Centrul - Pilot de Consultanta si Informare pentru Consumatori din Bucuresti a primit din bugetul ANPC, in anul 2003, un suport financiar de 500 milioane lei.

2.3.24. COOPERAREA IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE

Romnia accept n ntregime acquis-ul comunitar n vigoare la data de 30.06.2003, nu solicit nici o perioad de tranziie sau derogare i va fi n msur s l implementeze n ntregime pn la data aderrii la UE. Infrastructura instituional necesar implementrii acquis-ului va fi completat i funcional la data aderrii Romniei la UE.

506

Romnia este pregtit s examineze n continuare dezvoltarea acquis-ului n domeniul Justiie i Afaceri Interne i s informeze sistematic Conferina pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislaia i msurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis n domeniul justiiei i afacerilor interne sau, dac va fi cazul, cu privire la dificultile care ar putea s apar n transpunerea noului acquis. Implementarea acquis-ului Schengen se face n baza termenelor asumate prin Planul de Aciune Schengen revizuit la nivelul anului 2004.

Reforma judiciara
Reforma justiiei este o necesitate recunoscut. Incepand cu anul 2001 reforma a devenit o prioritate prevzut de Programul de guvernare i de Planul de aciune ale actualului Guvern. Strategia de reforma a sistemului judiciar a fost adoptat prin HG nr. 1052 din 4.09.2003, fiind publicat n MO nr. 649 din 12.09.2003. Pentru implementarea obiectivelor strategice i accelerarea procesului de reform, a fost elaborat un calendar al prioritatilor pe termen scurt. Acest to do list prevede msuri concrete i imediate care vor fi realizate pn n iunie 2004, fr a deroga de la obiectivele fundamentale prevzute n Strategia de Reforma a Justiiei i Planul de Aciune. Detalii privind stadiul si perspectivele realizarii procesului de reforma in justitie sunt prezentate pe larg in Capitolul 2. Criterii de aderare/2.1. Criteriile politice/2.1.1. Democratia si statul de drept.

Protectia datelor
Legislativ Romania a indeplinit procedurile interne pentru semnarea Protocolului aditional la Conventia pentru protejarea persoanelor fat de prelucrarea automatizat a datelor cu caracter personal privind autorittile de control si fluxul transfrontalier al datelor. La data de 18.11.2003 a fost publicat n MO al Romniei, Partea I, nr. 814, Legea nr. 476 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrrilor de date cu caracter personal, prevzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Institutional In luna mai 2004, a fost suplimentat numarul posturilor ocupate in directia de specialitate din cadrul institutiei Avocatul Poporului. In prezent, acesta este de 13. Se intentioneaza ocuparea integrala a celorlalte 6 posturi disponibile pana la sfarsitul anului 2004 si suplimentarea lor in 2005, pentru o schema completa de 50 de posturi. Pentru perioada iunie 2004-decembrie 2005, a fost elaborat un Plan de actiune in domeniul protectiei datelor personale, prin care se urmareste intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de supraveghere. De asemenea, acest Plan de actiune are n vedere imbunatatirea nivelului de constientizare a obligatiilor operatorilor de date personale si a drepturilor persoanelor vizate. Indeplinirea principalelor atributii legale Autoritatea de supraveghere a inregistrat pna in prezent, un numar total de 680 notificari referitoare la prelucrarea datelor personale, depuse de 1079 operatori de date cu caracter personal. Dintre acestea, in perioada 1.09.2003-20.05.2004, s-au inregistrat 253 notificari si 622 operatori de date personale. Numarul operatorilor de date personale a inregistrat un progres sensibil fata de perioada anterioara de raportare. Astfel, comparativ cu sfrsitul anului 2003, in primele patru luni din 2004 numarul acestora a sporit cu 53,42%. 507

Numarul total de notificari, raportate la aceeasi perioada (trimestrul I), a inregistrat o crestere cu 27% fata de anul trecut. Pana in prezent, au fost inregistrate in total 57 de notificari care au avut ca obiect transferul datelor personale in strainatate. Dintre acestea, in perioada 1.09.2003-20.05.2004, au fost inregistrate 28 notificari de transfer. Pentru notificarile de transfer in strainatate, s-au emis in total 26 de autorizatii, dintre care 19, pentru perioada 1.09.2003-20.05.2004. Raportat la trimestrul I, in anul 2004 sau emis 10 autorizatii de transfer, in timp ce in anii trecuti, in aceeasi perioada de referinta, nu s-a emis nici o astfel de autorizatie. Operatorii inregistrati in primele cinci luni ale anului 2004, au fost instruiti in vederea notificarii in perioada urmatoare a prelucrarilor de date personale pe care le efectueaza, astfel incat se anticipeaza dublarea numarului de notificari in perioada iunie 2004 decembrie 2005. In acest an, au fost inregistrate 4 cereri de emitere de avize fata de una singura in anul 2002 si nici una in 2003. Autoritatea de supraveghere a intreprins o serie de activitati de informare si constientizare, dupa cum urmeaza: In luna februarie 2004, a fost prezentat Parlamentului Romniei raportul de activitate al institutiei Avocatul Poporului, pentru anul 2003. In vederea imbunatatirii nivelului de constientizare a drepturilor si obligatiilor ce decurg din Legea nr. 677/2001, institutia Avocatul Poporului a organizat in 2003 si 2004, 6 seminarii si o masa rotunda. In urma acestor seminarii, a crescut numarul autoritatilor publice si al bancilor care au notificat prelucrari de date personale. Astfel de seminarii urmeaza a fi organizate in continuare in mod regulat, iar in anul 2005, se intentioneaza organizarea lunara a acestora. In luna noiembrie 2003, au fost publicate pe Internet si la sediul institutiei Avocatul Poporului informatii referitoare la modul de aplicare a Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrrilor de date cu caracter personal (intrata in vigoare la 21 noiembrie 2003). In luna decembrie 2003, a fost transmis catre o serie de cotidiene centrale, un material de informare privind principalele prevederi ale Legii nr. 677/2001, cu accent pe obligatiile operatorilor de date personale. De asemenea, in anul 2004 au fost publicate o serie de articole pe tema protectiei datelor personale in reviste din domeniul financiar-bancar si din domeniul asigurarilor. Institutia Avocatul Poporului a participat, prin intermediul functionarilor din directia de specialitate, la seminarul Protectia datelor personale in asigurari organizat de revista Media XPRIMM (martie 2004) si la masa rotunda organizata de Asociatia Romna de Marketing Direct (aprilie 2004), avnd ca tema protectia datelor personale in acest domeniu. In permanenta, au fost acordate indrumari operatorilor de date personale, telefonic, in scris sau la sediul institutiei Avocatul Poporului, fiind evidentiate un numar total de 425, dintre care 368 pentru perioada septembrie 2003-20 mai 2004. In plan international au continuat contactele cu autoritatile omologe din Belgia, Franta, Irlanda, Marea Britanie, in vederea schimbului de informatii necesare pentru aplicarea legii privind protectia datelor personale sau in legatura cu solutionarea unor plngeri si s-a asigurat participarea la reuniunile internationale in domeniu Conferinta Autoritatilor Europene pentru Protectia Datelor Personale (aprilie 2004, Rotterdam, Olanda), Grupul de Lucru Art. 29 (septembrie, noiembrie 2003, Bruxelles, Belgia).

508

Politica de vize
Armonizarea listei negative Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse privind cltoriile reciproce ale cettenilor lor a intrat in vigoare la 1.03.2004. Acordul a fost semnat pe 26.08.2002, aprobat prin HG nr. 979 (22.08.2003), publicat in MO nr. 610 din 28.08.2003. Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Turciei privind cltoriile reciproce ale cettenilor lor a intrat in vigoare la 1.04.2004. In relatia cu Ucraina, regimul de vize se va aplica incepnd cu 1.06. 2004. In Romania, acordul in materie a fost aprobat prin HG nr. 179/12.02.2004 ( MO nr. 169/26.02.2004). Se asteapt finalizarea procedurilor interne de aprobare a Acordului de ctre autorittile de la Kiev. Introducerea regimului de vize cu aceste tri (inclusiv cu Federatia Rus) a fost insotit de msuri aditionale de crestere a capacittii administrative a Directiei Generale Afaceri Consulare si a retelei de Oficii Consulare din strintate. Au fost alocate de la buget 2,8 milioane de euro (din care 0,5 milioane de euro in 2003 si 2,3 milioane de euro in 2004), in scopul finantrii implementrii cltoriilor pe baz de regim de vize cu Federatia Rus, Ucraina, Serbia si Muntenegru si Turcia. La 1.06.2003, Romnia a deschis Consulatul General de la Sankt Petersburg (Federatia Rus), urmnd ca, in primul semestru al anului 2004, Consulatul General de la Podgorita (Serbia si Muntenegru) s devin pe deplin operational si, in al doilea semestru al anului 2004, s fie deschis Consulatul General de la Izmir (Turcia). Au fost angajate lucrari de reamenajare a Consulatele generale din Odessa, Cernauti, Istanbul, sectiilor consulare a ambasadelor din Kiev si Ankara. Bugetul pe 2004 va fi utilizat pentru finalizarea actiunilor mentionate mai sus si pentru reamenajarea si dotarea a inc 7 sectii consulare sau Consulate Generale (Roma, Munchen, Madrid, Bonn, Praga, Budapesta si Hong Kong). Proiectul pilot al sistemului visa on line acoper integral oficiile consulare ale Romniei din Federatia Rus, Serbia si Muntenegru, Ucraina, Turcia si Egipt. Schema intern de personal a Directiei Generale Afaceri Consulare din MAE a fost suplimentat incepnd cu 4.07.2003 cu 10 posturi, respectiv de la 30 la 40, ocupate integral, iar inca 4 persoane incadrate la alte Directii din cadrul ministerului lucreaz in domeniul consular. In momentul de fat, la Centrul National de Vize, sunt prevzute in schem 10 posturi. Fat de 4.07.2003, schema de personal a Centrului National de Vize a fost suplimentat cu 5 posturi. In serviciul exterior, in a doua jumtate a anului 2003, schema extern de personal a fost suplimentat cu 51 de posturi pe relatia cu Federatia Rus, Ucraina, Turcia, Serbia si Muntenegru, Dintre acestea, 40 sunt posturi diplomatice si de functionari consulari, restul fiind personal administrativ. Armonizarea listei pozitive La 22.02.2004 a intrat in vigoare acordul de eliminare a regimului de vize in relatia cu Elvetia. Acordul este valabil si in relatia cu Liechtenstein. La 19.02.2004, la Bucuresti, a fost semnat Acordul in materie de desfiintare a cererilor de viz in relatia cu Lituania. In Romnia, Acordul a fost aprobat la 11.03.2004. La 5.05.2004, Lituania a notificat indeplinirea procedurilor interne de aprobare a Acordului. Prevederile Acordului vor intra in vigoare la 5.06.2004. 509

La 23.10.2003, a fost semnat Acordul in materie de desfiintare a cererilor de viz in relatia cu Estonia. Acordul a intrat in vigoare la 24.04.2004. La 15.05.2004 a intrat in vigoare Acordul de desfiintare a regimului de vize cu Monaco. Regimul pasapoartelor diplomatice si de serviciu La 6.05.2004, Romania a introdus regimul de vize pentru posesorii de pasapoarte diplomatice si de serviciu din Cuba. De asemenea, la inceputul lunii mai, autorittile din Coreea de Nord au rspuns pozitiv solicitrii Romniei de a introduce regimul de vize pentru posesorii de pasapoarte diplomatice si de serviciu. Noul colant de vize Romnia este pregtit s emit un nou colant de viz cu un numr de 14 elemente de securizare. Noul colant de viz contine inclusiv fotografia solicitantului. Contractul pentru confectionarea noului tip de colante de viz a fost semnat, iar primele 100.000 de colante vor fi furnizate pn la 15.06.2004. Echipamentele de inscriptionare a colantelor (o imprimant, un scanner si un cititor optic) au fost deja livrate de furnizor in Bucuresti (150 de seturi) in aprilie 2004. Noul colant de viz va fi pus in circulatie cel mai trziu la 1.09.2004. Eliberarea vizelor La sfarsitul anului 2003, la Centrul National de Vize din cadrul MAE, a fost dat in exploatare un sistem pilot de procesare on-line a cererilor de viz (conectat la 10 oficii consulare), realizat in cadrul programului PHARE 2000. Sistemul asigur legtura intre sectiile/oficiile consulare ale Romaniei, Centrul National de Vize si Autoritatea pentru Strini (din cadrul MAI). Cererile de vize provenind din statele care nu sunt conectate la visa on-line sunt introduse in baza de date la Centrul National de Vize. Verificarea cererilor de viz se face de Autoritatea pentru Strini, pentru cettenii proveniti din statele aflate pe lista negativ. A fost finalizat licitatia (PHARE 2002) pentru achizitionarea echipamentelor din etapa a doua a proiectului (contectarea la sistem a inc 58 de oficii consulare). La nivelul MAE a fost creat un grup de lucru care are ca responsabilitate elaborarea unei evaluri cu privire la prevederile Instructiunilor Consulare Comune care pot fi implementate inainte de aderarea la UE. In luna iunie a.c., a fost finalizat traducerea in limba romn a Instructiunilor Consulare Comune si a Manualului Comun. Amenajarea consulatelor In ce priveste amenajarea consulatelor la standardele prevzute in Manualul Schengen de recomandri si bune practici, la nivelul MAE s-a format un grup de lucru, care, in primul trimestru al anului 2004, a analizat situatia existent si [Link] anul 2004, este prevzut amenajarea/reamenajarea a 17 consulate. La 1 iunie, lucrrile se afl in diverse faze de executie. Dotarea consulatelor cu aparatur de detectare a documentelor false si falsificate In luna ianuarie a.c., MAE, cu sprijinul Politiei de Frontier, a finalizat analiza de risc si clasificarea consulatelor, pentru dotarea acestora cu aparatur de detectare a documentelor false si falsificate in functie de gradul de risc, fiind identificate: 60 cu risc scazut, 28 cu risc mediu si 24 cu risc ridicat. Procedura de achizitionare a echipamentelor corespunztoare primei etape (dotarea, in 2004, a tuturor consulatelor cu aparatur corespunztoare acquis-ului pentru risc sczut) este in curs de derulare. 510

Controlul frontierelor
Legislativ Au continuat eforturile pentru adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar. Obiectivul principal l-a constituit securizarea frontierelor si punerea in aplicare a conceptului de management integrat al frontierei. La 12.12.2003 au fost aprobate Strategia de Securizare a Politiei de Frontiera Romane 2004-2006 si Strategia Logistica a Politiei de Frontiera 2004-2006. De asemenea, Strategia Nationala pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat 2004 2006 (Strategia Nationala) a fost aprobata prin HG nr. 471/2004 (MO nr. 325/15.04.2004). Strategia Nationala reprezinta versiunea revizuita a fostei Strategii pentru Managementul Integrat al Frontierei (HG nr. 482 /18.04.2003 si publicat n MO nr. 309/08.05.2003). Revizuirea a fost realizata pentru actualizarea informatiilor privind stadiul implementarii acquis-ului si imbunatatirea modului de structurare a informatiei prezentate, avand in vedere, de asemenea, comentarile UE. A continuat implementarea masurilor prevazute in Planul de Actiune Schengen initial. A continuat procesul de reglementare a relatiilor bilaterale cu statele vecine in legatura cu regimul fontierei de stat, infiintarea/recalificarea unor puncte de trecere etc., fiind aprobate urmatoarele acte normative: HG nr. 1289/04.11.2003 (MO nr. 810/8.12.2003) pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea de noi puncte de trecere a frontierei de stat la frontiera de stat comuna, semnat la Budapesta la 5.06.2003 HG nr. 1.591/23.12.2003 (MO nr.17/9.01.2004) privind admiterea intrarii pe teritoriul Romaniei, pe baza cartii de identitate a cetatenilor apartinand statelor membre ale UE. HG nr. 179/12.02. 2004 (MO nr.169/25.02.2003) pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor, semnat la Kiev la 19.12.2003 HG nr. 335/18.03.2004 (MO nr. 259/24.03.2004) pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Turcia privind calatoriile reciproce ale cetatenilor lor, semnat la Bucuresti la 17.02.2004 HG nr. 1.603/23.12.2003 (MO nr.44/20.01.2004) privind aprobarea Protocolului dintre Ministerul de Interne din Romania si Ministerul de Interne din Republica Ungara pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea si ajutorul reciproc in cazul producerii dezastrelor, semnate la Budapesta la 9.04.2003 Legea nr. 93/05.04.2004 (MO nr.348/21.04.2004) pentru ratificarea Tratatului dintre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Cernauti la 17.06.2003 Legea nr. 58/24.03.2004 (MO nr.362/26.04.2004) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea si ajutorul reciproc in cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9.04.2003

La 27.04.2004 Romnia i Ungaria au semnat doua acorduri de cooperare, care vor fi ratificate pana la finele anului 2004: Convenia ntre Romnia i Ungaria privind desfurarea controalelor traficului rutier i feroviar Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare de aplicare a Conveniei privind desfurarea controalelor traficului rutier i feroviar 511

Prin intermediul Conveniei, Punctul de Contact de la Artand Bors a fost nfiinat oficial si se va afla pe teritoriul Ungariei. Institutional Activitatea Grupului Inter-ministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat s-a intensificat, acesta intrunindu-se in plen de 2 ori, in datele de 27 ianuarie si respectiv 27 aprilie 2004. In paralel, activitatea Grupului s-a derulat prin intermediul comisiilor specializate (Comisia pentru frontiere externe, Comisia pentru migratie, Comisia pentru crima organizata transfrontaliera, Comisia pentru cooperare politieneasca, Comisia de cooperare pe linie informatica/Sistemul Informatic Schengen si Comisia pentru implementarea acquis-ului Schengen), care au avut o frecventa ridicata a reuniunilor. Comisiile s-au concentrat asupra urmatoarelor obiective: elaborarea Planului de Actiune Schengen, elaborarea documentului de programare multianuala Phare, Strategia Nationala, sistemul informatic al Politiei de Frontiera si sistemul de supraveghere pe Dunare si Marea Neagra. In urma intalnirilor Grupului Inter-ministerial a fost adoptata Strategia Nationala de Management Integrat al Frontierei de Stat a Romaniei. De asemenea, prin Decizia primului ministru nr.1/27.04.2004 MAI a fost desemnat ca integrator si responsabil pentru organizarea si desfasurarea procesului de implementare a Strategiei Nationale. Incepand cu data de 01.05.2003 Politia de Frontiera a fost reorganizata, cu scopul de a creste mobilitatea fortelor si mijloacelor, a intari rolul structurilor teritoriale, ca structuri de ordine publica la frontiera si a realiza o mai buna legatura a acestora cu administratiile locale. De asemenea, s-a urmarit asigurarea unei mai bune cooperari cu celelalte structuri ale MAI, cu alte agentii la nivel central si local, cu autoritatile de frontiera ale statelor vecine si ale statelor membre U.E. A crescut numarul personalului cu atributii de executie, procentul reprezentat de personalul implicat in domeniul operativ fiind de 80%. Personalul de conducere reprezinta 1,67%, scazand de la 2,36%. A continuat perfectionarea formelor si metodelor de pregatire specifica la toate nivelurile, prin programe bazate pe aplicatii de tip politienesc. S-a utilizat si valorificat in mod eficient si experienta formatorilor dobandita in cadrul activitatilor internationale. Responsabilitatile structurilor operative au crescut printr-o mai buna organizare (ture unice cu responsabilitati si atributii, atat in puncte, cat si la frontiera verde). In acelasi timp, a crescut capacitatea de reactie si de interventie prin introducerea a 5 ture de serviciu in loc de 4. Procesul de constructie institutionala beneficiaza in continuare de un solid sprijin prin programe Phare. Se afla in derulare un program de twinning (Phare 2001), vizand dezvoltarea sistemului de management integrat al frontierei, iar alte opt proiecte-Phare care vizeaza dezvoltarea capacitatii operative a Politiei de Frontiera se afla in analiza, in diferite stadii, la Delegatia Comisiei Europene in Romania (DCE). Proiectele mentionate mai sus sunt in concordanta cu Strategia Nationala pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat 2004 2006 si urmaresc implementarea masurilor stipulate in Planul de actiune Schengen. Dotare Programele de achizitii s-au derulat conform planificarii, fiind receptionate echipamentele de telecomunicatii (centrale telefonice digitale) si de informatica aferente programului CBC PHARE 2000. Au fost livrate si date in exploatare 8 autospeciale de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii achizitionate prin programul PHARE 2000 si 10 videocomparatoare spectrale de detectie a falsurilor in documente si pentru probarea faptelor infractionale in instanta, achizitionate prin programul PHARE 2001. A fost achizitionata o nava maritima de supraveghere, de la Ministerul Federal de Interne al Germaniei. 512

Problema deficitului de echipamente, constatata si de misiunea consultativa AVRO 2004, reprezinta o prioritate pentru autoritatile romane. Evaluarea gradului de inzestrare se realizeaza sistematic, iar planurile de achizitii se reactualizeaza constant. Deficitele de echipamente vor fi acoperite esalonat, incepand cu anul 2004 prin achizitiile asigurate din credite externe garantate prin HG nr. 1369/2003 si prin programul PHARE 2002 si continuand in anii urmatori pana in 2007 in conformitate cu programul de dotare multianual 2004-2006. Pentru compensarea deficitelor sunt prevazute programe de achizitii, fundamentate prin Strategia Nationala si Strategia logistica a PFR, care vor asigura procurarea urmatoarelor echipamente de mobilitate navala: Frontiera maritim: Nave maritime de supraveghere 5 cpl (fonduri garantate guvernamental prin HG 1369 / 2003) Nave maritime rapide de interventie 9 cpl (fonduri garantate guvernamental prin HG 1369 / 2003 ) Salupe de supraveghere si control portuar 12 cpl (fonduri Phare 2002) Ambarcatiuni abordaj, control si salvare 10 cpl (fonduri Phare 2002) Nave fluviale 10 cpl; Salupe fluviale de patrulare si interventie 57 cpl ( 5 cpl fonduri Phare 2005); Ambarcatiuni rapide de interventie 164 cpl (20 cpl fonduri Phare 2002 si 50 cpl fonduri Phare 2005); Ambarcatiuni pe pern de aer 6 cpl (fonduri Phare 2002); Pontoane de acostare 20 cpl (6 cpl fonduri Phare 2005); Containere de cazare 15 cpl (5 cpl fonduri Phare 2005) ; Doc plutitor 1 cpl (fonduri Phare 2005).

Frontiera fluvial :

Un important rol in sustinerea efortului de investitii in infrastructura si echipamente specifice este jucat de programele Phare initiate sau in derulare in perioada 20012004, care vizeaza dezvoltarea sistemului IT&C, componenta de mobilitate tactica terestre si navale, completarea echipamentelor de control destinate atat liniei I, cat si liniei a II-a, precum si sistemele de supraveghere la frontiera albastra. In cadrul Phare 2001 2002 proiecte in derulare, Phare 2002- 2 proiecte in analiza la DCE, Phare 2003- 1 proiect in analiza la DCE. Prin programul Phare multianual 2004-2006 s-au solicitat fonduri pentru proiecte similare in valoare de 153 MEUR. Pentru mijloacele necesare Politiei de Frontier Romne pentru care nu au fost identificate inca surse de finantare au fost solicitate fonduri prin facilitatea Schengen 2007 2013. Comunicatii si informatica Procesul de dezvoltare a sistemului informatic si de comunicatii al Politiei de frontiera continua in ritm sustinut. Contractul pentru implementarea fazei pilot a Sistemului integrat de comunicatii de voce si date in judetele Iasi, Vaslui, Galati a fost semnat in noiembrie 2003. Contractul se afla in faza de derulare. Extinderea fazei pilot a sistemului integrat de comunicatii de voce si date in alte judete va fi realizata prin fonduri Phare 2003. Termenul estimat de finalizare a proiectului Phare 2003 este decembrie 2006.

513

In septembrie 2002, Guvernul a adoptat HG nr. 1051, de garantare a unui credit extern de 33 milioane euro. Aceasta suma asigura dezvoltarea viitoare a sistemului informatic on-line al Politiei de Frontiera. Termenul de finalizare a implementarii sistemului informatic on-line este estimat pentru decembrie 2006. In acest fel se asigura punerea in opera a unei importante componente a sistemului informatic national care va reprezenta suportul tehnic pentru implementarea NSIS. Caietul de sarcini aferent achizitiei sistemului se afla in curs de elaborare. Politia de Frontiera din aeroportul Henri Coanda (fostul Otopeni), Politia de Frontiera din aeroportul Baneasa, Directia Politiei de Frontiera Oradea, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Bihor si Punctul de Contact de la Oradea sunt conectate on-line cu Autoritatea Centrala prin reteaua metropolitana a MAI. Pentru sediile DPF Giurgiu, IJPF Giurgiu, DPF Oradea, IJPF Bihor este asigurata on-line transmisia de date. Conectarea Politiei de Frontiera cu alte baze de date relevante (Politia Romana, Autoritatea pentru Straini, Oficiul National pentru Refugiati, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, etc.) si conectarea subsecventa a punctelor de frontiera vor fi realizate odata ce sistemul informatic online al Politiei de Frontiera va fi implementat (decembrie 2006). Proiectul de twinning PHARE 2002 - RO02/IB/JH - 03 Asistenta tehnica si juridica pentru stabilirea unui sistem national IT armonizat cu SIS a inceput in martie 2004 cu Franta si Spania ca parteneri. Printre obiectivele acestui proiect de twinning se afla si elaborarea arhitecturii generale a sistemului informatic national compatibil SIS II. Proiectul urmareste elaborarea conceptului general al sistemului informatic national si al planului de actiune pentru implementarea acestuia. Vor fi evaluate, atit diferentele intre sistemele informatice romanesti, cat si diferentele fata de prevederile Schengen si cele ale SIS II. Se vor elabora scenarii de evolutie a sistemelor existente, astfel incat sa se asigure compatibilitatea lor cu SIS II. Intr-o faza ulterioara vor fi elaborate caietele de sarcini, avandu-se in vedere dezvoltarea sistemului IT si comunicatii al Politiei de Frontiera intro forma compatibila cu standardele SIS. Studiul de fezabilitate pentru Sistemul Integrat de Control si Supraveghere (SCOMAR) a fost transmis Delegatiei Comisiei Europene din Bucuresti in ianuarie 2004. Studiul de fezabilitate a fost realizat de IBM Polonia, pe baza analizei expertilor germani in cadrul proiectului de twinning 0107.16.03/02 Dezvoltarea strategiei de management integrat al frontierei. O echipa formata din reprezentanti ai MAI, Ministerului Apararii Nationale si MTCT a fost formata in vederea asigurarii conexiunii intre sistemul SCOMAR si proiectul VTMS( Identificarea Automat a Navelor, administrat de MTCT). Resurse umane Pentru compensarea deficitului de personal la nivelul Politiei de frontiera, ministrul administratiei si internelor a aprobat Planul de actiune pentru intarirea capacitatii institutionale a Politiei de Frontiera in domeniul resurselor umane. Acesta detaliaza prioritatile, obiectivele, masurile, calendarul si resursele necesare pentru completarea posturilor vacante, pana in anul 2008. Numarul personalului Politiei de Frontiera la data de 15.09.2003. Ofiteri Agenti Functii prevazute 3006 5207 Personal existent 2417 4002 Posturi vacante 589 1205 Procent de 80.41% 76.86% incadrare PFAC politist de frontiera angajat cu contract 514 PC 1712 1107 605 64.66% PFAC 9316 7434 1882 79.80% TOTAL 19241 74960 4281 77.75%

Numarul posturilor in cadrul Politiei de Frontiera la 15.05.2004.

Functii prevazute Personal existent Posturi vacante Procent de incadrare

Ofiteri 3003 2485 518 82.75%

Agenti 7267 5804 1463 79.87%

PC 1713 1078 635 62.93%

PFAC 7269 5363 1906 73.78%

TOTAL 19252 14730 4522 76.51%

Procesul de transformare a posturilor de pfac in posturi de politisti de frontiera si agenti a continuat astfel: octombrie 2003 transformarea unui numar de 1.347 posturi de pfac in posturi de agenti; aprilie 2004 - transformarea unui numar de 700 posturi de pfac in posturi de agenti;

In perioada 15.09.2003-15.05.2004 au fost recrutati 19 ofiteri, 13 agenti si 3 personal contractual. 2047 de pfac au fost incadrati ca agenti, in urma unui concurs. In perioada de referinta au fost pregatiti 767 politisti de frontiera. Alti 1345 pfac au fost pregatiti in vederea incadrarii ca agenti, iar inca 698 urmeaza in prezent cursul de initiere. Pregatirea personalului In cursul anului 2003 sistemul de pregatire al Politiei de Frontiera a fost restructurat. Acest proces a vizat atat metodele, cat si reformarea centrelor de pregatire. A fost introdus un nou set de criterii de selectie pentru admiterea in centrele de pregatire ale Politiei de Frontiera. Au fost modificate, completate si modernizate planurile si programele de invatamant, in stransa concordanta cu modificarile survenite in legislatie si potrivit prevederilor ,,Manualului politistului de frontiera. De asemenea, s-a avut in vedere armonizarea planurilor de invatamant si ale programelor analitice cu cele ale institutiilor de invatamant de acelasi profil din tarile europene, cu care Politia de Frontiera Romana a incheiat conventii de colaborare (Germania, Spania si Ungaria). La Scoala de Pregatire a Agentilor Politiei de Frontiera ,,Avram Iancu- ORADEA s-a marit numarul de stagii de practica, avand ca scop formarea/dezvoltarea competentelor profesionale specifice agentului de politie de frontiera. Ofiterii superiori sunt in prezent mult mai implicati in activitati de pregatire, impartasind astfel experienta lor practica. Pentru promovarea in grade superioare (comisar-sef, sub-comisar si agent sef) este obligatorie promovarea unor cursuri specializate, conform noului ghid al carierei si statutului politistului. Fiecare directie si inspectorat a nominalizat un ofiter pentru coordonarea programului de pregatire continua. Centrul de pregatire agenti de la Iasi a fost modernizat iar incepand cu anul universitar 2004/2005 va fi creata in cadrul Academiei de Politie o catedra pentru Politia de Frontiera. Au fost elaborate si puse in aplicare zece programe noi sau actualizate vizand perfectionarea activitatii de pregatire profesionala a personalului. 27 de ofiteri au fost pregatiti prin cursuri in strainatate, iar programul pentru multiplicatori in Dezvoltarea Resurselor Umane, desfasurat la Universitatea Wolverhampton Marea Britanie (14 participanti din cadrul Politiei de Frontiera Romane) in 2003, a continuat cu 5 cursuri, prin care s-a asigurat pregatirea a inca 144 de cadre cu atributii pe linie de invatamant si gestiune a resurselor umane. In acest fel, s-a asigurat baza pentru a doua faza de multiplicare pe scara extinsa. 934 exemplare ale Manualului Politistului de Frontiera au fost distribuite la toate structurile Politiei de Frontiera (Directii, inspectorate judetene, sectoare, puncte de trecere a frontierei si institutii de pregatire ale PFR). Manualul a fost inclus in procesul de pregatire al Politiei de Frontiera Romane si toti politistii de frontiera sunt instruiti 515

pentru aplicarea acestuia. La nivelul sectoarelor Politiei de Frontiera personalul este testat in mod regulat in ceea ce priveste cunoasterea aplicarii prevederilor Manualului. Cooperare interna Politia de Frontiera coopereaza, la toate nivelurile, cu toate structurile din cadrul MAI. Cooperarea se materializeaza prin schimb de informatii operative privind fapte cu caracter infractional (trafic de droguri, fiinte umane, migratie ilegala), desfasurarea in comun a unor actiuni pentru combaterea infractiunilor din sfera crimei organizate, care au tangenta cu frontiera de stat, mentinerea ordinii publice in punctele de control pentru trecerea frontierei, organizarea unor activitati de pregatire. Pentru cresterea eficientei in combaterea fenomenelor infractionale transfrontaliere, Politia de Frontiera a urmarit intensificarea colaborarii interne cu alte institutii ale statului: Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara, Ministerul Apararii Nationale, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe. Cooperarea consta in informarea reciproca cu date operative de interes, initierea si efectuarea de investigatii in comun, realizarea de actiuni comune pentru combaterea turismului mascat, a criminalitatii transnationale si a terorismului. Atat la nivel central, cat si local, Politia de Frontiera a incheiat si/sau actualizat planuri si protocoale de cooperare urmarind cu prioritate adaptarea rapida la evolutiile inregistrate in natura, amploarea si formele de manifestare ale fenomenului infractional. Politia de Frontiera colaboreaza de asemenea cu Organizatia Internationala pentru Migratie, UNHCR si Fundatia CNRR, precum si cu alte organizatii non-guvernamentale in vederea organizarii de seminarii si intalniri de lucru, prevenirii traficului cu fiinte umane si a migratiei ilegale, asistarii victimelor traficului cu fiinte umane. In septembrie 2003 a avut loc seminar de multiplicare prin care s-a implementat Manualul de Bune Practici pentru Combaterea traficului de fiinte umane, elaborat in colaborare de catre UNDP si MAI. 2 ofiteri din cadrul Politiei de Frontiera au continuat sa fie detasati in cadrul Compartimentului REFLEX din cadrul DGCCOA. Un rezultat concret al activitatii desfasurate a fost dezmembrarea, in ianuarie 2004, a unei retele de traficanti de persoane care actiona in Romania si Marea Britanie. De asemenea, a continuat activitatea de construire a unei baze de date pe linia migratiei ilegale si a traficului de persoane si chiar a extins aria de colectare si stocare a informatiilor si asupra celorlalte linii de actiune ale criminalitatii organizate transnatonale. Colaborarea intre Politia de Frontiera si Vama Cooperarea intre Politia de Frontiera si Vama se realizeaza in baza Protocolului de cooperare incheiat in martie 2003 si a Memorandumului pentru desfasurarea controalelor la frontiera de catre Politia de Frontiera si Vama la un singur filtru (o singura oprire) care a intrat in vigoare in februarie 2002. In baza Memorandumului, in trimestrul al IV-lea 2003 a inceput implementarea principiului unei singure opriri. Acesta se aplica in prezent in toate punctele de trecere rutiere si feroviare. Introducerea acestui principiu a avut un efect pozitiv prin reducerea intarzierilor la circulatia persoanelor si bunurilor in punctele de control. Protocolul de cooperare stabileste modalitati practice de cooperare la nivel local si central. La nivel local au fost stabilite persoanele responsabile cu aplicarea protocolului, cu organizarea si conducerea activitatilor de cooperare, precum si zonele de responsabilitate. Intreaga activitatea de cooperare este coordonata de la nivel central de catre compartimente desemnate in acest sens. Periodic, au loc intalniri prin care se analizeaza activitatea de cooperare la nivel local si se dezbat problemele semnalate din teritoriu. Pentru realizarea obiectivelor prevazute in cadrul Protocolului a 516

fost infiintat un Grup Central de Coordonare. Cea mai recenta reuniune a acestui Grup s-a realizat in data de 14.05.2004. Rezultatele cooperarii dintre politia de Frontiera si Vama s-au facut simtite mai ales sub aspectul economisirii resurselor, evitarii paralelismelor, cresterea eficientei controalelor, reducerea timpilor de stationare a mijloacelor de control in punctele de frontiera. Astfel, in perioada, 01.10.2003 30.04.2004, traficul de persoane si mijloace prin PTF-uri a inregistrat cresteri, cu 16% pentru persoane si 14,5% pentru mijloace de transport, comparativ cu aceeasi perioada 2002/2003. Astfel, in perioada 01.10.2002 30.04.2003 in fiecare minut al anului, s-au aflat in PTF-uri, aproximativ 35 persoane si 10 mijloace de transport, iar in perioada 01.10.2003 30.04.2004, aproximativ 41 persoane si 12 mijloace de transport. Cooperare internationala Politia de Frontiera a mentinut o legatura directa activa cu reprezentanti ai institutiilor similare din UE (ex. Germania, Spania, Anglia, Finlanda, Franta, Italia, Polonia, Cehia etc.), tarile vecine (Ungaria, Bulgaria, Ucraina). Obiectivul principal a fost realizarea unui schimb operativ de date si informatii, precum si a unui schimb de experienta in scopul alinierii activitatilor specifice la standardele internationale. Cooperarea internationala cu structurile similare din statele UE si statele vecine a continuat si prin Interpol, Punctul National Focal, Punctul de contact RomanoFrancez si ofiterii de legatura si atasatii de politie acreditati la Bucuresti. Activitatile operative derulate in cooperare cu autoritatile omologe din statele vecine au continuat sistematic, urmarindu-se identificarea unor formule moderne, eficiente pentru atingerea obiectivelor comune. Procesul de actualizare si modernizare a cadrului juridic bilateral cu statele vecine a continuat in ritm accelerat, situatia fiind dupa cum urmeaza: Republica Ungara: textul noului document a fost convenit si parafat. Acest document nu mai reglementeaza aparatul imputernicitului de frontiera, cooperarea la frontiera fiind transferata in responsabilitatea structurilor teritoriale, care vor coopera in mod direct; Ucraina: noul Tratat de frontiera a fost semnat si a intrat in vigoare in data de 27.05.2004.; Republica Moldova: proiectul partii romane, a fost transmis autoritatilor competente ale statului vecin, in cadrul unui pachet normativ care ar urma sa fie supus negocierilor. Republica Bulgaria: propunerea initiala lansata de partea romana, reglementa atat regimul frontierei de stat, cat si colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera. De comun acord, cele doua parti au convenit ca aceste domenii sa faca abiectul de reglementare a doua documente separate. In acest sens, se va conveni, prin consultari bilaterale, modalitatea de cooperare la frontiera, pentru asigurarea respectarii regimului frontierei de stat; Serbia si Muntenegru: proiectul roman a fost transmis autoritatilor competente ale statului vecin, dar acestea nu au reactionat, pana in prezent. Astfel, responsabilitatea cooperarii in domeniul regimului frontierei de stat, va fi convenita prin consultari bilaterale. Federatia Rusa: a fost semnat Protocolul de colaborare intre Politia de Frontiera Romana si autoritatea de frontiera din Federatia Rusa, in special, pentru combaterea migratiei ilegale, ce actioneaza din zona estica a continentului.

Incepand cu luna noiembrie 2003, in cadrul Trilateralei Romania-Ungaria-Austria au fost desfasurate lunar doua actiuni de tip One time action la frontierele dintre Romania si Ungaria, respectiv dintre Ungaria si Austria. Scopul acestor actiuni a fost 517

monitorizarea microbuzelor si autocarelor care au iesit din Romania. Astfel, la PTF Nadlac, PTF Bors si PTF Petea au fost monitorizate 744 microbuze si 425 autocare. Sa constatat ca doar 12 mijloace de transport descoperite la Nickelsdorf nu au respectat destinatia declarata la iesirea din tara. La nivel international, cooperarea interinstitutionala este sporita prin crearea centrelor, punctelor si birourilor de contact bi si multilaterale. - Biroul de Contact de la Giurgiu (granita de sud cu Bulgaria) Biroul de contact romano-bulgar opereaza in regim temporar si va deveni permanent dupa semnarea acordului intre Romania si Bulgaria cu privire la cooperarea intre autoritatile de frontiera din zona Giurgiu-Ruse. Semnarea acordului este prevazuta pentru sfarsitul anului 2004. - Centrul comun de Contact de la Galati cu Republica Moldova si Ucraina (la frontiera de nord si de est) Centrul comun de la Galati beneficiaza in prezent de un birou complet utilat, destinat Politiei de Frontiera, Politiei Romane si ofiterilor Vamii din cele 3 tari participante. Romania a trimis Moldovei si Ucrainei proiectul de acord prin canale diplomatice, in vederea cooperarii in cadrul Centrului. Pana in prezent, chiar daca autoritatile ucrainiene si moldovene si-au exprimat interesul pentru aceasta forma de cooperare, intentiile lor nu au fost sustinute de semnarea acordului propus si de trimiterea unor ofiteri in cadrul Centrului. De aceea, Centrul de Contact este folosit in prezent pentru schimbul de date si alte forme de cooperare intre structurile teritoriale ale Politiei de Frontiera, Politiei si Autoritatii Nationale a Vamilor. Cu toate acestea, exista un schimb de informatii permanent intre autoritatile Politiei de Frontiera din Romania si Ucraina, prin folosirea sistemului de cereri de asistenta prin intermediul telefonului/faxului. - Punctul de Contact de la Oradea (granita de vest cu Ungaria) Punctul de contact a fost infiintat la Oradea in 2003, ca rezultat al unui program de cooperare bilaterala intre Romania si Franta. Acest Punct de Contact urmareste facilitarea operatiunilor de combatere a migratiei ilegale si a traficului cu fiinte umane, prin intermediul cooperarii in domeniul informatiilor operative. MAI a contactat, de asemenea, autoritatile spaniole si italiene in vederea extinderii cooperarii in cadrul Punctului de Contact, avand in vedere ca acestea si-au exprimat interesul pentru aceasta forma de cooperare. - Centrul de la Burgas pentru informare si coordonare la Marea Neagra Romania copereaza cu Centrul de Informare si coordonare la Marea Neagra. Acest Centru faciliteaza cooperarea intre cele 6 state de la Marea Neagra (Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Ucraina si Federatia Rusa). Centrul a fost infiintat in 2003 si este localizat in Burgas, Bulgaria. Centrul International faciliteaza schimbul de date cu privire la vasele care traverseaza Marea Neagra. Informatii operative sunt schimbate la cerere. 73 de vase care traverseaza sau ancoreaza in statele vecine sunt monitorizate permanent. Rezultate operative Ca urmare a masurilor ferme adoptate, vizand, in principal, adaptarea legislatiei specifice de frontiera, reorganizarea Politiei de Frontiera Romane, profesionalizarea politistilor de frontiera romani, intensificarea colaborarii interne si internationale si asigurarea unui suport logistic performant, au fost inregistrate progrese semnificative in depistarea si combaterea infractionalitatii la frontierele Romaniei la inceputul anului 2004, fata de finele anului 2003: 518

Numarul persoanelor impotriva carora s-au intreprins masurile legale a crescut la 1.404.631 persoane, de 2,3 ori mai mult, n comparatie cu primele 8 luni din 2003 cand au fost luate masuri fata de 605.193 persoane. Din totalul cetatenilor romani care intentionau sa iasa din tara ( 5.660.402 persoane) au iesit efectiv din Romania numai 4.326.976 persoane. Fat de 1.333.426 romani nu s-a permis continuarea calatoriei pentru ca acestia nu indeplineau conditiile prevazute de legislatia n vigoare (de aproximativ 2,5 ori mai mult, comparativ cu perioada ianuarie-august a anului trecut, cand nu s-a permis iesirea din tar pentru 547.376 cetateni romani). Nu s-a permis iesirea din tara unui numr de 3.738 cetateni straini din diverse motive legale constatandu-se o crestere cu 15%. Nu s-a permis intrarea n Romania din diferite motive legale, unui numr de 62.136 cetateni straini, constatandu-se o crestere de 18,5% fata de perioada similara a anului trecut. La frontiera verde, 151 cetateni romni au ncercat s iasa ilegal din tara iar 61 cetateni romani au ncercat s intre ilegal n Romania. Se constata o crestere cu 17,4% a numrului cetatenilor romani care au iesit/intrat ilegal peste frontiera verde n comparatie cu perioada ianuarie-septembrie 2003, cnd au fost depistati 175 romani care au ncalcat regimul juridic al frontierei de stat. n perioada analizat, au fost depistati un numr de 319 cetteni strini, din care 203 persoane au ncercat s intre ilegal n Romnia si 116 persoane au ncercat s ias prin trecerea frauduloas a frontierei. Comparativ cu perioada ianuarie-august 2003, cnd numrul strinilor depistati a fost de 625 scderea este de aproximativ 2 ori. n perioada de referint au fost depistate 39 filiere de migratie ilegal cu 159 persoane implicate si 17 filiere de trafic de carne vie cu 67 traficanti. Analiza datelor statistice conduce la urmatoarele concluzii: scaderea sistematica a numarului cetatenilor straini care au actionat la frontiera romana (incepand din anul 2002 si continuand si in prezent), deoarece persoanele implicate in activitatea de calauzire a migrantilor nu mai considera Romania o ruta de tranzit sigura in drumul spre Occident. scaderea cu 45 % comparativ cu anul 2002 a migratiei ilegale la frontiera cu Ungaria. Totodata, numarul cetatenilor romani care au incalcat legislatia maghiara a scazut cu 55 %. In compensatie, a crescut cu 182 % migratia ilegala inregistrata la frontiera dintre Ungaria si Serbia. (date furnizate de autoritatile ungare). comportamentul cetatenilor romani la trecerea frontierelor altor state s-a modificat in sens pozitiv. Astfel, autoritatile germane aprecizeaza ca migratia ilegala a cetatenilor romani (in Germania) a scazut cu 20,5%, iar numarul celor carora nu li s-a permis intrarea in tara a fost mai mic cu 61,6%.

Migratia
Legislativ La 4.03.2004 a fost adoptata HG nr. 280 (MO nr. 217/12.03.2004) pentru modificarea HG nr. 577/2003 privind structura si atributiile Autoritatii pentru straini. Acest act normativ completeaza prevederile OUG nr. 63/2003 cu privire la organizarea si functionarea MAI, care prevede ca Autoritatea pentru straini este o institutie de ordine publica, aflata in directa subordonarea MAI. Strategia Nationala privind Migratia a fost aprobata prin HG nr. 616/2004 (MO nr. 406/6.05.2004). Documentul a fost intocmit de experti reprezentand toate institutiile competente in materie. De asemenea, au mai participat reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale cu atributii in domeniul migratiei. La intocmirea acestui document si-au adus contributia si experti danezi si suedezi, in cadrul Conventiei de twinning Dezvoltarea cadrului legal si institutional in domeniul migratiei (RO-01/IB/JH01). 519

Scopul acestei strategii este de a stabili o politica unitara in domeniul migratiei, azilului si integrarii sociale a strainilor, in vederea armonizarii cadrului legal intern cu dreptul international si acquis-ul UE. Totodata, strategia prevede o coordonare unitara a institutiilor cu atributii in domeniu, in vederea eliminarii suprapunerilor de competente si utilizarii eficiente a acestor resurse. Strategia nu vizeaza politicile privind emigrarea cetatenilor romani. Pentru stabilirea normelor de dotare a centrelor de cazare a strainilor luati in custodie publica aflate in administrarea Autoritatii pentru straini, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1137/25.09.2003 (MO nr. 706/9.10.2003) pentru aprobarea Normelor de dotare a centrelor de cazare a strainilor luati in custodie publica. Acestea asigura conditiile de cazare, igiena personala si pregatire a hranei in aceste centre, la nivelul cerintelor impuse de documentele internationale la care Romania este parte. Strainii luati in custodie publica beneficiaza, pentru perioada in care se afla cazati in centrele de cazare aflate in administrarea Autoritatii pentru straini, de o alocatie de hrana zilnica, in limita unor plafoane calorice, care constituie norme de hrana. Aceste norme au fost stabilite si aprobate prin HG nr. 1213/14.10.2003 (MO nr. 752/27.10.2003) pentru stabilirea normelor de hrana pentru strainii luati in custodie publica si cazati in centrele de cazare ale MAI. Cuantumul acestor norme este stabilit la nivelul drepturilor de hrana, in timp de pace, pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. In conformitate cu prevederile art. 5 din OUG nr. 194/2002, republicata, a fost adoptata HG nr. 64/2004 privind stabilirea numarului de permise de munca ce pot fi eliberate strainilor in anul 2004. Pentru anul 2004, numarul permiselor de munca noi ce pot fi eliberate strainilor care doresc sa se incadreze in munca in Romania, este de 1500. Permisele de munca prevazute in acorduri, conventii sau intelegeri bilaterale incheiate de Romania cu alte state nu sunt incluse in numarul permiselor de munca stabilit de actul normativ mentionat. In situatia in care numarul cererilor pentru eliberarea de noi permise de munca este mai mare decat cel stabilit, acesta poate fi suplimentat prin hotarare a Guvernului, la propunerea MMSSF pe baza unui memoriu justificativ al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca. La 22.09.2003, Parlamentul Romaniei a ratificat, prin Legea nr. 374/22.09.2003 (MO nr. 683/29.09.2003), Memorandumul de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Internationala pentru Migratie privind cooperarea in domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate, semnat la 28.06. 2002. In perioada de referinta, au fost ratificate urmatoarele acorduri de readmisie: Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 20.02.2003 (ratificat prin Legea nr. 369/19.09.2003, publicata in MO nr. 684/29.09.2003); Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti la 18.03.2002 (ratificat prin Legea nr. 367/19.09.2003, publicata in MO nr. 683/29.09.2003);

Romania si-a continuat eforturile pentru incheierea de noi acorduri de readmisie. Au fost semnate 4 acorduri de readmisie, cu Macedonia, Estonia, Turcia si Lituania. Aceste documente se afla in curs de ratificare. Romania continua demersurile in vederea incheierii de acorduri de readmisie cu Egipt, Hong Kong, Tunisia, Maroc, Iordania, Siria, Pakistan, Iran, Libia, Malta. In prezent, sunt in vigoare 27 de acorduri de readmisie (Albania, Austria, Benelux, Bulgaria, Cehia, Croatia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Letonia, Liban, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Slovenia, Suedia, Ungaria si Marea Britanie). 520

Constructie/dezvoltare institutionala In perioada de referinta, in urma reevaluarii situatiei Autoritatii pentru Straini, Guvernul Romaniei a aprobat Hotararea nr. 280 din 4.03.2004 privind modificarea HG 577/2003 privind structura si atributiile Autoritatii pentru Straini. Noua organigrama a Autoritatii pentru straini, asigura atat consolidarea structurii initiale, cat si functionarea ei in conditii de autonomie, prin crearea structurilor de specialitate necesare: juridic (cu un numar de 10 posturi); managementul resurselor umane (cu un numar de 6 posturi); financiar (cu un numar de 5 posturi); logistic (cu un numar de 10 posturi); control (cu un numar de 3 posturi). In plan teritorial, la nivelul tuturor judetelor au fost constituite birouri pentru straini, structuri ce au intre 6 si 11 functii, raportat la specificul operativ al fiecarui judet. Intarirea capacitatii administrative In conformitate cu prevederile HG 280/2004 noul stat de functii al ApS prevede un plus de 121 posturi, respectiv, un total de 611 functii, dintre care : 129 la nivelul central al ApS, 377 la structurile teritoriale si 105 pentru cele doua centre de cazare a strainilor luati in custodie publica. La 15 mai 2004, personalul angajat numara 430 persoane. In scopul intaririi capacitatii operative a Autoritatii pentru straini a fost proiectat Sistemul informatic COBRA, care a reprezentat pilotul Sistemului Informatic de Management al Strainilor. COBRA a fost proiectat pentru a deservi unitatea centrala a Autoritatii pentru Straini si 5 unitati teritoriale ale acesteia. In prezent, sistemul COBRA functioneaza. Sistemul Informatic de Management al Strainilor reprezinta o extindere la nivel national a sistemului COBRA. In paralel cu implementarea sistemului mentionat mai sus, au fost dezvoltate Sistemul Informatic al Oficiului National pentru Refugiati si Sistemul Visa on-line. Toate aceste sisteme s-au format pe aceeasi platforma de sofware, pentru a se asigura coerenta fluxurilor de informatii in domeniul migratiei, vizelor si azilului. Urmatorul pas a fost integrarea lor intr-un sistem unic numit Sistemul integrat pentru migratie, azil si vize. Acest sistem a fost proiectat si implementat de specialistii MAI, fiind administrat la nivel central de catre Centrul de calcul al Autoritatii pentru Straini.
Evoluia personalului Autoritii pentru strini

800 600 400 200 0

33 262 195 Funcii prevzute la 31.12.2003 17 174 183 Personal angajat la 31.12.2003 42 321 21 213 196 Personal angajat la 15.05.2004

248 Funcii prevzute la 1.04.2004

Ofieri

Ageni

Personal contractual

Sistemul include urmatoarele module functionale: Evidenta tuturor invitatiilor inaintate de catre persoanele fizice sau juridice, cu sediul in Romania; 521

Evidenta strainilor care au solicitat viza de intrare in Romania, dintr-o tara terta, conform scopului declarat (de ex. studii, afaceri etc); Evidenta strainilor cu drept de sedere temporara in Romania, conform scopului sederii; Evidenta strainilor cu drept de sedere in Romania; Evidenta strainilor invinuiti ori inculpati in cauze penale; Evidenta strainilor carora nu li se permite iesirea din tara; Evidenta strainilor carora li s-a eliberat dispozitie de parasire a teritoriului tarii; Evidenta strainilor impotriva carora s-a dispus masura nepermiterii intrarii in Romania precum si a celor declarati indezirabili; Evidenta strainilor decedati pe teritoriul Romaniei.

Interfata dintre Sistemul Informatic de Management al Strainilor si sistemul Visa on-line a fost data in exploatare in anul 2003. In luna mai, sistemul era operational in judetele Prahova, Constanta, Iasi, Brasov, Dolj, Bihor, Cluj si Timis (inclusiv modulul de emitere si gestiune a documentelor eliberate cetatenilor straini). Au continuat eforturile pentru crearea unor conditii de cazare a strainilor luati in custodie publica la nivelul cerintelor impuse de angajamentele internationale ale Romaniei. In afara demersurilor legislative enuntate mai sus, a fost vizata cresterea capacitatii la 140 de locuri a Centrului de cazare a strainilor luati in custodie publica Otopeni, prin construirea unei noi cladiri si modernizarea celei existente. Proiectul se va materializa printr-o investitie comuna a UE si Guvernului Romaniei, in cadrul Programului Phare intitulat Intarirea cadrului legislativ si institutional in domeniul migratiei in Romania (RO-0107.17). In scopul asigurarii implementarii unitare, la nivelul intregii tari, a cadrului legal in materie, au fost elaborate Normele interne de aplicare a OUG nr. 194/2002, republicata. Aceste sunt in vigoare si se aplica incepand cu luna decembrie 2003. Documentul descrie procedurile standard de avizare a invitatiilor pentru cetatenii care provin din state cu potential migrator ridicat; pentru prelungirea dreptului de sedere in scopurile prevazute de lege; pentru aplicarea masurii returnarii etc. De asemenea, sunt enuntate activitatile care trebuie desfasurate pentru verificarea situatiei strainilor care solicita prelungirea dreptului de sedere (verificari in baza de date, verificari pe teren, interviuri, persoane care pot fi intervievate etc.). S-a tinut cont si de necesitatea detalierii unor elemente de noutate aparute odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 194/2002, respectiv: reunificarea familiala, combaterea casatoriilor de convenienta, regimul aplicabil minorilor neinsotiti, luarea in custodie publica etc. Pregatire profesionala In perioada de referinta activitatile de training s-au desfasurat, in cea mai mare parte, in cadrul activitatilor organizate in cadrul Conventiei de Twinning Romania-SuediaDanemarca Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in domeniul migratiei (RO 01/IB/JH-01), care s-a desfasurat la nivelul Autoritatii pentru Straini. Acestea au inclus cinci seminarii si doua grupuri de lucru cu durata de cate 3 zile, sustinute de experti straini si romani, numarul total de participanti fiind de 100 ofiteri si agenti. Zece reprezentanti din structurile MAI au participat la cursul de formare cu tema Migratia ilegala, securitatea frontierelor si respectarea drepturilor omului organizat de catre Academia Diplomatica a MAE si Institutul Diplomatic Italian Mario Toscano. Cursul a avut o durata de 15 zile.

522

Cooperare pe plan intern si international Autoritatea pentru Straini a continuat cooperarea cu alte institutii cu atributii in aplicarea legii, atat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (Oficiul National pentru Refugiati, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Politiei Romane etc.), cat si din administratia centrala (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Agentia Romana pentru Investitii Straine etc.). De asemenea, Autoritatea pentru Straini a colaborat permanent cu institutii neguvernamentale din acest domeniu (Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, Organizatia Internationala pentru Migratie etc.). Cooperarea cu aceste institutii si organizatii a avut forma unor activitati comune (sesiuni de pregatire, seminarii, grupuri de lucru), dar si a unor actiuni operative de control al legalitatii sederii strainilor pe teritoriul Romaniei. Cooperarea dintre Autoritatea pentru Straini si alte institutii relevante din domeniul migratiei se realizeaza pe baza protocoalelor de cooperare. Avand in vedere schimbarile legislative intervenite care confera un nou statut juridic si noi atributii Autoritatii pentru Straini, se deruleaza demersuri in vederea renegocierii protocoalelor de cooperare existente, precum si incheierea unora noi (cu Agentia Romana pentru Investitii Straine etc). Astfel, la 12.03.2004, a fost Incheiat un nou protocol de cooperare Intre Autoritatea pentru straini, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca si Directia Generala Afaceri Consulare. Acesta Inlocuieste protoculul semnat la 16.07.2001 Intre Directia Generala de Evidenta Informatizata a MAE si MMSSF. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca coopereaza cu IGP de Frontiera la implementarea Strategiei de Management Integrat al Frontierei de Stat. Cu aceasta institutie, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca a incheiat un protocol de colaborare privind fluxul migratiei fortei de munca romanesti in Israel. Protocolul va fi reactualizat pentru a cuprinde fluxurile migratiei fortei de munca romanesti si pentru alte tari de destinatie. In perioada 15.09.2003 15.05.2004, la nivelul Autoritatii pentru Straini s-au continuat si s-au finalizat activitatile din cadrul Conventiei de Twinning Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in domeniul migratiei (RO 01/IB/JH-01), dezvoltandu-se colaborarea excelenta cu Comitetul Suedez pentru Migratie si Serviciul de Imigratie din Danemarca. Conventia de Twinning s-a incheiat in data de 06.04.2004. Impreuna cu expertii Serviciului de Imigratie si Naturalizare din Olanda si cei din Serviciul de Imigrare din Danemarca, a fost elaborat proiectul Conventiei de Twinning Cresterea nivelului profesional al personalului implicat in managementul migratiei (RO 03-JH-04), aprobat de Comisia Europeana la data de 05.05.2004. Experti din cadrul Autoritatii pentru straini au participat la cea de-a 47-a Reuniune a Comitetului European pentru Migrari (CDMG) din cadrul Consiliului Europei. De asemenea, un reprezentant al Autoritatii pentru straini a participat la Conferinta pe probleme de tendinte ale politicilor migrationiste in sud estul Europei, organizata de CDMG. Au avut loc contacte si schimburi de vizite cu autoritatile din Slovacia si Ungaria pentru schimb de experienta si dezvoltarea cooperarii in legatura cu aplicarea acordurilor de readmisie. Informatii statistice Pentru perioada septembrie 2003 15 mai 2004, principalii indicatori statistici inregistrati de catre Autoritatea pentru straini se prezinta dupa cum urmeaza: 523

Solicitari de viza transmise ApS pentru avizare Total 4369 Avizate pozitiv 3037 Respinse 1332

Solicitari de prelungire a dreptului de sedere Total 36607 Aprobate 35347 Respinse 1260 In scop studii 10499 de In scop angajare munca 2600 de in

Straini depistati cu sedere ilegala (nu sunt incluse persoanele depistate la frontiera) Total 371 Straini returnati Total Total 234 25 Straini expulzati urmare a unor hotarari ale instantelor de judecata Straini declarati indezirabili pentru fapte care pun in pericol siguranta nationala a Romaniei Total Permise de munca eliberate/prelungite Total State UE 2.947 235 Eliberate State terte 1.061 826 1.886 Prelungite 4 Principalii indicatori inregistrati de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sunt: Intrati ilegal 14 Depasit drept de sedere 357

Azilul
Legislativ A fost aprobata OG nr. 43/29.01.2004 (MO nr. 92/31.01.2004), care modifica si completeaza OG 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania. Ordonanta a intrat in vigoare la data de 31.03.2004. Prin aceasta se asigura: eliminarea diferentelor de tratament dintre refugiatii, recunoscuti conform Conventiei de la Geneva din 1951 si persoanele care au primit o forma de protectie subsidiara, amendarea definitiei refugiatului din OG nr 102/2000 cu definitia refugiatului, asa cum este ea prevazuta in Conventia de la Geneva din 1951, redefinirea termenilor pentru protectie subsidiara, introducerea posibilitatii pentru ca ONR sa participe in fata instantelor de judecata, aparand deciziile date in faza administrativa, 524

posibilitatea de a retrage o forma de protectie pentru motive de siguranta nationala sau ordine publica a fost eliminata din legislatie, definirea expresa a principiului non-refoulment, ca o garantie in plus a respectarii acestuia.

Totodata, prin crearea posibilitatii participarii ONR in fata instantelor de judecata si reducerea numarului acestora (doar instantele de judecata in a caror raza teritoriala se afla structurile ONR sunt competente sa judece cazurile de azil) s-a urmarit uniformizarea practicii, la nivel national, asigurarea unei pregatiri corespunzatoare magistratilor implicati in cazurile de azil, in vederea specializarii acestora. La data de 29.01.2004 a fost aprobata OG nr. 44/29.01.2004 (MO nr. 93/31.01.2004) privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania. Ordonanta a intrat in vigoare incepand cu 29.04.2004, si a fost aprobata prin Legea nr. 185/2004 (MO nr. 457/21.05.2004). Aceasta prevede masuri si servicii concrete care sa faciliteze accesul practic al acestor persoane la drepturile oferite, in vederea integrarii rapide a acestora in societatea romaneasca. Elementul de noutate consta in oferirea accesului la programele de integrare si strainilor care au obtinut protectie umanitara conditionata in Romania, aceste persoane beneficiind de aceleasi drepturi ca si refugiatii. OG 44/2004 prevede baza legala pentru cooperarea inter-institutionala cu privire la programele de integrare a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania, Oficiul National pentru Refugiati avand rolul coordonator, si promoveaza rolul activ al administratiilor publice locale in facilitarea integrarii acestor categorii de persoane. Dupa aprobarea ordonantei, in luna februarie 2004, a fost demarata o campanie de constientizare a populatiei Romaniei cu privire la situatia speciala a refugiatilor, care vizeaza facilitarea integrarii acestora in societatea romaneasca. Aceasta campanie, inceputa in perioada premergatoare intrarii in vigoare a ordonantei urmareste totodata atragerea unui numar cat mai mare de persoane care au primit o forma de protectie in Romania, in programele de integrare coordonate de Oficiul National pentru Refugiati. Institutional Romania a continuat demersurile in vederea intaririi capacitatii administrative de aplicare a aquis-ului comunitar in domeniul azilului, prin descentralizarea sistemului si deschiderea a doua Centre de cazare si proceduri, infiintarea de noi structuri si angajarea/completarea personalului aferent. Dupa 15.09.2003, prin deschiderea celor doua structuri teritoriale au inceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azil din Romania, centrele din Timisoara si Galati fiind in masura sa ofere toate serviciile necesare acordarii protectiei solicitantilor de azil si refugiatilor: inregistrarea si procesarea cererilor de azil, asistenta sociala, cazare, s.a.. Principalele modificari ale structurii ONR se refera la: darea in folosinta a celor doua Centre de cazare si proceduri de la Timisoara si Galati, care au marit capacitatea de cazare la nivelul intregii tari la 1440 de locuri; infiintarea unui Serviciu juridic, integrare si asistenta sociala, pentru preluarea obligatiilor rezultate din OG 43/2004 si OG 44/2004, vizand introducerea posibilitatii pentru ONR de a participa activ in cadrul procedurilor in instanta, in cazurile de azil, pentru a apara deciziile sale, si pentru implementarea programelor de integrare a refugiatilor si persoanelor care au primit o forma de protectie subsidiara; infiintarea Biroului Dublin, pentru a putea aplica mecanismul Dublin la data aderarii Romaniei la UE.

Situatia posturilor pentru perioada solicitata se prezinta astfel: 525

Perioada 15 septembrie 2003 31 mai 2004

Functii prevazute 164 182

Functii ocupate 97 115

Functii vacante 67 67

Statistica activitatii derulate in perioada de referinta releva o diminuare a valorii principalilor indicatori. Numarul de cereri de azil depuse n anul 2003 a inregistrat o scadere fata de anul 2002 cu 13,6%, si fata de anul 2001, cu 62,11%. Rata de aprobare pentru cererile depuse n anul 2003 s-a situat la 7,96 % din numarul total de cereri de azil, in faza administrativa, si 10,73 % in faza instanelor de judecata. Prin participarea ONR ca parte in instanta se urmareste cresterea rolului activ in vederea reducerii numarului cazurilor aprobate in instanta. Rata de recunoastere comparativa fata de ultimii ani: Anul Cereri depuse Aprobate Convenia de la Geneva din 1951 1999 2000 2001 2002 2003 1299 1366 2280 1000 865 158 85 83 36 36 Motive umanitare Convenia de la Geneva din 1951 12,1 6,2 3,6 3,6 5,53 % Motive umanitare

72 86 38 15 25

5,5 6,2 1,6 1,5 3,11

In primele 5 luni ale anului 2004, au fost nregistrate un numar de 204 de cereri pentru acordarea statutului de refugiat, fiind acordate un numar de 31 de forme de protecie (15.19 %), din care 21 statut de refugiat conform Conventiei de la Geneva din 1951 (10, 29 %), si 10 protecie umanitara conditionata (4,90 %). In perioada septembrie 2003-mai 2004, un numar de 70 de persoane au fost incluse si au beneficiat de programele de integrare derulate de ONR, in colaborare cu alte organizatii. Un numar de 57 de refugiati beneficiaza de ajutor financiar din partea statului roman (ajutor rambursabil oferit de MMSSF). Incepand cu luna septembrie 2003, un numar de 21 de copii refugiati sau care au primit o forma de protectie subsidiara, de diferite varste, au fost integrati in sistemul de invatamant de stat. Cursurile se efectueaza in clase mixte, alaturi de copiii romani, pentru a facilita integrarea mai rapida in societatea romaneasca. Inzestrare In prezent exista un sistem informatic operational la nivelul ONR, calculatoarele existente fiind conectate la reteaua Metropolitana a MAI. De asemenea, a fost realizata legatura dintre sediul central al ONR si centrele de cazare din Bucuresti. Interconectarea unitatii centrale a sistemului informatic al ONR cu centrele din Timisoara si Galati a fost realizata. Sistemele au devenit operationale efectiv, in mod succesiv, o data cu darea in folosinta a celor doua Centre, care dispun de retele locale adecvate.

526

Au fost achizitionate 3 statii tip AFIS pentru prelevarea amprentelor solicitantilor de azil, in modul digital, acestea fiind dispuse la Centrele de cazare si proceduri din Timisoara si Galati si la sediul central al ONR. Pentru imbunatatirea activitatii in Centrele de cazare ale ONR au fost achizitionate bunuri si servicii necesare asistentei medicale si logistice a solicitantilor de azil. Totodata, au fost achizitionate 5 autoturisme, 1 autosanitara si 1 microbuz de transport persoane, de fabricatie europeana, cu fonduri de la bugetul de stat si fonduri alocate in cadrul unui program Phare. Pregatire Programele de pregatire continua a personalului s-au derulat sistematic, tematica fiind permanent actualizata. S-a asigurat participarea regulata a ofiterilor de decizie la activitatile periodice de pregatire comuna cu ofiterul de protectie al Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati. O atentie speciala este acordata personalului nou angajat, pentru care se aplica sistemul tuturoial si care beneficiaza de un program mai amplu de pregatire. In cadrul proiectului de Twinning cu Germania si Grecia, 24 de persoane din ONR au participat la vizite de studii, seminarii si grupuri de lucru, pe teme legate de mecanismele Dublin si Eurodac, dar si cu privire la minorii neinsotiti si alte categorii vulnerabile. La inceputul anului 2004 a fost adoptat un calendar de pregatire avansat, iar cooperarea cu ICNUR si principalele organizatii non-guvernamentale a fost formalizata prin stabilirea unui Consiliu de Coordonare a Pregatirii. Acest program cuprinde si elemente vizand organizarea de actiuni care sa implice participarea reprezentantilor celorlalte institutii cu responsabilitati in materia azilului (ApS, IGPF si IGPR), inclusiv din instantele de judecata. In aces context a fost organizat un program de pregatire comun dedicat Inspectoratelor Politiei de Frontiera situate de-a lungul frontierei romane. Au fost realizate patru sesiuni de pregatire cu durata de doua zile (judetele Iasi, Galati, Giurgiu si Teleorman), care au reunit 156 de participanti din cadrul autoritatilor de profil, fiind invitati si reprezentanti ai ICNUR, OIM, si principalelor organizatii non-guvernamentale. Programul va asigura acoperirea tuturor judetelor de granita pana la finele anului 2004. Cooperare inter-institutionala Cooperarea inter-institutionala a continuat si a inregistrat progrese, in special cu IGPF, IGPR si ApS, in baza Protocoalelor incheiate in anul 2003, De asemenea, ONR a continuat cooperarea cu Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, si cu OIM, urmarindu-se dezvoltarea asistentei acordatea de catre ONR victimelor traficului de fiinte umane, repatriate din strainatate, prin cazarea acestora in Centrul nr. 2 Vasile Stolnicul, in baza Memorandumului semnat intre Guvernul Romaniei si OIM. Colaborarea cu organizatiile non-guvernamentale specializate in domeniul azilului, a urmarit in principal asistenta juridica a solicitantilor de azil la interviul destinat determinarii statutului de refugiat, si in fata instantei de judecata, dar si pentru implementarea programelor de integrare rurala a refugiatilor, de care au beneficiat un numar de 12 persoane (3 familii). Cooperare internationala Cooperarea internationala a inregistrat si ea progrese, prin intensificarea sau continuarea relatiilor de cooperare cu Republica Bulgaria, Republica Ungaria si Republica Moldova. ONR a cooperat cu Directia Principala pentru Refugiati din Republica Moldova, vizand spriiinirea dezvoltarii serviciului omolog din tara vecina. Activitatile au inclus 2 stagii de 527

pregatire a functionarilor moldoveni, desfasurate la Chisinau, cu participarea a 2 experti romani, o vizita la nivel inalt, cu participarea directorului ONR, si o vizita de studii in Romania a doi functionari moldoveni. Au avut loc contacte cu reprezentantii oficiilor omologe din Ungaria, Bugaria si Republica Ceha, urmarindu-se dezvoltarea si oficializarea relatiilor de cooperare. In luna mai 2004, ONR a organizat o Conferinta Regionala la Timisoara, pentru 3 zile. La aceasta Conferinta au participat reprezentanti ai institutiilor similare din Croatia, Republica Bulgaria, Republica Ungaria, Republica Moldova, Slovenia, Serbia si Muntenegru. Scopul actiunii a fost acela de a intari cooperarea regionala in domeniul azilului prin schimbul de informatii cu privire la fluxurile solicitantilor de azil, documente false ori falsificate, dar si utilizarea informatiilor din tarile de origine ale solicitantilor de azil. In cadrul activitatilor legate de implementarea proiectului de Twinning RO 02/IB/JH/02 in luna august 2003 au avut loc o serie de misiuni ale unor experi pe termen scurt din Germania si Grecia. Analizele realizate de acestia vor servi ca fundament pentru amendarea corespunzatoare a legislatiei naionale si imbunatatirea procedurilor de gestionare cazurilor in conformitate cu mecanismele prevazute in Regulamentele Eurodac i Dublin II. Au fost elaborate doua manuale de pregatire pentru ofiterii de decizie, unul pentru problematica minorilor neinsotiti si unul pentru problematica victimelor persecutiei bazate pe gen, ale violenei si abuzurilor. A fost redactata o prim versiune a Master Planului pentru implementarea componentei EURODAC, care descrie masurile privind armonizarea cadrului legislativ, identificarea atributiilor si infrastructurii necesare, precum si actiunile viitoare in domeniul constructiei instituionale.

Cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate

Legislativ Au fost adoptate urmatoarele acte normative: Hotararea nr. 1085/11.09.2003 (MO nr. 675/24.09.2003) pentru aplicarea unor prevederi ale Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatii publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National OUG nr. 89/02.10.2003 (MO nr.715/14.10.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului. Legea nr. 445/12.11.2003 (MO nr. 812/18.11.2003) privind aprobarea OG 56/2003 pentru ratificarea Protocolului aditional la Scrisoarea de ntelegere privind controlul drogurilor si aplicarii legii, semnata la data de 3.07.2001 ntre Guvernul Romaniei si Guvernul SUA, semnat la Bucuresti la 5.08.2003; Legea nr. 446/12.11.2003 (MO nr. 854/02.12.2003) privind ratificarea Acordului intre Romania si UE cu privire la participarea Romaniei la Misiunea de Politie a UE (EUPM) n Bosnia- Hertegovina, semnat la Bruxelles la 16.12.2002 si a ntelegerii financiare ntre MAI din Romania si seful Misiunii/ comisarul EUPM, semnata la Sarajevo, la 6.12.2002. Legea nr. 587/22.12.2003 (MO nr. 932/23.12.2003) pentru ratificarea Protocolului aditional, semnat la Bucuresti la 30.08.2002, la Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze, privind cooperarea n domeniul afacerilor interne, semnat la Bucuresti la 21.02.1997; 528

Legea nr.604/22.12.2004 (MO nr. oo6/06.01.2004) pentru aprobarea OUG nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea MAI; Legea nr. 9/20.02.2004 (MO nr. 179/02.03.2004) pentru aderarea Romaniei la Protocolul mpotriva fabricarii si traficului ilegal de arme de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitii, adoptat la New York la 31.05.2001, aditional la Conventia Natiunilor Unite mpotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptata la New York la 15.11.2000; Legea nr. 26/05.03.2004 (MO nr. 222/15.03.2004) privind aprobarea OUG 102/2003 pentru modificarea OUG nr. 43/2002 privind PNA. HG nr. 438/23.03.2004 (MO nr.314/09.04.2004) pentru aprobarea Codului de etica si deontologie a politistului. Legea nr. 64/24.03.2004 (MO nr.343/20.04.2004) pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatica, adoptata la Budapesta la 23.11.2001. Legea nr. 101/07.04.2004 (MO nr.346/20.04.2004) privind aprobarea OUG nr. 89/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul politistului. H.G. nr.1424/4.12.2003 (MO nr.905/18.12.2003) pentru aprobarea Strategiei Nationale n domeniul proprietatii intelectuale (2003-2007). HG nr. 519/07.04.2004 (MO nr.349/21.04.2004) privind stabilirea modelului echipamentului pentru agentii de paza care isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor specializate de paza si protectie. Legea nr. 31/ 2004 (MO nr.223/15.03.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 60/2001 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice. Dispozitia Inspectorului General al Politiei Romane nr. 217/20.04.2004 privind monitorizarea activitatilor de prevenire Legea nr. 211/2004 (MO nr. 505/04.06.2004) privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor.

In vederea armonizarii principiilor, practicilor de lucru si pentru eficientizarea activitatilor in domeniul aplicarii legii, a fost initiata elaborarea proiectelor pentru strategiile de reforma si modernizare ale Politiei si Jandarmeriei Romane pentru perioada 20042007. In acelasi context, pentru imbunatatirea coordonarii activitatilor desfasurate de institutiile din MAI care au competente in domeniul asigurarii ordinii si linistii publice, se elaboreaza Conceptia privind ordinea publica 2004-2006, document care urmareste definirea politicilor in materie avand ca obiectiv principal asigurarea coerentei, fiabilitatii si eficientei sistemului de siguranta publica. Institutional In cadrul IGPR au avut loc reorganizari si redistribuiri de atributii, care au urmarit consolidarea structurala, flexibilizarea mecanismelor decizionale si de lucru, adaptarea la evolutiile fenomenului infractional si alinierea la standardele si practicile europene: a. La data de 15.09.2003 Directia Politiei Economico Financiare a fost reorganizata ca Directie de Investigare a Fraudelor. Noua structura cuprinde 7 servicii, cu atributiuni bine definite n combaterea si investigarea fraudelor comise n domeniul transporturilor feroviare, aeriene si navale, proprietatii intelectuale, protectiei mediului, tranzactiilor de pe piata de capital, al spalarii banilor proveniti din fraude economice, in analiza datelor si informatiilor privind actele de coruptie si un serviciu de documentare, analiza si sinteza.

529

b. n luna februarie 2004, Directia Politiei Judiciare din cadrul IGPR a fost reorganizata n Directia de Investigatii Criminale, cu structuri corespondente n unitatile teritoriale de Politie. Directia de Investigatii Criminale are n competenta prevenirea si combaterea infractiunilor contra persoanei, patrimoniului, avutului public, autoritatii, precum si a celor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, exceptie facand cazurile din sfera crimei organizate. c. La data de 1.04.2004 Serviciul Relatii Internationale a fost reorganizat ca Directie de Integrare Europeana, Programe si Cooperare Internationala, urmarindu-se ameliorarea capacitatii de absorbtie a fondurilor si de gestionare a programelor de cooperare la nivel european. La nivelul fiecarei structuri centrale (directie sau serviciu independent) a IGPR si la fiecare inspectorat judetean de politie, au fost desemnati ofiteri responsabili cu problematica relatiilor internationale si a integrarii europene. d. Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog a fost reorganizata dupa cum urmeaza: In luna februarie 2004, a fost infiintat Oficiul National Central de Prevenire si Combatere a Falsului de Moneda si Mijloace de Plata, aflat sub directa coordonare a conducerii DGCCOA, prin reorganizarea serviciului de combatere a falsului de moneda si mijloace de plata. In luna mai 2004, a fost infiintata Directia de Operatii in cadrul DGCCOA, care regrupeaza, fara a modifica numarul total al personalului incadrat sau componenta acestuia, o serie de servicii aflate anterior sub directa coordonare a conducerii DGCCOA.

e. Biroul National Interpol a fost intarit prin suplimentarea cu 20 de functii (15 functii de ofiter si 5 functii de agent). La data de 01.01.2004 a intrat in vigoare Codul de procedura penala, cu modificarile facute in conformitate cu Legea nr. 281/2003. Prin aceste modificari se introduce institutia Politiei Judiciare, care are calitatea de organ de cercetare pentru toate infractiunile care nu sunt date in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare. Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a Politiei Judiciare. Lucratorii Politiei Judiciare fac parte din MAI si sunt specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, de strangere a datelor in vederea inceperii urmaririi penale si in cercetare penala. Proiectul Legii privind politia judiciara a fost aprobat de Guvern la 03.06.2004 si transmis Parlamentului. Si Jandarmeria Romana a inregistrat un proces de reorganizare care a urmarit eficientizarea modului de utilizare a resurselor si o mai buna acoperire teritoriala. La nivel teritorial i n municipiul Bucureti, pn la data de 26.05.2004, s-au nfiinat 199 secii i 133 posturi de jandarmi cu atribuii n meninerea, asigurarea i restabilirea ordinii publice, iar numarul de functii de conducere a fost redus cu 40% in favoarea celor operative. In contextul punerii in aplicare a prevederilor Codului de Procedura Penala, prin care ofiterii si subofiterii de jandarmi au fost abilitati sa constate infractiuni si sa intocmeasca acte procedurale in situatii ce nu sufera amanare, Jandarmeria Romana a organizat si desfasurat cursuri si convocari de pregatire pentru personalul vizat. Evolutii functionale A continuat procesul de descentralizare a activitatilor de politie. Au fost stabilite competente sporite la nivel judetean in probleme vizand promovarea si transferul de personal si aspectele disciplinare, managementului activitatii operative si utilizarea 530

resurselor bugetare alocate. Se studiaza posibilitatile de amendare a legislatiei n vigoare pentru a se putea realiza o descentralizare bugetara mai extinsa. In cadrul derularii Conventiei de infratire institutionala Continuarea demilitarizarii si descentralizarii functiilor politienesti, finantata prin programul PHARE 2002, s-au derulat activitati vizand dezvoltarea Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica, perfectionarea mecanismului decizional, dezvoltarea managementului activitatilor de politie, pregatirea si promovarea legislatiei secundare in legatura cu finalizarea procesului de demilitarizare. Sistemul de indicatori statistici utilizati pentru masurarea promptitudinii, calitatii si relevantei muncii de politie n apararea comunitatii a fost revizuit, eliminandu-se indicatorul de baza privind numarul de infractiuni constatate si introducandu-se indicatori care sa reflecte mai bine relatia ntre politie si comunitate. Evolutia valorii indicatorilor pentru masurarea relevantei activitatii de politie (pentru servirea comunitatii) indica un progres in prestatia Politiei Romane: servicii prestate pentru populatie (numarul interventiilor rapide la evenimente a crescut cu 46,06% in 2004 fata de 2003, numarul controalelor directe a crescut cu 13,14% in aceeasi perioada de referinta; numarul urmaritilor internationali prinsi a crescut cu 168,63% in 2004); indicatori privind ajutorarea comunitatii in comparatie cu 2003 numarul interventiilor in caz de incendii, explozii etc. a crescut cu 19,53%; numarul interventiilor la accidente grave de circulatie a crescut cu 34,8%, numarul interventiilor pentru deblocarea cailor de circulatie in caz de inzapezire, inghet etc. a crescut cu 27,93%. imaginea politiei n societatea civila (conform unui sondaj de opinie CURS, procentul care ilustreaza increderea populatiei in politie a crescut de la 35% in 2001, la 50,3% in 2004).

De asemenea, rezultatele nregistrate la un alt indicator al activitatii de politie ce caracterizeaza starea de siguranta a cetatenilor gradul de solutionare a infractiunilor nregistrate initial cu autor necunoscut, au fost mbunatatite substantial, procentul nregistrand o crestere pana la 29,3% n 2004 fata de 18-22% realizat n 2003. n statisticile politiei, notiunea de rata a criminalitatii a fost inlocuita cu volumul criminalitatii, intrucat in prevederile actuale ale Codului de procedura penala, potrivit competentei, rata criminalitatii se poate calcula numai de justitie, in functie de solutiile ramase definitive si irevocabile. Volumul criminalitatii se calculeaza pe baza unor date certe privind infractionalitatea sesizata (inregistrata la unitatile Politiei Romane), infractionalitatea constatata (considerata la momentul inceperii urmaririi penale) si cea solutionata (pentru care s-au dispus solutii procedurale), precum si in raport de datele privind populatia pe judete, furnizate de Institutul National de Statistica. Se apreciaza ca, urmare a interventiei sustinute a politiei pe linia prevenirii si combaterii fenomenului infractional n perioada 2000 2003, fenomenul criminogen a scazut, volumul infractionalitatii solutionate de politie nregistrand regrese in aceasta perioada. Astfel, in anul 2000 s-a inregistrat un volum al criminalitatii de 1575 infractiuni la 100 000 locuitori, in 2001 1516 infractiuni, in 2002 - 1390 infractiuni si in anul 2003 1270 infractiuni. Analizele sectoriale si evaluarile empirice conduc la concluzia ca sunt luate in evidenta (sesizate) de Politie circa 70-75 % din infractiunile comise efectiv. n anul 2002 au fost nregistrate 81.814 persoane condamnate definitiv pentru savarsirea unei infractiuni, rata criminalitatii fiind de 375 la suta de mii de locuitori. n anul 2003 au fost nregistrate 76.739 persoane condamnate definitiv pentru savarsirea unei infractiuni, rata criminalitatii fiind de 358 la suta de mii de locuitori. 531

n primul trimestru al anului 2004 au fost nregistrate 19.886 persoane condamnate definitiv pentru savarsirea unei infractiuni, rata criminalitatii fiind de 48 la suta de mii de locuitori. Fata de datele prezentate mai sus, poate fi remarcata o tendinta descrescatoare a ratei criminalitatii pentru perioada de referinta. Indicatorii de performanta ai activitatii Jandarmeriei Romane au inregistrat evolutii firesti, corespunzatoare schimbarilor survenite in atributii, datorate modificarilor legislatiei. Timpul de reactie s-a mentinut in parametrii asteptati, cu o medie de 10 minute. In schimb numarul de infractiuni constatate a crescut cu 35%, numarul de persoane urmarie general prinse si predte politiei a crescut cu 22%, numarul de persoane sanctionate sau avertizate a crescut cu 31%, respectiv, 15 %. Numarul de obiective aflate in paza s-a redus cu 4 %. Aprecierea mass-media fata de prestatia Jandarmeriei a crescut de la 85,6 la 87,7%. Progres tehnologic A continuat procesul de dezvoltare a metodelor de investigatii ale politiei. Au fost introduse noi metode si mijloace de investigare, mai performante. Sistemul de investigatii a fost completat, investigarea directa fiind sprijinita prin utilizarea bazelor de date informatizate (AFIS 2000, IMAGETRACK, AMPRENTA GENETICA-ADN, FISIERUL PERSOANE URMARITE,FISIERUL AUTO FURATE,) Aceste baze de date informatizate sunt accesibile institutiilor de aplicare a legii din Romania, n baza protocoalelor incheiate in temeiul legii. Sistemul de compozitie si recunoastere faciala IMAGE TRACK a fost instalat la 30.03. 2004, in fiecare inspectorat de politie judetean, in prezent fiind in stadiul de finalizare a activitatilor de instruire a politistilor care deservesc statiile de lucru la nivelul judetelor, sistemul urmand sa fie operational incepand cu luna iunie 2004. Managementul resurselor umane A continuat procesul de implementare a legislatiei secundare privind demilitarizarea politiei. Un progres semnificativ pentru dezvoltarea managementul resurselor umane este reprezentat de adoptarea si inceperea implementarii, incepand cu luna aprilie 2004 a Strategiei MAI de dezvoltare a resurselor umane pentru perioada 2004-2010, aplicabila tuturor categoriilor de personal angajat in aceasta institutie (atat politistilor, angajatilor cu statut de functionar public, cat si celor cu statut militar ). Situatia ncadrarii posturilor n Politia Romana, n perioada de referinta, ilustrata n tabelele de mai jos, indica un usor progres in asigurarea efectivelor necesare. SEPTEMBRIE 2003 Posturi Prevazute Ocupate Vacante Ofiteri 12038 10848 1190 Agenti 40120 34384 5736 85,7 Personal Contractual 3316 2564 752 77,32 Total 55474 47796 7678 86,16

Procent de 90,11 ncadrare % MAI 2004 Posturi Ofiteri

Agenti

Personal Contractual

Total

532

Prevazute Ocupate Vacante

11917 10948 969

39870 34544 5326 86,6

3253 2509 744 77,13

55040 48001 7039 87,2

Procent de 91,87 ncadrare %

Procesul de pregatire a personalului Politiei Romane a facut obiectul unei actualizari, planurile de pregatire ale institutiilor de invatamant din structura MAI fiind completate, la disciplinele relatia politist-comunitate si etica politieneasca, atat la cursurile de formare, cat si la cele de specializare si perfectionare, cu teme relevante privind protectia juridica a drepturilor omului, prevenirea si combaterea discriminarii, rolul politiei de proximitate, conduita in relatia cu membrii comunitatii, gestionarea situatiilor conflictuale etc. Pentru cresterea nivelului de pregatire al politistilor, in anul 2004, s-au pus n aplicare programe specializate de pregatire profesionala in domeniile: lupta mpotriva criminalitatii financiare si economice : 2 cursuri 96 participanti si combaterea crimei organizate si antidrog: 5 cursuri 188 participanti. In continuarea implementarii conceptului Politiei de proximitate, au fost organizate 10 seminarii, ateliere si cursuri cu sprijinul expertilor elvetieni, la care au participat peste 150 cadre din 13 judete si din IGPR si s-au desfasurat misiuni de evaluare/monitorizare a modului de implementare a conceptului. ncepnd cu anul 2000 Jandarmeria Romn a declanat o serie de programe i a elaborat o nou Concepie de ntrebuinare, urmarind apropierea de cetean i comunitate, pe de o parte, i profesionalizarea personalului instituiei, pe de alt parte. Profesionalizarea, care n funcie de resursele financiare alocate, trebuie s se realizeze n proporie de 100% pn n 2007, vizeaza atat ameliorarea parametrilor de performanta generala, cat si mbuntirea serviciilor pe care instituia le presteaz pentru populaie. Evoluia acestui proces de profesionalizare este evideniat n tabelele de mai jos. Lund n calcul i evoluia descendenta a efectivelor de militari n termen n perioada 2000-2003(2000-28000; 2001-25000; 2002-23000) se observ ritmul(influenat de alocaiile bugetare) n care Jandarmeria Romn desfoar procesul de profesionalizare a efectivelor. Procesul de modernizare si constructie institutionala continua prin Convenia de nfrire instituional Phare Modernizarea structurilor i practicilor Jandarmeriei Romne RO2002/IB/JH-06. Septembrie 2003 Posturi Ofieri Maitrii militari Personal Subofieri Jandarmi angajai Contractual pe baz de contract 9212 19541 716 7488 11593 613 1724 7948 103 81% 59% 86% Militari n termen 23719 21302 2417 90% Total

Prevzute Ocupate Vacante Procent de ncadrare %

3454 3026 428 88%

394 321 73 81%

57036 44343 12693 78%

533

Mai 2004 Posturi Ofieri Maitrii militari Personal Subofieri Jandarmi angajai Contractual pe baz de contract 9212 24000 716 7448 11877 605 1764 12123 111 81% 49% 84% Militari n termen 19260 16310 2950 85% Total

Prevzute Ocupate Vacante Procent de ncadrare %

3455 3002 453 87%

394 311 83 79%

57037 39553 17848 69%

Pactul de pre-aderare privind criminalitatea organizata A fost initiat procesul de elaborare a Strategiei sectoriale privind crima organizata la nivelul MAI si s-a convenit cu MP conceptia generala pentru elaborarea Strategiei Nationale de Combatere a Crimei Organizate. A fost constituit grup interministerial de lucru insarcinat cu redactarea strategiei nationale si au avut loc doua reuniuni de lucru. Se are in vedere nfiintarea Punctului National de Contact pentru crima organizata ca o structura nationala inter-institutionala, cu urmatoarele atributii: culegerea, centralizarea si analiza datelor la nivel national in aspecte legate de crima organizata; schimbul de date si informatii cu institutii Europene similare; coordonarea de investigatii comune cu autoritati judiciare si de politie din UE, in baza acordurilor bilaterale si multilaterale; constituirea si coordonarea echipelor multi-disciplinare angajate in investigatii complexe cu caracter transnational

Punctul National de Contact va functiona in cadrul Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si va utiliza platforma de cooperare internationala operativa constituita la nivelul MAI. Aceasta structura, bazata pe Punctul National Focal, asigura interfata intre institutiile nationale si cele din strainatate, constituind punctul unic de legatura pentru schimbul de date si informatii operative la nivel international, incluzand cooperarea cu Europol, Centrul SECI, cu ofiterii de legatura ai altor state acreditati n Romania, precum si cu reteaua atatsatilor de afaceri interne/ofiteri de legura ai MAI trimisi n strainatate. In cadrul acesteia, langa care este amplasat si Biroul National Interpol, va functiona Unitatea Nationala Europol, pentru constituirea careia care se pregateste lansarea unui program de twinning cu Olanda si Austria si viitorul Birou SIRENE. Cooperarea politieneasca internationala se realizeaza in baza acordurilor internationale bi si multilaterale. A continuat procesul de dezvoltare a cadrului juridic bilateral in acest domeniu, fiind incheiate 9 acorduri (Bulgaria, SUA, Liban, Kahazstan, Macedonia, Egipt, Slovacia, Pakistan, Suedia) iar alte 16 acorduri (Bolivia, Spania, Arabia Saudita, Siria, Ecuador, Venezuela, Fed. Rusa, Paraguay, Iran, Malta, Italia, Irlanda, Chile, Norvegia, Danemarca, Columbia) se afla in proces de negociere. Acordul de cooperare cu Europol a intrat in vigoare la finele lunii mai 2004. Romania a ratificat toate instrumentele juridice enuntate in principiul nr.2, deschise pentru semnare pentru statele candidate si pregateste amendarea legislatiei nationale in perspectiva aderarii la Conventia Neapole II. 534

In contextul implementarii principiilor Pactului, prin Legea nr. 39/2003 referitoare la lupta impotriva crimei organizate, au fost introduse noi tehnici de investigare a infractionalitatii trans-frontaliere, cum sunt: operatiunile sub acoperire, livrarile controlate, supraveghere electronica, echipe commune de investigatii. Printr-un proiect de lege privind cooperarea judiciara internationala, aflat in dezbatere parlamentara, se va reglementa si procedura de supraveghere si urmarire transfrontaliera, in sensul prevazut de Conventia de aplicare a Acordului Schengen. Au fost inregistrate progrese in implementarea Legii nr. 682/2002 care a intrat in vigoare in anul 2003, privind dezvoltarea Programului de Protectie a Martorilor. A fost infiintata Unitatea de Protectie a Martorilor, care este operationala. Exista 7 persoane in acest program. Legislatia romana este armonizata cu acquis-ul comunitar si este conforma cu principiul 13, referitor la combaterea spalarii banilor. Romania a trimis la post 16 atasati de afaceri interne si 1 ofiter de legatura (Bulgaria, Ungaria, Polonia, R. Ceha, Austria, Italia-2/1, Germania, Olanda, Belgia, Franta, Marea Britanie, Spania, Grecia, MPR-UE, MPR-NATO), urmand a fi trimisi inca 4 atasati de afaceri interna si 2 ofiteri de legatura, pana la sfarsitul anului 2004 (Ucraina, Austria-2, Turcia, Europol, Germania, Spania). Combaterea traficului de fiinte umane Acest domeniu a reprezentat una dintre liniile prioritare de actiune pentru combaterea criminalitatii. In contextul masurilor intreprinse pentru stapanirea situatiei operative se inscriu: infiintarea compartimentelor specializate de combatere a traficului de fiinte umane in cadrul serviciilor judetene de combatere a crimei organizate si anti-drog; selectia si infiintarea unei retele de ofiteri de politie femei (1 pe judet) pregatita la standarde internationale in tehnica audierii si probleme de asistenta a victimelor; infiintarea unei linii telefonica gratuite la dispeceratul DGCCOA; redactarea si lansarea la nivel regional, in cadrul unui proiect comun cu USAID si UNDP a Manualului regional de bune practici in lupta impotriva traficului de fiinte umane . Acesta a fost adoptat oficial la 15.12.2003, in Viena, ca manual de specialitate al ONU, urmand sa fie valorificat la nivel mondial. Pe baza acestui manual au fost realizate 3 cursuri de pregatire la care au participat 104 politisti si procurori, fiind planificate inca doua cursuri pana la finele anului 2004. Manualul a fost introdus in bibliogafia si programa scolara a institutiilor de invatamant ale politiei. In plan operativ, activitatile pe aceasta linie de munca au cunoscut o larga dezvoltare, fiind implicati activ atasatii de afaceri interne si ofiterii de legatura din unele state membre UE (Austria, Spania, Franta, Italia). A continuat participarea la operatiunile cu caracter regional (Leda, Mirage) si s-a imbunatatit cooperarea pe baza comisiilor rogatorii si a echipelor comune de lucru (Marea Britanie, Olanda, Franta, Spania si Austria). Analiza comparativa a rezultatelor obtinute in 2002 si, respectiv, 2003, indica o crestere de 75,62% a numarului de infractiuni constatate (de la 685 la 1203), in care numarul de persoane cercetate a crescut cu 56,64% (de la 625 la 979). 283 de grupuri si retele au fost identificate si anihilate. Analiza cazurilor investigate denota ca Romania a devenit loc de recrutare a victimelor, precum si o tara de tranzit pentru retelele de traficanti care se ntind din Federatia Rusa catre statele vestice sau catre Grecia, Turcia si Cipru. Au fost demarate 60 de noi anchete, din care 4 necesita cooperare cu autoritatile din Olanda, Austria, Italia si Republica Moldova. n 2003, Sectia de Lupta mpotriva Crimei Organizate si Antidrog din Parchetul de pe langa nalta Curte de Casatie si Justitie si structurile sale locale au efectuat anchete 535

penale n 603 de cazuri cu 795 de infractori avand ca obiect infractiuni de trafic de fiinte umane si de trafic de migranti. Investigatiile s-au ncheiat n 393 cazuri, din care 132 cazuri s-au ncheiat cu un act de acuzare al procurorului, 329 persoane fiind trimise n judecata. Din cele 329 persoane trimise n judecata, 203 erau deja n stare de arest. Au fost adresate 20 cereri de asistenta judiciara autoritatilor romane, toate fiind solutionate. n 2003, 49 persoane (36 barbati, 13 femei, 48 adulti si un minor) au fost condamnate pentru infractiuni n baza Legii nr. 678/2001, sanctiunile aplicate fiind: 32 cazuri inchisoare (0-6 luni: 2 persoane, 6-12 luni: 3 persoane, 1-5 ani: 18 persoane, 5-10 ani: 9 persoane) si 16 cazuri inchisoare cu suspendare conditionata a executarii pedepsei. Minorul a fost condamnat la un an inchisoare. Combaterea criminalitatii organizate 1. n materia combaterii criminalitatii organizate si traficului si consumului ilicit de droguri, n perioada 1.09.2003 - 10.05.2004 s-au initiat anchete penale n 261 cauze majore, dupa cum urmeaza: 65 n materia combaterii traficului de droguri 29 n materia combaterii traficului de fiinte umane 17 n materia combaterii spalarii banilor 10 n materia combaterii criminalitatii organizate 17 n materia combaterii criminalitatii informatice 4 cauze privind contrabanda 13 cauze privind infractiuni economico-financiare 4 cauze privind infractiuni de coruptie 102 cauze cu privire la alte infractiuni (nerespectarea regimului frontierei de stat a Romaniei, infractiuni de fals, etc).

2. Procurorii au solutionat un numar de 198 cauze, din care mai multe cauze importante au fost solutionate prin rechizitoriu, dupa cum urmeaza: n materia combaterii traficului de droguri: 13 cauze n materia combaterii traficului de fiinte umane: 2 cauze n materia combaterii spalarii banilor: 4 cauze n materia combaterii criminalitatii informatice: 3 cauze 1 cauza privind contrabanda 1 cauza privind traficul de migranti 1 cauza privind coruptia.

3. n materia combaterii criminalitatii economico-financiare si a supravegherii anchetelor penale, au fost solutionate 398 dosare penale, din care 20 prin rechizitoriu, cu privire la 41 inculpati. n aceeasi perioada, procurorii din Sectie au asigurat supravegherea anchetelor n 278 cauze investigate de catre Inspectoratul General al Politiei Romane, cu privire la activitatile ce trebuie realizate pentru accelerarea investigatiilor si confirmarea initierii urmaririi penale.

536

4. n 2003, ofiterii de politie, mpreuna cu structurile competente din Parchetul General, au descoperit: 4963 infractiuni penale (3454 n materia crimei organizate si 1509 n materia luptei mpotriva drogurilor), ceea ce reprezinta o crestere de 30.71% n comparatie cu 2002. 3898 persoane au fost urmarite penal (2449 n materia crimei organizate si 1449 n materia luptei mpotriva drogurilor), 1170 fiind detinute sau arestate preventiv. Din totalul de persoane cercetate, 248 sunt cetateni straini si 801 aveau cazier penal; cu aceasta ocazie, 744 grupuri si retele criminale au fost anihilate.

Cooperarea cu Vama Cooperarea dintre ANV i IGPR (mai ales DGCCOA) nu este limitat la aciuni punctuale desfurate n comun; n conformitate cu Protocolul de cooperare semnat la data de 4 august 2003, cooperarea are caracter de continuitate, derulandu-se si n domeniul schimbului de informaii, de experien, pregtirii profesionale comune i participarea la seminarii i conferine. Astfel de activiti au avut loc, de exemplu, ntre 15 26.09.2003 n Bucureti pe tema regimului legal al precursorilor sau ntre 10 - 11 martie 2003 pe tema ntririi cooperrii dintre vam i poliie. Un alt seminar de pregtire a fost programat pentru iulie 2004 n Bucureti pe aceleai teme de interes. Ambele instituii au baze de date la care isi asigura reciproc acces, pe baza solicitrilor scrise. Unitile de poliie (Poliia Romn, Poliia de Frontier Romn) coopereaz cu Vama n probleme operative si in cadrul colectivelor de lucru mixte, cum sunt: Centrul Trilateral de Schimb de Informaii Galati nfiinat n 2003 ca urmare a implementrii protocolului de colaborare semnat de ANV, Poliia Romn i PFR. Structura este n subordinea Poliiei de Frontier Romne i include un ofier de poliie, doi ofieri de poliie de frontier i doi vamei care conlucreaz. Informaiile sunt disponibile la cerere pentru structurile specializate ale celor trei instituii. Punctul Naional Focal nfiinat initial ca interfata cu Centrul Regional SECI de combatere a crimei organizate transfronataliere (la care particip 12 state) i implic structurile specializate n combaterea criminalitii trans-frontaliere precum Poliia Romn, Poliia de Frontier Romn i Vama. Unitatea Vamal de Analiz a Riscului a fost nfiinat n portul Constana i are jurisdicie asupra controlului transporturilor navale. Cte doi reprezentani de la Poliia Romn, Poliia de Frontier Romn i Vama conlucreaz ntr-o echip specializat. Informaiile sunt disponibile la cerere pentru cele trei instituii.

Direcia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul IGPR colaboreaza cu Autoritatea Naional a Vmilor n baza Protocolului de cooperare ncheiat la data de 04.08.2003. Acest protocol are ca obiective principale: localizarea, identificarea i anihilarea gruprilor infracionale implicate n operaiuni specifice criminalitii organizate i antidrog; identificarea locurilor i mediilor unde membrii gruprilor crimei organizate i desfoar activitile infracionale; obinerea de date i informaii n legtur cu formele, metodele i mijloacele folosite n svrirea infraciunilor specifice crimei organizate i antidrog, precum i la regimul vamal; realizarea schimbului operativ de date i informaii pe problemele specifice celor dou pri. 537

Cooperarea dintre IGPF i Autoritatea Naional a Vmilor, pentru descoperirea faptelor de natur infracional i contravenional, precum i pentru simplificarea procedurilor de control i facilitarea trecerii prin punctele de trecere frontier a persoanelor i bunurilor, se desfoar pe baza urmatoarelor protocoale de cooperare: Protocolul privind nfiinarea n Portul Constana a unei uniti de analiz i evaluare a informaiilor privind traficul de droguri, ncheiat n luna ianuarie 2000. Protocolul privind cooperarea dintre instituiile care-i desfoar activitatea n punctele de trecere a frontierei n cadrul Proiectului Facilitarea comerului i transportului n sud-estul Europei, ncheiat la data de 13.06.2001. Protocolul privind colaborarea dintre IGPF i Direcia General a Vmilor, ncheiat n data de 26.03.2003.

Inzestrarea Politiei Romane Programele de achizitii destinate Politiei Romane au determinat unele progrese in ameliorarea gradului de inzestrare, insa acestea nu au avut un impact generalizat la nivelul intregii institutii, datorita austeritatii bugetare. Prin intermediul creditelor externe angajate sub garantii guvernamentale, s-au definitivat contractele pentru achizitia Sistemului de recunoastere si compunere faciala IMAGETRACK, a Sistemului de analiza ADN, a unei cantitati de aparatura foto, a sistemul de supraveghere a traficului rutier si a unui numar de motociclete BMW. n perioada septembrie 2003 decembrie 2003, a continuat procesul de dotare cu mijloace de investigare criminalistica compatibile cu cele aflate n dotarea politiilor din statele UE., prin finalizarea echiparii si darii n folosinta n luna noiembrie a laboratorului de analiza genetica a probelor biologice, cu baza de date si unitate pentru stocarea, compararea si identificarea automata a urmelor biologice si a persoanelor (valoare totala 2.348.613 euro) si a laboratorului de fonoscopie judiciara dotat cu 2 echipamente pentru analiza vocii (donatie de la firma YSSELBACH SECURITY SYSTEMS -Austria), amenajate la nivelul Institutului de Criminalistica. De asemenea, formatiunile criminalistice au fost nzestrate cu 680 aparate foto 35 mm NIKON, 390 lampi electronice blitz Metz 45CL-4, 25 complete stereomicroscoape SMZ800 NIKON, 172 complete aparate de marit foto alb/negru KAISER VP 7005 SYSTEM V, 7 complete echipament cu surse de lumina cu lungime de unda variabila POLILIGHT PL 500 (n valoare de 5.078.065 euro) si 40 sisteme asistate de calculator pentru compozitie si recunoastere faciala IMAGETRAK 2000 (valoare de 2.780.000 USD), prin derularea contractelor externe garantate guvernamental. Dotarea Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog si a formatiunilor teritoriale de profil s-a completat cu aparatura de control nuclear si chimic, mijloace individuale de protectie NBC (aparate autonome de respirat, complete de decontaminare, costume de protectie chimica s.a.), precum si materiale consumabile pentru acestea (15,21 miliarde lei), primite ca donatie de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. Pentru mbunatatirea mobilitatii terestre a misiunilor unitatilor de politie, n perioada septembrie - decembrie 2003 au fost introduse n nzestrare 74 autospeciale ARO 246 cu motor TOYOTA 2L-T echipate cu statii de emisie receptie destinate n principal dotarii formatiunilor de arme, explozivi, substante toxice si a unor formatiuni de interventie rapida, ce se adauga celor 946 mijloace auto performante din import achizitionate n perioada 2001-2002. n anul 2004, au fost livrate, receptionate si puse n functiune un videospectral comparator color VSC-5.000, o imprimanta laser cu spectru color larg HP 4.600 DN, un videomicroscop, un spectrometru RAMAN si un microspectrofotometru UV VIS, n valoare totala de 279.170 USD, destinate completarii dotarii laboratorului de expertizare documente din cadrul Institutului de Criminalistica. 538

Pentru dotarea laboratorului de analiza a drogurilor din cadrul Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Cluj este prevazuta achizitionarea unui gazcromatograf cuplat cu spectrometru de masa (GCMS), n vederea dotarii formatiunilor de combatere a crimei organizate si antidrog cu echipamente de analiza a drogurilor, prin Programul PHARE Lupta mpotriva traficului si abuzului de droguri RO/2003/IB-JH-05, aflat n derulare, sunt prevazute fonduri n suma totala de 600.000 EUR.. In functie de performantele obtinute prin derularea acestui proiect, n anul 2005, vor fi initiate programe suplimentare de finantare PHARE, pentru amenajarea si dotarea pana n anul 2007 a unor noi laboratoare de analiza a drogurilor. In perioada de referinta unitatile de politie au primit donatii si sponsorizari constand in autoturisme, sisteme IT&C, birotica si echipament crimialistic n valoare totala de 8,9 miliarde lei, 160.500 mii euro si 26.454 USD. Pentru 2004 se va asigura, in cadrul unor contracte in curs de executie, livrarea de echipamente specifice (mijloace de protectie si interventie, aparatura criminalistica, peste 1000 de autovehicule, 31 de ambarcatiuni specializate, armament si aparatura optica, precum si alte echipamente) in valoare de aproximativ 5 MEUR, fondurile fiind asigurate din credite externe angajate cu garantii guvernamentale, In cadrul Jandarmeriei Romane, in anul 2003, au fost achizitionate 65 autoturisme tip Mercedes Vito si 91 VW Transporter. Cooperarea internationala A continuat si s-a amplificat participarea la activitati de pregatire si schimburi de experienta, atat in plan bilateral, cu prioritate pe relatia cu statele membre UE (48 de cursuri cu 238 participanti), precum si in formatul programelor Phare,Taiex, Pericle, AGIS (32 cursuri, 121 participanti), dar si cu alte state (19 cursuri, cu 104 participanti), In aplicarea Planului Naional de Lupt mpotriva Traficului cu Fiine Umane, dar si a programului de lucru al Task Force-ul pe problema Traficului de Fiine Umane, coordonat de Romania, care acioneaz sub umbrela SECI, autoritatile romane beneficiind de sprijinul consistent al FBI, au participat activ la procesul de cooperare regionala. n colaborare cu rile membre SECI i structurile de poliie din rile int, n anul 2003 a fost probata activitatea infracionala a 917 persoane dintre care 181 n stare de arest, ce au svrit 1126 de infraciuni, fiind identificate i anihilate 266 grupri i reele. Au fost transmise 1764 solicitari de asistenta si s-au primit 1073 de cereri de asistenta. In septembrie 2003, la initiativa Romaniei a fost organizata Operatiunea Mirage 2003, care s-a desfasurat simultan n statele membre SECI, si Ucraina, cu participarea Misiunii ONU n Kosovo. Obiectivele aciunii au fost: contracararea traficului de fiine umane pentru exploatarea sexual, prin identificarea i/sau repatrierea victimelor, contracararea traficului de fiine umane pentru exploatarea sexual prin arestarea i punerea sub urmrire penal a traficanilor. n luna mai a.c. s-a desfasurat, in aceleasi conditii Operaiunea Mirage 2004. Romania coordoneaza, de asemenea, Task Force-ul Regional SECI pe linie de arme de distrugere n mas i terorism, n legatura cu criminalitatea organizata si participa la activitatile privind combaterea fraudelor vamale, a infractiunilor legate de falsul de moneda si mijloace de plata alternative. mpreun cu state ale Uniunii Europene, precum i cele din cadrul SECI, s-a demarat aciunea GUEPARD, care are ca obiectiv verificarea simultan n bazele de date ale statelor participante a autovehiculelor urmrite ca fiind furate, precum i transmiterea acestor date periodic ntre state. Sunt in curs investigatii comune cu autoritatile germane, belgiene, maghiare si cehe.

539

n anul 2003, sub coordonarea Centrului SECI, s-a derulat aciunea ROAD SHOW care a avut ca obiectiv verificarea simultan n bazele de date a rilor membre a tuturor autovehiculelor aflate n punctele de frontier. Colaborarea cu EUROPOL La data de 25.11.2003 a fost semnat Acordul privind cooperarea dintre Romnia i Oficiul European de Poliie. Prin Legea nr.197/25.05.2004 Acordul a fost ratificat si a intrat in vigoare. Au fost analizate i demarate activitile privind nfiinarea liniilor de comunicaii ntre Romnia i EUROPOL, fiind stabilite msuri de perspectiv n sensul realizrii acestora n cel mai scurt timp. A fost selecionat i se afl n proces de pregtire viitorul ofier de legtur roman la EUROPOL care va fi trimis la post in cursul lunii iunie 2004.

Combaterea terorismului
Legislativ A continuat procesul de adaptare/perfectionare a cadrului legislativ intern in domeniu, prin adoptarea urmatoarele acte normative: OUG nr.21/ 15.04.2004 (MO nr. 361/26.04.2004) privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si OUG nr.25/21.04.2004 (MO nr. 391/03.05.2004) privind organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta Legea nr.9/20.02.2004 (MO nr. 179/02.03.2004) pentru aderarea Romaniei la Protocolul impotriva fabricarii si traficului ilegale de arme de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitii, adoptat la New York, la 31.05.2001, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptata la New York, la 15.11.2000 Legea privind ratificarea Conventiei internationale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, New York la 15.12.1997 a fost adoptata de catre cele doua camere ale Parlamentului si transmisa la data de 6 iunie 2004 la Secretarul General pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. Ordinul nr.109/2004 al presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul respectarii dispozitiilor Legii nr. 56/1997, republicata, pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, semnata la Paris la 13.01.1993 HG nr.248/2004 (MO nr. 204/09.03.2004) privind aprobarea Normelor metodologice de implementare a prevederilor Codului international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare - Codul ISPS, acceptat de Romnia prin OUG nr. 80/2003 pentru aceptarea de catre Romania a amendamentelor la anexa Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1974, amendata, si a Codului international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare, adoptate la Conferinta Organizatiei Maritime Internationale, la Londra, in perioada 913.12.2002.

A fost finalizat proiectul Legii privind prevenirea si combaterea terorismului, acesta fiind transmis spre dezbatere si adoptare Senatului Romaniei la 06.05.2004. Documentul, elaborat cu intentia de a transpune in dreptul intern atat normele europene relevante, in special Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 475/JHA/2002 din 13.06.2002 si Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 97/2001, cat si prevederile altor instrumente juridice universale relevante, la care Romania este parte, urmareste: definirea, in termeni juridici, a terorismului, in conformitate cu specificitatea, periculozitatea si consecintele actelor teroriste. 540

incriminarea unitara a tuturor activitatilor subsumate terorismului. consacrarea juridica a organizarii si functionarii Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului, precum si a atributiilor ce revin institutiilor din componenta acestora. stabilirea obligatiilor ce revin, in sensul prevenirii si combaterii terorismului, altor institutii si organisme publice care nu fac parte din Sistem si a altor categorii de persoane juridice din Romnia.

Institutional In data de 15.02.2004 a fost pus in functiune noul sediu al Centrului de Coordonare Operativa Antiterorista iar in data de 15.04.2004 a fost operationalizat, prin Hotarirea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Sistemul National de Alerta Terorista. Acest mecanism prevede stabilirea, pe baza unor indicatori adecvati, a unor trepte de alerta antiterorista (definite prin sistemul culorilor), cu evidentierea masurilor graduale ce se impun pentru fiecare situatie in parte. In data de 20.03.2004 a fost deschisa o linie telefonica tip TELVERDE, la sediul Centrului de Coordonare Operativa Antiterorista, destinata accesului public, pentru semnalarea de catre cetateni a situatiilor suspecte a genera actiuni teroriste. Cooperare interna si internationala SRI a semnat protocoalele de cooperare in problematica prevenirii si combaterii terorismului cu MAI, SIE, SPP, MApN, CNCAN si MEC. De asemenea, se afla in faza de elaborare protocoale de cooperare cu Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, Banca Nationala a Romaniei, MAE, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii si Agentia Nationala de Control al Exporturilor. La 05 mai a.c. s-a incheiat protocolul de cooperare intre SRI si MEC pe problematica bioterorismului. SRI a stabilit contacte la nivelul Comisiei Europene, cu Directia Generala Extindere (intilnire la nivel de experti pe problematica luptei impotriva terorismului, 10 decembrie 2003) si Directia Securitate (intilnire la nivel de conducere pe diverse problematici, inclusiv cea a luptei impotriva terorismului, 26.03. a.c.). De asemenea, mentionam lansarea proiectului de Cooperare Regionala in combaterea proliferarii nucleare, biologice, chimice si radiologice (Bucuresti, 19-20.05.2004) la care participa, alaturi de Romania, Bulgaria, Georgia, Moldova si Ucraina.

Lupta impotriva fraudei si coruptiei

Legislativ OUG nr. 102/2003 (MO nr. 747/26.10.2003) pentru modificarea OUG nr. 43/2002 privind PNA. Conform prevederilor acestei Ordonane, PNA funcioneaz pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. OUG nr. 24/2004 (MO nr. 365/27.04.2004) pentru mbuntirea transparenei n exerciiul demnitilor i funciilor publice, precum i pentru intensificarea msurilor de prevenire i combatere a corupiei. Principalele prevederi ale acesteia privesc declararea i controlul averilor demnitarilor, magistrailor, personalului din funciile de conducere i control i ale funcionarilor publici. Modificrile prevd o extindere a obligaiei de a declara averea i asupra candidailor la funcia de Preedinte al Romniei, de deputat, senator, consilier judeean, consilier local sau primar.

De asemenea, a fost adoptat o nou completat a declaraiei de avere, pentru a asigura o transparen total, dup cum urmeaz:

541

Modificarea OUG nr. 43/2002 privind PNA pentru a institui msuri imediate de consolidare a capacitii PNA n calitate de parchet specializat n combaterea infraciunilor de corupie. Cu acest scop, au fost instituite noi prevederi privind organizarea funcionrii PNA, inclusiv condiiile pentru transferul temporar al ofierilor de poliie judiciar n cadrul PNA. Legea nr.7 din 18.02.2004 privind Codul de conduita a funcionarilor publici, publicata in MO nr. 157 din 23.02.2004; HG nr.438 din 23.03.2004 pentru aprobarea Codului de etica si deontologie al politistului, (MO nr.314 din 9.04.2004); Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.S/177 din 08.04.2004 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si desfasurarea testelor de fidelitate i integritate profesionala a personalului MAI, in vigoare de la 01.05.2004. Detalii referitoare la schimbarile legislative si functionale determinate de modificarea Constitutiei Romaniei, a Codului Penal si a Codului e Procedura Penala sunt prezentate in Capitolul XIII Cooperare judiciara in materie penala si civila.

Institutional Structurile MAI care au atributii in lupta impotriva fraudei si coruptiei sunt: Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) (coruptia externa si interna), Corpul de Control al Ministrului Administratiei si Internelor alaturi de structurile corespondente din cadrul unitatilor subordonate (coruptia interna), IGPR (atat coruptia interna cat si cea externa). La nivelul Poliiei Romne, structura care are competente in lupta impotriva fraudei si coruptiei este Direcia de Investigare a Fraudelor, Aceast direcie este specializat n prevenirea i investigarea infraciunilor grave de natur economico-financiar, prevzute de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea i combaterea criminalitii organizate i alte acte normative. Temeiul legal al funcionrii sale l reprezint prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea i funcionarea Poliiei Romne (art. 26 pct. 1, 6 i 7), ale Legii nr. 39/2003 precum i Ordinele Ministrului Administraiei i Internelor nr. I/0573/15.09.2003 i nr. I/593/01.12.2003. In urma reorganizarii din data de 15.09.2003, Direcia de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR este structurat pe un numr de 8 servicii i, n esen, activitatea sa const n identificarea i cercetarea ilegalitilor ce constituie obiectul unor cauze penale complexe. A fost derulata Convenia de nfrire Instituional Program integrat de ntrire a capacitii instituiilor de stat din Romnia n lupta mpotriva corupiei publice, precum i a crimei organizate conexe ce implic persoane oficiale publice privind att corupia activ ct i cea pasiv RO99/IB-JH-03 RO9910 finanat prin Phare 1999. n cadrul acestui proiect s-a nfiinat la nivelul Direciei de Investigare a Fraudelor Serviciului pentru investigarea fraudelor complexe comise n procesul de privatizare, post privatizare i din instituiile publice i bugetare, o structur specializat de analiz a informaiilor provenite din acest domeniu de activitate, care are ca scop dezvoltarea unei infrastructuri computerizate adecvate, implementarea programului specializat achiziionat Analist notebook, colectarea i procesarea datelor, n conformitate cu legislaia european referitoare la protecia datelor personale. Ca rezultat final, trebuie s se realizeze o baz de date prin care s se asigure comunicarea direct ntre Poliie i PNA. La nivelul Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti, precum i a celor 41 de judee i desfoar activitatea servicii de poliie pentru investigarea fraudelor, care, sub controlul i supravegherea Parchetelor de pe lng Curile de Apel i celor de pe 542

lng Tribunalele judeene, asigur prevenirea i investigarea fraudelor economicofinanciare de factur medie. Tot n cadrul acestor structuri ale Poliiei Romne, funcioneaz formaiuni de poliie ce se ocup, sub coordonarea parchetelor de pe lng judectorii, de prevenirea i investigarea micro-criminalitii de natur economico-financiar. Toate structurile judeene care se ocup cu investigarea fraudelor au obligaia de a culege i verifica informaii, n scopul cunoaterii fenomenului infracional existent n sectoarele de activitate i liniile de munc supravegheate, n vederea prevenirii i investigrii acestuia. De asemenea, la nivelul Corpului de Control al IGPR, s-a constituit compartimentul de anchete speciale cu atribuiuni n cercetarea penal special a faptelor penale comise de poliiti. DGIPI are un rol esenial n lupta mpotriva fraudei i corupiei, atat cea externa (in cadrul societatii civile si a mediului de afaceri) cat si cea interna, atribuiile sale fiind prioritare n prevenirea faptelor de corupie intern i celor conexe acestora, svrite de personalul MAI. n cadrul DGIPI funcioneaz un sector specializat de lupt mpotriva fraudei i corupiei, la nivel central i ofieri specializai pe liniile de munc la subunitile teritoriale. Totodat, la 15 noiembrie 2003, a fost nfiinat sectorul Administraie Public, cu competene n domeniu, inclusiv pe probleme de anticorupie. n cadrul Programului PHARE de twinning Dezvoltarea msurilor anticorupie din cadrul MAI a fost elaborat proiectul de nfiinare a Diviziunii Anticorupie i Standarde Profesionale n cadrul DGIPI. Potrivit specificului informaiilor, genul de fapte comise, natura indicilor prevzui de lege i calitatea fptuitorului, se conlucreaz cu PNA i seciile teritoriale, cu organele de poliie, specialiti financiari din MFP, ANC i alte structuri abilitate, potrivit Legii nr.78/2000, ale Legii nr.161/2003, precum i ale HG nr.1065/2001. Cooperarea cu PNA, celelalte parchete, precum i cu structurile specializate n controlul i ndrumarea personalului MAI a cptat caracter permanent. n anul 2004, au fost detaai la PNA un numr de 104 poliiti, fa de 56 n 2003. Evolutii functionale La nivelul MAI au fost puse in aplicare Planuri sectoriale anuale de aciune mpotriva corupiei n rndul personalului MAI, elaborate pe baza Strategiei naionale i a Planului de aciune. In perioada de referinta, formatiunile cu competenta in domeniul luptei impotriva fraudei si coruptiei au inregistrat urmatoarele rezultate (analiza comparativa): DGIPI n perioada 2001-2004 au fost valorificate 3.288 note de informare pe teme de corupie i fraude financiare, din care 1.035 au fost transmise la PNA, 410 la Parchetul de pe lng Curtea de Casaie i Justiie, 1843 la parchetele teritoriale. S-au realizat 104 prinderi n flagrant n baza informaiilor furnizate, fiind constituite 981 dosare, privind 1773 persoane. Informaiile transmise au privit forme de manifestare a corupiei administrative, ale corupiei economice sau a celei n aplicarea legii. In ceea ce priveste combaterea coruptiei interne: Activiti Pregtire autoprotecie i infracionalitate de anti2001 4339 2002 4786 543 2003 6638 2004 2178 Total perioad 17.941

Teste de integritate Informri realizate Sesizri PNA i alte parchete militare i civile Flagrante Total infraciuni IGPR

10 2758 21 7 29

100 3064 126 27 41

174 3403 176 18 86

32 749 42 15 15

316 9974 365 67 171

n perioada 2001 2004 au fost constatate i cercetate un numr de 357.019 fraude: n 2001 115.711 infraciuni n 2002 110.454 infraciuni n 2003 102.560 infraciuni n 2004 28.294 (trimestrul I) infraciuni

Formaiunile poliiei au sesizat organele de parchet cu privire la comiterea a 38.447 acte de corupie: n 2001 12.868 n 2002 11.356 n 2003 10.783 n 2004 3.440 (trimestrul I)

Structurile din componena Poliiei Romne au transferat parchetelor un numr de 357.703 fraude n vederea definitivrii cercetrilor i soluionrii lor: n 2001 113.226 n 2002 113.803 n 2003 102.390 n 2004 28.284 (trimestrul I)

Poliia de Frontier n lupta mpotriva corupiei n rndul personalului propriu, au fost dispuse i luate msuri severe dup cum urmeaz: 2002 au fost ntocmite 16 dosare cu 16 cadre implicate, iar Parchetul a fost sesizat cu privire la 9 lucrtori vamali pentru svrirea infraciunilor de abuz n serviciu i favorizarea infractorilor; 2003 pe linia combaterii corupiei n rndul personalului propriu, n urma controalelor efectuate au fost constatate 553 abateri disciplinare, din care 125 de fapte au avut legtur cu actele de corupie, fiind luate msuri sancionatorii fa de toi cei implicai (din care 25 poliiti de frontier destituii din funcia public avut) i a fost sesizat Parchetul cu privire la 30 ceteni romni pentru dare de mit; 2004 a fost sesizat Parchetul cu privire la 11 lucrtori ai Poliiei de Frontier pentru comiterea de infraciuni de corupie sau asimilate acesteia i a 5 ceteni romni pentru dare de mit; Situaia statistic a sesizrilor primite, din partea diverselor structuri ale MAI, de ctre PNA, de la nfiinarea sa (1.09.2002) i pn la data de 31.03.2004 este redat n tabelul de mai jos: 544

Cine a fcut sesizarea

Numr sesizri

Inspectoratul General al Poliiei 16 Ministerul Administraiei i Internelor 8 Inspectorate judeene de poliie i 251 Inspectoratul poliie transporturi DGPMB, Direcia General de Eviden 22 Informatizat a Persoanei Direcia General de Combatere a 6 Crimei Organizate i Antidrog Uniti de poliie 228 Poliia de frontier 6 DGIPI 59 TOTAL 596 Cele 38 de dosare cu care au fost sesizate instanele priveau persoane cu funcii ce implic exercitarea autoritii publice.

Sesizri finalizate cu trimiterea n judecat 0 0 18 2 1 15 1 1 38 un numr de 27 de

n domeniul corupiei administrative (a funciei publice) PNA a valorificat 1491 note de informare, din care 834 au privit fapte din activitatea structurilor administraiei publice centrale i locale, 194 la nivelul autoritilor de control vamal i comerciani specializai, 227 din domeniul reformelor derulate n sntate i asigurri sociale, iar 236 note s-au referit la ilegaliti cu fonduri destinate asistenei sociale i solidaritii. n cursul anilor 2001 2004, Corpul de Control al IGPR a fost sesizat cu privire la comiterea de fapte de corupie de ctre poliiti, ntr-un numr de 144 cazuri ( 21 n 2004, 81 n 2003, 51 n 2002 i 12 n 2001). Verificarea declaraiilor de avere de ctre corpul de control al MAI a continuat, selectiv, fiind efectuat punctual, n baza rezultatelor verificrilor structurilor abilitate sau a unor sesizri din mass-media sau populaie. La nivelul IGPR, n anul 2001 au avut legtur cu fenomenul corupiei interne 10 cazuri n care au fost implicai 10 ofieri i 5 ageni de poliie. In anul 2002 au avut legtur cu corupia intern 25 de cazuri n care au fost implicai 15 ofieri i 18 ageni de poliie. In anul 2003 au avut legtur cu corupia intern 73 de cazuri n care au fost implicai 18 ofieri i 55 ageni de poliie. In perioada parcurs de la nceputul anului 2004 au avut legtur cu corupia intern 20 de cazuri n care au fost implicai 4 ofieri i 14 ageni de poliie Pregatirea personalului n cadrul Programului PHARE de twinning Dezvoltarea msurilor anticorupie din cadrul MAI, au fost selectai cei 10 formatori romni n urma interviurilor realizate de experi britanici si s-au desfurat dou seminarii cu temele Efectuarea activitilor sub acoperire i respectiv, Dezvoltarea capacitilor strategice de planificare; Personalul DGIPI a participat la cursul privind modul de functionare a unei unitati insarcinata in lupta impotriva coruptiei, organizat in Belgia, septembrie 2003 si la un stagiu de formare anticoruptie lupta impotriva coruptiei funcionarilor publici, organizat la sediul DGIPI cu participarea a doi experti din Politia Naionala Franceza. Cooperarea inter-institutionala Potrivit specificului informaiilor, genului de fapte comise, naturii indicilor prevzui de lege i calitii fptuitorului, DGIPI conlucreaz cu PNA i seciile teritoriale, cu organele de poliie, specialiti financiari din MFP, ANC i alte structuri abilitate, potrivit Legii nr.78/2000, ale Legii nr.161/2003, precum i ale H.G. nr.1065/2001. Coperarea cu PNA, celelalte parchete, precum i cu structurile specializate n controlul i ndrumarea personalului MAI a cptat caracter permanent. 545

n contextul cooperrii ntre diversele structuri i instituii cu competen de lupt mpotriva fraudei i corupiei, se relev colaborarea Corpului de Control al IGPR cu PNA, ANC i Comisiile de cercetare a averilor de pe lng curile de apel. Poliia de investigare a fraudelor coopereaz cu structuri i organisme din componena diferitelor instituii publice care, potrivit legii, au abilitatea s se pronune referitor la oportunitatea i legalitatea unei situaii de fapt, aflate n cercetare, n realizarea atribuiunilor sale de constituire a materialului probator necesar soluionrii cauzelor aflate n lucru. Cooperarea cu OLAF La data de 22.09.2003, Corpul de Control al Guvernului (in prezent Departamentul de Inspectie al Primului Ministru si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare din cadrul Cancelariei Primului Ministru), in calitate de structura de coordonare a luptei antifrauda si protejare a intereselor financiare ale UE in Romania, a solicitat IGPR nominalizarea unor ofiteri abilitati pentru a-si desfasura activitatea in acest domeniu. Politia Romana a imputernicit doi ofiteri din cadrul Directiei de Investigare a Fraudelor, precum si din cadrul serviciilor de investigare a fraudelor de la nivelul fiecarui judet si al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, intreaga activitate fiind coordonata de un director adjunct al DIFr, care are si calitatea de persoan de contact n cadrul reelei OLAF (OAFCN). Departamentul de Inspectie al Primului Ministru si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare din cadrul Cancelariei Primului Ministru este punctul unic de contact cu Oficiul de Lupta Anti-Frauda al Uniunii Europene (OLAF) si coordonator al Structurii de Lupta Anti-Frauda din Romania (SLAF), care cuprinde specialisti din carul Politiei Romane, Garzii Financiare Centrale, PNA si ANV. In trimestrul IV al anului 2003, OLAF a organizat seminarii de pregatire la Bucuresti, Budapesta si Bruxelles la care au participat si reprezentanti ai Politiei Romane, obiectivul acestora fiind familiarizarea specialistilor din componenta SLAF cu obiectul de activitate al OLAF si strategia acestuia in ceea ce priveste tarile candidate la UE, precum si cu obiectivele Programului de Finantare PHARE Multi-Tara, care a fost implementat si in [Link] activitati urmeaza a fi desfasurate si in perioada mai-iunie 2004 la Bucuresti, Ljubljana si Budapesta. Directia de Investigare a Fraudelor coordoneaza activitatea formatiunilor din subordine pe aceasta linie, informand Departamentul de Inspectie al Primului Ministru si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare din cadrul Cancelariei Primului Ministru in legatura cu inregistrarea de noi cauze penale, precum si cu privire la solutionarea celor existente.

Lupta impotriva spalarii banilor

Legislativ OUG nr. 11 din 23.03.2004 privind stabilirea unor masuri de organizare in cadrul administraiei publice centrale, HG nr. 404 din 23.03.2004 privind organizarea si funcionarea aparatului de lucru al Guvernului, art. 5.2.(g), prin care ONPCSB a fost trecut direct in subordinea Primului Ministru.

Legislatia romana ce reglementeaza domeniul prevenirii, controlului si combaterii spalarii banilor este armonizata cu Acquis-ul comunitar, aspect subliniat si in constatarile Raportului misiunii consultative JHA/ AVRO 2004, de catre dl. [Link] Pauw.

546

Institutional Conform Regulamentului de organizare si functionare, numrul maxim de personal al ONPCSB este de 84 din care, in prezent, sunt ocupate 72 de posturi. Principala categorie de personal angajata in ONPCSB este formata din analiti financiari (un numr de 37 de persoane) cu studii universitare de drept sau stiinte economice si experiena in domeniul financiar, bancar sau juridic, precum si un numr de 14 asisteni analiti cu studii medii. Evolutii functionale In perioada 15.09.2003 13.04.2004 au fost raportate la ONPCSB un numr de 907.596 operaiuni in numerar mai mari de 10,000 EURO. Evoluia numrului de operaiuni in numerar pe perioada trecuta este: Perioada 2001 2002 2003 Total operatiuni in numerar 694.131 947.256 1.254.654 Nr. depuneri 471.404 692.699 997.222 Nr. retrageri 222.404 254.557 257.432

In perioada 15.09.2003 13.04.2004 au fost nregistrate un numr de 350 Rapoarte de Tranzacii Suspecte. Din punctul de vedere al notificrilor trimise la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, situaia este urmtoarea: Perioada 2001 2002 2003 Numr notificari trimise la PICCJ 143 256 365 Nr. cetateni romani si strini 1.113 1.674 1.806

In perioada 15.09.2003 10.5.2004 au fost transmise la PICCJ un numr de 155 de note de informare, implicnd un numr de 1.162 cetateni. De asemenea, in perioada 2001 2004 au fost date un numar de 21 sentinte judecatoresti, si prin incriminarea infractiunii de splare a banilor. Celelalte cazuri trimise Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se afla in diferite stadii de analiza la organele competente. Cooperarea inter-institutionala Cooperarea interinstitutionala s-a derulat in conditii adecvate, pe baza protocoalelor de cooperare, urmarindu-se totusi identificarea de noi mecanisme de eficientizare a actiivtatii A fost initiat un proiect ce vizeaza stabilirea, pana la 30.09.2004 a unei legaturi on-line cu serviciile de specialitate ale IGPR, precum si cu Regia Autonoma Imprimeria Naionala (termen: iulie 2004) care sa asigure accesul fluent la date si informaii privind persoanele fizice si juridice, care achizitioneaza documente cu regim special).. S-a intensificat schimbul reciproc de informaii in relatia cu Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie care este, conform prevederilor legale, unicul beneficiar al informaiilor transmise de ONPCSB. 547

Cooperare internationala Au fost incheiate trei noi Memorandum-uri de Intelegere (MoU) privind schimbul de informatii cu autoritatile similare din Coreea (6.10.2003); Republica Ceha (17.12.2003) si Ucraina (18.03.2004), ceea ce ridica la 16 numarul documentelor de cooperare internationala in vigoare (Slovenia, Belgia, Austria, Italia, Bulgaria, Croatia, Grecia, Israel, Polonia, Serbia, Tailanda, Spania, Turcia). S-a asigurat participarea la Reuniunea anuala a Comitetului MONEYVAL, Strasbourg si la Reuniunea de aprobare a metodologiilor AML/CTF, Washington DC. Schimbul de informatii cu FIU din strainatate a evoluat pe trend ascendent, respectiv: anul 2000: cereri transmise 10; cereri primite 9; anul 2001: cereri transmise 60; cereri primite 24; anul 2002: cereri transmise 95; cereri primite 49; anul 2003: cereri transmise 108; cereri primite 70; in perioada 1.01 1.05 2004: cereri transmise 50; cereri primite 25.

Pregatire profesionala ONPCSB a organizat 18 seminarii, din care 4 in desfasurate in strintate (trei in Italia, la Roma si una in Austria, la Viena) si 14 in tara (12 in Bucureti si cate unul la Cluj si Craiova). Cate patru dintre aceste seminarii au fost alocate exclusiv procurorilor si, respectiv, magistratilor, politistilor, reprezentantilor Garzii Financiare si ai entitatilor raportoare (avocati, notari, experti financiari), restul celor zece seminarii fiind rezervate personalului ONPCSB.

Lupta impotriva drogurilor

Legislativ Prin HG nr.582/15.04.2004 (MO nr. 387/03.05.2004) a fost modificat si completat Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 ( MO nr. 362/03.08.2000) privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG nr. 1.359/20.12.2000 ( MO nr. 46/29.01.2001). Pentru asigurarea implementarii mai eficienta a Strategiei Nationale Antidrog 20032004 (HG nr. 154/06.02.2003 MO nr. 111/21.02.2003), a fost elaborat un Plan de Actiune revizuit pentru anul 2004, prin care s-au redefinit obiectivele si actiunile si au fost actualizat termenele de implemnetare. Planul de Actiune revizuit se afla in procedura de avizare in vederea aprobarii. Dezvoltare institutionala. Capacitate administrativa In luna aprilie 2004, Conventia de twinning PHARE RO/2003/IB-JH-05 Lupta impotriva traficului si abuzului de droguri, cu un buget de 1.650.000 Euro, a fost aprobata de catre Comisia Europeana. Proiectul, care va demara in luna iulie 2004, vizeaza, printre altele, dotarea a doua laboratoare de analize fizico-chimice droguri (Bucuresti, Cluj Napoca) cu echipament performant de analiza a drogurilor si instruirea corespunzatoare a personalului, organizarea unui Centru National de Resurse privind Drogurile, realizarea unor ghiduri de bune practici in prevenire si consiliere antidrog, organizarea unei campanii nationale antidrog. Din totalul de 41 de posturi, in prezent, in cadrul ANA sunt ocupate 39, 2 fiind vacante. Se intentioneaza ca in viitor activitatea ANA fie sustinuta prin Programul de voluntari al ANA, care a fost demarat la data de 17.03.2004. In prima etapa au fost selectati 26 de voluntari. Aceastia au experienta initiala in domeniul prevenirii si vor fi instruiti ulterior in functie de nevoile ANA.

548

Pentru intarirea capacitatii institutionale si operationale a celor 47 centre locale de prevenire si consiliere antidrog, se intentioneaza modificarea HG nr. 1489/ 18.12.2002 (MO nr. 956/27.12.2002) privind infiintarea ANA, modificata prin HG nr. 183/2003, astfel incat acestea sa poata fi preluate in structura ANA. In acest fel, ANA va putea asigura centrelor personal cu statut de angajat permanent si bugete la un nivel corespunzator atributiilor functionale. In prezent, in structurile Politiei Romane cu responsabilitati in lupta antidrog isi desfasoara activitatea 419 lucratori. Politia de Frontiera dispune de 150 cadre specializate in combaterea drogurilor, de asemenea, intreg personalul care se ocupa de trecerea si supravegherea frontierei de stat este instruit si pe linia traficului de droguri, iar in cadrul ANV functioneaza un efectiv de 537 lucratori vamali antidrog. Pregatirea personalului In fiecare an, la Centrul de Studii Postuniversitare Bucuresti al MAI, se organizeaza 12 serii de cursuri de specializare si perfectionare pentru ofiterii antidrog din Politia Romana. Pentru agentii antidrog, cursurile de specializare si perfectionare se organizeaza la Centrul de pregatire si specializare Nicolae Golescu din Slatina, Au avut loc cursuri de pregatire si perfectionare in domeniu in cadrul Programului PHARE-Droguri si cu sprijinul diferitelor agentii de aplicare a legii din Germania, Franta, SUA, Italia, Marea Britanie. Personalul serviciului de analiza informatiilor a fost instruit in cadrul programului UNODC AD/RER/01/F35 si al programului REFLEX Project Romania pe linia analizei informatiilor antidrog si analizei informatiilor privind traficul de persoane. In 2004 au fost organizate, in premiera pentru sistemul de pregatire profesionala a politistilor, programe de specializare in domeniul preveniri si combaterii traficului de droguri la care au participat 47 de ofiteri de politie si, respectiv, de perfectionare pe linia prevenirii si descoperii infractiunilor de spalare a banilor provenit din traficul de droguri, care a reunit 35 de politisti, procurori si reprezentanti ai ONPCSB. In scopul intaririi cooperarii interagentii, a fost organizat, in colaborare cu Eurocustoms, un seminar cu tema Combaterea traficului ilicit de droguri la frontiera, la care au fost invitati politisti, politisti de frontiera, lucratori vamali antidrog si procurori. Personalul ORDT a participat la seminariile si instruirile organizate de EMCDDA pe diferite teme specifice domeniului sau de activitate. Cooperare interna Cadrul general de cooperare intre institutiile cu atributii in lupta impotriva drogurilor (reducerea cererii si reducerea ofertei) este stabilit de HG nr. 1489/2002. Pentru facilitarea cooperarii dintre institutiile implicate in lupta antidrog au fost incheiate 10 protocoale de colaborare bilaterale, care completeaza cadrul legal ce reglementeaza cooperarea intre parti in privinta modalitatilor de implementare a Strategiei Nationale Antidrog si a celorlalte politici relevante in domeniu. Periodic, ANA organizeaza intalniri deschise, avand ca scop evaluarea in comun a evolutiei fenomenului drogurilor. In cooperare cu celelalte institutii, Agentia a elaborat in septembrie 2003 primul Raport Semestrial privind implementarea Strategiei Nationale Antidrog 2003-2004, iar la sfarsitul lunii martie 2004, Raportul Anual 2003. De asemenea, ANA a elaborat si transmis informari trimestriale catre Guvern, pana in momentul de fata fiind elaborate trei astfel de documente.

549

Cooperare internationala Cooperarea internationala a vizat cu prioritate aspectele muncii operative. Au continuat contactele cu structurile similare din Spania, Ungaria, Nepal, Moldova, Austria, Germania, Olanda, Italia, Portugalia si Pakistan, in vederea pregatirii si declansarii simultane de operatiuni. In anul 2003 s-au schimbat cu serviciile de politie straine un numar de 1275 mesaje (662 primite si 613 trimise), din care 601 privind traficul de droguri (418) si precursori (183). In vederea continuarii eforturilor de intarire a colaborarii bilaterale, o prioritate pentru ANA a constituit-o valorificarea superioara a oportunitatilor oferite de acordurile bilaterale cu diferite state, in special in ceea ce priveste schimbul de experienta si bune-practici in domeniul prevenirii consumului de droguri, tratamentului si reintegrarii sociale a persoanelor dependente, punandu-se un accent deosebit pe dezvoltarea relatiilor bilaterale cu structuri similare ANA din tarile membre UE, SUA, Canada, Israel, Federatia Rusa, Bulgaria, Azerbaidjan, R.P. Chineza. A continuat procesul de dezvoltare a cadrului juridic bi si multilateral, in domeniul de referinta. Intrarea in vigoare a Acordului de cooperare cu Europol si parafarea acordului privind participarea Romaniei la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri (EMCDDA), reprezinta elemente de referinta in acest context. ORDT a elaborat Rapoartele Nationale privind Situatia Drogurilor pentru anii 2002 si 2003, urmand instructiunile EMCDDA. La data de 06.06.2003, Fondul Global de Combatere a SIDA, TBC si malariei a semnat cu Ministerul Sanatatii un acord de creditare nerambursabila pentru implementarea programului Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat si multisectorial in Romania. In cadrul unui acord de finantare intre Ministerul Sanatatii Unitatea de Management a proiectului Fondului Global si Agentia Nationala Antidrog, ORDT a inceput implementarea a 3 indicatori epidemiologici cheie ai EMCDDA. Rezultate Pentru evaluarea progreselor inregistrate in implementarea Planului de Actiune aferent Strategiei Nationale Antidrog 2003-2004, ANA a elaborat, in cooperare cu institutiile guvernamentale si cu organizatiile neguvernamentale implicate in implementarea Strategiei Nationale Antidrog, primul Raport Semestrial, in septembrie 2003, si un Raport de implementare pentru perioada martie 2003 - februarie 2004. Acesta din urma include activitatile concrete desfasurate, institutia responsabila, rezultatele obtinute si fondurile implicate. Pentru implementarea Strategiei Nationale Antidrog potrivit specificului propriei activitati, fiecare dintre institutiile implicate si-a elaborat strategia sectoriala axata pe obiectivele principale ale Strategiei (respectiv reducerea cererii, reducerea ofertei si cooperarea internationala). In materia combaterii traficului si consumului illicit de droguri, in perioada 01.09.2003 10.05.2004 au fost demarate anchete penale in 65 cauze importante. Procurorii au solutionat prin rechizitoriu 13 dintre acestea. Statisticile in domeniul reducerii ofertei de droguri releva faptul ca dinamica infractiunilor constatate de politie au inregistrat o crestere semnificativa (13,2%) de la 1291 infractiuni in anul 2002 la 1462 in anul 2003, si de la 548 in primul trimestru al anului 2003 la 909 in primul trimestru al anului 2004 (+ 65,9%) datorita, in principal, imbunatatirii capacitatii de actiune a politiei care, in anul 2003, si-a desfasurat activitatea intr-o formula organizatorica noua si complexa, a folosit mai eficient tehnicile moderne de investigatie si a cooperat mai bine cu celelalte institutii abilitate in reducerea ofertei. 550

Se constata o implicare activa a cetatenilor straini in operatiuni specifice traficului transfrontalier (7,2% in 2002 si 6,2% in 2003 din totalul persoanelor cercetate). La sfarsitul anului 2003 se remarcau 8 poli zonali (zone in care s-au constatat mai mult de 30 de infractiuni), astfel: Bucuresti 675, Iasi 100, Timisoara 79, Galati 47, Dolj 39, Constanta 39, Sibiu 35, Mehedinti - 31. In anul 2003 a fost confiscata o cantitate totala de 408.36 kg droguri: 320.70 kg heroina, 70.04 kg cannabis, 2.06 kg hasis, 12.68 kg cocaina, 0.57 kg opium, 0.4 kg cofeina, 1.90 kg derivati-amfetamine si 0.005 kg metadona, precum si 81939 comprimate droguri. De asemenea, in 2003 a fost descoperit un laborator clandestin si au fost monitorizate, pana la maturizare si recoltare, 29 culturi de canepa, pentru care proprietarii nu detineau autorizarile legale. In ceea ce priveste precursorii, in anul 2003 s-au constatat 158 infractiuni la regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor si au fost indisponibilizate, in vederea confiscarii, 1936.67 kg si 4133.94 litri de substante. Incepand cu anul 2004, se face o monitorizare a operatorilor si operatiunilor cu precursori. Exporturile de precursori sunt notificate tarilor de destinatie. Permanent se efectueaza verificari in toate situatiile de import a destinatarilor finali. Comparativ intre primul trimestru 2003 si primul trimestru 2004, s-a constata un trend ascendent privind: numarul de personane invinuite / inculpate: de la 545 la 840 numarul de infractiuni constatate: de la 548 la 909 numarul de grupari infractionale constatate: de la 104 la 156 droguri: de la 265,123 kg la 76,46 kg precursori: de la 1893 kg si 2127,25 l la 2710.45 l

Cu toate acestea, au scazut cantitatile confiscate de:

Cooperarea vamala
Legislativ Modificarea Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Grzii Financiare, a fost realizat prin adoptarea OUG nr. 91/2003 (MO nr. 712/13.10.2003) privind organizarea Grzii Financiare. n temeiul acestui act normativ, Garda Financiar a fost reorganizat ca institutie public, cu personalitate juridic, finantat de la bugetul de stat si aflata n subordinea ANC. A fost adoptata de asemenea, HG 366/18.03.2004 referitoare la organizarea si functionarea ANV publicata in MO 256/23.04.2004. Cooperare interna In perioada septembrie 2003 mai 2004 au fost inregistrate progrese in ceea ce priveste imbunatatirea cooperarii dintre serviciile vamale si alte institutii implicate in respectarea legii, realizata pe baza protocoalelor de ntelegere ncheiate. In practica, activitatile de cooperare se desfasoara in general prin schimb de informatii sau prin actiuni comune. Colaborarea intre Politia de Frontiera si Vama Cooperarea intre Politia de Frontiera si Vama se realizeaza in baza Protocolului de cooperare incheiat in martie 2003 si a Memorandumului pentru desfasurarea controalelor la frontiera de catre Politia de Frontiera si Vama la un singur filtru (o singura oprire) care a intrat in vigoare in februarie 2002. 551

In baza Memorandumului, in trimestrul al IV-lea 2003 a inceput implementarea principiului unei singure opriri. Acesta se aplica in prezent in toate punctele de trecere rutiere si feroviare. Introducerea acestui principiu a avut un efect pozitiv prin reducerea intarzierilor la circulatia persoanelor si bunurilor in punctele de control. Protocolul de cooperare stabileste modalitati practice de cooperare la nivel local si central. La nivel local au fost stabilite persoanele responsabile cu aplicarea protocolului, cu organizarea si conducerea activitatilor de cooperare, precum si zonele de responsabilitate. Rezultatele cooperarii dintre politia de Frontiera si Vama s-au facut simtite mai ales sub aspectul economisirii resurselor, evitarii paralelismelor, cresterea eficientei controalelor, reducerea timpilor de stationare a mijloacelor de control in punctele de frontiera. Analizele lunare efectuate la nivelul punctului de trecere a frontierei a dus la o mai buna planificare a activitatii de control, o mai buna cunoasterea a problemelor la nivelul punctului si la gasirea unor solutii pentru rezolvarea problemelor prezente si viitoare. Cooperarea cu IGPF s-a concretizat si prin programul de cooperare Phare RO 0002.03.01 Facilitarea trecerii frontierei dunrene. In cadrul acestui proiect s-au realizat si implementat interfetele informatice de comunicare pentru schimbul operativ de informatii ntre ANV si IGPF la nivelul biroului vamal Giurgiu. Aceast aplicatie informatic a vizat n principal domeniile analizei de risc si fluidizarea traficului de mrfuri. n cadrul aceluiasi proiect a fost realizat armonizarea si optimizarea activittilor de control si sincronizarea ntre ANV si IGPF, n ceea ce priveste cooperarea la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria (Giurgiu, Ostrov, Calafat, Bechet). Reprezentantii ANV au participat la elaborarea proiectului privind Strategia Managementului Integrat al Frontierei de Stat si la elaborarea proiectului programului de implementare al acesteia pentru perioada 2004-2006. La nivelul ANV au fost identificate priorittile de dotare ale ANV n perioada 2004-2006 pentru securizarea frontierei si sursele de finantare, Lucrtorii vamali au participat la seminarii impreuna cu reprezentanti ai MAI, Curtii Supreme de Justitie (CSJ) si Parchetului General. Temele au urmarit colaborarea pe aeroporturi internationale, securitatea frontierelor in sud-estul Europei, pregatirea masurilor tacticilor comune transfrontaliere, controlul exporturilor, lupta impotriva migratiei ilegale in porturile maritime internationale, livrarile supravegheate. ANC coopereaza de asemenea cu CNCAN si IGPR n domeniul controlului garniturii nucleare si cu Oficiul National de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor (ONPCSB) si Garda Financiar pentru prevenirea si controlul splrii banilor. Cooperarea dintre ANV si DGCCOA s-a materializat prin participarea la actiuni comune. n cursul anului 2003 ANV a participat, alturi de DGCCOA, IGPF si MP la dou exercitii internationale de livrri supravegheate derulate n cadrul proiectului PHARE Regional de lupt mpotriva drogurilor, gestionat de EUROCUSTOMS. In urma transformarilor survenite dupa adoptarea HG 366/2004, ANV i Garda Financiar sunt subordonate ANC, acest lucru uurnd colaborarea dintre aceste instituii. Colaborarea const n organizarea n comun a unor aciuni de control i supraveghere a traficului de mrfuri, a agenilor economici care beneficiaz de faciliti fiscale la import sau aciuni inopinate programate sau la cererea uneia din pri. Cooperare internationala In vederea pregatirii pentru Cooperrii ntre Administratiile CIS au fost facute numeroase operationalizarea unui Grup aplicarea Conventiei asupra Asistentei Mutuale si Vamale din decembrie 1997 (Napoli II) si a Conventiei demersuri. Acestea s-au concretizat prin constituirea si de lucru interdisciplinar care a continuat analiza 552

continutului Conventiei asupra Asistentei Mutuale si Cooperrii ntre Administratiile Vamale din decembrie 1997 (Napoli II). In luna decembrie 2003 a demarat pregtirea Conventiei de twinning RO 03/IB/FI/04 Pregtirea pentru aderarea la Conventia CIS). cu Olanda si Marea Britanie ca parteneri. acest proiect are ca obiectiv pregtirea aderrii la Conventia CIS. Rezultate in lupta impotriva coruptiei Programul de actiune mpotriva coruptiei al Autorittii Nationale Vamale Romane pentru anul 2003 a fost o continuare a msurilor din anul precedent, dar a inclus si elemente noi, reiesite din evaluarea permanent a rezultatelor obtinute anterior si din aplicarea noilor msuri legislative privind coruptia. Evaluarea msurilor tehnice luate n ultimii doi ani pentru diminuarea coruptiei a demonstrat c aceste msuri, desi nu au condus la schimbarea radical a perceptiei fenomenului n exterior, au avut si efecte pozitive. Au fost dezvoltate si ncurajate utilizarea procedurilor simplificate de vmuire si s-a trecut chiar la depunerea declaratiei vamale on line, astfel nct s se reduc contactul direct agent economic - lucrtor vamal. Respectarea aplicrii prevederilor din Codul de conduit si disciplin al personalului vamal este monitorizat permanent de ctre structura specializat de control din cadrul autorittii vamale, att prin controale tematice, ct si prin controale inopinate. Astfel, s-a constatat c 39 agenti vamali din ntreaga structur a ANV s-ar putea afla ntr-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese. n anul 2003 au fost efectuate 38 controale tematice si 20 controale inopinate. Msura controalelor inopinate a fost si este utilizat inclusiv de ctre conducerea autorittii vamale la cel mai nalt nivel. n toate cazurile de nerespectare a prevederilor Codului de conduit si disciplin a personalului vamal, precum si n urma sesizrilor primite din partea publicului, au fost efectuate cercetri administrative asupra faptelor comise si aplicate sanctiuni disciplinare. n urma efecturii de controale tematice si inopinate, precum si a verificrii unor reclamatii si sesizri adresate autorittii vamale de ctre persoane juridice sau fizice, ANV a dispus, n perioada 2002-2003, aplicarea unui numr de 229 sanctiuni disciplinare, din care 123 n anul 2002 si 106 n anul 2003. Printre cei sanctionati disciplinar se numr si 3 din cei 10 directori ai directiilor regionale vamale . Pe lng aplicarea de msuri disciplinare, n anul 2003 a fost utilizat msura rotirii personalului cu functii de conducere. Numrul msurilor de rotire a personalului de executie si de conducere a fost de 101 rotiri la 83 birouri vamale de frontier si interior.

Cooperare judiciara
1. COOPERAREA JUDICIAR N MATERIE PENAL Transpunerea acquis-ului. a. Prin Legea nr. 9/ 20.02.2004 (MO nr. 179/2.03.2004) - Romnia a ratificat Protocolul mpotriva Fabricrii i Traficului Ilicit de Arme de Foc, de Piese, Componente i Muniie, adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva Criminalitii Organizate Transfrontaliere, adoptat la New York la 31.05.2001. b. Protocolul adiional la Convenia penal privind corupia, (29.01.1999), adoptat la Strasbourg la 15.05.2003. Legea de ratificare a Protocolului adiional la Convenia penal privind corupia a fost adoptat la 15.05.2004 de ctre Camera Deputailor i trimis la 19 mai la Senat pentru dezbatere.

553

c. Convenia Consiliului Europei privind Criminalitatea Informatic a fost semnat la 23.1102001. Convenia European privind Criminalitatea Informatic a fost ratificat prin Legea nr. 64/2004, adoptat de Parlament la 24.03.2004 (MO nr. 343 /20.04.2004). Legislaia romn este deja armonizat cu aceast Convenie. Unul din Titlurile Legii nr. 161/2003 reglementeaz deja criminalitatea informatic. Acel titlu a fost elaborat n conformitate cu prevederile Conveniei privind Criminalitatea Informatic. Romnia a semnat, la 9.10.2003, n cadrul celei de-a 25-a Conferine a Minitrilor Justiiei din Europa ce a avut loc la Sofia (Bulgaria), Protocolul adiional la aceast Convenie. Protocolul menionat urmeaza sa fie ratificat dup depunerea instrumentelor de ratificare a Conveniei. d. Cel de-al doilea Protocol Adiional la Convenia European de asisten judiciar n materie penal 8.11.2001. Romnia a semnat cel de-al doilea Protocol adiional la Convenia European de asisten judiciar n materie penal, la 8.11.2001. Protocolul va fi ratificat pn la sfritul anului 2004. n vederea ratificrii celui de-al doilea Protocol adiional la Convenia European de asisten judiciar n materie penal, Codul de procedur penal romn a fost modificat prin Legea nr. 281/2003. e. Proiectul Legii de ratificare a Protocolului de modificare a Conveniei Europene pentru suprimarea terorismului, adoptat la Strasbourg, la 25.05.2003 aflat n procedur de avizare la MAE; f. Proiectul Legii de ratificare a Conveniei ONU mpotriva corupiei (semnat de Romnia la 9.12.2003, la Mrida, Mexic) - elaborat n martie 2004, aflat n procedur de avizare la Ministerul Finanelor Publice;

g. Romnia a semnat cel de-al 14-lea Protocol la Convenia Drepturilor Omului la 13.05.2004, la data oferirii acestuia spre semnare. Noi msuri legislative: Ministerul Justiiei a elaborat proiectul noii Legi privind cooperarea judiciar internaional n materie penal care a fost aprobat de ctre Guvern la 14.05.2004 i trimis spre dezbatere la Parlament. Formarea magistrailor. Pentru a asigura transpunerea eficient a conveniilor internaionale ratificate, au fost organizate programe speciale de formare pentru judectori, procurori i ofierii de poliie. n primul semestru din 2003, Institutul Naional al Magistraturii (INM) a organizat cursuri i seminarii de cte 16 ore fiecare, ca parte a procesului de formare iniial pentru magistrai. Scopul urmrit a fost acela de a oferi o formare complet pe problema Conveniei Europene pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale. Aceast activitate va continua n 2004. Curicula de formare continu a magistrailor conine cursuri organizate pe tot parcursul anului 2004 i se axeaz pe aprarea drepturilor omului. n cadrul Acordului de Twinning (PHARE RO/IB/2002/JH/10), demarat la nceputul anului 2004 , INM, mpreun cu Guvernul Olandei i cu coala de Magistratur de la Bordeaux, au dezvoltat un program adresat judectorilor i procurorilor din toate curile de apel. El s-a axat pe dou teme de formare: Convenia European a Drepturilor Omului i dreptul penal. Convenia European a Drepturilor Omului i dreptul civil.

554

Date statistice. Romania a transmis in anul 2003, 65 de cereri de comisie rogatorie si a primit 248 de cereri. Numarul cererilor de extradare trimise de Romania in anul 2003 a fost de 288 de cereri iar in anul 2004, acesta este de 110 cereri. Romania a primit in anul 2003, 48 de cereri de extradare iar in anul 2004, 5 cereri. Activitatea de asistenta judiciara internationala n materie penala realizata in 2003 a cuprins constituirea a 334 comisii rogatorii, efectuarea a 75 de transferuri de proceduri si 801 activitati de predare de documente. In anul 2004, au fost constituite 132 comisii rogatorii si s-au realizat 25 de transferuri de proceduri si 274 activitati de predare de documente. 2. COOPERAREA JUDICIAR N MATERIE CIVIL Transpunerea acquis-ului. In perioada de referinta, Legea nr. 52/2000 pentru aderarea Romniei la Convenia de la Haga din 5.10.1961 care abolete cerina legalizrii pentru documentele publice strine a fost modificat prin Legea nr. 142 adoptat la 15.04.2004 (MO. nr. 421/11.05.2004). Prin noua lege competena de aplicare a apostilei a fost transferat de la MJ la Curile de Apel i de la MAE la prefecturi. Msuri legislative. a. Legile de insolven i de faliment transfrontalier. Legea nr. 149/ 2004 (MO. nr. 424 /12.04.2004), ce modific Legea 64/ 1995 privind falimentul Obiectivele acestei legi sunt: accelerarea i simplificarea procedurilor de faliment i reorganizare judiciar; echilibrarea procedurii de reorganizare judiciar cu cea a falimentului pentru a elimina barierele la ieirea de pe pia a agenilor economici; eliminarea procedurilor individuale de executare involuntar a deciziilor dezvoltate simultan care afecteaz procedurile de reorganizare judiciar i de faliment.

n ceea ce privete insolvena internaional al instituiilor de credit, Romnia a transpus prevederile Directivei Consiliului nr. 24/2001 privind insolvena instituiilor de credit, printr-un capitol dedicat acesteia n noua Lege din 2004 privind Insolven Instituiilor de Credit, OG nr. 10/2004 (MO nr. 84/30.01.2004) privind Falimentul i Reorganizarea Judiciar a Instituiilor de Credit, n vigoare de la 29.02.2004 (proiectul de lege pentru aprobarea acestei OG era deja adoptat de Senat la 15.05.2004 i se afla n dezbatere la Camera Deputailor la data acestui material mai 2004). Necesitatea modificrii legislaiei privind falimentul instituiilor de credit a avut la baz urmtorii factori: armonizarea prevederilor legale existente cu cele ale Directivei 2001/24/EC a Parlamentului European i a Consiliului din 4.04.2001 privind reorganizarea i lichidarea judiciar a instituiilor de credit extinderea domeniului de aplicare prin includerea altor instituii de credit stabilite de Legea nr. 58/1998Legea privind bncile, cu modificrile i completrile ulterioare; implementarea angajamentelor asumate de Romnia pentru capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor care prevede transpunerea Directivei 2001/24/EC; armonizarea prevederilor Ordonanei privind procedurile de reorganizare judiciar i lichidare a instituiilor de credit n cadrul general - Legea nr. 64/1995.

555

Avnd n vedere importana falimentului pentru mediul de afaceri, Ministerul Justiiei beneficiaz de asisten Phare Sprijin pentru mbuntirea i aplicarea legislaiei i hotrrilor judectoreti privind falimentul. Procedura de contractare pentru acest proiect se afl n faza final. Obiectivele lui sunt de a oferi propuneri de mbuntire a cadrului legislativ, de a crea un soft care s fie folosit n instane pentru gestionarea dosarelor de faliment, formulare standardizate i un manual de bune practici, precum i de a forma judectori i ali practicieni n materia insolvenei i de a nfiina o reea de formatori. Cu sprijinul experilor austrieci, n cadrul Proiectului Phare 2002 Twinning Light, Ministerul Justiiei a elaborat proiectul unei noi legi privind medierea. De asemenea, cu sprijinul ambasadei SUA a fost nfiinat la Craiova un centru de mediere care a fost inaugurat oficial la data de 6.02.2004. b. MJ a elaborat un proiect de lege care s faciliteze aplicarea Conveniei de la Haga din 25.10.1980 privind Aspectele civile ale rpirilor internaionale de copii. Proiectul de lege se afl n faza de aprobare interministerial. Masuri institutionale n ceea ce privete aspectele instituionale, cooperarea judiciar internaional n materie civil este facilitat de nfiinarea unor Departamente Specializate n cadrul autoritilor centrale romne MJ i Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. n cadrul Direciei de Relaii Internaionale i Drepturile Omului din MJ funcioneaz deja Biroul pentru asistena judiciar internaional n materie penal i Biroul pentru asistena judiciar internaional n materie civil, comercial i familie. De asemenea, n cadrul Direciei de Cooperare Internaional, Informare Public i Relaii cu Presa, din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, funcioneaz Biroul pentru asisten judiciar internaional. O structur similar funcioneaz i n cadrul PNA. n cursul anului 2003, Biroul de Asisten Judiciar din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie a soluionat 1804 cazuri de asisten judiciar internaional. Date statistice. Statistica privind cooperarea judiciar internaional n materie civil i comercial. (Statisticile existente nu se refer la numrul de dosare, ci la numrul de lucrri) Pensia de ntreinere Convenia de la New York 1956 Comisii rogatorii Recunoatere i executare Informare Rpire Convenia de la Haga Trust Obinere de documente din strintate Transmitere de documente n strintate Accesul la justiie 2001 572 125 60 399 284 344 1219 3541 556 2002 624 332 61 76 396 296 2484 2871 2003 594 402 93 305 155 2832 5198 1 2004, aprilie 233 184 45 102 133 36 1075 1378 -

Formarea magistrailor. Au fost luate msuri pentru a asigura aplicarea eficient a legilor recent adoptate n domeniul cooperrii judiciare n materie civil. Pentru a asigura aplicarea Legii nr. 189/2003 privind asistena judiciar internaional n materie civil, a fost aprobat Metodologia de aplicare, prin OMJ nr. 2888/C/2003 ( MO nr. 717/14.10.2003) 3. EVOLUIA REELELOR NAIONALE A. Reeaua de Corespondeni Comunitari este format din 34 judectori i procurori care sunt magistrai de legtur n domeniul cooperrii internaionale. Rolul lor este de a facilita cooperarea comunitar i de a stabili legturi cu ali corespondeni comunitari din cele 15 state membre, din cele 10 noi state membre i din statele candidate (EUROJUST i Reeaua Judiciar European). a. Formarea magistrailor membri ai Reelei de Corespondeni Comunitari n perioada 15.09. 2003 10. 05.2004. Au fost organizate seminarii de formare profesional n cadrul reelei de corespondeni locali, care au prezentat aspecte legate de ordinea de drept, instrumentele legale comunitare i mai ales aspectele practice necesare integrrii reelei naionale n Reeaua Judiciar European i EUROJUST, drept penal european, activitatea Curii Europene a Drepturilor Omului, instituiile i procedurile de asisten judiciar n cadrul UE, recunoaterea reciproc i Mandatul European de Arestare. Relaiile reciproce stabilite n cadrul Reelei Judiciare Europene au fost consolidate n cadrul cooperrii n alte chestiuni i cazuri de asisten judiciar; astfel, mai mult de 20 de cereri de asisten judiciar au fost primite n 2003 de la punctele de legtur din Austria, Germania, Italia, Belgia i Turcia. Rezultatul a constat ntr-o cretere a eficienei n chestiunile penale i n asistena judiciar. B. Reeaua de Corespondeni Locali n materia asistenei judiciare internaionale este alctuit din 40 judectori i procurori de la curile de apel i parchetele de pe lng [Link] acestei reele particip, din toamna anului 2002, ca observatori, la reuniunile Reelei Judiciare Europene i ale EUROJUST. a. Specializarea Reelei de Corespondeni Locali de pe lng parchete, n materia asistenei judiciare. Reeaua de Corespondeni Locali de pe lng parchete, care funcioneaz n domeniul asistenei judiciare, opereaz n baza Ordinului Procurorului General nr.65 din 29.08.2001, cu modificrile aduse de Ordinul nr.16 din 21.02.2003. Aceast Reea este format din 17 procurori de la parchetele de pe lng curile de apel, de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie i de la PNA. b. Formarea. Au fost organizate patru seminarii de formare profesional pentru membrii reelei de asisten judiciar internaional. Romnia a luat parte, prin persoanele ei de legtur din cadrul Reelei, la reuniunile plenare ale Reelei Judiciare Europene i ale EUROJUST inute n perioada ultimelor patru preedinii ale Consiliului Uniunii Europene. Un mare numr de comisii rogatorii solicitate de EUROJUST sau de persoanele sale de legtur din Frana i Spania, au fost deja soluionate sau sunt n curs de soluionare. Cererile de comisie rogatorie privesc efectuarea pe teritoriul Romniei a unei serii de activiti de procedur cu participarea ofierilor de poliie i magistrailor din statele membre. Membrii Reelei de Corespondeni Locali au mai participat i la programele de formare organizate de TAIEX (Comisia European) axate pe probleme de asisten judiciar 557

internaional. Participarea la aceste programe s-a materializat n organizarea unor vizite de studiu, seminarii i cursuri de formare n Romnia sau n strintate. C. Reeaua de Asisten Judiciar Internaional a fost reorganizat n primul trimestru al anului 2004 n dou reele specializate: a. Reeaua Judiciar Romn materie civil i comercial. n domeniul asistenei judiciare internaionale n

Reeaua a fost nfiinat prin Ordinul Ministrului Justiiei nr. 948/c/31 martie 2004 i este format din 30 judectori (2 de la fiecare curte de apel) i 5 consilieri din Ministerul Justiiei (Direcia de Relaii Internaionale i Drepturile Omului). b. Reeaua Judiciar Romn n domeniul asistenei judiciare internaionale n materie penal. Reeaua a fost nfiinat prin OMJ nr. 947/c/31 martie 2004 i este format din 14 judectori i 16 procurori. 3 consilieri din Ministerul Justitiiei (Direcia de Relaii Internaionale i Drepturile Omului) i 2 procurori de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie (Secia de Cooperare Internaional pentru integrare european, informare public i relaia cu mass media) au fost desemnai ca persoane de contact la Reteaua Judiciara Europeana. Ei sunt i membri ai acestei reele. 4. COOPERAREA INTERNAIONALA A. MINISTERUL JUSTIIEI. n perioada 15.09.2003 - mai 2004, judectorii i consilierii din Ministerul Justitiei au participat la seminarii si cursuri, sesiuni de formare si de studiu, precum si la reuniuni de lucru organizate la nivel de experti. In anul 2003, MJ a organizat diferite actiuni, in colaborare cu Biroul TAIEX al Comisiei Europene, Biroul OLAF, Fundaia Hanns Seidel sau Consiliul Europei. De asemenea, experii din MJ, din Direcia General a Penitenciarelor i judectorii particip la diferite comitete de lucru organizate in cadrul programelor de cooperare organizate de Consiliul Europei. B. MINISTERUL PUBLIC Ministerul Public a organizat i a pregtit un mare numr de ntlniri i reuniuni de lucru ntre nali oficiali de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie i 210 nai oficiali din instituii strine asemntoare, alte autoriti judiciare strine, ambasadori, representani ai misiunilor diplomatice strine la Bucureti, organe internaionale de specialitate, precum i cu personaliti internaionale. Au fost organizate 50 de ntlniri i reuniuni de lucru ntre nali oficiali de la Secia pentru Cooperare Internaional, Integrare European, Informare Public i Relaii cu Presa i diplomai, magistrai, ofieri de legtur strini i persoane din conducerea instituiilor internaionale de specialitate strine. De asemenea, au fost organizate 80 de conferine, seminarii, simpozioane, i alte forme de pregtire cu participarea a peste 1100 procurori romni. Cele mai importante domenii vizate au fost: introducere n dreptul UE, lupta contra terorismului, asistena legal Internaional. - De asemenea, 160 reprezentani ai Ministerului Public au luat parte la diverse activiti organizate n mai multe ri, n special din Europa. Activitile au constat mai ales n participarea la conferine, seminarii, simpozioane, burse, burse de masterat la diverse instituii din strintate, precum i la alte forme de pregtire. C. PARCHETUL NAIONAL ANTICORUPIE. Cooperarea internaional i activitile de formare a personalului. S-au stabilit contacte cu organe similare Anticorupie din statele membre ale Uniunii Europene precum i din statele n curs de aderare, cu instituiile europene i internaionale, cu ONG-uri naionale i internaionale. Au fost initiate, impreuna cu Departamentul Trezoreriei din SUA, Fundaiile Hanns Seidel i IRZ, OLAF, grupul 558

GRECO al Consiliului Europei, programe de pregatire a procurorilor si personalului de specialitate din PNA, in urmatoarele domenii: frauda bancar, frauda legat de procesul de privatizare, splarea banilor, metodologia de investigare a infraciunilor flagrante, metode speciale pentru investigarea cazurilor de corupie, confiscarea i garaniile individuale n procesul penal, caracteristicile cazurilor de corupie. Procurorii din cadrul PNA au participat a o serie de evenimente i aciuni derulate in cadrul unor Programe de Twinning, axate pe diferite teme: reprimarea activitilor de fraud mpotriva intereselor financiare ale UE, consolidarea capacitii de aciune a PNA i crearea bazelor pentru nfiinarea Instanelor specializate pentru cazurile de corupie, lupta mpotriva splrii banilor, intrirea capacitii instituiilor romneti implicate n lupta contra splrii banilor, terorismului i crimei organizate De asemenea, PNA negociaza un Protocol de Cooperare cu Transparency International Romania, privind activitile viitorului Anticorruption Assistance Center (Centru de Asisten Anticorupie). CAA va fi nfiinat de ctre Transparency International Romania n cadrul unui proiect organizat sub egida Iniiativei Anticorupie a Pactului de Stabilitate. 5. INSTITUTUL NAIONAL DE CRIMINOLOGIE. Institutional Sistemul informatic al INC a fost creat i conectat la INTERNET (prin intermediul Internet Service Provider). De asemenea, a fost creat pagina web a INC i o aplicaie software pentru biblioteca INC. A fost nregistrat domeniul [Link] i s-a nfiinat o aplicaie web pentru cutarea n crile din baza de date a bibliotecii. Cri n limba romn i n limbi strine au fost obinute i n cooperare cu alte biblioteci i centre de documentare (Biblioteca Ministerului Justiiei, Biblioteca Consiliului Legislativ, Centrul de Informare i Documentare ONU, Biroul Consiliului Europei la Bucureti, Institutul Francez, Centrul American etc.) Pregatire personal Personalul INC a participat la diferite programe si proiecte care au abordat urmatoarele teme: traficul de femei, violena colar n Romnia, rspunsuri la violena cotidian ntr-o societate democratic, diminuarea criminalitii i Pomovarea justiiei, protecia minorilor i metode de reinserie social, copilul abuzat sexual i legea, rspunsuri la violena cotidian, criminalitate informatica, criminologie i politici de securitate.

2.3.25. UNIUNEA VAMALA

Negocierile la Capitolul 25 Uniunea vamala au fost inchise provizoriu la Conferinta Interguvernamentala de Aderare Romania UE din 8 noiembrie 2002. In perioada septembrie 2003 - mai 2004, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) a inregistrat progrese in ceea ce priveste completarea armonizarii legislatiei vamale in domeniile nearmonizate, imbunatatirea capacitatii administrative si operationale in domeniul cooperarii inter-institutionale, reducerii nivelului coruptiei in randul lucratorilor vamali, accelerarii implementarii strategiei IT si pregatirii in avans pentru aplicarea masurilor care vor fi introduse la momentul aderarii. ANV a continuat implementarea strategiilor si planurilor de actiune sectoriale in vederea aplicarii politicilor in diferite domenii legate de comertul international, protectia mediului sau a consumatorului, lupta impotriva fraudelor, a comertului ilicit si crimei organizate si protectiei patrimoniului cultural. Coordonarea ANV de catre Autoritatea Nationala de Control (ANC), ca institutie special creata pentru prevenirea si reducerea evaziunii fiscale si a contrabandei, a determinat o noua abordare a actului de control in cadrul institutiei vamale. Noile masuri de reorganizare a ANV sunt reglementate prin prevederile HG nr. 366/18.03.2004 (MO nr. 559

256/23.03.2004) privind organizarea si functionarea ANV si al OUG nr. 10/18.03.2004 (MO nr. 256/23.03.2004) privind Statutul personalului vamal. Prin noua organizare se urmareste imbunatatirea activitatii tuturor structurilor din sistemului vamal, cresterea capacitatii operative a acestora si o atenta supraveghere a lucratorilor vamali. In privinta progreselor legislative inregistrate in perioada de referinta, mentionam: Armonizarea in domeniul scutirilor de drepturi vamale a fost realizata prin adoptarea Legii nr. 545/18.12.2003 (MO nr. 915/20.12.2003) pentru aprobarea OG nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale. Noua legislatie stabileste cazurile in care, datorita unor circumstante speciale, se acorda scutirea de la plata drepturilor de import pentru unele bunuri introduse in tara, fiind transpuse astfel in legislatia nationala prevederile Reglementarii CE 918/83. In domeniul clasificarii tarifare, a fost adoptata Legea nr. 608/22.12.2003 (MO nr. 928/23.12.2003) pentru modificarea denumirii si clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei prin preluarea Nomenclaturii Combinata in vigoare in anul 2004. Prin aceasta lege au fost transpuse prevederile Reglementarii CE nr. 1789/2003. In ceea ce priveste regimul de control al produselor si tehnologiilor cu dubla utilizare a fost adoptata Legea nr. 387/30.09.2003 (MO nr. 698/06.10.2003) privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare. In domeniul bunurilor culturale a fost adoptata HG nr. 518/07.04.2004 (MO nr. 370/28.04.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile. Normele stabilesc modelul si conditiile de eliberare a certificatului de export definitiv sau temporar pentru bunurile culturale mobile. In domeniul cooperarii internationale au fost adoptate HG nr. 129/05.02.2004 (MO nr. 162/25.02.2004) pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse privind colaborarea si asistenta reciproca in domeniul vamal, semnat la Moscova la data de 13 noiembrie 2003, si HG nr.130/05.02.2004 (MO nr.162/25.02.2004) pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Consiliul de Ministri ai Republicii Albania privind cooperarea si asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la Bucuresti la 19 noiembrie 2003. In vederea aplicarii legislatiei primare au fost emise urmatoarele ordine si decizii: Decizia directorului general al DGV cu caracter intern nr. 1357/01.09.2003 de constatare a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 13 din OG nr. 131/31.08.2000 privind instituirea unor masuri pentru facilitarea exploatarii porturilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 99/05.03.2002, pentru portul Docuri Galati. Rezultatul aplicarii acestor decizii se reflecta in simplificarea formalitatilor vamale, cat si in diminuarea birocratiei, autoritatile romane considerand ca va fi stimulat implicit si traficul de marfuri pe Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra; Decizia directorului general al ANV nr. 1588/29.11.2003 (MO nr. 781/06.11.2003) privind modificarea Deciziei directorului general al DGV nr. 879/2002 privind aplicarea procedurii de decontare a datoriei vamale prin mijloace informatice; Decizia directorului general al ANV nr. 1786/22.12.2003 (MO nr. 59/23.01.2004) privind actualizarea Normelor tehnice de interpretare a Sistemului armonizat actualizate prin aducerile la zi 3 si 4 aprobate de Comitetul Sistemului armonizat la sesiunile 30 si 31; Decizia directorului general al ANV nr. 232/24.03.2004 (MO nr. 300/06.04.2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind utilizarea formularului declaratia furnizorului pentru produsele cu caracter originar preferential si pentru produsele care nu au caracter originar preferential; 560

Ordinul Presedintelui ANCEX nr. 46/02.02.2004 (MO nr. 122/11.02.2004) privind procedura de acordare a consultantei pentru incadrarea unor produse si tehnologii cu dubla utilizare in listele cuprinzand produsele si tehnologiile cu dubla utilizare care sunt supuse regimului de control la export si import; Decizia directorului general al ANV cu caracter intern nr. 115/09.02.2004 privind infiintarea Centrului de formare a echipelor chinologice si intretinere a dresajului; Decizia directorului general al ANV nr. 173/01.03.2004 (MO nr. 211/10.03.2004) privind abilitarea unor birouri vamale de a efectua operatiuni de vamuire cu produse strategice; Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 528/09.04.2004 (MO nr. 358/23.04.2004) pentru aprobarea Normelor privind restituirea taxei pe valoare adaugata cumparatorilor, persoane fizice, care nu sunt stabiliti in Romania.

In domeniul regulilor de origine preferentiala, legislatia romana este complet aliniata la acquis-ul comunitar, fara sa existe diferente de aplicare a acestor reglementari. Incepand cu data de 01.05.2004, data la care si Estonia si Letonia au devenit tari membre ale UE, armonizarea regulilor de origine preferentiala in sistemul de cumul pan-european este practic realizata cu toate Statele membre UE. Totodata, a fost definitivat proiectul de modificare a Regulamentului vamal, care preia regulile si criteriile din legislatia comunitara care stau la baza determinarii originii nepreferentiale a marfurilor si care se afla in proces de avizare interministeriala. Procedura de emitere a informatiilor obligatorii privind originea marfurilor a facut obiectul pregatirii expertilor in reguli de origine din ANV, care au beneficiat de asistenta in cadrul unui seminar organizat la Bucuresti de catre experti in reguli de origine ai administratiei vamale austriece. Legislatia vamala in domeniul zonelor libere este cuprinsa in Codul vamal al Romaniei (Legea nr. 141/1997) si Regulamentul sau de aplicare, aprobat prin HG nr. 1114/2001 si este armonizata cu legislatia comunitara in domeniu. In acest sens, marfurile straine aflate in zonele libere sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. Aceste marfuri nu pot fi plasate sub un regim vamal si nici nu pot fi consumate sau folosite in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale. Marfurile romanesti pot fi introduse in zonele libere cu respectarea conditiilor stabilite pentru exportul de marfuri, iar stationarea marfurilor in zonele libere nu este limitata in timp. Intrarea si iesirea din zonele libere sunt permise numai prin punctele stabilite de autoritatea vamala. Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare si de iesire ale acestora, precum si persoanele si mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului si supravegherii vamale. Efectuarea de constructii de orice fel in zona libera este conditionata de autorizatia prealabila a autoritatii vamale. Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile care intra in zonele libere sau care stationeaza sau ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare. Marfa se prezinta autoritatii vamale, la cererea acesteia, de catre titularul operatiunii. In domeniul marfurilor si tehnologiilor cu dubla utilizare, a fost aprobata Legea nr. 387/30.09.2003 (MO nr. 698/06.10.2003) privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare. In vederea implementarii acestei legi s-au initiat actiuni de pregatire a personalului pe baza modulului elaborat privind controlul produselor si tehnologiile cu dubla utilizare. Lucratorii vamali au participat la actiuni comune cu alte institutii pe aceasta tema. Mentionam in acest sens participarea in luna martie a.c. a unui numar de 45 lucratori vamali la Conferinta privind cooperarea interinstitutionala in controlul exporturilor, organizata din initiativa ANCEX. In domeniul respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, in cursul anului 2004, in cadrul Programului Phare RO 0107.06.01 Imbunatatirea si armonizarea drepturilor de 561

proprietate intelectuala si intarirea autoritatilor insarcinate cu protectia proprietatii intelectuale, au fost organizate 6 cursuri de instruire pentru personalul vamal si politie, in vederea implementarii corespunzatoare a legislatiei. Totodata a fost aprobata, prin HG nr. 1424/04.12.2003 (MO nr. 905/18.12.2003), Strategia drepturilor de proprietate intelectuala (2003-2007), care stabileste obiectivele si actiunile specifice institutiilor cu atributii in domeniul protejarii proprietatii intelectuale, inclusiv pentru ANV. A fost propus un calendar de implementare a actiunilor specifice, finantarea si subactiunile ce revin ANV prin aceasta strategie. In ceea ce priveste regimul precursorilor, in urma intensificarii actiunilor de control la nivelul ANV din cursul anului curent, au fost facute 7 capturi insumand 1210 Kg precursori. In cadrul masurilor de intarire a capacitatii administrative, coordonarea ANV de catre ANC a reprezentat transformarea institutiei nationale vamale de la nivelul de directie generala in cadrul unui minister la rangul de autoritate nationala. Coordonarea ANV de catre ANC, ca institutie special creata pentru prevenirea si reducerea evaziunii fiscale si a contrabandei, determina o noua abordare a actului de control si in cadrul institutiei vamale. Ca noutate adusa prin actuala organizare, functionarul vamal este obligat sa repare, potrivit Codului Civil, pagubele cauzate in activitatea de control, ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor de control, in masura in care nu sunt indeplinite conditiile atragerii raspunderii penale. Raspunderea delictuala poate fi antrenata numai pe baza hotararii instantelor de judecata sesizate de ANC. Datele statistice arata o imbunatatire semnificativa a gradului de colectare de catre administratia vamala romana a veniturilor cuvenite bugetului statului in anul 2003. Per total, incasarile realizate de administratia vamala au crescut cu 51,8% in anul 2003 comparativ cu incasarile din anul 2002. Imbunatatirea eficientei activitatii vamale este confirmata si de rapoartele Bancii Mondiale, privind evaluarea proiectului Facilitarea Comertului si Transportului in SudEstul Europei, program co-finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. Astfel, indicatorii de performanta calculati la nivelul ANV au crescut substantial atat fata de anul 2002, cat si fata de obiectivele stabilite prin program. Indicatorul venituri colectate/numar personal vamal a fost de 787.000 USD/lucrator vamal in luna septembrie 2003 (ultimul raport disponibil) fata de 545.000 USD/lucrator vamal in aceeasi luna a anului 2002, respectiv cu 44,5 %, in conditiile in care tinta pentru septembrie 2003 era de 410.000 USD/lucrator vamal (fata de care acest indicator a crescut cu 92 %). Actiunile ANV pentru prevenirea faptelor de coruptie in randul personalului vamal s-au desfasurat in conformitate cu Planurile sectoriale de actiune impotriva coruptiei pe anii 2003-2004. Pentru aducerea la indeplinire a obiectivelor prevazute in Planurile de Actiune impotriva coruptiei in ANV, pe langa continuarea aplicarilor masurilor anterioare, au fost introduse si elemente noi dupa cum urmeaza: Aplicarea prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, in vederea identificarii posibilelor cazuri de conflict de interese sau incompatibilitate a personalului vamal. Aceasta masura a avut ca rezultat identificarea unui numar de 39 de lucratori vamali care ar putea fi intr-o stare de incompatibilitate, in urma depunerii declaratiilor de interese, pe proprie raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara, cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publica pe care o exercita. In prezent situatia in care se afla cei 39 agenti vamali este analizata de Serviciului Juridic, Legislatie 562

Vamala, Urmarire si Incasare a Creantelor Bugetare, in vederea luarii masurilor legale care se impun; Intarirea structurilor de control in urma reorganizarii Autoritatii Nationale a Vamilor. Potrivit prevederilor HG nr. 366/2004 (MO nr. 256/23.03.2004) privind organizarea si functionarea ANV, structurile cu atributii in prevenirea faptelor de coruptie in randul personalului vamal sunt Directia Supraveghere Vamala, Serviciul Verificari Interne si Serviciul Audit Intern; Monitorizarea respectarii Codului de Conduita a personalului vamal. Serviciul Verificari Interne din cadrul ANV a monitorizat permanent respectarea de catre lucratorii vamali a aplicarii prevederilor Codului de conduita si disciplina al personalului vamal, luand de fiecare data masurile care se impuneau; Mediatizarea masurilor luate pentru combaterea coruptiei si popularizarea sanctiunilor aplicate. Presa locala si centrala a mediatizat permanent cazurile de coruptie constatate in randul personalului vamal si masurile luate pentru sanctionarea acestor fapte. In ultima perioada s-a putut constatat ca numarul cazurilor de coruptie in randul lucratorilor vamali mediatizate a fost in scadere; Incurajarea participarii publicului la combaterea coruptiei in randul personalului vamal. A continuat punerea la dispozitia publicului a mijloacelor de prevenire si sesizare a faptelor de coruptie savarsite de lucratorii vamali (formulare de plangere, linie telefonica gratuita - 0800 080 880, crearea unui cadru organizat de dialog cu beneficiarii serviciilor vamale). La toate birourile vamale au fost amplasate panouri si afise de avertizare, care contin atentionari in mai multe limbi de circulatie internationala cu privire la sanctiunile la care se expun atat lucratorii vamali, cat si cei care ofera bani sau alte avantaje materiale acestora pentru indeplinirea atributiilor de serviciu; Efectuarea de controale tematice si inopinate privind activitatea personalului vamal de catre structurile de control. In urma efectuarii de controale tematice si inopinate, precum si a verificarii unor reclamatii si sesizari adresate administratiei vamale de catre persoane juridice sau fizice, au fost eliberati din functii de conducere 64 sefi de birouri vamale si 8 sefi adjuncti. In primele luni ale anului 2004 au fost aplicate 17 sanctiuni, a fost sesizata comisia de disciplina in 9 cazuri, iar 6 lucratori au fost detasati. O alta masura disciplinara, respectiv radierea din tabelul de premiere, a fost aplicata in cazul a 6 lucratori vamali; Extinderea utilizarii echipelor mobile de supraveghere si control. Aceste echipe, care opereaza la nivelul fiecarei directii regionale vamale, actioneaza 24 de ore din 24 si efectueaza controale inopinate in zonele de competenta. Cele 24 de echipe, din care fac parte 96 de specialisti, raporteaza zilnic pe un formular tipizat controalele efectuate si rezultatele obtinute; Utilizarea rotirii personalului cu functii de executie sau cu functii de conducere s-a concretizat in efectuarea unui numar de 101 rotiri la 83 birouri vamale de frontiera si interior; Cresterea transparentei fata de utilizatorii serviciilor vamale, in scopul diminuarii coruptiei prin incurajarea operatorilor economici in utilizarea procedurilor simplificate de vamuire si depunerea declaratiei vamale on line, astfel incat sa se reduca contactul direct agent economic - lucrator vamal. Au fost organizate intalniri periodice intre reprezentantii ANV si operatorii economici carora le-au fost prezentate avantajele utilizarii acestor proceduri; Cooperarea cu alte institutii, pentru a fi mai eficienti in lupta cu coruptia. S-a urmarit punerea in practica a experientei acumulate prin participarea unor experti din ANV la Conventia de Infratire Institutionala dintre Ministerul Justitiei din Romania si Fiscalia Anticorruption din Spania (RO 9910.05) pentru intarirea capacitatii institutiilor statului de lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate. In baza 563

acestei conventii, personalul autoritatii vamale a participat la ateliere de lucru, seminarii si conferinte sustinute de expertii spanioli in Romania, fiind prezentate metodele si mijloacele de lupta impotriva coruptiei utilizate de administratia vamala spaniola; Aplicarea unor masuri de stimulare a personalului vamal. Personalul care a dat dovada de corectitudine, a refuzat primirea anumitor beneficii din partea publicului sau a contribuit la descoperirea unor fraude vamale, a fost recompensat de conducerea ANV, care a acordat premii substantiale pentru rezultate deosebite. Astfel, de la inceputul acestui an pana in prezent, au fost acordate stimulente din fondul de rezerva al ANV unui numar de 78 lucratori vamali.

In perioada de referinta, progresele inregistrate in domeniul pregatirii profesionale a functionarilor vamali au continuat. Activitatea de pregatire este asigurata in cadrul ANV de catre Serviciul Invatamant, la nivel central si de personal specializat la nivel teritorial. Activitatea se desfasoara in conformitate cu strategia de pregatire a personalului vamal pentru perioada 2002 2006, planificata pe ani de invatamant, in intervalul octombrie anul curent iunie anul urmator. Pe parcursul unui an de invatamant sunt prevazute actiuni de pregatire la nivel central si activitati de pregatire la nivelul birourilor vamale, in functie de specificul acestora, la care participa aproximativ 3500 de lucratori vamali. Pregatirea profesionala a personalului vamal se desfasoara pe urmatoarele coordonate: pregatirea profesionala la locul de munca, descentralizata, care se desfasoara pe baza unui program de pregatire anual, stabilit in raport cu necesarul de pregatire si aprobat de ANV. Acesta cuprinde prelegeri, seminarii, workshop-uri, brainstorming, teste intermediare si un test final de verificare a cunostintelor acumulate. Toate actiunile au caracter obligatoriu si ele cuprind cea mai mare parte a personalului vamal; pregatirea profesionala specializata, centralizata, care se desfasoara prin intermediul unor cursuri de perfectionare la nivel central sau la nivelul centrelor zonale de pregatire profesionala, cursuri sustinute atat de specialisti romani, cat si de experti straini in cadrul diverselor programe de colaborare interna si externa; dezvoltarea procesului de invatamant la distanta e-learning, componenta moderna a procesului de instruire, a carei retea de baza a fost deja configurata si care este considerata o prioritate in pregatirea viitoare a personalului vamal; aplicarea prevederilor OMAP nr. 252/2003 referitoare la Normele metodologice privind instruirea si specializarea functionarilor publici prin pregatirea in domeniul informaticii a intregului personal vamal, astfel incat in doi ani de zile fiecare lucrator vamal sa posede permisul european de conducere a computerului - ECDL (a fost demarata procedura de acreditare a ANV ca centru de testare de catre firma ECDL Romania, a fost stabilita locatia in care se va desfasura aceasta activitate, sala fiind auditata de experti din cadrul firmei ECDL Romania si au fost desemnate persoanele responsabile cu instruirea personalului vamal in domeniul informaticii); programele de instruire pentru functionarii publici debutanti, ca parte integranta a programului de pregatire continua, completate in permanenta cu noutatile legislative in domeniu, la finalizarea carora s-au intocmit rapoartele de stagiu, toti functionarii publici debutanti fiind titularizati pe post, conform legislatiei in vigoare; perfectionarea permanenta si specializarea formatorilor, in scopul imbunatatirii performantelor profesionale;

564

planificarea lucratorilor vamali care pot fi propusi sa urmeze, in cadrul Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti cursuri postuniversitare si de master in Management Vamal, de specializare in Politici si Tehnici Vamale (cei cu studii superioare) si cursuri postliceale de perfectionare in Tehnici Vamale (cei cu studii medii); dezvoltarea fondului documentar centralizat al ANV cu numeroase lucrari pe teme specifice, elaborate de personalul cu atributii de conducere la finalizarea fiecarui an de invatamant continuu, fond care este pus la dispozitia intregului personal vamal; au fost avute in vedere colaborari cu diverse institutii cu impact asupra activitatii personalului vamal, pe probleme de control al produselor strategice, marfurilor contrafacute si pirat, produselor veterinare, etc., prin organizarea de programe de instruire comuna, care sa vina in sprijinul dezvoltarii unei colaborari cu rezultate eficiente in activitatea de control, desfasurata atat de autoritatea vamala, cat si de celelalte institutii interesate; au fost create noi suporturi de curs si au fost actualizate suporturile de curs existente ca : Integrarea vamala europeana, Analiza de risc, Admiterea temporara, Antrepozitul vamal, Valoarea tranzactionala a marfurilor, Controlul autovehiculelor, Reguli de clasificare tarifara, Formare formatori ocazionali, etc.

In vederea fluidizarii traficului si reducerea timpului de asteptare la frontiera, au fost luate urmatoarele masuri: A fost creat un site care contine toate reglementarile vamale in vigoare, inclusiv documentele impuse de OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite. De asemenea, site-ul ANV contine si informatii necesare utilizatorilor serviciilor vamale, precum si posibilitatea de contactare a specialistilor din cadrul ANV in vederea solutionarii diferitelor probleme cu care se confrunta. Au fost introduse unele proceduri simplificate de efectuare a formalitatilor de vamuire, care au condus la micsorarea timpului aferent operatiunilor de vamuire a marfurilor prin masuri luate la birourile vamale de frontiera, dupa cum urmeaza : aplicatia de Ghiseu Unic, care este implementata intr-un numar de patru puncte de trecere a frontierei, permite gestionarea datelor privind taxele colectate pe fluxurile de marfuri, respectiv persoane fizice, gestionarea datelor de referinta privind: institutiile colectoare (autoritati care percep taxe in punctele de trecere a frontierei), tipurile de taxe, salariatii institutiilor colectoare, bancile/trezoreriile si conturile bancare de virament, limitele de numere alocate documentelor cu regim special, gestionarea documentelor cu regim special privind tiparirea chitantei in formatul aprobat de MFP, gestionarea automata a limitei de valori alocata chitantei de catre MFP, obtinerea de rapoarte necesare incasarii in Ghiseul Unic, asigura controlul accesului la baza de date a Ghiseului Unic; decontarea electronica activitatea este autorizata pentru un numar de 79 birouri vamale. S-au incheiat conventii de colaborare cu 4 banci (ABN Amro, ING, HVB, Reiffeisen Bank) si au fost demarate de catre ANV discutii cu alte 4 banci (CITYGROUP, UNICREDIT Romania, BCR, Banca Transilvania) care sunt in faza de semnare a conventiilor de colaborare. Aplicatia permite efectuarea platii datoriei vamale de catre agentul economic, electronic, prin intermediul sistemelor Multicash, transmiterea mesajului electronic de plata biroului vamal de catre banca comerciala, inlocuirea exemplarului verde al ordinului de plata pe suport hartie cu ordinul de plata in format electronic si utilizarea acestuia in acordarea liberului de vama, urmarirea platilor electronice pe baza rapoartelor dezvoltate si arhivarea datelor privind platile electronice;

565

implementarea bazei de date legislative accesibila printr-un mediu web de tip portal, tehnologie ce sta la baza mediului e-business. Aplicatia permite accesul la actele legislative publicate in Monitorul Oficial si a documentelor interne, cautarea avansata a informatiilor in baza de date legislativa, accesul la dictionarul explicativ de termeni vamali, dictionarul roman-francez-englezgerman de termeni vamali, baza de date de contact, cresterea numarului utilizatorilor interni, asigurarea unui mediu de lucru avansat din punct de vedere tehnologic; implementarea solutiei de procesare a declaratiei vamale in mediul e-customs prin conectarea, pe Internet, in nume propriu a declarantilor autorizati pentru a accesa serverul Web al ANV, in vederea procesarii si stocarii documentelor vamale pe serverele birourilor vamale in conformitate cu fluxul de prelucrare a datelor implementat; implementarea modulului informatic ARGUS dedicat lucratorilor cu atributii de control pe cele 3 nivele ierarhice ale ANV, care permite introducerea, modificarea si invalidarea consemnelor conform cerintelor activitatii de supraveghere vamala, pe urmatoarele categorii: companii, marfuri, tari de origine, declaranti/comisionari, vehicule, soferi, transportatori, carnete TIR, containere, sigilii, stocarea si vehicularea in conditii de siguranta a informatiilor privind rezultatele controalelor efectuate de inspectorii vamali, pe baza fiselor de raportare intocmite, obtinerea de informatii in mod structurat pe baza operatiunilor de import/export efectuate si cresterea numarului utilizatorilor cu drept de acces la acest modul.

Pentru combaterea iregularitatilor a fost extinsa utilizarea functiei de analiza de risc, care este considerata o prioritate pentru administratia vamala. Structurile care gestioneaza activitatile de analiza de risc au fost intarite prin recenta reorganizare a ANV, in sensul alocarii resurselor de personal necesare acestui domeniu, atat la nivel central cat si la nivel regional. In cadrul Proiectul PHARE RO 010703 cu componenta dezvotarea functiei de "intelligence" se asigura expertiza necesara pentru pregatirea unei Strategii sectoriale pentru acest domeniu, in scopul dezvoltarii activitatii de analize de risc catre intelligence si a unui plan de activitati necesare pentru implementarea Strategiei. A fost constituit un Grup Consultativ Expert (GECAR) pentru activitatea de analize de risc, care are ca principal scop directionarea activitatii si definirea prioritatilor. In scopul efectuarii de controale eficiente la frontiera a continuat modernizarea birourilor vamale si dotarea corespunzatoare a acestora. In cadrul ANV a fost organizata Unitatea Nucleara (conform prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare) cu urmatoarea dotare specifica aferenta frontierelor de Nord si Est: 14 aparate control cu raze X (bagaje si containere), 2 autolaboratoare mobile control cu raze X containere si trailere (baza la: Albita, Constanta Port), 2 aparate portabile de control cu raze X (Albita, Siret), 1 comparator video spectrale cu analiza digitala a imaginilor detectare falsuri (Albita), 15 Vapor Tracer detectare droguri, 25 Endoscoape (fibroscoape), 15 Searcher, 4 Pagere detectare radiatii, 2 Radio roentgenmetre. Acest proces de modernizare va continua pentru alte 17 obiective de investitii existente sau noi. In ceea ce priveste imbunatatirea cooperarii dintre serviciile vamale si alte institutii implicate in respectarea legii, au fost inregistrate in continuare progrese. ANV coopereaza in mod frecvent cu celelalte institutii implicate in combaterea incalcarii legii, pe baza protocoalelor de intelegere incheiate cu acestea, in cursul lunii agust 2003 a fost semnat un protocol cu Oficiul National pentru Prevenirea si Controlul Spalarii Banilor. Activitatile de cooperare se desfasoara, in general, prin schimb de informatii sau uneori prin actiuni comune. 566

Reprezentantii ANV au participat la elaborarea proiectului privind Strategia Managementului Integrat al Frontierei de Stat si la elaborarea proiectului programului de implementare al acesteia pe perioada 2004-2006. In cadrul Strategiei Nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2004-2006 este prezentata activitatea autoritatilor nationale (implicit a ANV) si a celoralate institutii publice implicate in indeplinirea obiectivelor acesteia, pe baza unor principii clare, cum ar fi principiul cooperarii unitare, principul complementaritatii sau principul conducerii autonome. Activitatea ANV se reflecta la punctul 4 din strategie Controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei, la punctul 5 Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale pe teritoriul national, la punctul 7 Fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor, la punctul 9 Combaterea coruptiei in randul personalului institutiilor nationale cu atributii de supraveghere si control al frontierei de stat, si in ceea ce priveste implementarea si evaluarea. La nivelul ANV, au fost identificate prioritatile de dotare ale ANV in perioada 2004-2006 pentru securizarea frontierei si sursele de finantare. In domeniul combaterii traficului cu droguri, lucratorii vamali au participat la intalniri si seminarii comune cu reprezentanti ai Agentiei Nationale Antidrog (ANA), Directiei Generale pentru Combaterea Crimei Organizate si Antidrog (DGCCOA), Curtea Suprema de Justitie (CSJ) si Parchetul General, pe teme privind colaborarea pe aeroporturi internationale. Exista cooperare intre ANC, CNCAN si IGP in domeniul controlului garniturii nucleare si cu Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) si Garda Financiara, pentru prevenirea si controlul spalarii banilor. In perioada de refrinta, ANV a participat, impreuna cu reprezentanti ai DGCCOA, la livrari supravegheate si schimb de informatii. Controlul la un singur filtru, potrivit Memorandumului privind controalele la un singur filtru efectuate de politia de frontiera si vama, s-a realizat pana in prezent la un numar de 17 puncte de frontiera, dupa cum urmeaza: Giurgiu, Calafat, Bechet, Portile de Fier I, Portile de Fier II, Jimbolia, Moravita, Nadlac, Varsand, Turnu, Salonta, Bors, Petea, Naidas, Halmeu, Albita, Sculeni. Cooperarea dintre ANV si DGCCOA s-a materializat in participarea la actiuni comune. In luna octombrie 2003, ANV a participat, alaturi de Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, IGPF si Ministerul Public la doua exercitii internationale de livrari supravegheate. Scopul acestor exercitii a fost intarirea cooperarii interinstitutionale la nivel national si international pentru prevenirea si combaterea traficului ilicit de droguri, in cadrul proiectului PHARE regional de lupta impotriva drogurilor, gestionat de EUROCUSTOMS. In ceea ce priveste actiunile la care autoritatea vamala a participat impreuna cu alte institutii implicate in cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne, mentionam: participarea la reuniunea de lucru pe tema Conceptia si procedurile privind acordarea de catre Romania a sprijinului Natiunii Gazda, impreuna cu reprezentanti ai MI, MAE, MMSSF; participarea la conferinta Ministerelor Apararii din Sud Estul Europei cu tema Securitatea Frontierelor in S-E Europei: orientari viitoare in cooperarea Ministerelor Apararii din SE Europei; participarea in cadrul grupului de lucru cu tema Conceptul in vederea amenajarii centrelor de contact pentru colaborarea autoritatilor, cu reprezentanti ai IGPF din Romania si Germania; participarea la seminarul cu tema Pregatirea masurilor tactice comune transfrontaliere, impreuna cu reprezentanti ai IGP, IGPF si cu reprezentanti din Ungaria; 567

participarea la a 5-a conferinta internationala pe tema Controlul exporturilor, cu reprezentanti ai ANCEX, EXBS. participarea la seminarul cu tema Lupta impotriva migratiei ilegale in porturile maritime internationale , impreuna cu reprezentanti ai IGPF, IGP; participarea la cursul privind Sistemul National de Control al Drogurilor (NDG) impreuna cu reprezentanti ai ANA, MSF, DGCCOA, IGPF; evaluarea capacitatii de control antidrog la birourile vamale de frontiera cu Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia si in Porturile Sulina, Constanta; participarea la seminarul privind cooperarea inter-agentii in domeniul operatiilor ilicite cu precursori ce ar putea fi utilizati in sinteza ilegala a drogurilor; participarea la exercitiul international Livrare supravegheata, cu reprezentantii DGCCOA, IGPF, ANA.

In vederea pregatirii pentru aplicarea Conventiei Napole II si a Concventiei CIS au fost realizate o serie de demersuri. Astfel, a fost constituit la nivelul ANV un Grup de lucru interdisciplinar care a continuat analiza continutului Conventiei asupra Asistentei Mutuale si Cooperarii intre Administratiile Vamale din decembrie 1997 (Napoli II) si a fost realizat un tabel comparativ intre textul Conventiei si textele deja existente in legislatia nationala. Din comparatia efectuata a rezultat ca unele cerinte ale conventiei (titlul, scopul, definitiile, domeniul de aplicare, asistenta la cerere, asistenta spontana comunicarea/notificarea) se aplica in prezent intre Romania si Statele Membre ale UE. Celelalte prevederi care ar necesita masuri legislative (aspectele legate de anchete, utilizarea de probe, cooperarea transfontaliera, urmarirea dincolo de frontiere, supravegherea transfrontaliera, livrarile supravegheate, anchetele discrete, echipele comune pentru anchete speciale, protectia datelor si interpretarea conventiei) vor face obiectul modificarii Codului vamal sau al Codului de procedura penala, dupa caz. Incepand cu luna decembrie 2003 a demarat pregatirea Conventiei de twinning cu experti din administratiile vamale din Olanda si Marea Britanie, pentru pregatirea aderarii la Conventia CIS (Programul Phare 2003, Componenta de twinning RO 03/IB/FI/04 Pregatirea pentru aderarea la Conventia CIS). Proiectul va avea doua componente, respectiv componenta legislativa si componenta operationala. Pana in prezent, au fost identificate ariile de responsabilitate, au fost desemnati responsabilii din cadrul ANV pe domenii de activitate si s-a stabilit calendarul derularii activitatilor. In cadrul pregatirii in avans pentru aplicarea masurilor care vor fi introduse la momentul aderarii, mentionam: crearea unui colectiv care are ca atributii studierea si promovarea legislatiei in domeniul politicii agricole comune, partea care revine ANV, tinand cont de toate implicatiile ce decurg din gestionarea acestei activitati. Intre masurile luate de autoritatea vamala au fost si cele de colaborare permanenta cu MAPDR si celelalte autoritati publice implicate in preluarea si adoptarea acquis-ului comunitar din acest domeniu. De asemenea, experti din ANV au beneficiat de sprijinul acordat de specialisti din Administratia Vamala din Austria, care in cadrul unui seminar desfasurat la Bucuresti, au prezentat implicatiile acestui domeniu in activitatea vamala si pasii care trebuie facuti in acest domeniu. In ceea ce priveste masurile legislative luate, mentionam aprobarea HG nr. 1574/2003 (MO nr. 2/05.01.2004), prin care a fost infiintata Agentia Nationala de Plati in subordinea MFP. Agentia va deveni operationala potrivit prevederilor art. 8, alin 2, incepand cu anul 2005; in vederea pregatirii gestionarii contingentelor de catre ANV, prin noua structura organizatorica aprobata prin HG nr. 366/2004, a fost creat un colectiv care are ca prima sarcina studierea si promovarea legislatiei in domeniul cotelor tarifare, cu toate implicatiile ce decurg din gestionarea acestei activitati de catre administratia vamala. Din punct de vedere informatic, gestionarea contingentelor prin Sistemul 568

Informatic Integrat Vamal este abordata in prezent prin demararea proiectului PHARE 2002-Conectarea la sistemele Comisiei Europene, prin cele doua componente: intarirea capacitatii ANV de inter-operatibilitate cu sistemele Comisiei si pregatirea sistemelor ANV pentru conectarea cu bazele de date ale DG TAXUD. In domeniul utilizarii tehnologiei informatiei au fost inregistrate progrese in realizarea dezvoltarii sistemelor informatice pentru interfatarea cu sistemele UE, dupa cum urmeaza: CCN/CSI. A fost stabilita locatia in cadrul MFP, tipul de sistem, descrisa arhitectura retelei si a fost desemnat personalul implicat. Implementarea tehnica, mediul etehnic si echipamentele sunt operationale, a fost instalata linia ISDN (back-up) si sa organizat instruirea personalului pentru efectuarea testelor aferente. ANV este conectata la poarta CCN prin infrastructura STS (128 Kbps flux digital), utilizand conexiune intermediara prin Serviciul de Statistica de Comert Exterior al ANV localizat in cladirea MFP. - TARIC. Dezvoltarea Sistemului de gestionare a TARIR (TMS) s-a realizat in cadrul proiectului Phare 2001. Caracteristicile functionale ale TMS acopera masurile nationale si ale UE, poate fi utilizat inainte de data aderarii, ofera construirea de blocuri modulare pentru viitoare implementari in domeniu si permite integrarea usoara cu alte produse sau aplicatii. Caracteristicile tehnice ale TMS permit intretinerea centralizata si procesarea datelor pentru TARIC/Tarif, implementarea la nivel regional a serviciilor de calcul si browsing, replicarea bazei de date si actualizarea automata de la nivel central si regional (pentru consultare si calcul), suport multi-limbi, utilizarea unor produse standard de larga utilizare (IE, AIX/Linux, Oracle, utilizarea unor instrumente standard usor de folosit (HTML, Java/JSP, XML) si este usor de dezvoltat si utilizat ( Web browser client). In acest domeniu s-au inregistrat urmatoarele progrese din punct de vedere tehnic: derularea activitatilor de analiza a lipsurilor, finalizarea rapoartelor, aprobarea arhitecturii tehnice, agreerea modulului de calcul. Totodata, a fost finalizat si implementat mediul de testare si demonstratii pentru TMS versiunea V0 pe serverele ANV si statiile de lucru ale echipei TARIR. Utilizatorii TARIR la nivel central au fost instruiti in ce priveste utilizarea TMS si a diferitelor module ale TMS, a fost pregatita incarcarea datelor din baza de date a proiectului de twinning pentru tariful national si au fost livrate specificatiile functionale detaliate pentru toate modulele TMS. Noua versiune V1 a TMS este pregatita, iar echipa TARIR este nominalizata si au fost stabilite modul de organizare, rolurile si responsabilitatile personalului implicat. NCTS. Proiectul Phare 2001 faza 3.1, proiect care se va termina la sfarsitul anului 2004, vizeaza revizuirea cadrului legal in ce priveste legislatia si reglementarile nationale, autentificarea fara semnatura, acceptanta documentelor electronice in cadrul procedurilor legale, implementarea Documentului Administrativ Unic (SAD) si a prevederilor Conventiei de Tranzit Comun, analiza tabelelor de referinta necesare procedurilor NCTS, acces la aplicatia standard de testare a tranzitului pentru pregatirea testelor, evaluarea documentelor electronice specificate in Aplicatia Nationala de Tranzit (ANT), ajustarea terminologiei specifice in limba romana pentru traducerea documentelor electronice, acces la toate informatiile necesare in ce priveste DDNTA (Documentul pentru Aplicatia de tranzit national), evaluarea rapoartelor transmise si a instrumentelor software pentru gestionarea tabelelor de referinta a NCTS, organizarea sesiunilor de constientizare a Comunitatii comerciale in ce priveste proiectul NCTS, finalizarea achizitiilor necesare (echipamente si licente software), in vederea pregatirii implementarii pilotului si asigurarea echipamentului solicitat pentru instalarea prototipului ANT.

Progrese semnificative in domeniul IT au fost realizate si in urmatoarele domenii: procesarea declaratiei vamale, dezvoltarea sistemul informatizat de contabilitate si 569

colectare a veniturilor, dezvoltarea sistemului de selectivitate automata, politica de securitate a acesului la date, politica de telecomunicatii si asigurarea infrastructurii informatice pentru a spijini aceasta politica, dezvoltarea de sisteme informatice capabile sa accepte mesaje si realizarea schimbului electronic de date cu agentiile comerciale si guvernamentale si instruirea utilizatorilor si expertilor in domeniul informatic Sistemul financiar-contabil existent acopera nevoile functionale la nivel local, regional si central pentru imbunatatirea procesului de colectare a taxelor si gestionare a datelor financiar-contabile. Sistemul este implementat si functioneaza in 40 birouri vamale mari (80% din valoarea totala a taxelor vamale). Prezenta sistemelor IT in ceea ce priveste controlul, investigarea si analiza de risc in cadrul sistemului de supraveghere si control vamal se realizeaza in cadrul Componentei Gestiune selectivitate subsistemul informatic de supraveghere ARGUS, care asigura completarea listelor negre, actualizarea acestora si invalidarea inregistrarilor in conformitate cu cerintele activitatii de supraveghere vamala. A fost implementat noul concept referitor la securitatea accesului la date atat prin internet, cat si intranet, realizandu-se prin aceasta indeplinirea cerintelor standardelor de securitate ISO 17799 si stabilirea de responsabilitati distincte de securitate a datelor. La nivel central, accesul catre si dinspre Intranet/Internet este gestionat printrun firewall instalat in arhitectura cluster. Pentru prevenirea atacurilor cu virusi informatici a fost instalat pe serverul de mail un antivirus, iar pe statiile de lucru a fost instalat un antivirus diferit. Pentru prevenirea atacurilor retelei informatice a fost instalat un sensor IDS la punctele de acces pe Internet/Intranet. In vederea prevenirii atacurilor retelei informatice a fost instalat si configurat un sensor IDS la punctele de acces pe Internet/Intranet, aflat sub permanenta monitorizare. Implementarea politicii de securitate depinde de evolutia sistemului de comunicatie. Sistemul de comunicatii a fost dezvoltat si optimizat pe baza unei infrastructuri adecvate si a retelei de comunicatii. Serviciile de comunicatie sunt furnizate de STS (serviciu special de transmisie), furnizorul de servicii de comunicatie la nivel guvernamental. Infrastructura de comunicatii STS se bazeaza pe canale digitale (64/128 Kbps) prin ATM/VPN. In consecinta, viteza de transmisie, securitatea si calitatea datelor au crescut, iar costurile operationale pentru liniile de comunicatie au scazut. Transmisia datelor si serviciile Internet, disponibile la nivel regional si al birourilor vamale, sunt stabile, functional si operational, encriptate, securizate, monitorizate si flexibile si depind de necesitatile transmiterii datelor. Noua componenta informatica cdps pe internet permite agentilor economici autorizati, utilizatori ai sistemului informatic vamal, ca prin intermediul unei conexiuni Internet, sa poata accesa serverul Web al Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV). Acest mediu asigura descarcarea componentelor informatice pentru clientul Asycuda++ (ModBrk, ModTraST, ModShp) si procesarea declaratiilor vamale la nivelul serverelor birourilor vamale. Cdps pe internet a fost dezvoltat utilizand mediul Java, luand in considerare cerintele sistemelor de operare Microsoft Windows (Microsoft Windows 98, Windows NT 4.0 with Service Pack 5, Windows XP, Windows 2000 with Service Pack2). Cerintele tehnice ale statiilor de lucru care vor utiliza aceasta aplicatie sunt: procesoare Intel Pentium minim la 350Mhz, cel putin 64 MB memorie fizica si minim 120MB spatiu liber pe hard disk-ul local . Aceasta configuratie asigura instalarea si configurarea componentelor Asycuda++. Utilizatorii acestui serviciu se pot conecta la birourile vamale unde sunt autorizati sa depuna declaratia vamala printr-o conexiune la Internet, utilizand o conexiune Internet asigurata de un furnizor local de servicii Internet si printro sesiune VPN deschisa pe gateway-ul VPN al ANV. Pentru fiecare utilizator, autentificarea se face prin semnatura digitala, in conformitate cu standardele de securitate, pentru a avea acces la serverul biroului vamal prin canale VPN. 570

2.3.26. RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE

Negocierile pentru acest capitol au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania UE din 14 iunie 2000. Dinamica fluxurilor comerciale externe ale Romaniei s-a inscris pe parcursul ultimilor ani pe un trend ascendent, volumul total al comertului exterior, in anul 2003 fiind cu 9,7% mai mare fata de anul 2002, exportul inregistrand o crestere de 6,4%, iar importul o crestere de 12,3%. Trendul ascendent al relatiilor comerciale s-a mentinut si in primele trei luni ale anului 2004. Exportul a crescut cu 12,5% (cifrandu-se la 2926,2 milioane euro), iar importul cu 13,2% (fiind in valoare de 2875,1 milioane euro) comparativ cu nivelul atins in perioada similara a anului 2003. Pe acest fond, schimburile comerciale bilaterale romano-comunitare inregistreaza cresteri constante si semnificative ca expresie a imbunatatirii continue a cadrului juridic care sa raspunda mai eficient schimbarilor economice intervenite in principal in economia Romaniei si care sa conduca la imbunatatirea accesului pe cele doua piete, in special pentru produsele agricole. Exportul si importul se desfasoara in cea mai mare parte cu statele europene (85,5% la export si 84,7% la import). Uniunea Europeana ramane principalul partener cu o pondere de 67,7% la export (10.571,2 milioane euro) si 57,7% la import (12.222,7 milioane euro). Comertul cu celelalte zone este corespunzator mai redus (ponderea exportului catre tarile dezvoltate fiind de circa 4/5). Dintre statele membre UE, cei mai importanti parteneri comerciali ai Romaniei in 2003 au fost: la export: Italia (cu o pondere in totalul exportului romanesc de 24,1%), Germania (15,7%), Franta (7,4%), Marea Britanie (6,7%); la import: Italia (19,5%), Germania (14,8%), Franta (7,3%), Austria (3,5%).

Romania a continuat sa acorde o atentie deosebita aspectelor de politica comerciala conexe relatiilor cu UE si procesului de aderare, inclusiv pentru valorificarea oportunitatilor de acces pe cele doua piete, Acordul European inregistrand o serie de modificari corespunzatoare. In acest sens, ca urmare a amplului proces de negocieri lansat inca din 2001 de Comisia Europeana au fost inregistrate urmatoarele progrese: Ratificarea Protocolului Aditional intre Romania si Comunitatea Europeana privind regulile aplicabile comertului cu anumite specii de pesti si produse din peste, anexa la Acordul European, prin adoptarea Legii nr. 143/04.05.2004 (MO nr. 420/11.05.2004). Protocolul Aditional a intrat in vigoare la data de 1 iunie 2004.

Mentionam ca, incepand cu data de 20.04.2004, Romania a fost inclusa pe lista tarilor agreate la exportul de peste, melci si moluste bivalve pe piata UE 25, operatorii economici romani urmand a beneficia de aceasta oportunitate incepand cu data de 04.06.2004. Finalizarea, la data de 7 aprilie 2004, a negocierilor aferente voletului produselor agricole transformate.

Concesiile convenite vizeaza, in principal, liberalizarea cvasi-totala a exporturilor romanesti pe piata UE (cca. 89%) si imbunatatirea semnificativa a accesului pe piata romaneasca a produselor agricole transformate de origine din UE (concesiile convenite acopera cca. 63% din exporturile comunitare traditionale). Printre produsele care au facut obiectul exercitiului de negociere sunt incluse produsele zaharoase fara cacao, ciocolata, paste alimentare, produse de brutarie si patiserie, o serie de legume preparate si conservate, bere, bauturi alcoolice, inghetata, 571

tigarete si tutunuri omogenizate etc. Rezultatele negocierilor vor fi incluse in cadrul unui Protocol Aditional, anexa la Acordul European si vor intra in vigoare dupa ratificarea acestora de catre Parlamentul Romaniei. Finalizarea, la data de 10 mai 2004, a negocierilor aferente voletului produselor agricole de baza.

Principiul de baza in cadrul negocierilor a fost asimetria concesiilor convenite in favoarea Romaniei, UE fiind pregatita sa isi deschida intr-un grad mai mare piata pentru importul de produse de origine romana, in timp ce deschiderea pietei romanesti pentru produsele comunitare se va realiza gradual. Rezultatele negocierilor vor fi inscrise intr-un Protocol Aditional ale carui prevederi vor intra in vigoare de indata ce ambele parti isi vor notifica indeplinirea procedurilor de aprobare/ratificare. Semnarea, la 22 septembrie 2003, a Intelegerii privind anumite Acorduri Bilaterale de Investitii la nivel trilateral (SUA/Comisia Europeana/tari care adera - tari candidate, printre care si Romania), a Protocolului Aditional intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii la Tratatul privind incurajarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 28 mai 1992, precum si a scrisorilor interpretative ale unor articole din Tratatul de investitii (la 21.10.2003).

Aceste actiuni vin sa completeze eforturile depuse de toate partile implicate pe parcursul ultimilor doi ani, in scopul evitarii incalcarii obligatiilor de viitor membru al UE, pe de o parte, si consolidarea sigurantei juridice a investitiilor SUA, pe de alta parte. Pe aceasta baza, a fost elaborat proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Aditional intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2003, la Tratatul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind incurajarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Bucuresti 28 mai 1992, care se afla in curs de avizare. Demararea procedurilor de renegociere sau denuntare a tratatelor bilaterale de investitii in concordanta cu acquisul comunitar specific, respectiv Acordul de Protejare a Investitiilor Straine cu Canada si Tratatul de Prietenie, Comert si Navigatie cu Japonia;

Negocierile purtate, prin intermediul Comisiei Europene, referitoare la Acordul incheiat de Romania si Canada in 1996 privind investitiile au fost demarate in martie 2004. In ceea ce priveste aducerea in conformitate cu acquis-ul a Acordului dintre Romania si Japonia (1969) privind comertul si navigatia, autoritatile romane au contactat partea japoneza pentru a transmite propunerea inceperii negocierilor. Se asteapta ca negocierile sa fie purtate prin intermediul Comisiei Europene. Finalizarea analizei categoriilor de acorduri incheiate de Romania cu state terte, care necesita compatibilizarea cu acquis-ul comunitar si transmiterea acesteia, la data de 01.09.2003, Comisiei Europene;

MFP si MAE au elaborat proiectul de acord-cadru privind investitiile, compatibil cu acquis-ul, model care va fi utilizat pentru a aduce in conformitate cu acquis-ul acordurile deja existente, cat si in ceea ce priveste acordurile viitoare, dupa un calendar ce va fi determinat. Totodata, au inceput negocierile cu Slovacia in scopul modificarii Acordulului bilateral de investitii existent intre cele doua parti, in scopul aducerii acestuia in conformitate cu acquis-ul comunitar. In ceea ce priveste acordurile din domeniul transporturilor, MTCT a elaborat o analiza detaliata a cadrului juridic bilateral al Romaniei in domeniul transporturilor, cu o atentie speciala asupra acordurilor bilaterale aeriene incheiate cu state terte, mai ales acordul open sky cu SUA. MAE si MTCT au stabilit, si pe baza informatiilor obtinute in urma 572

consultarilor cu state membre, clauzele de desemnare si autorizare ce trebuie inserate in aceste acorduri pentru a le aduce in conformitate cu acquis-ul. In ceea ce priveste acordurile in domeniul fito-sanitar si veterinar, MAPDR a stabilit o lista a acordurilor ce trebuie denuntate pana la data aderarii, care a fost trimisa la MAE. Totodata, a fost stabilit un calendar pentru a contacta partenerii, in scopul de a le prezenta obligatia de a iesi din aceste acorduri. De asemenea, MAE a recomandat stoparea negocierilor sau a procesului de ratificare a unor noi acorduri in acest domeniu, luand in considerare perioada limitata de timp care a mai ramas pana la momentul aderarii. Referitor la acordurile bilaterale incheiate de Romania cu fosta URSS si cu Federatia Rusa, a fost realizata o analiza a acestora, 16 dintre aceste acorduri fiind identificate ca avand dispozitii ce pot fi incompatibile cu acquis-ul comunitar (inclusiv Acordul de Parteneriat si Cooperare UE-Rusia). Totodata, au fost identificate posibilele solutii pentru remedierea problemelor de incompatibilitate. Cu privire la cadrul juridic bilateral cu Ucraina, a fost efectuata o analiza a acordurilor, 14 dintre acestea fiind considerate incompatibile cu acquis-ul. Continuarea procesului de evaluare a compatibilitatii cu acquis-ul comunitar specific a tuturor acordurilor de comert si cooperare economica incheiate de Romania cu tari terte, in vederea transmiterii la Comisia Europeana si obtinerii avizului pentru masurile propuse vizand alinierea la exigentele comunitare;

Toate acordurile incheiate de Romania in domeniul cooperarii comerciale si in domeniul investitiilor au fost examinate in cursul anului 2003, in cadrul grupului de lucru coordonat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Au fost identificate clauzele incompatibile cu acquis-ul comunitar, iar listele acordurilor comerciale si de investitii, impreuna cu informatiile privind clauzele incompatibile, au fost trimise Comisiei Europene in septembrie 2003. Continuarea aplicarii sistemului de dubla supraveghere in domeniul comertului cu produse siderurgice cu valabilitate pana la momentul aderarii Romaniei la UE; Continuarea procesului de adoptare a acquis-ului comunitar in domeniul mecanismelor de politica comerciala, referitoare la licentele si garantiile pentru produsele agricole; Eliminarea licentelor automate de import, conform angajamentelor asumate in cadrul negocierilor aferente capitolului 1 Libera circulatie a marfurilor (a se vedea si Capitolul 1 Libera circulatie a marfurilor); In cadrul CEFTA, in a doua jumatate a anului 2003 si in prima parte a acestui an, activitatea a fost orientata, in principal, in vederea asigurarii bunei functionari a acestui Acord in conditiile aderarii a cinci dintre tarile membre la UE, de la 1 mai 2004.

In acest scop, a avut loc amendarea prevederilor Acordului privind incetarea valabilitatii acestuia in cazul tarilor care adera la UE, astfel incat sa se evite aparitia unui vid juridic intre aceste tari si cele care mai raman in CEFTA, pentru a nu fi afectata derularea fluxurilor comerciale traditionale in conditii preferentiale. Totodata, a fost convenit modul de continuare a colaborarii intre tarile aderente si cele care continua sa fie membre ale CEFTA, avand in vedere dorinta comuna a acestora de a se regasi, ca parteneri in UE, in anul 2007. In cadrul CEFTA, reprezentantii Romaniei s-au pronuntat si vor continua sa promoveze mentinerea nealterata a rolului CEFTA de anticamera a UE, in vederea pregatirii tarilor membre pentru aderare. Totodata, se actioneaza pentru mentinerea caracterului deschis al CEFTA, sprijinind procesul de aderare a noi state, cu conditia indeplinirii criteriilor statuate in cadrul CEFTA, respectiv apartenenta la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) si existenta unui acord preferential cu UE. De mentionat ca 573

Republica Macedonia a intreprins deja un demers oficial in acest sens, solicitarea acesteia urmand a fi analizata la sesiunea anuala a Comitetului Mixt al CEFTA, ce va avea loc la 30 iunie a.c., la Sofia. Romania, ca semnatara a Memorandumului de Intelegere pentru Liberalizarea si Facilitarea Comertului, din cadrul Pactului de Stabilitate din Sud-Estul Europei, a actionat pentru implementarea cat mai rapida a acordurilor de comert liber bilaterale incheiate cu tarile din aceasta zona geografica. Astfel, pana la sfarsitul anului 2003, au fost ratificate acordurile incheiate cu Albania, Macedonia si respectiv, Bosnia si Hertegovina. Totodata, la 23 decembrie 2003, la Bucuresti, a fost semnat Acordul de Comert Liber cu noua entitate statala a Serbiei si Muntenegru. Aceasta a permis, in functie de stadiul ratificarii si de catre parteneri, intrarea in vigoare, de la 1 ianuarie 2004 a acordurilor bilaterale cu Albania si Macedonia, de la 1 iunie a.c. a acordului cu Bosnia si Hertegovina si de la 1 iulie a.c. a celui cu Serbia si Muntenegru. O alta coordonata de actiune s-a inscris pe linia asigurarii unei preluari graduale a acquis-ului comunitar in domeniul politicii comerciale externe a UE si a facilitarii accesului produselor romanesti la exportul pe respectivele piete, in perioada pana la aderarea Romaniei la UE. Totodata, se are in vedere ca de avantajele comerciale si economice ce vor putea rezulta din extinderea cumulului pan-european la tarile din zona mediteraneana vor putea beneficia numai acele tari care au incheiate acorduri de comert liber cu partenerii din aceasta regiune. In acest scop au fost antamate negocieri cu R.A. Egipt si au fost intreprinse pregatirile necesare angajarii tratativelor, intr-o perspectiva apropiata, cu Regatul Maroc si Republica Liban. Este de remarcat faptul ca, in cursul anului 2003, peste trei sferturi din comertul exterior al Romaniei a fost acoperit de acorduri preferentiale. Ponderea se va majora prin intrarea in vigoare a noilor acorduri de comert liber incheiate in 2003 cu state din zona Balcanilor de vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si Uniunea Statala Serbia si Muntenegru), precum si orientarea de a incheia acorduri de comert liber cu o serie de state din zona mediteraneeana care au incheiate acorduri similare cu UE. Sunt create pe aceasta cale, conditii mai avantajoase de acces si concurenta ale produselor romanesti pe aceste piete. In cursul anului 2003 s-au intensificat, totodata, actiunile legate de procesul de negocieri comerciale multilaterale din cadrul OMC. Au fost formulate pozitii de negociere ale Romaniei pentru toate domeniile de negociere, dintre care mentionam ca deosebit de importante cele pentru: agricultura, proprietate intelectuala, accesul pe piata pentru produsele neagricole. Tot in acest context se incadreaza si pregatirea participarii Romaniei la cea de a cincea Conferinta Ministeriala a OMC, care a avut loc in perioada 10-14 septembrie 2003, la Cancun, Mexic. A fost elaborat, in colaborare cu alte institutii ale administratiei publice centrale, mandatul de negociere al delegatiei Romaniei la aceasta Conferinta, aprobat de Guvern, si care contine liniile directoare pentru toate domeniile de negociere.

In elaborarea pozitiilor Romaniei in cadrul negocierilor din OMC s-a avut in vedere in permanenta cooperarea cu expertii Comisiei Europene, pentru armonizarea acestor pozitii, pentru ca rezultatele negocierilor sa nu afecteze in mod negativ procesul de aderare a tarii noastre la UE. In acest domeniu printre alte actiuni intreprinse, mentionam: respectarea angajamentelor asumate in cadrul OMC privind structura si nivelul subventiilor la exportul de produse agricole, precum si in domeniul masurilor de sprijin intern din agricultura; preluarea sistemului armonizat HS 2002 si, respectiv Nomenclatura Combinata a UE. Modificarile de nomenclatura pentru anul 2004 au fost aprobate prin Legea nr. 608/22.12.2003 (MO nr. 928/23.12.2003); 574

pregatirea participarii la Conferinta Ministeriala a OMC, desfasurata la Cancun in 2003 si apararea drepturilor tarii noastre in cadrul OMC.

In conformitate cu obiectivele cuprinse in strategia pe termen mediu, Romania a actionat prin autoritatea sa nationala de licentiere si enforcement pentru transferuri de produse si tehnologii cu dubla utilizare si militare - ANCEX, in directia consolidarii cadrului legislativ in domeniul controlului exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, avand ca obiectiv deplina sa armonizare, in conditiile respectarii cu strictete a angajamentelor internationale asumate: embargourile impuse de catre Consiliul de Securitate al ONU, deciziile si actiunile comune ale Consiliului UE, deciziile OSCE si prevederile regimurilor internationale de control al exporturilor la care Romania este parte (Aranjamentul de la Wassenaar, Grupul Furnizorilor Nucleari, Grupul Australia, Comitetul Zangger). De asemenea, Romania considera controlul exporturilor ca o componenta a noii arhitecturi a securitatii internationale si un instrument comprehensiv util in lupta impotriva terorismului international. Cadrul legal in domeniul controlului exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare a fost reinnoit integral, atat in domeniul legislatiei primare cat si in cel al legislatiei de implementare, creandu-se conditiile necesare si realizandu-se obiectivul preluarii acquis-ului comunitar, astfel: Legea nr. 387/30.09.2003 (MO nr. 698/06.10.2003) privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, intrata in vigoare la data de 5 noiembrie 2003 si care transpune Reglementarea europeana nr. 1334/2000 si Actunea comuna a Consiliului UE nr. 2000/401/PESC; Legea nr. 448/12.11.2003 (MO nr. 828/22.11.2003) privind modificarea si completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, care a intrat in vigoare la data de 26 noiembrie 2003. Norme privind implementarea legislatiei privind controlul exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare: Ordinul nr. 631/03.11.2003 (MO nr. 878/10.12.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare; Ordinul cu caracter intern nr. 43/2004 pentru aprobarea Instructiunii nr. 1 referitoare la procedura de inregistrare prevazuta de Legea nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, ordin ce poate fi consultat pe site-ul Agentiei: [Link]; Ordinul nr. 46/02.02.2004 (MO nr. 122/11.02.2004) privind procedura de acordare a consultantei pentru incadrarea unor produse si tehnologii cu dubla utilizare in listele cuprinzand produsele si tehnologiile cu dubla utilizare care sunt supuse regimului de control la export si import; Ordinul nr. 69/10.02.2004 (MO nr. 145/18.02.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura administrativa de solutionare a contestatiilor referitoare la refuzul de eliberare a certificatului de inregistrare sau a licentelor.

In vederea implementarii acestor legi, au fost adoptate urmatoarele acte normative: -

Norme privind implementarea in Romania a prevederilor Conventiei privind interzicerea armelor chimice: Ordinul nr. 109/03.03.2004 (MO nr. 228/16.03.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul respectarii dispozitiilor Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, republicata; 575

Ordinul nr. 121/08.03.2004 (MO nr. 233/17.03.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice de declarare a substantelor chimice inscrise in lista nr. 1 din anexa nr. 1 la Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, republicata si de autorizare a instalatiilor pentru producerea acestor substante.

In vederea intaririi contributiei Romaniei ca stat participant la regimurile multilaterale, a fost adoptata Legea nr. 92/05.04. 2004 (MO nr. 407/06.05.2004) privind aprobarea participarii Romaniei la Grupul Australia pentru controlul exporturilor in vederea neproliferarii armelor chimice si biologice, care intareste contributia Romaniei la activitatile Grupului Australia printr-o contributie anuala de 10.000 euro. In vederea consilidarii capacitatii administrative, a fost institutionalizata activitatea bianuala de pregatire a personalului din politie si a lucratorilor vamali specializati in controlul exporturilor: organizarea in 22-23 iulie 2003 a seminarului de lucru cu tema Controlul transferurilor de produse si tehnologii strategice prezent si perspective; organizarea la data de 31 martie 2004 a conferintei Cooperarea inter-institutionala in controlul exporturilor. In sprijinul participantilor s-a distribuit un Ghid al operatiunilor cu produse si tehnologii cu dubla utilizare si CD-uri cuprinzand metodologiile si listele nationale de produse supuse controlului destinatiei finale.

Detalii cu privire la cele doua reuniuni se gasesc la adresa [Link]. ANCEX reactualizeaza permanent site-urile Agentei [Link] si [Link] . Romania acorda o mare importanta participarii active si constructive la activitatile externe din cadrul Aranjamentului de la Wassenaar (WA), Grupul Furnizorilor Nucleari, Grupul Australia, respectiv Organizatia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Totodata, considera schimbul de informatii in cadrul regimurilor de control al exporturilor ca fiind un instrument util in procesul de licentiere al transferurilor de produse strategice. De asemenea, ANCEX a organizat: seminarul regional cu tema Apel pentru cooperarea regionala, in perioada 1-2 octombrie 2003, la care au participat reprezentanti din 15 state; reuniunea The Third Regional Meeting of National Authorities of Stats Parties to CWC in Eastern Europe din 17-19 mai 2004, cu participarea reprezentantilor a peste 25 state si a unor organizatii internationale, precum si vizita Directorului General al OIAC in Romania. Intalnirea a avut ca principal obiectiv stabilirea unei intelegeri mai bune a aspectelor practice ale controlului transferurilor de produse chimice din listele anexe la CWC si a constituit un mecanism de sharing information intre autoritatile de implementare a prevederilor CWC.

Experienta acumulata in constructia si consolidarea sistemului propriu de control al exporturilor, a permis ANCEX sa acorde asistenta tehnica in Republica Moldova in domeniul legislatiei de implemetare a prevederilor Conventiei privind interzicerea armelor chimice. Ca urmare, oficialii moldoveni au promovat un proiect de act normativ si au transmis in 2003 la Secretariatul Tehnic al OIAC, primele declaratii anuale industriale. ANCEX a dezvoltat in continuare un program consistent de outreach cu industria, acordand atentie componentei de prevenire a incalcarii legislatiei nationale de control prin antrenarea companiilor si a factorilor de decizie din industrie in actiuni de cunoastere, de consultare a acestora in fazele de pregatire a initiativelor legislative direct sau in diverse intalniri prin programele de pregatire si prin masurile de enforcement. Actiunile se desfasoara cu sprijinul institutiilor si autoritatilor implicate in 576

acest domeniu. In relatia cu industria, unul din obiectivele urmarite a fost crearea si implementarea la nivelul firmelor romanesti a unei culturi a preventiei si prin cunoasterea riscului de incalcare a legislatiei. Reuniunile cu companiile, structurate pe tematici, au raspuns acestor cerinte: In cadrul programului de transparenta, cooperare si comunicare cu industria, in 25 26 septembrie 2003 a fost organizaa a treia Conferinta Nationala a ANCEX cu tema Controlul Exporturilor Dezvoltari recente si perspective, actiune care a avut un caracter de cunoastere preliminara si de pregatire a companiilor pentru noul cadru legislativ in controlul operatiunilor cu produse si tehnologii cu dubla utilizare; Conferinta Noul regim de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, organizata in data de 4 noiembrie 2003, in vederea pregatirii agentilor economici in scopul aplicarii prevederilor Legii nr. 387/2003; Conferinta ANCEX din 28 aprilie 2004, organizata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti. A fost transmis Ghidul operatiunilor cu produse si tehnologii cu dubla utilizare si un decalog de recomandari ale presedintelui Agentiei catre managerii cu responsabilitati in controlul exporturilor.

De altfel, in perioada noiembrie 2003 - martie 2004, a fost desfasurata o campanie nationala de catre specialistii Agentiei la sediilor companiilor, ale caror activitati intra sub incidenta prevederilor noii legi. Dimensiunea de enforcement este sustinuta de o activitate specifica si permanenta a Corpului de Control al ANCEX. In luna martie 2004 s-a infiintat Punctul Focal de Consultanta, prin care ANCEX acorda prin telefon, e-mail (consultanta@[Link]) sau fax, consultanta de specialitate gratuita, la solicitarea companiilor implicate in activitati de transferuri internationale cu produse si tehnologii cu dubla utilizare. In domeniul politicii de dezvoltare, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe a fost infiintat Oficiul pentru dezvoltare, care asigura coordonarea si coerenta in domeniul politicii de dezvoltare si a devenit operational in decembrie 2003, avand 1 post de coordonator si 3 posturi de executie. Romania a fost asociata la programele ce au ca obiectiv intarirea capacitatii institutionale in sfera dezvoltarii, expertii romani fiind invitati sa participe la cateva seminarii de pregatire organizate pentru functionarii din noile state membre. Totodata, sunt invitati sa participe si la sase programe interne de formare organizate de Oficiul Europe Aid/Comisia Europeana. Primul seminar organizat de Comisia Europeana privind Alocarea ajutorului extern, la care au participat doi diplomati din ministerul roman al afacerilor externe, a avut loc in perioada de 6-7 mai 2004. Romania a continuat sa acorde asistenta umanitara, fie in cadrul ONU, fie la nivel bilateral, unor state afectate de razboi sau alte calamitati. Prin HG nr. 1/08.01.2004 (MO nr. 19/09.01.2004), Guvernul Romaniei a aprobat acordarea de asistenta umanitara Iran-ului, in valoare de 2,01 miliarde lei, reprezentand aproximativ 50.000 euro. Statul roman a decis, in baza HG nr. 11/09.01.2003 (MO nr. 28/20.01.2003) acordarea unui ajutor umanitar, cu titlu gratuit, constand in produse alimentare, medicamente si produse farmaceutice, lenjerie de pat si de corp, in limita sumei de 1.670 milioane lei, reprezentand circa 50.000 dolari USD, precum si acordarea a 10 burse de studii Republicii Angola. Totodata, Romania acorda 6 burse de specializare pentru diplomati irakieni.

577

2.3.27. POLTICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA

Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania-UE din data de 17.05.2000 (CONF-RO 15/00) La sfarsitul lunii februarie 2002, a fost transmis Consiliului UE un document cu informatii suplimentare (CONF-RO 11/02).

Participarea la dialogul politic

In perioada septembrie 2003 - mai 2004, dialogul politic UE-Romania si-a mentinut caracterul special si intensiv, reflectat nu doar de nivelul si intensitatea relatiilor dintre cele doua parti, ci si de numarul crescand de Consilii Europene la care Romania a fost invitata sa participe impreuna cu alte state candidate. Romania a continuat sa se alinieze la toate Pozitiile, Declaratiile si demersurile UE si, atunci cand a fost invitata, s-a asociat Pozitiilor si Actiunilor Comune. Romania a continuat sa respecte sanctiunile internationale si masurile restrictive impuse de UE, ONU si OSCE. Eforturile Romaniei au urmarit convergenta propriei politici externe cu Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) a UE. Romania a demonstrat ca este un participant activ al dialogului politic stabilit prin Acordul de Asociere si a jucat un rol constructiv in cadrul PESC, inclusiv in cadrul reuniunilor tip Gymnich (Riva del Garda, septembrie 2003 si Tullamore, aprilie 2004) si Euro-Med (Napoli, decembrie 2003 si Dublin, mai 2004). O relevanta aparte pentru consistenta dialogului politic a avut-o prezenta directorului general pentru afaceri politice la intalnirile la nivel de directori politici (New York, septembrie 2003 si Bruxelles, martie 2004), corespondenti europeni (New York, septembrie 2003) si ale Troicii UE cu statele candidate (COWEB, CONUN, COHOM). Dialogul de substanta pe toate aceste paliere a contribuit la imbunatatirea procesului de coordonare a agendei externe a Romaniei cu cea a Uniunii Europene. In MAE, functia de director politic dupa model UE este exercitata de directorul general pentru afaceri politice. El este asistat de Unitatea PESC din cadrul Directiei Generale Uniunea Europeana, condusa de corespondentul european. Aceasta Unitate are in componenta 7 diplomati (care au beneficiat in perioada de referinta de specializare in domeniul PESC/PESA si au efectuat stagii in unele ministere de externe din statele membre).

Politica Europeana de Securitate si Aparare

Romania a continuat sa se implice activ in procesul de structurare si implementare a Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA), din perspectiva viitoarei sale aderari la Uniunea Europeana (UE), la orizontul anului 2007. La nivel politic si politico-militar, Romania a participat la Reuniunile ministrilor apararii din tarile membre UE si candidate (noiembrie 2003, aprilie si mai 2004), precum si la activitati organizate de organismele militare ale Uniunii (EUMC si EUMS). Romania a luat parte la dezbaterile pe marginea proiectului Strategiei Europene de Securitate, in cadrul celor 3 seminarii organizate pe aceasta tema la Roma, Paris si Stocholm. In cooperare cu MApN, in cadrul Task Force-ului comun constituit de cele doua institutii pentru monitorizarea dezvoltarilor PESA, a fost elaborat un Document de pozitie in acest sens, care a fost distribuit la Secretariatul General al Consiliului UE, precum si statelor membre. Multe dintre propunerile romanesti de modificare a proiectului, agreate de cei implicati in proces, se regasesc in Documentul final. La nivel strategic si conceptual, in cadrul Task Force MAE-MApN la nivel de experti, au fost elaborate documente care definesc pozitia tarii noastre fata de o serie de probleme 578

de mare interes din sfera PESA si au fost evaluate posibilitatile de implicare romaneasca in viitoarea misiune UE care va prelua misiunea NATO din BosniaHertegovina (SFOR Stabilization Force). Trebuie mentionata si lansarea procesului de reflectie privind participarea Romaniei la proiectul UE privind Grupurile de Lupta Interarme Battle Groups 1500. Romania participa in calitate de observator la reuniunile Grupurilor de lucru WEAG. De asemenea, Romania a intreprins demersurile necesare pentru participarea la Memorandumul de Intelegere EUROPA (European Understanding for Research Organisation, Programmes and Activities), respectiv pentru a fi acceptata ca membru la Acordul ERG nr. 1 (Gruparea Europeana de Cercetare), procesul aflandu-se in prezent in stadiul de semnare a instrumentelor de aderare. Includerea tarii noastre in aceste programe va facilita participarea in circuitul european de cercetare stiintifica, precum si la activitati de cooperare industriala in domeniul apararii. La nivel operational, Romania a fost implicata pe mai multe paliere. Astfel, a fost revizuita, prin Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), oferta de forte a Romaniei pusa la dispozitia UE in concordanta cu capacitatile cu care se va contribui la intreaga gama de misiuni NATO, oferta revizuita fiind transmisa UE. Totodata, Romania a participat activ la lucrarile Grupului de Proiect ECAP cu tema Interoperabilitatea Operatiunilor Umanitare si de Evacuare - IHEO si, in calitate de observator, la exercitiul comun NATO UE CMX/CME 03 (noiembrie 2003) si la exercitiul CME 04 (mai 2004). In privinta operatiunilor UE, Romania a participat, cu trei ofiteri de stat major, la operatiunea militara condusa de UE in FRIM (CONCORDIA). Urmare aprobarii de catre Parlamentul Romaniei a Memorandum-ului cu tema "Contributia statelor-terte la misiunea UE follow-on in Bosnia-Hertegovina" si in baza Acordului intre Romania si Uniunea Europeana, Romania participa la Misiunea de Politie a Uniunii Europene din Bosnia-Hertegovina cu un numar de 9 ofiteri de politie. Ofiterii de politie romani actioneaza in principal in calitate de consilieri ai ministrilor de interne din Cantoanele Federatiei croato-musulmane si in diferitele regiuni ale Republicii Srpska. Misiunea este finantata din fonduri proprii ale Ministerului Administratiei si Internelor, Romania contribuind, totodata, anual, si cu o cotizatie de 25 000 Euro. Din punct de vedere al armonizarii legislatiei cu acquis-ul comunitar, in vederea transpunerii Deciziei Consiliului nr. 1999/361/PESC/L 141 (4.06.1999), Deciziei Consiliului nr. 1999/694/PESC/L 275 (26.10.1999), Deciziei Consiliului nr. 2000/140/CE/L 047 (19.02.2000) si a Pozitiei comuna a Consiliului din 27.12.2001/L 344 (28.12.2001) au fost adoptate o serie de acte normative, dupa cum urmeaza: HG nr. 994/22.08.2003 (MO nr. 628/2.09.2003) pentru aprobarea Intelegerii generale de securitate dintre MApN din Romania si Ministerul Apararii Nationale din Republica Elena privind protectia informatiilor clasificate schimbate, semnata la Bucuresti la 13.06 2003 HG nr. 1332 /13.11.2003 (MO nr. 846/27.11.2003) pentru aprobarea Acordului dintre MApN din Romania si Ministerul Apararii Nationale din Republica Elena privind cooperarea in domeniul medico-militar, semnat la Bucuresti, la 15.05.2003 si la Atena, la 2.07.2003 Legea nr. 499/26.11.2003 (M.O nr. 865/5.12.2003) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Georgiei privind protectia informatiilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucuresti, la 22 iulie 2003 HG nr. 178/12.02.2004 (MO nr. 183/3.03.2004) pentru aprobarea Acordului dintre MApN din Romania si Departamentul Federal al Apararii, Protectiei Civile si Sporturilor din Confederatia Elvetiana privind protectia informatiilor clasificate din domeniul apararii, semnat la Berna la 26 noiembrie 2003 579

HG nr. 26/15.01.2004 (MO nr. 70 /28.01.2004) pentru aprobarea Intelegerii dintre MApN din Romania si Ministerul Apararii din Republica Franceza privind cooperarea in domeniul istoriei militare, semnata la Bucuresti, la 14.05.2003 si la Paris, la 12.09.2003 HG nr. 48/22.01.2004 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei, in anul 2004, cu personal si tehnica din MApN la Forta de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR) HG nr. 1050/28.08.2003 pentru modificarea art. 1 din HG nr. 694/2003 privind finantarea participarii Romaniei cu personal din MAN la Comandamentul Central American pentru coordonarea actiunilor in cadrul Coalitiei Internationale de combatere a terorismului HG nr. 52/22.01.2004 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei, in anul 2004, cu un batalion de infanterie la o misiune a Rezervei Strategice a Fortei de Stabilizare din Bosnia-Hertegovina (SFOR) si a Fortei de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR), pentru o perioada de 60 de zile, precum si la exercitiul anual DYNAMIC RESPONSE HG nr. 53/22.01.2004 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei, in anul 2004, cu personal din MApN la incadrarea Comandamentului tip CJTF din Cornul Africii pentru coordonarea actiunilor in cadrul Coalitiei Internationale de combatere a terorismului HG nr. 55/22.01.2004 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei, in anul 2004, cu personal si tehnica din MApN la Forta de Stabilizare din Republica Bosnia-Hertegovina (SFOR) HG nr. 56/22.01.2004 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei, in anul 2004, cu 50 de militari (personal de stat major si ofiteri de legatura) din MApN in cadrul Comandamentului Fortei Multinationale de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR) si Comandamentului Fortei de Stabilizare din Bosnia-Hertegovina (SFOR) Legea nr. 394 din 7.10.2003 (M.O nr. 708/10.10.2003) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea in domeniul militar, semnat la Budapesta la 7.04.2003

Alinierea la politica UE privind zona Balcaniilor de Vest

In conformitate cu liniile directoare stabilite n Agenda Salonic (16.06.2003), Romania va sustine consolidarea si coordonarea eforturilor statelor din Balcanii de Vest in procesul integrarii europene. In ultimul an, Romania a intensificat relatiile sale cu statele din Balcanii de Vest, in format bilateral, precum si in cadrul initiativelor si organizatiilor regionale. In perioada de referinta, a continuat dialogul politic cu statele din Balcanii de Vest, cu prilejul vizitelor oficiale la nivel de sefi de stat, de guvern si de ministru al afacerilor externe, precum si in plan parlamentar, cu Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, FRI a Macedoniei si Serbia si Muntenegru. Au fost folosite toate posibilitatile de contact, inclusiv in cadrul intalnirilor multilaterale, cu scopul de a amplifica raporturile cu aceste state. A fost intensificata cooperarea in domeniile militar, justitie si afaceri interne; in aceste domenii au fost convenite programe si proiecte comune de cooperare. Cu FRI a Macedoniei au fost incheiate (noiembrie 2003) acorduri bilaterale privind readmisia si cooperarea in domeniul combaterii terorismului si crimei organizate. Cu Croatia au fost incheiate (martie 2004) un acord de cooperare in domeniul sanatatii si medicinii, un Protocol privind succesiunea la acordurile incheiate intre Romania si Republica Socialista Federativa Iugoslava si a fost semnata o Declaratie comuna care constituie o platforma pentru consolidarea cooperarii bilaterale in problematica integrarii 580

europene (intensificarea dialogului si a schimbului de informatii privind procesul de integrare europeana). La data de 21.04.2004, Romania a preluat, pe o perioada de un an, Presedintia in exercitiu a Procesului de Cooperare in Europa de Sud - Est (SEECP). Statele participante la Proces sunt: Albania, Bulgaria, Bosnia-Heregovina, Grecia, FRI a Macedoniei, Romnia, Serbia-Muntenegru, Turcia. Croaia are statut de observator, urmnd s devin participant cu drepturi depline. La data de 18.05.2004, in stransa colaborare cu Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a organizat prima Conferinta regionala a ministrilor de justitie si ai afacerilor interne, cu scopul de la lansa o campanie comuna de combatere a crimei organizate si coruptiei in Europa de Sud-Est. Declaratia adoptata la finalul Conferintei are in vedere masuri practice care trebuie luate la nivel national pentru a mari eforturile de combatere a crimei organizate si coruptiei in regiune. In perioada 26 27 mai, a avut, la Bucuresti loc Conferinta SEECP cu tema Entrepreneurship and Employment in Souh Eastern Europe, organizata la nivel de Inalti oficiali, in cooperare cu Pactul de Stabilitate pentru Sud-estul Europei, OECD si Presedintia irlandeza a UE. Conferinta a constituit un prilej prin care diferiti participanti si-au putut impartasi experienta in domeniul IMM urilor, si au incercat sa identifice modalitati de consolidare a antreprenoriatului si de creare de locuri de munca in SudEstul Europei. S-a discutat, totodata, asupra imbunatatirii climatului investitional pentru IMM-uri, accentuandu-se rolul administratiilor centrale si locale, bancilor, comunitatii de afaceri si a societatii civile in crearea de noi locuri de munca. Totodata, Romania a lansat site-ul PiE al SEECP, care va deveni site oficial al SEECP ([Link]

Vecinatatea Europei largite

Romania a continuat sa-si manifeste interesul de a participa la dezvoltarea Politicii Europene de Vecinatate (European Neighbourhood Policy - ENP), care prezinta o relevanta speciala pentru Romania - a carei frontiera va deveni, incepand cu 2007, frontiera externa a UE. Romania participa la Programul de Vecinatate lansat in contextul dezvoltarii ENP, ca etapa premergatoare crearii viitorului Instrument de Vecinatate. Lansarea celor trei Programe de Vecinatate in care este implicata Romania alaturi de Serbia si Muntenegru, Ucraina si Republica Moldova, a avut loc in februarie 2004. Romania a sustinut includerea tarilor din Caucazul de Sud in ENP. Romania dezvolta o relatie strategica cu Georgia, reflectata in dialogul politic la nivel inalt, asistenta pentru intarirea capacitatii administrative si a aplicarii in domeniul afaceri interne. Romania a sustinut consecvent demersurile Republicii Moldova de accedere in structuri si proiecte regionale relevante pentru apropierea accelerata a acestei tari de familia democratiilor europene. Romania asteapta, in continuare, reactia Republicii Moldova fata de propunerea de a se finaliza documentul privind Parteneriatul pentru Europa. R. Moldova participa, ca invitat special, la reuniunile SEECP ce se desfasoara sub Presedintia romana a Procesului. MAE roman a oferit la finele anului 2003 doua stagii de pregatire pe problematica UE pentru tineri diplomati din Republica Moldova, partea moldoveana exprimandu-si interesul pentru continuarea acestor forme de cooperare. Intalnirile la nivel inalt au relevat trecerea relatiilor bilaterale romano-ucrainene la un nou stadiu de evolutie, marcat de Intelegerea privind initierea Planului de actiune romano-ucrainean pentru Europa (convenit in luna februarie 2004, cu ocazia vizitei la Bucuresti a ministrului ucrainean de externe) si realizarea unui sistem structurat de dialog politic si diplomatic. Romania spera ca, in continuare, contactele bilaterale de nivel vor contribui la punerea in practica a proiectelor comune. 581

In decembrie 2003 a fost semnat Acordul privind calatoriile reciproce ale cetatenilor. La data de 11.05.2004 Ucraina a inceput in mod oficial lucrarile privind construirea canalului Bastroe in Delta Dunarii fara informarea si consultarea prealabila a Romaniei, conform prevederilor acordurilor bilaterale si conventiilor multilaterale la care ambele state sunt parti. Impactul negativ al acestor lucrari asupra protectiei mediului inconjurator in Delta Dunarii, care este protejata de UNESCO fiind declarata parte componenta a patrimoniului natural mondial a fost semnalat autoritatilor ucrainene atat inainte cat si dupa inceperea construirii canalului de numeroase organizatii internationale si organizatii neguvernamentale care activeaza in domeniul protectiei mediului inconjurator. MAE a solicitat in repetate randuri partii ucrainene informatii despre canal si organizarea de consultari bilaterale, demersuri ramase fara raspuns. Precizam ca impactul construirii de catre Ucraina a canalului Bastroe asupra mediului depaseste cadrul bilateral, fiind o chestiune cu consecinte la scara europeana si internationala. Potrivit unui raport comun Ramsar-UNESCO, traseul ales pentru construirea canalului de catre Ucraina reprezinta solutia cea mai daunatoare pentru ecosistemul Deltei Dunarii. Cu prilejul celei de-a 11-a Reuniuni a sefilor de state din Europa Centrala, care a avut loc la Mamaia, Romania (27 28 05 a.c.), au fost schimbate instrumentele de ratificare a Tratatului dintre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romanoucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Cernauti, la 17.06.2003.

Respectarea Codului de conduita al Uniunii Europene privind exporturile de arme

Romania a aderat la Protocolul impotriva fabricarii si traficului ilegal de arme de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitii, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate prin Legea nr. 9/20.02.2004(MO nr 179 din 2.03.2004). Agentia Nationala de Control al Exporturilor (ANCEX) a fost desemnata prin aceasta lege drept punct national de contact pentru asigurarea legaturii cu celelalte state-parti in domeniile care fac obiectul Protocolului Romania a continuat sa se consulte cu statele membre ale Uniunii Europene in cadrul forurilor internationale care privesc controlul transferurilor de arme conventionale sau de produse si tehnologii cu dubla utilizare, controlul interzicerii armelor chimice si in cadrul regimurilor internationale de neproliferare si de control al exporturilor la care este stat participant (Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare, Grupul Australia, Comitetul Zangger si Grupul Furnizorilor Nucleari). Romania a colaborat strans cu statele membre ale UE in procesul de evaluare efectuat in cursul anului 2003 in cadrul Aranjamentului de la Wassenaar (AW), coordonand Task Force-ul privind documentatia de control al exporturilor. Urmare a deciziei plenarei AW din decembrie 2003, Romania coordoneaza Grupul de lucru ad-hoc privind documentatia de control al exporturilor. ANCEX a elaborat al doilea Raport privind controlul exporturilor de arme pentrul anul 2002, raport disponibil actualmente in varianta electronica. Cel de-al doilea raport are un nivel crescut de transparenta fata de precedentul redactat pentru perioada 20002001, ANCEX dand curs in acest sens, solicitarilor facute de mass-media romaneasca si de organizatiile neguvernamentale romane si straine (in special Saferworld, Human Rights Watch si Amnesty International). Pentru intarirea cooperarii inter-agentii in lupta impotriva traficului ilicit de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare ANCEX lucreaza la reorganizarea si modernizarea activitatii Grupului Roman pentru Neproliferare (TaskForce creat in anul 1998, pe baza de protocol de cooperare inter-agentii). 582

In cadrul programului de outreach, ANCEX a organizat la Bucuresti, in octombrie 2003, un seminar regional privind controlul exporturilor, la care au participat reprezentanti din 12 state membre AW si din state din Europa de Sud-Est (Republica Moldova, Albania, Croatia, Serbia si Muntenegru, Bosnia-Hertegovina). Avand in vedere experienta acumulata in constructia si dezvoltarea unui sistem de control al exporturilor, ANCEX si-a manifestat disponibilitatea de a continua sprijinirea autoritatilor unor state din regiune sa-si creeze un sistem national de control al exporturilor. ANCEX a contribuit la crearea unui regim de control al exporturilor in Republica Moldova (Reuniuni la Bucuresti si Chisinau, 2000-2002) si la pregatirea unor oficiali din Bosnia si Hertegovina (Sarajevo, aprilie 2003) si Serbia si Muntenegru (Belgrad, aprilie 2003). In procesul de licentiere, de verificare a certificatelor de utilizare finala si de oportunitate de export de produse militare, Ministerul Afacerilor Externe si ANCEX se consulta periodic cu autoritati similare din state membre ale Uniunii Europene Pentru intarirea dimensiunii de compliance si enforcement, in ianuarie 2004 ANCEX a introdus in practica curenta controlul de fond asupra activitatilor desfasurate in domeniul sau de competenta in vederea reautorizarilor companiilor care desfasoara operatiuni de comert exterior cu produse militare. In acest fel, anual, fiecare companie nationala este verificata pe fond de corpul de control al agentiei. Acest tip de control se alatura altor forme de controale practicate de ANCEX (controlul tinta, tematic, postlivrare). Pentru intarirea dimensiunii preventive, ANCEX a realizat impreuna cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Administratiei si Internelor programe de pregatire a lucratorilor vamali, ai politiei de frontiera, de combaterea a criminalitatii organizate si de informatii economice strategice. ANCEX acorda consultanta de specialitate gratuita companiilor romanesti prin telefon, fax, e-mail sau la sediul sau prin Punctul Focal de Consultanta (POC) creat in martie 2004. De asemenea, ANCEX administreaza doua site-uri pe Internet ([Link] si [Link]) prin care informeaza companiile si societatea civila cu privire la legislatia nationala, procedurile si practicile nationale in controlul exporturilor, inclusiv cu privire la embargourile si masurile restrictive instituite la nivel international, regional si unilateral. Site-urile sunt disponibile in romana, engleza si franceza (partial in limbile straine). Din punct de vedere al armonizarii legislatiei cu acquis-ul comunitar, in vederea transpunerii Regulamentului Consiliului nr. 2000/1334/L 159 (30.06.2000), au fost adoptate o serie de acte normative, dupa cum urmeaza: Legea nr. 387 /30.09.003 (MO nr. 698 /6.10.2003) privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare. Ordin al presedintelui ANCEX nr. 631/3.11.2003 (MO nr. 878/10.12.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare.

Aderarea Romaniei la NATO

n perioada de referinta, Romania a continuat cu perseverenta pregatirile pentru aderarea la Alianta Nord-Atlantica. Pana la sfarsitul lunii februarie 2004, toate statele aliate au ratificat protocolul de aderare a Romniei la NATO. Concomitent, a fost declansata procedura interna de adoptare a legii de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord (Legea nr.22/2004), care a fost promulgata de Presedintele Romaniei, domnul Ion Iliescu, la 1.03.2004. Primul Ministru al Romaniei, domnul Adrian Nstase, a depus instrumentele de aderare la Tratat la 29.03.2004, la Washington, moment din care Romania a devenit membru cu drepturi depline al Alianei. 583

Prezenta Romaniei ca membru nepermanent in Consiliul de Securitate ONU

Inca de la lansarea conceptului multilateralismului eficient, in cadrul Strategiei de Securitate a UE, Romania si-a exprimat interesul de a contribui la plasarea acestui demers in cadrul sistemului actual de relatii internationale. Mandatul la Consiliul de Securitate ofera Romaniei oportunitatea de a propune si sustine solutii viabile pentru problemele globale si de a promova un multilateralism eficient, ca modalitate de a contribui la conferirea de coerenta sporita si legitimitate actiunilor la nivel international. In luna iulie a.c., Romania va detine presedintia Consiliului de Securitate. Romania s-a asociat, atat in cadrul Consiliului de Securitate, cat si in cadrul general ONU (Adunarea Generala, alte organisme, agentii specializate), la urmatoarele pozitii pozitii comune ale UE: Afganistan Declaratie din 6.04.2004 privind rezultatele Conferintei de la Berlin privind Afganistanul Declaratie din 23.01.2004 privind Africa Occidentala; Declaratie din 17.02.2004 privind Africa Centrala; Declaratie din 25.03.2004 privind chestiunile transfrontaliere in Africa Occidentala.

Africa -

Bosnia & Herzegovina La 3.03.2004, Romania s-a asociat la declaratia Presedintiei irlandeze referitoare la cooperarea UE Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie ICTY. Kosovo Declaratia Presedintiei italiene a UE din 17.12.2003, prezentata in CS, referitoare la Kosovo; Declaratia Presedintiei irlandeze a UE din 13.04.2004, privind condamnarea violentelor cu substrat etnic inregistrate in Kosovo in martie 2004; Declaratia Presedintiei irlandeze a UE din 11.05.2004, referitoare la raportul privind violentele cu substrat etnic din Kosovo din martie 2004. Declaratie din 23.03.2004 privind asasinarea seicului Ahmed Yassin; Declaratie din 19.04.2004: privind asasinarea liderului Hamas Abdel Aziz AlRantissi.

Orientul Mijlociu -

Timor-Leste In perioada de referinta, Romania s-a asociat la declaratiile Presedintiei irlandeze a UE prezentate in Consiliul de Securitate al ONU, dupa cum urmeaza: Declaratie din 20.02.2004 privind Raportul special al secretarului general privind misiunea de sprijin a ONU in Timor-Leste MANUTO; Declaratie din 10.05.2004, pe marginea Raportului secretarului general privind situatia din Timor-Leste. Declaratie din 4.03.2004, urmare scrisorii adresate presedintelui CS de catre presedintele CTC.

Comitetul Anti-Terorism -

Alte dosare tematice 584

In perioada de referinta, Romania s-a asociat la declaratiile Presedintiei irlandeze a UE prezentate in Consiliul de Securitate al ONU, dupa cum urmeaza: Declaratie din 19.01.2004, privind controlul armelor mici; Declaratie din 20.01.2004 privind implicarea copiilor in conflicte armate; Declaratie din 26.01.2004, privind rolul ONU in reconcilierea nationala post-conflict; Declaratie din 22.04.2004, privind neproliferarea armelor de distrugere in masa; Declaratie din 17.05.2004, privind operatiunile de mentinere a pacii.

In cadrul general al ONU (Adunarea Generala, alte organe, agentii specializate), referitor la Orientul Mijlociu Romania s-a asociat pozitiei comune UE, votand in favoare, cu ocazia adoptarii in Adunarea Generala a ONU a proiectelor de rezolutie referitoare la Actiunile ilegale israeliene in Ierusalimul de Est ocupat si restul teritoriilor pelestiniene ocupate, supuse votului la 19.09.2003, respectiv 21.10.2003. La acest din urma proiect de rezolutie Romania a fost co-autoare, alaturi de Turcia si Bulgaria; Romania a avut aceeasi pozitie (de asociere la pozitia comuna UE) si cu ocazia adoptarii, la 6.05.2004, a proiectului de rezolutie referitor la Statutul Teritoriilor Palestiniene Ocupate inclusiv Ierusalimul de Est; La 8.12.2003, a fost adoptata, in Adunarea Generala rezolutia privind Actiunile ilegale israeliene in Ierusalimul de Est ocupat si restul teritoriilor palestiniene ocupate. Romania a votat abtinere, aliniindu-se pozitiei UE.

De asemenea a fost adoptata HG nr. 46 /22.01.2004 (MO nr. 101/3.02.2004) pentru modificarea HG nr. 935/1990 privind aplicarea de catre Romania a Rezolutiei nr. 661/1990 a Consiliului de Securitate al ONU, prin care se transpune Pozitia Comuna a Consiliului nr. 2003/495/PESC/L 169 (8.07.2003).

Relatiile cu Federatia Rusa

Demersurile Romaniei au vizat prioritar promovarea dialogului politic, completarea cadrului juridic bilateral si relansarea cooperarii romano-ruse in plan comercial si economic. Tratatul politic de baza a fost ratificat, la 19.02.2004 de catre partea rusa, respectiv la 3.03.2004 de catre partea romana. Acest moment a marcat normalizarea deplina si relansarea relatiilor bilaterale in toate domeniile.

Implicarea in conflictul din Irak

Parlamentul Romaniei a aprobat alocarea unei sume de 100 milioane dolari, pentru a contribui la efortul de stabilizare a Irakului, prin trimiterea unor efective militare romanesti in aceasta tara. In august 2003, Romania a trimis in Irak un detasament de cca. 800 militari, care actioneaza, sub comanda poloneza si britanica, in zona de centrala si de sud a tarii, in localitatile Nassyiria si Al Hilal. De asemenea, din luna august 2003 se afla la Bagdad un numar de 3 experti in domeniul militar si un expert in problema irigatiilor, care isi desfasoara activitatea in cadrul Autoritatea Provizorie a Coalitiei. Romania a participat la Conferintele Internationale pentru Reconstructia Irakului de la Madrid (23-24 10.2003) si, respectiv, Abu Dhabi (28-29 02.2004), unde a prezentat oferta de a contribui la reconstructia Irakului cu expertiza in domeniile institutional si al infrastructurii, constructiilor civile, extragerii si exploatarii petrolului etc., cu burse acordate tinerilor irakieni si instructori pentru formarea politistilor irakieni. Incepand din luna iulie 2004, un numar de 6 diplomati irakieni si ministrul adjunct de externe irakian, vor efectua stagii de cate o luna in MAE al Romaniei. 585

Din punct de vedere al armonizarii legislatiei cu acquis-ul comunitar, in vederea transpunerii Pozitiei comune a Consiliului nr. 2003/495/PESC/L 169 (8.07.2003), Pozitiei comune a Consiliului nr. 2004/309/PESC/L 099 (3.04.2004), Regulamentului Consiliului nr. 2580/2001/EC/L 344 (28.12.2001) si Regulamentului Comisiei nr. 145/2003/EC/L 023 (28.01.2003) au fost adoptate o serie de acte normative, dupa cum urmeaza: Hotararea Parlamentului nr.22/9.10.2003 (MO nr.710/10.10.2003) privind suplimentarea participarii Romaniei cu personal din MApN la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak. HG nr. 1051 /28.08.2003 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu un detasament special din MApN la misiunile de stabilizare si reconstructie din Irak. HG nr.1382/27.11.2003 pentru aprobarea Memorandumului de Intelegere intre Ministerul Apararii din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Ministerul Apararii din Republica Ceha, Ministerul Apararii din Regatul Danemarcei, Ministerul Apararii din Republica Italiana, Ministerul Apararii din Republica Lituania, Ministerul Apararii din Regatul Tarilor de Jos, Ministerul Apararii din Regatul Norvegiei, Ministerul Apararii al Guvernului Portugaliei si Ministerul Apararii Nationale din Romania privind aranjamentele de comanda si aspectele conexe in Divizia Multinationala (sud-est) Irak din cadrul Fortei de Stabilizare in Irak, semnat la Londra, la 23.07.2003 HG nr. 1381/27.11.2003 pentru aprobarea Memorandumului de Intelegere intre Ministerul Apararii din Republica Bulgaria, Ministerul Apararii din Regatul Danemarcei, Secretarul Fortelor Armate din Republica Dominicana, Ministerul Afacerilor Interne din Republica Insulelor Fiji, Departamentul Apararii Nationale din Filipine, Secretarul Apararii din Republica Honduras, Ministerul Apararii din Republica Ungara, Ministerul Apararii din Republica Kazakhstan, Ministerul Apararii din Republica Coreea, Republica Letona, Ministerul Apararii din Republica Lituania, Ministerul Apararii din Malaezia, Ministerul Apararii din Mongolia, Ministerul Apararii din Regatul Tarilor de Jos, Ministerul Apararii din Republica Nicaragua, Ministerul Apararii din Regatul Norvegiei, Ministerul Apararii Nationale din Romania, Ministerul Apararii din Republica El Salvador, Ministerul Apararii din Republica Slovaca, Ministerul Apararii din Regatul Spaniei, Ministerul Apararii din Regatul Thailandei, Ministerul Apararii din Ucraina, Secretarul Apararii din Statele Unite ale Americii si Ministrul Apararii Nationale din Republica Polona privind aranjamentele de comanda si aspectele conexe pentru Divizia Multinationala (centru-sud) (MND C-S) in cadrul Fortei de Stabilizare in Irak HG nr. 1457/11.12.2003 privind finantarea pregatirii si participarii suplimentare a Romaniei cu personal din MAN la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak. HG nr. 51/22.01.2004 pentru completarea HG nr. 881/2003 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu unitati si subunitati din MAN la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak.

Implicarea in procesul de stabilizare si democratizare din Afganistan

Romania a participat la Conferinta Internationala de la Berlin (31.03 1.04.2004), demonstrand sustinerea si capacitatea de cooperare cu toate statele participante in procesul de stabilizare si democratizare a Afganistanului (in cadrul ISAF si Enduring Freedom). Romania s-a declarat favorabila extinderii mandatului ISAF dincolo de orasul Kabul in scopul asigurarii stabilitatii pe intreg teritoriul Afganistanului, si a sustinut crearea institutiei noilor Echipe de Reconstructie Provinciala (PRT). Romania si-a suplimentat actuala participare la ISAF (47 de militari) cu un pluton de informatii (30 de militari aditionali). Romania a trimis deja 5 soldati la KAIA (Aeroportul International din Kabul). 586

Romania participa cu un ofiter de legatura la Echipa de Reconstructie Provinciala Mazar-el-Sharif si cu 4 ofiteri de legatura in Kabul si va participa cu o echipa mixta (civili si militari) in cadrul Echipei de Reconstructie Provinciala Kunduz, condusa de Germania. 25 de militari romani participa la instruirea Armatei Nationale Afgane. Romania si-a exprimat disponibilitatea pentru pregatirea in Romania a personalului Armatei Nationale Afgane si sprijina procesul de formare al Armatei Nationale Afgane si prin oferirea de echipament militar si donatii de tehnica militara, in valoare de 4.044.528 USD. Din punct de vedere al armonizarii legislatiei cu acquis-ul comunitar, in vederea transpunerii Pozitiei comune a Consiliului nr. 2003/495/PESC/L 169 (8.07.2003), Pozitiei comune a Consiliului nr. 2004/309/PESC/L 099 (3.04.2004), Regulamentului Consiliului nr. 2580/2001/EC/L 344 (28.12.2001) si Regulamentului Comisiei nr. 145/2003/EC/L 023 (28.01.2003) au fost adoptate o serie de acte normative, dupa cum urmeaza: HG nr. 909/14.08.2003 privind donatiile de tehnica si echipament destinat batalionului roman din Afganistan, aflat la finalul misiunii, in valoare de 950.000 USD HG nr. 908/14.08.2003 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu personal si tehnica din MAN la Operatia ENDURING FREEDOM din Afganistan, in perioada 1.08 31.12.2004 HG nr. 911/14.08.2003 privind finantarea participarii Romaniei cu personal din MApN la procesul de instituire si operationalizare a noii armate afgane. HG nr. 1120 din 25.09.2003 privind aprobarea donarii unor bunuri apartinand domeniului privat al statului pentru Armata Nationala a Afganistanului. HG nr. 57/22.01.2004, privind participarea a 5 soldati pe Aeroportul International din Kabul HG nr. 49/22.01.2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 908/2003 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu personal si tehnica din MApN la Operatia ENDURING FREEDOM din Afganistan, in perioada 1.08.2003 31.12.2004. HG nr. 50/22.01.2004privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu personal din MApN la procesul de constituire si operationalizare a noii armate afgane, in perioada ianuarie iulie 2004. HG nr. 57/22.01.2004 privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei, in anul 2004, cu personal si tehnica din MApN in cadrul Fortei Internationale pentru Asistenta de Securitate din Afganistan (ISAF) Hotararea Parlamentului nr. 1/2.03.2004 (MO nr. 194/4.03.2004)., prin care se suplimenteaza participarea Romaniei la ISAF si prin care se stabileste participarea Romaniei la Kunduz PRT Hotararea Parlamentului nr. 1/2.03.2004 (MO nr. 194/4.03.2004) suplimentarea participarii Romaniei cu efective militare in Afganistan. privind

HG nr. 248 si nr.1120/2003, privind donatiile de echipament si tehnica militara pentru Armata Nationala Afgana (4.044.528 USD).

Politica Romaniei privind Orientul Mijlociu

Romania a pledat constat ca solutionarea conflictului israelo-palestinian sa se faca prin negocieri, pe baza Rezolutiilor pertinente ale Consiliului de Securitate ONU (CS ONU) si ale prevederilor Foii de Parcurs.

587

Prin actiunile sale la Adunarea Generala ONU (AG ONU), Romania a mentinut o pozitie de sprijin a demersurilor care pot contribui la aplicarea Foii de Parcurs, ca principal document pentru reglarea conflictului israeliano-palestinian, alaturandu-se pozitiilor exprimate de UE. Astfel, Romania a contribuit la elaborarea proiectului de Rezolutie consacrat construirii, de catre Israel, a barierei de securitate (Rezolutia a fost adoptata in AG ONU, la 21 octombrie 2003). Romania a sprijinit tendintele echilibrate, care pot contribui la relansarea dialogului israeliano-palestinian. In pozitiile exprimate, Romania a aratat ca punerea in aplicare a Rezolutiilor ONU pe aceasta tema cade in sarcina ambelor parti, deoarece Rezolutiile 242, 383, 1397, 1435 si 1515 impun obligatii atat israelienilor, cat si palestinienilor (incetarea ocupatiei militare, oprirea terorismului, schimbul pamant contra pace, crearea unui stat palestinian, recunoasterea Statului Israel de catre tarile arabe etc.). Romania a sustinut opinia ca implementarea masurilor cuprinse in Declaratia Cvartetului din 4.05.2004 va contribui la stabilizarea climatului de securitate in regiune. A pledat constat pentru reluarea dialogului politic israeliano-palestinian si a salutat incercarile de mediere ale Egiptului si Iordaniei pentru relansarea Procesului de Pace.

2.3.28. CONTROLUL FINANCIAR

Negocierile la Capitolul 28 Controlul financiar au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de aderare Romania UE din data de 29 octombrie 2003.

Controlul financiar preventiv

In domeniul legislatiei secundare, in perioada septembrie 2003 mai 2004 au fost elaborate urmatoarele ordine ale ministrului finantelor publice : Ordinul ministrului finantelor publice nr.1226/17.09.2003 (MO nr.666/19.09.2003) si Ordinul ministrului finantelor publice nr.1679/29.11.2003 (MO nr.874/19.12.2003) care modifica Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv,aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 522/2003. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.286/25.09.2003 privind completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 941/2003 de aprobare a Normelor metodologice referitoare la organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri ISPA. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 294/17.02.2004 privind completarea Ordinul ministrului finantelor publice nr. 941/2003 de aprobare a Normelor metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri PHARE.

A fost elaborata versiunea imbunatatita si actualizata a Manualului de control financiar preventiv, care a fost transmis, in luna martie a anului 2004, atat membrilor Corpului controlorilor delegati, cat si ordonatorilor de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum si agentiilor de implementare si plata pentru fondurile comunitare. De asemenea, au fost finalizate demersurile pentru publicarea acestui manual pe pagina de Internet a MFP ([Link]) pentru a facilita utilizarea acestuia, inclusiv la nivelul autoritatiilor publice locale. De asemenea, au fost elaborate liste de verificare (check-lists), care au fost transmise controlorilor delegati, pentru a fi utilizate in verificarea documentelor aferente proiectelor de operatiuni, supuse controlului financiar preventiv delegat, operatiuni care sunt cuprinse in Cadrul general al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv delegat, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 752/2003. Utilizarea listelor de verificare, constituite in ghid de proceduri, reprezinta sarcina ce a revenit Directiei generale de control financiar preventiv de a implementa masurile 588

recomandate de misiunea de audit desfasurata de Directia de audit public si aprobate de ministrul finantelor publice. In aceste conditii, procesul de reglementare, pornind de la legislatia primara si pana la nivelul ghidurilor de proceduri pentru controlul financiar preventiv, se poate considera incheiat. In baza prevederilor art. 9 alin. (9) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata, MFP coordoneaza sistemul de pregatire profesionala a personalului implicat in exercitarea controlului financiar preventiv. In exercitarea atributiilor MFP privind organizarea pregatirii profesionale a personalului angrenat in activitati de control financiar preventiv propriu si delegat, in perioada de raportare s-a asigurat, cu sprijinul expertilor straini si al specialistilor din MFP si cu suportul Scolii de finante publice, pregatirea unui numar de 450 controlori. Principalele teme abordate au fost: controlul selectiv al cheltuielilor; controlul fondurilor europene; identificarea si analiza riscurilor; lupta impotriva fraudei conexiunea cu auditul intern si celelalte forme de control intern; mijloacele de implementare a controlului intern; noutati in domeniul achizitiilor publice.

In scopul integrarii controlului financiar preventiv in sfera raspunderii manageriale si a cadrului legal deja aprobat (Legea nr. 84/2003 si Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.031/2003), in perioada de raportare s-a efectuat actiunea de evaluare, prin misiuni de audit executate de Unitatea centrala de armonizare pentru auditul public intern, a controlului financiar preventiv, la un numar de 3 ordonatori principali de credite, si anume: Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pentru anul 2004, intr-o prima etapa, au fost aprobate de ministrul finantelor publice si programate astfel de misiuni la un numar de 13 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, la nivel central. In prezent, misiunile mentionate sunt in curs de derulare. In situatia in care aceste misiuni vor constata existenta, la nivelul respectivilor ordonatori de credite, a conditiilor impuse de criteriile de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.031/2003, responsabilitatea controlului financiar preventiv va ramane exclusiv in raspunderea managerilor, respectiv a controlului financiar preventiv propriu.

Auditul intern
In ceea ce priveste cadrul legal in domeniul auditului intern s-au inregistrat urmatoarele progrese: OG nr. 37/29.01.2004 (MO nr. 91/31.01.2004) privind modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern a realizat armonizarea prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern cu prevederile OUG nr. 75/1999 republicata, privind activitatea de audit financiar; Codul privind conduita etica a auditorului intern, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 252/2004 (MO nr. 128/12.02.2004), reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni, promovand cultura etica a profesiei;

589

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 423/15.03.2004 (MO nr. 245/19.03.2004) pentru modificarea si completarea Normelor generale privind exercitarea auditului public intern aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/15.01.2003 (MO nr. 38/27.02.2003). Ca urmare a analizei acestora de catre membrii Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI), s-au adus imbunatatiri la unele proceduri de audit intern si anume: procedura de numire a sefilor compartimentelor de audit intern, procedura de analiza a riscurilor, procedura de colectare a informatiilor, procedura de difuzare a raportului de audit intern.

Cadrul legal, metodologic si procedural elaborat pana in prezent asigura elementele necesare intrarii in operativitate a sistemului de audit public intern, urmand ca in procesul de implementare acesta sa fie adaptat cerintelor de functionalitate efectiva. Au fost elaborate ghiduri de proceduri de audit, respectiv: Ghidul de proceduri privind auditul activitatii de salarizare si contabilizare a acestora; Ghidul de proceduri privind auditul recrutarii functionarilor publici in MFP; Ghidul de proceduri privind auditul achizitiilor publice de produse si servicii.

Au fost elaborate si aprobate, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.445/22.03.2004, Normele proprii privind exercitarea activitatii de audit public intern in cadrul MFP. Evaluarea activitatii de audit public intern s-a concretizat in elaborarea Raportului anual privind activitatea de audit public intern pentru anul 2003, raport ce a fost analizat in sedinta de Guvern din data de 14 mai 2004. De la inceputul anului 2004, din cele 10 activitati de audit intern planificate, au fost finalizate trei evaluari realizate la Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), Ministerul Sanatatii (MS) si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), care au pus in evidenta urmatoarele aspecte: Structurile de audit public au fost organizate si functioneaza efectiv; Pozitionarea auditului intern in schemele organizatorice, respectiv subordonarea directa celui mai inalt nivel ierarhic asigura atat independenta, cat si accesul la cele mai importante probleme ale institutiei; Auditorii au un nivel profesional corespunzator, posedand cunostinte specifice muncii de audit intern si din domeniile auditabile; Subdimensionarea personalului unor structuri de audit, la nivel central (MS 3 auditori,MCC 2 auditori); Dispersia teritoriala a auditorilor la unitatile din subordine este ridicata existand un numar mare de structuri de audit mici, constituite dintr-o singura persoana, care nu asigura realizarea eficienta a functiei de audit (MS siMCC); Desfasurarea de catre auditori a unor activitati care sunt de natura controlului financiar si nu de natura auditului intern, fiind evidenta tendinta de a fi un substitut al controlului si nu un evaluator al sistemului de control, astfel incat acesta sa devina performant (CNAS); Alegerea domeniilor auditate nu a avut la baza o analiza riguroasa a riscurilor asociate activitatilor, conducand astfel la o selectare intuitiva, pe baza experientei auditorilor interni, resursele de audit fiind utilizate cu o eficienta mai scazuta (MS, CNAS si MCC).

Pentru aspectele care necesitau actiuni corective sau imbunatatiri, auditorii interni au formulat recomandari si au informat cel mai inalt nivel ierarhic, elaborandu-se planuri de actiune si calendare de implementare ale acestora. 590

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), in cadrul atributiilor sale, a coordonat si misiunea de audit public intern de interes national cu tema Evaluarea stadiului pregatirii Romaniei pentru implementarea sistemului EDIS in derularea fondurilor comunitare, la care au participat 7 entitati publice importante cu atributii in acest domeniu (Ministerul Finantelor Publice; Ministerul Integrarii Europene; Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale; Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; Compania Nationala Caile Ferate Romane si Compania Nationala Autostrazi, Drumuri Nationale din Romania). Constatarile misiunii de audit au vizat stadiul indeplinirii celor 4 criterii minimale privind acreditarea, respectiv: Existenta unui sistem bine definit pentru managementul fondurilor publice, cu reguli de procedura interne complete si responsabilitati clare la nivelul institutiilor si al personalului; Personal competent; Demonstrarea eficientei controalelor interne, incluzand o independenta si un sistem de raportare contabila; functie de audit

Existenta unui sistem de achizitii publice care sa asigure respectarea criteriilor regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

Concluzia rezultata in urma acestei misiuni este aceea ca sunt progrese semnificative in atingerea standardelor stabilite prin criteriile minimale, anul 2004 fiind un an hotarator, auditorii interni formuland recomandari, pentru care au fost elaborate planuri de actiune si calendare de implementare ale acestora. Aceste recomandari vizeaza imbunatatirea procedurilor, dezvoltarea manualelor de utilizare pentru fiecare faza - respectiv programarea, managementul proiectelor, licitatiile, contractarea, administrarea fluxurilor financiare, controlul financiar si evaluarea proiectelor. In scopul coordonarii sistemului de pregatire profesionala a auditorilor interni din sistemul public, auditorii interni cu responsabilitati din majoritatea entitatilor publice, au beneficiat de pregatire teoretica si practica in cadrul unui proiect de twinning finantat de Comisia Europeana prin Programul PHARE 2000, privind Consolidarea auditului intern si controlului financiar. Instruirea s-a facut prin cele patru centre teritoriale ale Scolii de Finante Publice din cadrul MFP (Focsani, Ramnicu Valcea, Oradea si Bucuresti). In sistemul de pregatire au fost cuprinsi peste 1000 de auditori, controlori si manageri atat din institutiile publice centrale, cat si locale, care pe langa o formare de baza au beneficiat si de o pregatire specifica in domeniile: fondurilor comunitare, analizei riscurilor, achizitiilor publice, resurse umane, IT etc. Acest efort de pregatire a fost multiplicat in mod corespunzator, daca avem in vedere ca formatorii romani, pregatiti cu aceasta ocazie, au continuat sistemul de pregatire pe plan local, asigurandu-se transmiterea unui volum insemnat de cunostinte, in special catre administratia locala. De asemenea, s-a realizat pregatirea auditorilor publici interni prin urmatoarele proiecte: Proiectul de asistenta tehnica Pregatirea auditorilor publici interni din Romania (RO 006.06.01), asistenta contractata cu Academia Belgiana a Bancilor si firma de audit Deloitte & Touche; Proiectul de asistenta tehnica pentru Directia de Audit Public Intern si pentru Directia Generala a Fondului National de Preaderare privind Programul SAPARD (RO 0106.07.01), asistenta contractata cu firma de audit Deloitte & Touche. 591

Totodata, a fost implementata o noua aplicatie pentru asistarea si monitorizarea activitatii de audit public intern, finantata din programul PHARE 2000 Intarirea capacitatii institutionale privind auditul public intern si controlul financiar (RO 0006.06.02).

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

Din punct de vedere al controlului fondurilor prestructurale, in perioada septembrie 2003 mai 2004, au fost inregistrate urmatoarele progrese: Au fost aprobate, prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1188/ 2.09.2003, Instructiunile pentru stabilirea procedurii privind operatiunile necesare pentru finantarea masurilor din domeniul protectiei mediului in cadrul Programului Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare; Au fost aprobate prin HG nr.1510/18.12.2003 (MO nr.914/20.12.2003) Normele metodologice de aplicare a OG nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente, utilizate necorespunzator; A fost avizat Amendamentul la Acordul Anual de Finantare 2003 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatii Europene cu privire la Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala semnat la Bruxelles la 4.05.2004. Prin Decizia nr. 2003/846/EC/5.12.2003, ca urmare a Actului Acreditarii Nationale semnat de catre Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii la 1.07.2003, Comisia Europeana a acreditat urmatoarele masuri SAPARD: Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole; Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative; Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale.

A fost avizat proiectul de Ordonanta de Guvern pentru ratificarea Memorandumurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana pentru programele: PHARE National 2003; PHARE 2003 Cooperare transfrontaliera intre Romania si Ungaria; PHARE 2003 Cooperare transfrontaliera intre Romania si Bulgaria; ISPA 2002/RO/P/PE/018 Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, colectarea si tratarea apelor uzate in municipiul Bacau; Acordul Anual de Finantare SAPARD 2003.

In ceea ce priveste pregatirea pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS), au fost inregistrate urmatoarele progrese: In vederea trecerii la EDIS, in luna mai a.c., a fost semnat contractul de asistenta tehnica Eliminarea decalajelor la nivelul Fondului National si al Agentiilor de Implementare ISPA si PHARE, finantat de Comunitatea Europeana in cadrul Programului orizontal PHARE 2002 pentru trecerea. Obiectivul acestui proiect consta in imbunatatirea substantiala a punctelor nevralgice a procedurilor Fondului National si Agentiilor de Implementare, si anume: contabilitatea, tratamentul neregulilor si functia de audit intern. Au fost intocmiti termenii de referinta pentru etapa Evaluarea conformitatii, care au fost aprobati de Delegatia Comisiei Europene in cursul lunii martie, 2004. In prezent, proiectul este in faza de contractare. 592

In ceea ce priveste pregatirea structurilor si sistemelor necesare pentru gestionarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, au fost inregistrare urmatoarele progrese: Infiintarea Agentiei Nationale de Plati prin HG nr. 1.574/18.12.2003 (MO nr. 2/5.01.2004) privind organizarea si functionarea MFP si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Adoptarea HG nr. 497/1.04.2004 (MO nr.346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, prin care MFP a fost desemnat Autoritate de Plata pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. In acest sens, Directia Generala Fondul National de Preaderare, care va constitui nucleul viitoarei Autoritati de Plata din cadrul MFP, beneficiaza de un proiect de twining finantat de Programul Phare 2002. Conventia de twining va fi semnata in cursul lunii iunie a.c. De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, prin Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala a fost desemnat Autoritate de Plat pentru Fondul European de Orientare i Garantare n Agricultur - seciunea Orientare i Instrumentul Financiar de Orientare Piscicol.

In domeniul protejarii intereselor financiare ale UE, conform OUG nr. 11/ 23.04.2004 (MO nr. 266/25.03.2004) privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si Deciziei Primului Ministru nr. 43/4 din 26.03.2004, atributiile Corpului de Control al Guvernului in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania au fost preluate de Departamentul de Inspectie si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare al Primului-Ministru, denumit in cele ce urmeaza Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru. S-a apreciat ca aceste atributii sunt cel mai eficient aduse la indeplinire de catre o structura situata la inalt nivel guvernamental, aceasta avand autoritatea necesara pentru a indeplini in cele mai bune conditii coordonarea luptei anti-frauda. In plus, Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru este o institutie similara OLAF, inclusa in aparatul executivului si care efectueaza investigatii de natura administrativa. In ceea ce priveste activitatea de control a fondurilor comunitare, in cele 34 de cazuri deschise spre investigare pe parcursul anului 2003, de la 1 septembrie s-au primit 11 sesizari din care: 2 reprezinta sesizari primite de la Oficiul de Lupta Anti-Frauda; 9 sunt autosesizari sau sesizari interne.

60 50 40 30 20 10 0 18 10 8 Decembrie 2003
593

Total

52

Sesizari OLAF Autosesizari si sesizari interne

25

27

Ianuarie 2003

Se constata o crestere a numarului de cazuri deschise in urma autosesizarilor sau sesizarilor interne. In functie de tipul programului de finantare, situatia dosarelor in perioada septembriedecembrie 2003 se prezinta astfel: programul PHARE: 9 dosare; programul ISPA: 2 dosare; programul PHARE: 4 dosare; programul ISPA: 3 dosare; programul SAPARD: 35 dosare.

De asemenea, in perioada ianuarie-mai 2004 au fost deschise:

Conform Strategiei nationale privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania elaborata in baza recomandarilor OLAF, Structura de Lupta AntiFrauda (SLAF) este formata din sub-structura de investigatii (Parchetul National Anticoruptie, Inspectoratul General al Politiei, Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara) si sub-structura de monitorizare care include institutii responsabile cu selectarea, contractarea si utilizarea fondurilor UE (Ministerul Integrarii Europene, Oficiul de Plati si Contractare PHARE si alte autoritati contractante, autoritati de implementare etc.). Institutiile din cadrul sub-structurii de investigatii au infiintat compartimente proprii cu atributii in domeniu, dupa cum urmeaza: Inspectoratul General al Politiei Romane: 6 reprezentanti la nivel central si 82 de reprezentanti la nivel teritorial; Autoritatea Nationala a Vamilor: 12 reprezentanti la nivel central; Garda Financiara: 4 reprezentanti la nivel central; Parchetul National Anticoruptie: 8 reprezentanti la nivel central. A fost extins numarul de personal de la 10 posturi in 2002 la 30 de posturi in martie 2004; Au fost asigurate birouri dotate corespunzator din punct de vedere al echipamentelor informatice, pentru personalul suplimentar; Participarea personalului propriu la activitati de training in domeniul luptei antifrauda. Incepand cu 1 octombrie 2003, Romania beneficiaza de asistenta financiara acordata in baza Programului Multi Country Phare 2002 Lupta impotriva fraudelor care afecteaza interesele financiare ale Comisiei Europene. Acest program asigura finantare pentru crearea structurii de lupta antifrauda, dezvoltarea de baze de date si training. A fost stabilit un plan cuprinzand 32 de activitati, care urmeaza a fi finantate prin programul respectiv, din care 13 au fost realizate pana in prezent, iar alte 7 sunt in curs de realizare. In domeniul activitatii de prevenire, o semnificatie deosebita revine seminarului cu tema Informarea si Comunicarea, mijloace de prevenire a fraudei in contextul extinderii Uniunii Europene organizat la Bucuresti, in perioada 2022 octombrie 2003, la care au participat membrii retelei de comunicatori ai OLAF - specialisti in relatii publice si jurnalism din tarile membre UE si candidate. 594

In domeniul dezvoltarii capacitatii administrative precizam:

Alte progrese importante in domeniul prevenirii si luptei anti-frauda sunt urmatoarele: -

In luna noiembrie 2003, s-a semnat, intre CCG si MFP, Protocolul cu privire la raportarea neregulilor in cazul utilizarii fondurilor nerambursabile primite de Romania de la Comisia Europeana in baza programelor PHARE, ISPA si SAPARD. In baza acestui protocol au fost transmise Comisiei Europene 7 rapoarte de nereguli pentru trimestrul IV al anului 2003. S-a editat Ghidul privind controlul fondurilor europene in care au fost prezentate programele de finantare acordate Romaniei de Uniunea Europeana (PHARE, SAPARD, ISPA, programe comunitare). Acesta prezinta informatii utile pentru personalul cu atributii de control din structura de lupta anti-frauda. In perioada 7-15 ianuarie 2004, s-a asigurat asistenta reprezentantilor companiei Schlumberger SEMA (desemnata de catre Comisia Europeana) in vederea realizarii unui studiu asupra infrastructurii retelei, hardware-ului si software-ului utilizate de institutiile cu responsabilitati privind lupta antifrauda in domeniul fondurilor europene. In baza acestui studiu urmeaza sa se analizeze posibilitatea implementarii in Romania a unui sistem informatic interinstitutional. In perioada 12-16 ianuarie 2004, s-a asigurat asistenta reprezentantilor SIGMA OECD (desemnata de catre Comisia Europeana) in vederea realizarii unui studiu asupra aspectelor legislative, administrative si operationale in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. In aprilie 2004, Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru a initiat o Strategie de Training in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, avand ca sfera de cuprindere atat personalul propriu al institutiilor incluse in SLAF cat si, in functie de caz, al altor institutii care pot oferi suport in lupta antifrauda si protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania (autoritati contractante, autoritati de implementare etc.). Pentru asigurarea sistemului comunicational cu OLAF s-au parcurs etapele necesare pentru conectarea Departamentului de Inspectie al Primului-Ministru la Sistemul Informational Anti-Frauda (AFIS) al Comisiei Europene, urmand ca, intr-o etapa urmatoare, la acest sistem sa fie conectate si alte institutii din structura de lupta antifrauda (Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara etc.). In perioada 10-11 mai 2004 s-a desfasurat la Bucuresti seminarul cu tema Raportarea neregulilor constatate in domeniul utilizarii fondurilor nerambursabile acordate de Uniunea Europeana, la care au participat reprezentanti din partea OLAF, Maltei, Poloniei, Romaniei si Ungariei. Incepand cu data de 10 mai 2004, Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru, beneficiaza, pentru o perioada de circa 10 luni, de asistenta in domeniul massmedia si relatii publice, oferita de experti desemnati de Comisia Europeana.

Auditul extern
Potrivit dispozitiilor art. 140 si art. 155 alin. 6 din Constitutia Romaniei, revizuita si aprobata prin Referendum-ul din 19 octombrie 2003, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate, iar pana la constituirea acestora vor fi solutionate de catre instantele judecatoresti ordinare. Prin OUG nr. 117/2003, aprobata prin Legea nr. 49/2004 (MO nr.262/25.03.2004), s-au adus modificari la Legea nr. 94/1992 (MO nr.224/9.09.1992), privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, de catre instantele judecatoresti iar personalul instantelor Curtii de Conturi a fost trecut la instantele judecatoresti conform Decretului nr. 12/13 ianuarie 2004. De asemenea, procurorii financiari care vor continua sa functioneze si sa-si exercite atributiile in cadrul Curtii de Conturi vor participa in mod obligatoriu la judecarea cauzelor in fata instantelor judecatoresti, aparand interesele financiare ale statului, potrivit legii Curtii de Conturi. 595

In luna septembrie 2003 a fost finalizat proiectul de twinning finantat prin programul Phare 2000 si care s-a derulat in perioada 2001-2003 intre Curtea de Conturi a Romaniei (CCR) si Oficiul National de Audit al Marii Britanii impreuna cu Curtea de Audit a Greciei. Expertii statelor membre au asigurat instruirea de baza in domeniul auditului financiar a unui numar de 35 de persoane la nivel central si 44 de persoane din teritoriu. Pe parcursul derularii proiectului Curtea de Conturi a elaborat primul Manual de Audit Financiar, a asigurat implementarea acestuia in teritoriu cu prilejul desfasurarii auditurilor financiare pilot si a publicat o noua versiune revizuita si imbunatatita pe baza experientei acumulate in urma efectuarii auditurilor pilot. Procesul de audit financiar cuprins in Manualul de Audit Financiar este in concordanta cu standardele internationale de audit si cu cele mai bune practici in domeniu. In acest sens, trebuie mentionat ca manualul defineste o abordare privind evaluarea riscului si materialitatii si cuprinde totodata un mod de documentare si evaluare a rezultatelor, respectiv un mod de implementare a procesului pentru asigurarea calitatii activitatii de audit. Curtea de Conturi si-a dezvoltat capacitatea de a audita performanta si este pe cale de a realiza acelasi lucru cu auditul Fondurilor Europene si a tehnicilor de audit asistate de calculator. A fost elaborat si publicat Ghidul Auditului Performantei care include si un proces de control al calitatii. De asemenea, Curtea de Conturi a elaborat Viziunea, Misiunea si Valorile si a intocmit Declaratiile de Competenta pentru intreg personalul sau. Curtea de Conturi a achizitionat tehnica de calcul pentru personalul de specialitate, achizitie finantata atat prin fonduri Phare cat si prin fonduri nationale, a infiintat reteaua interna intranet la nivel central si a fost extins accesul la internet. Cu sprijinul expertilor de la NAO-UK a fost elaborata Strategia Tehnologiei Informatiei care are ca obiective prioritare: continuarea achizitionarii de calculatoare personale destinate personalului de specialitate constituirea bazelor de date si achizitionarea programelor de analiza in vederea cresterii eficientei si calitatii auditului accesul electronic la sistemele informatice ale institutiilor publice auditate care sa permita esantionarea si analiza situatiilor financiare ale acestora crearea unui centru electronic de informare.

In prezent se deruleaza etapa a treia din cadrul proiectului cu NAO-UK, ce urmeaza a se finaliza in anul 2005 si are ca obiectiv implementarea auditului financiar si al performantei in conformitate cu standardele de audit internationale si cu buna practica europeana. Rezultatele preconizate ale acestui proiect sunt: cresterea eficientei activitatii de audit dezvoltarea capacitatii proprii de instruire a personalului de specialitate a Curtii de Conturi Imbunatatirea identificarii si prezentarii recomandarilor cuprinse in rapoartele de audit care prezinta interes si au un impact deosebit asupra activitatii entitatilor auditate dezvoltarea cailor de monitorizare si cuantificare a impactului activitatii CCR asupra activitatii entitatilor auditate.

CCR este, in prezent, beneficiara unui al doilea proiect de twinning, finantat prin Programul Phare 2002, derulat impreuna cu Tribunalul de Conturi din Spania si respectiv Curtea de Conturi a Germaniei. Acest proiect a fost demarat in trim. IV 2003 si urmeaza a se derula pana in anul 2005. 596

Incepand cu anul 2004, CCR beneficiaza de un imprumut de la Banca Mondiala in cadrul Programului PPIBL, destinat perfectionarii pregatirii profesionale a personalului de specialitate si extinderii infrastructurii de tehnologie informatica.

2.3.29. PREVEDERI FINANCIARE SI BUGETARE

Negocierile la capitolul 29 Prevederi financiare si bugetare au fost inchise provizoriu la Conferinta Interguvernamentala Romania UE din data de 4 iunie 2004.

Sistemul bugetar
Elaborarea politicii bugetare in perioada de referinta a avut la baza integrarea coerenta a prioritatilor, obiectivelor, programelor si proiectelor publice, in ansamblul politicilor macroeconomice formulate pentru perioada imediat urmatoare, constand in: continuarea stabilizarii macroeconomice, amplificarea unei cresteri economice sanatoase si robuste si continuarea procesului de dezinflatie. Aprobarea bugetului de stat pe anul 2004, prin Legea nr. 507/28.11.2003 (MO nr.853/2.12.2003) privind bugetul de stat pe anul 2004, si adoptarea Legii nr. 519/2003 (MO nr.864/4.12.2003) referitoare la bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 inainte de inceperea anului financiar, a conferit procesului bugetar un grad sporit de predictibilitate. Bugetul pe anul 2004 a fost aprobat in conformitate cu prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 500/2002 (MO nr. 597/13.08.2002) privind finantele publice. Cele doua componente ale politicii financiare, respectiv politica fiscala si bugetara au fost concepute ca instrumente active in sprijinirea in continuare a dezinflatiei, mentinerea sub control a deficitului bugetar, contribuind la imbunatatirea managementului finantelor publice, asigurand pe termen mediu si lung corelatiile dintre obiective, resurse si mijloace. Prin bugetul aprobat al anului 2004 s-a realizat o restructurare a cheltuielilor bugetare in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate, prin : cresterea transferurilor in special datorita transferurilor sociale, asigurarii cofinantarii asistentei financiare nerambursabile primita de la Uniunea Europeana, finantarii unor activitati economice (transporturi, agricultura, stimularea si promovarea exporturilor); reducerea ca pondere in produsul intern brut a cheltuielilor materiale si servicii, a dobanzilor aferente datoriei publice, ceea ce a condus la resurse suplimentare si largirea spatiului de manevra pentru alte naturi de cheltuieli, posibilitatea orientarii cheltuielilor publice catre restructurarea sectoarelor cheie : energie, exploatarea miniera, transport, asa cum se subliniaza si in Raportul progreselor elaborat de U.E. pe anul 2003; totodata, cheltuielile de personal vor fi atent monitorizate, corelate cu evolutiile productivitatii, cu scopul minimalizarii presiunilor asupra deficitului de cont curent si al evitarii erodarii competitivitatii noastre economice externe. sustinerea politicilor sociale si de acompaniament social (asistenta sociala, pensii, ajutoare si indemnizatii, sanatate, invatamant) finantarea apararii, ordinii publice si sigurantei nationale sustinerea unor sectoare ale economiei reale: industrie, agricultura, precum si actiuni de protectie a mediului si de gospodarire a apelor. 597 transporturi,

Fondurile publice incluse in bugetul pe anul 2004 sunt focalizate urmatoarele directii: -

OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale aprobata prin Legea nr. 108/2004 a continuat efortul de imbunatatire a managementului fondurilor publice prin orientarea activitatii catre rezultate, performanta si disciplina bugetara, principii ce vor fi urmarite in decursul procesului bugetar. In vederea trecerii la contabilitatea de angajamente, au fost elaborate urmatoarle reglementari: Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1487/2003 (MO nr. 788/ 7.11.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 650/03.05.2004 (MO nr. 418/11.05.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de reflectare in contabilitatea institutiilor publice a unor operatiuni ce decurg din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 706/06.05.2004 (MO nr. 434/14.05.2004) pentru aprobarea Normelor metodologice privind inregistrarea in contabilitatea unitatilor administrative-teritoriale a unor operatiuni ce decurg din aplicarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004; Ordinul ministrului finantelor publice nr. 771/17.05.2004 pentru aprobarea Precizarilor privind inregistrarea in contabilitate a sumelor primite si utilizate din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene prin ISPA, a cofinantarii de la buget si a imprumuturilor primite de la institutiile financiare internationale pentru masurile din domeniul mediului, transportului si asistentei tehnice.

Specialistii din cadrul Ministerului Finantelor Publice sunt colaboratori ai Institutului National de Administratie si ai Centrelor regionale de formare profesionala continua (8), participand la forme de pregatire continua a specialistilor din compartimentele financiar-contabile din administratia publica centrala si locala privind reglementarile actuale in domeniul contabilitatii publice si proiectul noilor reglementari privind contabilitatea in baza accrual. De asemenea, armonizarea legislatiei nationale in domeniul contabil cu legislatia europeana si Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASs) fac obiectul proiectului de twinning RO 02/IB/FI 04 Imbunatatirea oraganizarii si performantei sistemului de contabilitate publica, (a inceput in noiembrie 2003), cu o durata de 24 luni, avand ca parteneri Ministerul Economiei si Finantelor din Italia si Ministerul Economiei, Finantelor si Industriei din Franta.

Managementul financiar al fondurilor comunitare

Asistenta financiara pentru pre-aderare (PHARE, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programe comunitare) In contextul preocuparii constante a Guvernului Romaniei pentru intarirea capacitatii administrative de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeana si avand in vedere necesitatea crearii unor structuri institutionale pentru coordonarea, gestionarea si implementarea Instrumentelor Structurale, armonizate cu structurile comunitare specifice, a fost definitivat cadrul legal si organizatoric adecvat. Astfel, prin HG nr. 272/4.03.2004 (MO nr. 206/9.03.2004) Ministerul Finantelor Publice (MFP) a fost desemnat Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritate de Management pentru Fondul de Coeziune, iar prin HG nr. 403/23.03.2004 (MO nr. 275/30.03.2004) pentru modificarea si completarea HG nr. 1574/2003 privind organizarea si functionarea MFP si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), coordonarea fondurilor de pre-aderare Phare, ISPA si SAPARD a fost preluata 598

de MFP. In aceste conditii, atributiile de Coordonator national al asistentei financiare nerambursabile acordate de Uniunea Europeana revin ministrului finantelor publice. In perioada septembrie 2003 mai 2004, au fost inregistrate urmatoarele progrese: au fost aprobate, prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1188/ 2.09.2003, Instructiunile pentru stabilirea procedurii privind operatiunile necesare pentru finantarea masurilor din domeniul protectiei mediului in cadrul Programului Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare; au fost aprobate prin HG nr. 1510/ 18.12.2003 Normele metodologice de aplicare a OG nr. 79/2003 (MO nr. 914/20.12.2003) privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator a fost avizat Amendamentul la Acordul Anual de Finantare 2003 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatii Europene cu privire la Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala semnat la Bruxelles la 4.05.2004; prin Decizia nr. 2003/846/EC/5.12.2003, ca urmare a Actului Acreditarii Nationale semnat de catre Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii la 1.07.2003, Comisia Europeana a acreditat urmatoarele masuri SAPARD: Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole; Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative; Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale;

a fost avizat proiectul Ordonantei de Guvern pentru ratificarea Memorandumurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana pentru programele: PHARE National 2003; PHARE 2003 Cooperare transfrontaliera intre Romania si Ungaria; PHARE 2003 Cooperare transfrontaliera intre Romania si Bulgaria; ISPA 2002/RO/P/PE/018 Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, colectarea si tratarea apelor uzate in municipiul Bacau; Acordul Anual de Finantare SAPARD 2003. Pregatirea pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata

(EDIS) Grupul de Lucru la Nivel Inalt pentru pregatirea trecerii la EDIS, creat in octombrie 2002, format din inalti oficiali, reprezentanti ai Comisiei Europene si ai autoritatilor nationale (Coordonatorul National al Asistentei, Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii, responsabilul cu controlul financiar intern din cadrul MFP), s-a intrunit in cea de-a doua reuniune la data de 15 septembrie 2003. Au fost analizate activitatile pe care autoritatile romane le-au intreprins in vederea pregatirii trecerii la EDIS. In luna mai a.c., a fost semnat contractul de asistenta tehnica Eliminarea decalajelor la nivelul Fondului National si al Agentiilor de Implementare ISPA si PHARE, finantat de Comunitatea Europeana in cadrul Programului orizontal PHARE 2002 pentru trecerea la EDIS. Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea substantiala a punctelor nevralgice ale procedurilor Fondului National de Pre-aderare si Agentiilor de Implementare, si anume: contabilitatea, tratamentul neregulilor si functia de audit intern.

599

Pregatirea pentru gestionarea Instrumentelor Structurale Procesul de realizare a cadrului legislativ necesar coordonarii, administrarii si implementarii eficiente si efective a Instrumentelor Structurale dupa data aderarii s-a materializat in perioada 2003-2004 prin adoptarea unor importante reglementari privind desemnarea structurilor care vor indeplini atributiile de Autoritati de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, pentru Fondul de Coeziune, pentru Programul Operational Regional, pentru Programele Operationale Sectoriale precum si de Autoritati de Plata. MFP, in structura caruia se afla Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, cu rol de coordonare a celorlalte structuri institutionale pentru Instrumentele Structurale, a organizat intalniri de lucru periodice cu ministerele si institutiile implicate in acest proces, in vederea definitivarii cadrului legislativ si institutional necesar. Progresele obtinute in aceasta directie au fost recunoscute de Comisia Europeana in cadrul intalnirilor cu autoritatile romane, care au avut loc la Bucuresti in lunile martie si mai 2004. In ceea ce priveste pregatirea structurilor si sistemelor necesare pentru gestionarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, urmatoarele progrese au fost inregistrate: infiintarea Agentiei Nationale de Plati a fost prevazuta prin HG nr. 1.574/18.12.2003 (MO nr. 2/5.01.2004) privind organizarea si functionarea MFP si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. conform HG nr. 497/1.04.2004 (MO nr.346/20.04.2004) privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, MFP a fost desemnat Autoritate de Plata pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. In acest sens, Directia Generala Fondul National de Preaderare, care va constitui nucleul viitoarei Autoritati de Plata din cadrul MFP, beneficiaza de un proiect de twining finantat de Programul Phare 2002. Conventia de twining urmeaza sa se semneze in cursul lunii iunie. De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, prin Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala a fost desemnat Autoritate de Plat pentru Fondul European de Orientare i Garantare n Agricultur - seciunea Orientare i Instrumentul Financiar de Orientare Piscicol.

Protectia intereselor financiare ale Comunitatii Europene

Conform O.U.G. nr. 11/ 23.04.2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si Deciziei Primului Ministru nr. 43/4 din 26.03.2004, atributiile Corpului de Control al Guvernului in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania au fost preluate de Departamentul de Inspectie si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare al Primului-Ministru, denumit in cele ce urmeaza Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru. S-a apreciat ca aceste atributii sunt cel mai eficient aduse la indeplinire de catre o structura situata la inalt nivel guvernamental, aceasta avand autoritatea necesara pentru a indeplini in cele mai bune conditii coordonarea luptei anti-frauda. In plus, Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru este o institutie similara OLAF, inclusa in aparatul executivului si care efectueaza investigatii de natura administrativa. Conform Strategiei nationale privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania elaborata in baza recomandarilor OLAF, Structura de Lupta AntiFrauda (SLAF) este formata din sub-structura de investigatii (Parchetul National Anticoruptie, Inspectoratul General al Politiei, Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara) si sub-structura de monitorizare care include institutii responsabile cu selectarea, contractarea si utilizarea fondurilor UE (Ministerul Integrarii Europene, 600

Oficiul de Plati si Contractare PHARE si alte autoritati contractante, autoritati de implementare etc.). Institutiile din cadrul sub-structurii de investigatii au infiintat compartimente proprii cu atributii in domeniu, dupa cum urmeaza: Inspectoratul General al Politiei Romane: 6 reprezentanti la nivel central si 82 de reprezentanti la nivel teritorial; Autoritatea Nationala a Vamilor: 12 reprezentanti la nivel central; Garda Financiara: 4 reprezentanti la nivel central; Parchetul National Anticoruptie: 8 reprezentanti la nivel central.

Incepand cu 1 octombrie 2003, Romania beneficiaza de asistenta financiara acordata in baza Programului Multi Country Phare 2002 Lupta impotriva fraudelor care afecteaza interesele financiare ale Comisiei Europene. Acest program asigura finantare pentru crearea structurii de lupta antifrauda, dezvoltarea de baze de date si training. A fost stabilit un plan cuprinzand 32 de activitati, care urmeaza a fi finantate prin programul respectiv, din care 13 au fost realizate pana in prezent, iar alte 7 sunt in curs de realizare. In domeniul activitatii de prevenire, o semnificatie deosebita revine seminarului cu tema Informarea si Comunicarea, mijloace de prevenire a fraudei in contextul extinderii Uniunii Europene organizat la Bucuresti, in perioada 2022 octombrie 2003, la care au participat membrii retelei de comunicatori ai OLAF - specialisti in public relations si jurnalism din tarile membre UE si candidate. In luna noiembrie 2003, s-a semnat, intre CCG si Ministerul Finantelor Publice, Protocolul cu privire la raportarea neregulilor in cazul utilizarii fondurilor nerambursabile primite de Romania de la Comisia Europeana in baza programelor PHARE, ISPA si SAPARD. In baza acestui protocol au fost transmise Comisiei Europene 7 rapoarte de nereguli pentru trimestrul IV al anului 2003. S-a editat un Ghid privind controlul fondurilor europene in care au fost prezentate programele de finantare acordate Romaniei de Uniunea Europeana (PHARE, SAPARD, ISPA, programe comunitare). Acesta prezinta informatii utile pentru personalul cu atributii de control din structura de lupta anti-frauda. In perioada 7-15 ianuarie 2004, s-a asigurat asistenta reprezentantilor companiei Schlumberger SEMA (desemnata de catre Comisia Europeana) in vederea realizarii unui studiu asupra infrastructurii retelei, hardware-ului si software-ului utilizate de institutiile cu responsabilitati privind lupta antifrauda in domeniul fondurilor europene. In baza acestui studiu urmeaza sa se analizeze posibilitatea implementarii in Romania a unui sistem informatic interinstitutional. In perioada 12-16 ianuarie 2004, s-a asigurat asistenta reprezentantilor SIGMA OECD (desemnata de catre Comisia Europeana) in vederea realizarii unui studiu asupra aspectelor legislative, administrative si operationale in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. In aprilie 2004, Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru a initiat o Strategie de Training in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, avand ca sfera de cuprindere atat personalul propriu, al institutiilor incluse in SLAF si, in functie de caz, al altor institutii care pot oferi suport in lupta anti-frauda si protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania (autoritati contractante, autoritati de implementare etc.).

601

Pentru asigurarea sistemului comunicational cu OLAF s-au parcurs etapele necesare pentru conectarea Departamentului de Inspectie al Primului-Ministru la Sistemul Informational Anti-Frauda (AFIS) al Comisiei Europene, urmand ca, intr-o etapa urmatoare, la acest sistem sa fie conectate si alte institutii din structura de lupta antifrauda (Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara etc.). In perioada 10-11 mai 2004 s-a desfasurat la Bucuresti seminarul cu tema Raportarea neregulilor constatate in domeniul utilizarii fondurilor nerambursabile acordate de Uniunea Europeana, la care au participat reprezentanti din partea OLAF, Maltei, Poloniei, Romaniei si Ungariei.

Incepand cu data de 10 mai 2004, Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru, va beneficia, pentru o perioada de circa 10 luni, de asistenta in domeniul mass-media si relatii publice, oferita de Comisia Europeana.

Contributia la bugetul Uniunii Europene

Pentru a intari coordonarea in domeniul resurselor proprii, in luna februarie 2004, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 335/2004, a fost creat in cadrul MFP, grupul de lucru constituit din 5 subgrupuri de lucru, pentru fiecare etapa din procesul resurselor proprii, respectiv: stabilire, calculare, colectare, plata si control. Aceste grupuri de lucru au avut intalniri periodice si au colaborat cu institutiile implicate pentru a identifica masurile necesare, atat din punct de vedere legislativ, cat si administrativ, pentru implementarea sistemului de resurse proprii, alcatuind un plan de lucru detaliat, cu actiuni concrete de implementat, pana la data aderarii. Aproximativ 35 de specialisti sunt implicati in acest grup de lucru. Alaturi de acestia, la derularea proiectului de twinning RO02/IB/FI 05 Realizarea si implementarea unui model complet de simulare a contributiei Romaniei la bugetul UE ( implementat incepand cu 13 aprilie cu o durata de 18 luni si avand ca partener Ministerul Economiei si Finantelor din Republica Elena), participa si reprezentantii Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Institutului National de Statistica (INS), Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV). In acest sens, institutiile implicate in aplicarea sistemului de resurse proprii au fost desemnate, responsabilitatile aferente au fost clar identificate, coordonarea a fost consolidata prin infiintarea grupului de lucru in cadrul MFP, aceasta structura urmand sa fie inlocuita de o structura permanenta, dupa aderare.

ANV Constatare, colectare si controlul taxe vamale Cont A B Raport frauda

MAPDR Constatarea, calculul si controlul taxei pe zahar

MFP Calcul baza TVA, colectare TVA si taxe pe zahar, control TVA, plata si estimare resurse proprii

BNR Contul deschis in numele Comisiei Europene

602

INS Furnizare date statistice pentru baza TVA

CNP Prognoza VNB

Conform calendarului de lucru propus de Comisie, prima faza in evaluarea capacitatii Romaniei de indeplinire a criteriilor administrative in ceea ce priveste managementul operational al contributiei la constituirea resurselor proprii ale bugetului comunitar a reprezentat-o completarea unui amplu Chestionar, transmis in data de 27 februarie 2004 la Comisia Europeana. In luna martie 2004, MFP a semnat conventii de colaborare cu INS (nr. 40911 MFP/31.03.2004 3262 INS/31.03.2004), MAPDR (nr. 40910 MFP/31.03.2004 216 MAPDR/31.03.2004) si ANV (nr. 40912 MFP/31.03.2004 575 ANV/31.03.2004). Aceste protocoale stabilesc cadrul general de desfasurare a schimbului de informatii pentru calculul contributiei la bugetul Uniunii Europene si de implementare a viitoarelor metode de calculare, surse de date, colectare, plata si control a resurselor proprii. In perioada 22-23 aprilie, a fost organizat in Bucuresti un workshop, cu participarea expertilor nationali si a expertilor de la DG Budget, care a avut drept scop abordarea problemelor legate de resursele proprii traditionale, inclusiv vizita la un birou vamal, resursa TVA, raspunsurile la chestionar, sistemul de colectare si contabilitate a TVA. De asemenea, pentru a facilita negocierile capitolului bugetar prin crearea unei metodologii si terminologii comune, a fost prezentata o simulare detaliata privind platile aferente resurselor proprii, pe baza unui model cu 27 State Membre, o prezentare a diferitelor concepte de calcul a soldurilor bugetare nete. In perioada 2003-2004, s-au realizat simulari de calcule estimative pentru contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007 2013. Baza TVA a fost considerata 50% din PNB si au fost luate in considerare cotele medii de taxe vamale si agricole, corespunzator Tarifului Vamal aplicat in prezent in Romania. Prin proiectul de modificare a Legii nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, aprobat in sedinta Guvernului din data de 7 aprilie 2004 si aflat in dezbatere in Parlament, se reglementeaza faptul ca nu se percep comisioane pentru conturile avand ca titular Comisia Europeana. Resurse proprii traditionale In ceea ce priveste colectarea taxelor vamale asupra importurilor, Autoritatea Nationala a Vamilor este responsabila pentru desfasurarea activitatii vamale, in conformitate cu prevederile OUG nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul Vamal Roman si articolul 16 din OUG nr. 64/2003, precum si in baza prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala , aplicabile de la 1 ianuarie 2004, aprobata prin Legea nr. 174/2004 (MO nr. 465/25.05.2004). In vederea gestionarii corecte a incasarii taxelor vamale, ANV a implementat sistemul contabil informatizat in 40 de birouri vamale, actiune care va continua in toate birourile vamale si directiile regionale vamale, pana la sfirsitul anului 2004. In scopul optimizarii sistemului de colectare la bugetul statului a taxelor vamale si a celorlalte drepturi de import, in baza Deciziei directorului general nr.1588/29.10.2003 privind modificarea Deciziei nr.879/2002 privind aplicarea procedurii de decontare a datoriei vamale prin mijloace informatice, s-a extins actiunea de implementare a 603

decontarii electronice a datoriei vamale de la un numar de 6 birouri vamale la un numar de 78 birouri vamale, incheindu-se in acest sens conventii cu 4 mari banci comerciale. In prezent sistemul de vamuire ASYCUDA ++ - versiunea 16.1f care asigura fondul de date necesar sistemului contabil informatizat este operational la nivelul a 93 de birouri vamale. In cursul anului 2005, in baza asistentei tehnice comunitare se preconizeaza asigurarea inter-operabilitatii intre TARIC si sistemul de vamuire informatizat. In trimestrul I, 2004, prin Legea nr.1/2004, s-a infiintat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Cadrul legal si administrativ pentru taxa pe zahar va fi stabilit dupa incheierea negocierilor privind capitolul 7 Agricultura si alocarea cotei de productie. Resursa TVA Biroul pentru evaluari speciale din cadrul Directiei de evaluare a veniturilor bugetului general consolidat este responsabil pentru determinarea bazei resursei proprii TVA precum si de contributia totala la bugetul UE. Pentru verificarea efectiva a capacitatii administrative in domeniul TVA, DG Buget a lansat recent un exercitiu de simulare pentru elaborarea raportului TVA pentru 2003, reflectand cadrul legal si TVA incasat pe parcursul anului. Acesta este un instrument cheie pentru a sprijini statele candidate in pregatirea pentru transmiterea primului raport dupa aderare (cel tarziu 31/7/2008). Acest prim proiect de raport TVA a fost solicitat pana la data de 1 octombrie 2004. In acest sens, a avut loc traducerea ghidului TVA intocmit si distribuit de DG Buget, sau stabilit anexele care vor furniza informatii detaliate necesare la intocmirea raportului, identificarea problemelor legate de stabilirea criteriilor de selectie, a metodologiilor care pot fi aplicate, sursele de date (cu sprijinul partenerilor de twinning greci). Pentru acest exercitiu de simulare, autoritatilor romane li s-a solicitat evaluarea impactului bazei TVA a celor doua derogari obtinute. INS este in momentul de fata capabil sa furnizeze informatiile necesare calcularii bazei TVA (cu sprijinul asistentei oferite de parteneri greci). Problemele care exista sunt legate de structura pe produse a acestor informatii, aspect ce va fi rezolvat pana in 2006, avand in vedere modificarile cotelor legale de TVA. Prin intarirea functiei de control fiscal, in perioada 01.09.2003 - 31.05.2004 s-a reusit diminuarea cazurilor de fraudare a bugetului prin rambursari de TVA, inregistrandu-se doar un numar de 11 cazuri in suma de 32 miliarde lei. De asemenea, trebuie mentionat ca, in perioada septembrie 2003 mai 2004, organele de control ale Autoritatii Nationale a Vamilor au inregistrat 8.248 de cazuri de frauda reprezentand TVA in valoare de 1.504,273 miliarde lei, iar taxe vamale 691,385 miliarde lei. Resursa VNB (Venit National Brut) Institutul National de Statistica este responsabil pentru calcularea PNB. Acesta, in cooperare cu Oficiul de Statistica al Comunitatii Europene (EUROSTAT) actioneaza in sensul indeplinirii aquis-ului comunitar in domeniul statisticii si aplicarii Regulamentului Consiliului Nr. 2223/96 privind Sistemul european de conturi nationale si regionale in Comunitate. In luna decembrie 2003 au fost definitivate conturile nationale pentru anul 2001, precum si estimarile privind PIB si VNB pentru anii 2002 (date semi-definitive) si 2003 (date provizorii). Au fost revizuite datele privind PIB trimestrial pentru anii 2001-2003 in vederea reconcilierii cu datele anuale. Principalele progrese inregistrate in perioada de raportare se refera la: 604

imbunatatirea clasificarii unitatilor pe sectoare institutionale; elaborarea experimentala a Tabelului intrari-iesiri pe 60 de ramuri si produse pentru anul 2001 conform cerintelor Eurostat; elaborarea experimentala a matricei importurilor pentru anul 2001; evaluarea tuturor taxelor si impozitelor pe produse, precum si a cotizatiilor sociale pe baza dreptului constatat, incepand cu estimarile pentru anul 2002; demararea in anul 2004 a procesului de revizuire a datelor din conturile nationale pentru anii 1995-1997 (calculate conform metodologiei SEC 79) in vederea alinierii la cerintele metodologice ale SEC 95.

Comisia Nationala de Prognoza a previzionat nivelul Venitului National Brut (VNB) echivalentul produsului national brut in SEC95 pornind de la valorile estimate pentru produsul intern brut si seria de date statistice privind evolutia VNB si PIB din perioada 1998-2003. Comisia Nationala de Prognoza a prognozat nivelul VNB pana in anul 2013 in preturi curente si constante, in moneda nationala si euro, pe baza unei metodologii, care urmeaza sa fie imbunatatita in cadrul proiectului de twinning RO 02/IB/FI 05. Prognoza PIB se realizeaza atat prin metoda de productie, estimandu-se consumul intermediar, cat si prin metoda cheltuielilor, cu estimarea fiecarei categorii de utilizare finala, ceea ce vine in intampinarea cerintelor legate de calculul bazei TVA. Comisia Nationala de Prognoza a actualizat in luna martie 2004 estimarile privind PIB si VNB pentru anii 2004 si 2005, care au fost prezentate la DG ECFIN cu ocazia reuniunii expertilor din tarilor candidate la aderarea la UE privind prognoza de primavara, desfasurata la Bruxelles. Diferentele intre VNB determinat de DG Buget si CNP sunt mici. Astfel pentru anul 2007 VNB estimat de DG Buget a fost de 60690 mil. euro si cel al CNP de 62080 mil. euro, reprezentand o diferenta de 2,3%. Pentru anii 2008 si 2009 aceste diferente se reduc. Masurile si pregatirile generale in vederea aplicarii acquis-ului in domeniul resurselor proprii, au progresat substantial, in special, prin eforturile sustinute realizate de la inceputul anului 2004. In acest context, Romania va intruni toate conditiile administrative pana la data aderarii, continuandu-si si concentrandu-si eforturile in dezvoltarea unui nivel corespunzator al capacitatii administrative pentru calculul diferitelor resurse proprii, precum si in implicarea diverselor institutii in acest domeniu.

Consolidarea reformei Administratiei fiscale

Administratia fiscala din Romania a fost consolidata prin infiintarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in subordinea MFP. Conform prevederilor OUG nr.86/26.08.2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.609/23.12.2003 (MO nr.930/23.12.2003), Agentia Nationala de Administrare Fiscala s-a infiintat incepand cu data de 1 octombrie 2003 si a devenit operationala incepand cu data de 1 ianuarie 2004. HG nr.1574/18.12.2003 privind organizarea si functionarea MFP si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste, printre altele, principalele obiective si atributii ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si organizarea si conducerea acestei agentii. Referitor la perfectionarea sistemului de gestiune a contribuabililor, prin intermediul sistemului informatic, a fost creata o baza de date care arata, pentru fiecare contribuabil inregistrat, impozitele pe care acesta este obligat sa le plateasca, precum si declaratiile pe care trebuie sa le completeze si sa le transmita. Acest sistem este 605

cunoscut sub denumirea de vector fiscal a fost dezvoltat cu asistenta spaniola, in cadrul proiectului de infratire derulat cu Administratia fiscala Tributaria din Spania si permite Administratiei Fiscale sa aiba o imagine globala asupra fiecarui contribuabil. Vectorul fiscal reprezinta un ajutor important pentru specialistii administratiei in agregarea datelor necesare pentru crearea profilului de risc al contribuabilului. MFP a participat la crearea Sistemului Electronic National (SEN), impreuna cu MCTI, urmand sa dezvolte actualul sistem de depunere pe cale electronica a declaratiilor fiscale, pe site-urile proprii. Incepand cu 1 ianuarie 2004, Sistemul Electronic National a pus la dispozitia marilor contribuabili Formularul unic care permite declararea creantelor bugetare. Sistemul de transmitere a declaratiilor on-line pentru obligatiile de plata la bugetul general consolidat a fost utilizat intr-o prima faza de un numar de 100 mari contribuabili, urmand a se generaliza la nivel national. In ceea ce priveste cresterea incasarilor veniturilor fiscale cu implicatii directe si imediate asupra reducerii volumului arieratelor si prevenirii formarii de noi arierate fata de programul pe anul 2003 de 340.738,8 mld. lei, Departamentul de Administrare Fiscala a reusit colectarea sumei de 346.171,0 mld. lei, depasind astfel prevederile anuale cu 1,6 %. Veniturile incasate in anul 2003 au depasit cu 38,9% incasarile anului precedent, procent superior indicelui inflatiei si cresterii economice din aceeasi perioada. In anul 2003, colectarea veniturilor bugetare reprezentand accize a cunoscut o imbunatatire spectaculoasa (peste 54,5% fata de anul 2002). O buna colectare s-a obtinut si in cazul celorlalte venituri bugetare: incasarile din taxa pe valoare adaugata au crescut cu 30,5% , incasarile din impozitul pe venit au crescut cu 28,0% , incasarile din impozitul pe profit cu crescut cu 45,7% si incasarile din taxele vamale au crescut cu 37,6%, comparativ cu nivelul anului anterior. Potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1478/2003 pentru aprobarea Instructiunilor interne de lucru privind inscrierea creantelor fiscale pentru care s-au emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si Circularelor nr. 291794/2003, nr. 292071/2003, nr. 292676/2003, nr 292750/2003, MFP prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala in calitate de operator autorizat, prin agentii imputerniciti, respectiv Directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generala de administrare a marilor contribuabili si Administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, inscrie creantele bugetare pentru care s-au emis titluri executorii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Prin HG nr. 1574/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, privind organizarea si functionarea MFP si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala s-a reorganizat activitatea de control financiar fiscal prin infiintarea in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a Directiei generale de inspectie financiar - fiscala in structura careia functioneaza urmatoarele directii: Directia de control fiscal, Directia de investigatii fiscale si Directia de control financiar. Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.753/9.12.2003 (MO nr. 929/23.12.2003) a fost aprobat Codul etic al inspectorului de control fiscal, prin care: s-au stabilit norme de conduita pentru inspectorii care isi desfasoara activitatea in domeniul controlului fiscal, si se formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre toti inspectorii fiscali in vederea realizarii obiectivului privind cresterea increderii contribuabililor in autoritatea fiscala. La nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, in conformitate cu prevederile art. 149 alin.(5) al Titlului VI Taxa pe valoarea adaugata, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si al art. 77 alin.(2) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu data de 26.02.2004 a fost aprobat Ordinul ministrului finantelor publice nr.338/26.02.2004 (MO nr.231/16.03.2004) prin care s-a infiintat la nivelul fiecarei structuri operative un 606

serviciu, birou sau compartiment de analiza a deconturilor negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiuni de rambursare, in functie de numarul de platitori de taxa pe valoarea adaugata inregistrati, completandu-se structurile organizatorice ale Directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti in mod corespunzator. In domeniul rambursarilor de TVA, a fost elaborata o procedura bazata pe analiza de risc, care stabileste modalitatea de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA, in functie de comportamentul fiscal al contribuabilului si de riscul fiscal pe care il prezinta fiecare rambursare pentru administratia fiscala. Aceasta procedura a fost aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.338/26.02.2004 (MO nr. 231/ 16.03.2004) privind metodologia de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare si se aplica incepand cu deconturile aferente lunii ianuarie 2004. Urmare a aplicarii procedurii bazate pe analiza de risc, pentru contribuabilii care prezinta un risc fiscal mic, rambursarea se efectueaza cu control ulterior, durata medie de solutionare a unei astfel de solicitari fiind de cca.25 de zile. De asemenea, procedura prevede ca pentru marii contribuabili rambursarea se acorda cu control ulterior.

2.3.30. TRADUCEREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR

In perioada 1 septembrie 2003 1 iunie 2004 activitatea Directiei Coordonare Traduceri din cadrul Institutului European din Romania (IER) s-a concentrat in continuare pe patru directii principale: derularea proiectului de traducere si revizuire; continuarea reviziei lingvistice si juridice; continuarea activitatii de cercetare terminologica; incarcarea traducerilor pe site-ul IER ([Link]) si in baza de date CC Vista.

In decembrie 2003 a fost finalizat proiectul de traducere lansat in aprilie 2003 finantat din bugetul Ministerului Integrarii Europene (echivalentul a 346 920 euro). Proiectul a cuprins traducerea a 10 000 de pagini de Jurnal Oficial si revizuirea altor 11 000. Astfel, la 7 iunie 2004 erau traduse in limba romana 80.751 pagini de Jurnal Oficial, din care 20.253 de pagini sunt revizuite final. Din actele revizuite final, 18.555 pagini reprezinta acte care sunt in vigoare. In paralel cu traducerea, IER a continuat activitatea de incarcare a traducerilor in baza de date CC Vista a Biroului TAIEX al DG Extindere, Comisia Europeana. Astfel, la 7 iunie 2004 erau incarcate in CC Vista 9.774 de acte traduse in limba romana, reprezentand 71.658 de pagini de Jurnal Oficial, din care 19.277 revizuite final.

607

2.4. REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE

O prioritate majora a Guvernului Romniei este realizarea unei reforme reale, prin care administratia publica din Romnia sa se situeze la nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate. In perioada septembrie 2003 iunie 2004, in domeniul reformei administratiei publice, s-au inregistrat progrese prin adoptarea pachetului de legi privind functia publica, descentralizarea serviciilor publice, finantele publice locale, inlaturarea birocratiei si prin infiintarea unor noi structuri, care sa pregateasca si sa puna in aplicare reformele.

Administratia publica centrala

In plan legislativ In baza Hotrrii de Guvern nr. 1623/23.12.2003 (MO nr. 53/22.01.2004) s-a infiintat Consiliul Superior pentru Reforma Administraiei Publice, Coordonarea Politicilor Publice i Ajustare Structural, care are rolul corelarii si monitorizarii procesului de reforma a administratiei publice si a politicilor tututror ministerelor si celorlalte unitati si institutii publice, precum si al consiliilor, comitetelor si comisiilor interministeriale responsabile cu politica generala si prioritatile Guvernului in domeniile specifice. Acesta monitorizeaza inclusiv Programul PAL, care este un program al Bancii Mondiale de asistenta, prin imprumuturi, pentru reforma administratiei publice, pentru cresterea capacitatii institutionale si pentru cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor publice. Restructurarea guvernamentala din luna martie 2004 (OUG nr. 11/ 23.03.2004 MO nr. 266/25.03.2004 a avut in vedere urmatoarele aspecte: cresterea calitatii actului de guvernare, eliminarea deficientelor din activitatea unor ministere, asigurarea compatibilitatii institutionale determinata de dinamica negocierilor pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, accelerarea procesului de implementare a programelor si actiunilor guvernamentale. In aparatul de lucru al Guvernului s-a creat o noua structura, si anume Cancelaria Primului-Ministru care are personalitate juridica si este in directa coordonare a premierului. Cancelaria este condusa de seful cancelariei, cu rang de ministru, care are si calitatea de ordonator principal de credite. Personalul cancelariei nu face parte din corpul functionarilor publici. Acest nou organism include tot aparatul de lucru al primului-ministru care era prevazut in vechea forma de organizare a guvernului. De asemenea, s-a infiintat postul de ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar. Au fost, de asemenea, adoptate urmatoarele acte normative: Legea nr. 23/3.03.2004 (M.O. 187/ 3.03.2004) pentru modificarea si completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor care prevede infiintarea functiei de ministru de stat, cu rol de coordonarea a realizarii programului de guvernare intr-un domeniu de activitate. Au fost nominalizati trei minitri de stat, care s coordoneze domenii de importan major: economic, reforma administraiei publice, integrarea european i justiia. In acest scop ei conlucreaza cu ministrii titulari care raspund de indeplinirea acestui program in ministerele pe care le conduc nemijlocit. HG 405/23.03.2004 (MO nr. 267/26.03.2004) prin au fost stabilite atributiile Unitatatii pentru Politici Publice (UPP), infiintata in cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin Decizia Primului Ministru nr. 258 din noiembrie 2003 ca masura de intarire a capacitatii decizionale a Guvernului.

608

Rolul UPP este cel de interfa intre diferitele instituii guvernamentale implicate in formularea i implementarea politicilor, devenind, astfel, o unitate central de coordonare a acestor procese. De asemenea, UPP are rolul de a coordona activitatea secretariatelor tehnice ale consiliilor, comitetelor i comisiilor interministeriale stabilite potrivit legii, innd cont de faptul c funcionarea eficient a unor astfel de structuri contribuie, implicit, la coerena i eficiena actului de guvernare. In luna mai 2004, a fost realizat un proiect de Ghid privind elaborarea, implementarea si evaluarea politicilor publice la nivel central. In perioada de referinta a functionat cu o periodicitate saptamanala Comitetul Executiv pentru Integrare Europeana, structura de coordonare si decizie politica, in cadrul careia au fost dezbatute teme de maxima actualitate in procesul de integrare europeana a Romaniei: stadiul negocierilor de aderare, capacitatea administrativa, independenta justitiei, indeplinirea criteriilor economiei de piata functionale etc. Incepand cu luna martie 2004, reuniunile Comitetului Executiv de Integrare Europeana au fost precedate de reuniuni pregatitoare, la nivel experti, cu un rol important in pregatirea dosarului pentru nivelul politic de decizie si procesul de coordonare interinstitutionala in problematica aderarii la Uniunea Europeana. Lunar, la reuniunile Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana participa si reprezentantul permanent al Romaniei pe langa Uniunea Europeana. Incepand cu luna martie 2004, Secretariatul General al Guvernului coordoneaza reuniuni saptamanale, la nivel de secretari de stat si secretari generali din ministere, in vederea pregatirii sedintelor Guvernului. Prin aceste reuniuni se realizeaza mai buna fundamentare a deciziilor si decongestionarea activitatii decizionale a Executivului. Prin urmare, durata sedintelor de Guvern s-a diminuat considerabil. Modificarile in organizarea si functionarea unor ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale au fost reglementate prin urmatoarele acte normative: H.G. 402/ 23.03.2004 (M.O. 267/ 26.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Integrarii Europene H.G. 403/ 23.03.2004 (M.O. 275/ 30.03.2004) pentru modificarea si completarea H.G. 1574/ 2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala H.G. 405/ 23.03.2004 (M.O. 267/ 26.03.2004) privind organizarea si functionarea Secretariatului General al Guvernului H.G. 406/ 23.03.2004 (M.O. 267/ 26.03.2004) privind organizarea si functionarea Agentiei pentru Strategii Guvernamentale H.G. 407/ 23.03.2004 (M.O. 273/ 29.03.2004) pentru modificarea si completarea H.G. 749/ 2003 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru Relatii Interetnice H.G. 408/ 23.03.2004 (M.O. 285/ 31.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor H.G. 409/ 23.03.2004 (M.O. 291/ 1.04.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale H.G. 410/ 23.03.2004 (M.O. 277/ 30.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii H.G. 411/ 23.03.2004 (M.O. 275/ 30.03.2004) privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Tineret H.G. 412/ 23.03.2004 (M.O. 276/ 30.03.2004) privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

609

H.G. 413/ 23.03.2004 (M.O. 273/ 29.03.2004) privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism H.G. 437/ 23.04.2004 (M.O. 310/ 7.04.2004) pentru modificarea si completarea H.G. 373/ 2002 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile de Gospodarie Comunala H.G. 796/ 19.05.2004 (M.O. 474/ 26.05.2004) privind unele masuri referitoare la organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe

Strategia actualizata privind accelerarea reformei in administratia publica

In perioada de referinta au continuat masurile in domeniul reformei administratiei publice. In mai 2004 s-a aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 699/5.05.2004 Strategia actualizata a Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei in administratia publica, cu sprijin in perioada iulie 2003 martie 2004, din partea proiectului de twinning light RO2001/IB/OT 04 TL, precum si a programului GRASP USAID. Temele reformei propuse de Guvern au fcut obiectul unor dezbateri publice in cadrul Forumului Naional, desfurat in perioada septembrie decembrie 2003. Pentru dezbaterea publica a proiectului Strategiei Guvernului Romniei privind accelerarea reformei in administratia publica, Ministerul Administratiei si Internelor, prin Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP), a organizat, in perioada septembrie-decembrie 2003, in cadrul unui Forum National, noua reuniuni nationale si regionale. Reuniunile au urmarit: cunoasterea de catre toti factorii implicati si de catre societatea civila si partidele politica, a principalelor directii de actiune in procesul de reforma a administratiei publice; discutarea si analizarea punctelor de vedere in scopul imbunatatirii proiectului de strategie; asigurarea legitimitatii noii strategii.

Pentru asigurarea implementarii strategiei actualizate, UCRAP impreuna cu programul GRASP USAID a initiat mecanismul de coordonare a donatorilor internationali pentru implementarea strategiei actualizate. Proiectul, inceput in ianuarie 2004 cu 8 parteneri donatori, are in prezent 20 de institutii donatoare. In acord cu Comisia Europeana si structurile asociative ale autoritatilor publice locale, Guvernul Romniei a identificat trei domenii in care trebuie sa se faca progrese semnificative in perioada imediat urmatoare. Acestea sunt: functia publica, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si procesul de formulare a politicilor publice. Ele sunt parte componenta a Strategiei Guvernului Romniei privind accelerarea reformei administratiei publice. S-a trecut deja la implementarea masurilor de reforma, prevazute in cadrul strategiei, conform calendarului stabilit prin planul de masuri. Astfel: A. In domeniul functiei publice

Managementul functiei publice Reforma functiei publice reprezinta una din cele trei directii prioritare de actiune ale Strategiei. Au fost stabilite obiectivele specifice si a fost elaborat planul de actiuni pentru implementarea strategiei in acest domeniu. Trebuie subliniata cooperarea interinstitutionala a ANFP cu INA, UCRAP si celelalte institutii publice pentru elaborarea documentelor respective. Pentru realizarea reformei functiei publice, s-a convenit cu reprezentantii Bancii Mondiale, Programul de Imprumut de ajustare programatica (PAL), privind dezvoltarea 610

unui sistem de monitorizare a reformei in administratia publica. Referitor la reforma functiei publice, Programul PAL urmareste doua obiective principale: dezvoltarea unui corp al functionarilor publici profesionist, stabil, transparent si eficient; realizarea unui sistem de salarizare corespunzator. Au fost stabiliti indicatori in domeniile: meritocratiei si atractivitatii carierei functiei publice. In vederea imbuntirii cadrului legislativ aferent functiei publice, Agenia National a Funcionarilor Publici a elaborat legislaia secundar, care a fost adoptat dup cum urmeaz: HG nr. 1209 din 14.10.2003 (MO nr. 757/29.10.2003) privind organizarea i dezvoltarea carierei functionarilor publici HG nr. 1210 din 14.10.2003 (MO nr. 757/29.10.2003) privind organizarea i functionarea comisiilor de disciplin i a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si institutiilor publice HG nr. 25 din 15.01.2004 (MO nr. 79/30.01.2004) pentru aprobarea Planului de ocupare a functiilor publice pe anul 2004 Legea nr. 7 din 18.02.2004 (MO nr. 157/23.02.2004) privind Codul de conduit a funcionarilor publici HG nr. 432 din 23.03.2004 (MO nr. 341/19.04.2004) privind dosarul profesional al functionarilor publici

In ceea ce priveste salarizarea functionarilor publici, in cadrul proiectului PHARE RO Crearea si Implementarea de Mecanisme pentru Aplicarea complet a Statutului Functionarilor Publici (RO 01.06.04) au fost realizate urmatoarele: Studiul comparativ al sistemelor de salarizare a functionarilor publici din Danemarca, Franta, Ungaria, Polonia si Marea Britanie; Raport privind salarizarea functionarilor publici din Romania comparativ cu activitati similare din sectorul privat din Romnia.

Studiile au fost prezentate in cadrul Conferintei privind salarizarea functionarilor publici, din data de 27.04. 2004. In cadrul conferintei, au fost supuse dezbaterii cteva optiuni privind constructia viitorului sistem de salarizare a functionarilor publici din Romnia. Consultarea partenerilor de dialog social a avut loc in reuniunea din 25 mai 2004. Proiectul legii cadru privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici va fi finalizat in iunie 2004. A fost realizata si actualizata baza de date a functiilor publice si a functionarilor publici. Baza de date, contine informatii referitoare la un numar de 110.426 functii publice (ocupate si vacante) si 97.142 functionari publici. Baza de date a permis ANFP, publicarea pentru prima data in Romnia, in februarie 2004, a Raportului privind functia publica pentru anul 2003. In perioada aprilie mai 2004, a fost implementat un nou soft (SPSS), care permite realizarea de raportari statistice privind functia publica, de o complexitate superioara celor existente. Cooperarea dintre ANFP si DFID (UK) asigura asistenta tehnica pe termen lung pentru ANFP. Acest parteneriat vizeaza elaborarea Strategiei Sistemului Informational in domeniul functiei publice. Guvernul Romniei s-a angajat sa sprijine financiar implementarea acesteia alaturi de Banca Mondiala si Comisia Europeana. In perioada noiembrie 2003 ianuarie 2004 a fost dezvoltata o aplicatie care cuprinde datele necesare eliberarii cazierelor administrative pentru functionarii publici care fac parte din comisiile de concurs pentru ocuparea functiilor publice si de solutionare a contestatiilor, precum si din comisiile de disciplina si comisiile paritare din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice.

611

Din datele comunicate de autoritatile si institutiile publice a rezultat urmatoarea situatie privind structura si numarul abaterilor disciplinare si sanctiunilor aplicate functionarilor publici: in perioada ianuarie 2004 mai 2004, au fost constituite 789 comisii de disciplina pentru autoritati si institutii publice centrale si locale, din care: 424 la nivelul administratiei publice centrale; 365 la nivelul administratiei publice locale; comisiile de disciplina au examinat 414 sesizari, din care 398 la nivelul administratiei publice centrale si 16 la nivelul administratiei publice locale. S-au aplicat 326 de sanctiuni disciplinare functionarilor publici din administratia publica centrala si 13 sanctiuni pentru cei din administratia publica locala; principalele tipuri de abateri disciplinare sunt: neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor; incalcari ale prevederilor legale privind incompatibilitatile; actiuni care aduc atingere imaginii institutiei; absente nemotivate si intrzieri repetate la serviciu; solutionarea unor cereri in afara cadrului legal. Din baza de date existenta la ANFP rezulta ca 10% din functionarii publici din Romnia au salariul de baza de aproximativ 75 de euro, iar 40% din functionarii publici au salariul de baza de aproximativ 100 de euro.

Tot in baza informatiilor primite de la autoritatile si institutiile administratiei publice locale, s-a centralizat situatia functionarilor publici care intra sub incidenta incompatibilitatilor prevazute de Legea nr.161/2003. Astfel, in perioada septembrie 2003 - mai 2004 au fost solutionate 1434 de adrese, petitii si memorii adresate Agentiei Nationale a Functionarilor Publici de institutiile/autoritatile publice, sindicate, functionari publici si cetateni, dintre care 115 au ca obiect cazuri de incalcare a regimului incompatibilitatilor. In urma acestora au fost efectuate 49 controale inopinate si 4 controale tematice, care s-au concretizat prin elaborarea a 43 rapoarte de control. Abaterile si incalcarile reglementarilor privind functia publica si functionarii publici cele mai des intlnite sunt nerespectarea instructiunilor privind reincadrarea functionarilor publici si regimul juridic al incompatibilitatilor si al conflictului de interese. In urma controalelor au fost formulate recomandari cu caracter general, indrumari de specialitate obligatorii si au fost stabilite masuri si actiuni corective. In conformitate cu noua legislatie secundara, incepnd cu data de 1 ianuarie 2004, respectiv momentul intrarii in vigoare a HG nr. 1209/14.10.2003 (M.O.757/ 29.10.2003) privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, din numarul total de 2783 de solicitari, Agentia Nationala a Functionarilor Publici a acordat, un numar de 1829 de avize favorabile organizarii concursurilor pentru ocuparea functiilor publice. Media candidatilor inscrisi: 2,34/ functie publica. In urma concursurilor situatia se prezinta astfel: functii publice de executie pentru care s-a organizat concurs, 1658, din care s-au ocupat 1271 posturi si au ramas vacante 387; functii publice de conducere pentru care s-a organizat concurs, 375, din care s-au ocupat 312 posturi si au ramas vacante 63.

Totodata, au fost acordate 598 avize in vederea exercitarii cu caracter temporar a unor functii de conducere (din care 453 avize pentru institutii/autoritati ale administratiei publice centrale si 145 avize pentru institutii ale administratiei publice locale). La nivelul administratiei publice centrale au fost redistribuiti un numar de 55 de functionari publici din care 5 functionari publici pe perioada determinata. La nivelul administratiei publice locale au fost redistribuiti un numar de 39 functionari publici din care 3 pe perioada determinata. Pentru intarirea capacitatii administrative a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici a fost realizata, pe baza unui chestionar, o auto-evaluare organizationala, prin care s-a urmarit identificarea unor solutii optime pentru imbunatatirea organizarii si functionarii 612

Agentiei si a fost elaborat un proiect de act normativ privind noua structura organizationala a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care se afla in dezbatere publica. ANFP in calitate de reprezentant al Romniei in Grupul Serviciilor Publice Novatoare, din cadrul Comisiei Europene, a demarat procedura de certificare ISO 9001/2001. Formarea functionarilor publici In plan legislativ, prin Legea nr. 575/22.12.2003 (MO nr.931/23.12.2003), a fost aprobata OG nr.74/28.08.2003 pentru modificarea si completarea OG nr. 81/2001 privind infiintarea si organizarea Institutului National de Administratie (INA). Noile acte normative reglementeaza mai coerent modul de organizare al INA, precum si relatiile dintre INA si centrele regionale de formare continua a functionarilor publici. Referitor la formarea functionarilor publici, incepand cu anul 2003, Institutul National de Administratie (INA) a organizat, conform Grilei de programe trimestriale i graficului asociat acesteia, un numar de peste 192 programe cu durate ntre 5 i 7 zile, la care au participat peste 6000 funcionari publici, reprezentand peste 37.000 zile-om perfectionare. Institutul National de Administratie organizeaza, incepnd cu anul de studii 2003-2004, doua programe de formare specializata in administratia publica centrala si locala, cu durata de 1 an si 2 ani. Accesul la aceste programe s-a facut prin concurs national. Programul de formare specializata in administratia publica cu durata de 1 an are drept grup tinta urmatoarele categorii de personal: inalti functionari publici, functionari publici de conducere, persoanele numite sau alese in functii de demnitate publica sau asimilate acestora. Programul INA, asistat tehnic prin Proiectul Phare RO 0106.02 si derulat de un consortiu format din scoli europene: ENA (Franta), INAP (Spania), VNG International (Olanda), Dbb Akademie (Germania), Schlumberger Sema (Spania), a fost organizat in perioada 27 octombrie 2003 15 mai 2004, fiecare modul continnd pregatire teoretica, activitati aplicative, studiu individual asistat si evaluare. Proiectul tinerilor profesionisti este finantat de catre Uniunea Europeana cu 4 milioane de euro, in cadrul Programului Phare 2001 RO 0106.03. Proiectul este derulat de un consortiu, sub conducerea Consiliului Britanic. Participantii la program au fost selectati printr-un proces deschis si transparent in septembrie 2003, de catre experti independenti din UE. Cei 100 de bursieri au fost selectati din 444 de candidaturi (22,5%), iar 36 de stagiari au fost selectati din 83 de candidaturi (36,1%). Dintre finalistii la cele doua programe 70% sunt femei, iar 60% provin din administratia publica locala, reprezentnd 34 de judete. Proiectul tinerilor profesionisti cuprinde : Programul de formare specializata in administratia publica, cu durata de 2 ani. El este destinat tinerilor absolventi ai invatamntului de lunga durata. Incepnd cu data de 29.09.2003, acestia urmeaza primul an de pregatire in scoli de administratie publica sau alte centre de excelenta in state membre UE, astfel: Marea Britanie 46 cursanti, Spania 7 cursanti, Italia 7 cursanti, Germania 5 cursanti, Franta 28 cursanti, Olanda 5 cursanti, Belgia 2 cursanti. Programul de formare specializata in administratia publica, cu durata de 1 an. Acest program este dedicat tinerilor functionari publici (stagiari). In activitatea de training s-au derulat 9 din cele 10 module ale programului.

Pentru anii 2003 si 2004, programele de formare continua s-au elaborat pe baza propunerilor, consultarii si observatiilor facute de ANFP, ministere, prefecturi autoritati publice locale, precum si de organizatiile si asociatiile profesionale din administratia publica. In perioada septembrie 2003 iunie 2004, INA si centrele regionale de formare au organizat 377 de programe, pentru un numar de 9.450 participanti. 613

Instruirea functionarilor publici cu atributii specifice legate de reforma si procesul de integrare europeana s-a realizat prin intermediul INA (pentru administratia publica centrala), prin Centrele regionale (pentru administratia publica locala si serviciile publice deconcentrate), si prin scolile si centrele de specialitate din cadrul ministerelor sau al celorlalte institutii publice (in domenii strict specifice). La nivelul tuturor celor 8 Centre Regionale s-au constituit Consiliile de Coordonare, ca noi organisme de conducere ale acestor Centre, din care fac parte si reprezentantii INA. Proiectul Phare RO 0106.02 Dezvoltarea unui Institut National de Administratie capabil sa formeze functionari publici competenti are ca obiective dezvoltarea si intarirea capacitatilor Institutului National de Administratie ca institutie publica specializata de formare continua a functionarilor si a alesilor la nivel central si local; integrarea institutului intr-o retea nationala de centre de formare pentru administratia publica, precum si in retelele internationale de institutii de formare a functionarilor publici din Europa. In perioada septembrie 2003 - iunie 2004 s-au derulat principalele actiuni si activitati cuprinse in graficul de implementare a proiectului. In cadrul Proiectului MATRA RO5871 Crearea capacitatii operationale pentru o administratie descentralizata in Romnia, INA a elaborat un modul de curs e-learning privind descentralizarea si cresterea capacitatii la nivel local; INA a dezvoltat in cooperare cu InWent- Germania Proiectul A0 116 000 00 "Adaptarea nivelului central al administratiei publice din Romnia la structurile Uniunii Europene ".

Descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice

Pentru sustinerea procesului de descentralizare, in cadrul Strategiei actualizate a Guvernului Romniei privind accelerarea reformei in administratia publica, s-a definit ca prioritate continuarea procesului de descentralizare si deconcentrare a serviciilor publice. In conformitate cu Constitutia revizuita si adoptata in 2003, Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. In luna mai a.c. Guvernul Romniei a aprobat proiectul de Lege cadru a descentralizarii care in prezent se afla in procedura parlamentara (in data de 25 mai Comisia de administratie publica din Camera Deputatilor a dat aviz favorabil). Prin legea cadru sunt reglementate: conceptul de descentralizare administrativa si financiara; rolul cetateanului in procesul de descentralizare si importanta democratiei locale, a participarii cetateanului la viata locala; principiile si criteriile pe baza carora se desfasoara procesul de descentralizare; dreptul la experiment, in virtutea caruia, la nivelul autoritatilor administratiei publice locale se pot constitui centre pilot pentru testarea eficientei si oportunitatii exercitarii anumitor competente la un anumit nivel administrativ; rolul cooperarii intre autoritatile administratiei publice locale si modalitati de cooperare; cadrul institutional necesar continuarii procesului de descentralizare crearea de structuri specifice la nivel ministerial, interministerial, judetean si interjudetean; aceste structuri vor avea rolul cel mai important in deciziile cu privire la repartizarea competentelor de la nivel central la nivel local;

614

aspecte referitoare la descentralizarea financiara reglementarea principiului echilibrarii financiare si corespondentei dintre descentralizarea administrativa si descentralizarea financiara.

Legea cadru privind descentralizarea nu reglementeaza aspecte specifice referitoare la mecanismele de realizare a descentralizarii financiare sau competentele alesilor locali, deoarece reglementari referitoare la aceste problematici se vor regasi in alte legi care urmeaza sa fie adoptate pna in anul 2007. Sustinerea procesului de descentralizare este asigurata si de Proiectul Phare Descentralizarea si dezvoltarea administratiei publice locale din Romnia 2002/000-586.03.02, care va demara in perioada imediat urmatoare. Guvernul a aprobat, la sfrsitul lunii aprilie, proiectul Legii institutiei prefectului, acesta aflandu-se, in prezent, in procedura parlamentara (a fost aprobat de comisia de specialitate a Senatului Romniei). Prin aceasta lege sunt create Corpul prefectilor si Corpul de rezerva al acestora, precum si structurile similare pentru subprefecti, care vor asigura stabilitatea nivelelor superioare ale administratiei publice de la nivelul judetelor in momentul schimbarilor care intervin la nivel politic. In baza acestui act normativ, prefectul este inalt functionar public si se abtine de la participarea la actiuni politice; prefectul nu poate fi membru al unui partid politic; prefectul are obligatia de a se perfectiona profesional; membrii Corpului prefectilor, respectiv ai Corpului subprefectilor, sunt supusi mobilitatii in functie. Dintre atributiile conferite prefectului prin acest act normativ, o importanta deosebita o au urmatoarele: Urmarirea modului de utilizare de catre autoritatile administratiei publice locale si judetene, precum si de catre institutiile publice, a fondurilor comunitare derulate la nivelul judetului; Participarea la elaborarea de catre alesii locali, a programului de dezvoltare economico-sociala a judetului si stabilirea, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, a prioritatilor de dezvoltare teritoriala; Dispunerea, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, de masuri pentru prevenirea si gestionarea acestora si utilizarea, in acest sens, a sumelor special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie; Utilizarea, in calitate de sef al protectiei civile, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza. Urmarirea si aplicarea, impreuna cu grupul pentru monitorizarea reformei constituit la nivel judetean, a prevederilor cuprinse in strategiile si programele de reforma a administratiei publice locale; Asigurarea realizarii planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe.

Crearea capacitatii operationale pentru o administratie descentralizata in Romnia Conform memorandum-ului de cooperare incheiat intre Ministerul Administratiei si Internelor prin Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice si Institute for Housing and Urban Development Studies din Olanda, referitor la proiectul Crearea capacitatii operationale pentru o administratie descentralizata in Romnia, in perioada ianuarie - mai 2004 au fost realizate urmatoarele activitati de catre Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice: selectarea a 3 judete pentru testarea indicatorilor de performanta, a strategiei si a e-cursului; 615

selectarea a 22 de participanti pentru cursul din Rotterdam, care s-a desfasurat in perioada 1 mai - 29 mai 2004. au fost efectuate misiuni in localitatile pilot pentru o evaluare preliminara a calitatii serviciilor acestora (alimentare cu apa, locuinte sociale, sau servicii de asistenta sociala-somaj) si a structurilor de luare a deciziilor.

Pentru asigurarea coerentei procesului de descentralizare, cu sprijinul Comisiei Europene si al programului GRASP al USAID a fost realizata o analiza a situatiei descentralizarii in domeniile: educatiei, asistentei sociale, sanatatii si sigurantei publice. Rezultatele analizei au fost prezentate si dezbatute in reuniunile Forumului National, desfasurate in perioada septembrie decembrie 2003. In ceea ce priveste activitatea institutiilor finantatoare internationale denumite donori, Guvernul Romniei a apreciat ca, o coordonare mai buna a asistentei acordate de aces tia, poate genera o mai mare consistenta a interventiilor propuse, cresterea influentei, eficacitatii precum si eficientei n folosirea resurselor disponibile. In acest sens, Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a infiintat un mecanism de coordonare a donorilor care sa asigure acestora o informare corespunzatoare, sa ii asiste in procesul de planificare a asistentei, pentru a media comunicarea lor cu beneficiarii, si sa puna in acord continutul asistentei cu nevoile formulate de beneficiari. In faza initiala coordonarea donorilor se limiteaza la politica de descentralizare, asa cum este definita prin Strategia actualizata a Guvernului Romniei. Mecanismul va fi utilizat prin extindere si la alte componente ale reformei administratiei publice. Principalele realizari ale procesului de elaborare si implementare a mecanismului de coordonare a donorilor internationali sunt: 20 ianuarie 2004 MAI a organizat, in colaborare cu delegatia Comisiei Europene si GRASP-USAID prima intlnire a donorilor, la care au participat ministrul administratiei si internelor, Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Directorul USAID, reprezentanti ai FALR, Banca Mondiala, UNDP, DFID, precum si ai ambasadelor Germaniei, Angliei, Olandei si Frantei. 5 martie 2004 MAI si GRASP au lansat platforma electronica securizata, accesibila prin Internet pentru partenerii din cadrul proiectului. Aceasta baza de date cuprinde informatii despre activitatea celor 9 parteneri, documente si strategii, studii si noutati cu privire la programe de finantare si activitatea Guvernului in domeniul descentralizarii. Accesul la aceasta baza de date se face pe baza de parola individuala. 10 martie 2004 MAI a organizat, in colaborare cu Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si GRASP-USAID, cea de-a doua intlnire a donorilor. La aceasta intlnire, numarul partenerilor atrasi in proiect a crescut de la 9 la 19. Printre cei prezenti au fost si donori care pna acum nu au desfasurat activitati legate de descentralizare, ceea ce sporeste sansa de a atrage fonduri suplimentare in implementarea strategiei de reforma a administratiei publice. De asemenea, numarul ministerelor reprezentate in proiect a crescut. Alaturi de MAI in acest proiect participa Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si Ministerul Sanatatii. Aceasta intlnire a avut drept rezultat elaborarea unei harti a asistentei pentru descentralizare in Romnia.

Evolutii in plan financiar-fiscal care sustin procesul de descentralizare

Din punct de vedere legislativ, in perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative: Legea nr. 571/2003 (M.O. 927/ 23.12.2004), Codul fiscal, act normativ care reuneste toata legislatia fiscala att pentru veniturile bugetului de stat, ct si pentru bugetele autoritatilor administratiei publice locale. Reglementarile cuprinse in cod 616

sunt in concordanta cu acquis-ul comunitar. In domeniul fiscal, prevederile Codului fiscal prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicndu-se dispozitiile Codului fiscal. In aplicarea Codului fiscal in ianuarie 2004 au fost adoptate Normele metodologice de aplicare a acestuia prin H.G. 44/22.01.2004 (M.O. 112/ 6.02.2004). O.G. nr. 92/ 24.12.2003 (M.O. 941/ 29.12.2003) privind Codul de procedura fiscala, care a intrat in vigoare incepnd cu 1 ianuarie 2004. Ca si in cazul Codului fiscal, si Codul de procedura fiscala a reunit toate procedurile de urmarire si executare silita, de depunere a declaratiilor fiscale si de realizare a inspectiei fiscale, elaborarea acestuia facndu-se in concordanta cu acquis-ul comunitar. Parlamentul Romniei a aprobat prin lege Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Legea nr. 108/7.04.2004 (M.O.336/ 16.04.2004) de aprobare a OUG nr. 45/5.06.2003 privind finantele publice locale prin care au fost adoptate bugetele autoritatilor administratiei publice locale pentru anul 2004. Astfel, in structura bugetelor locale au fost aprobate bugete de functionare si bugete de dezvoltare, cu detalierea Programelor de investitii si cu evolutia prognozata pe mai multi ani.

In acelasi timp, gradul de autofinantare al autoritatilor administratiei publice locale din venituri proprii a crescut semnificativ in anul 2004 ajungnd ca media pe tara sa fie de 48,7%. Acest fapt a fost realizat prin includerea in veniturile proprii a cotelor defalcate din impozitul pe venit, ceea ce le permite si atragerea de credite suplimentare. Gradul de indatorare este de maxim 20% din veniturile proprii pentru finantarea programelor de dezvoltare economico- sociala a colectivitatilor locale. In vederea implementarii masurilor privind descentralizarea financiara, a fost semnat protocolul de colaborare cu numarul 1672, in 27.05.2004, intre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice. Introducerea de noi instrumente de management public la nivelul administratiei publice centrale si locale Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice, cu sprijinul expertilor europeni din cadrul proiectului Phare 2001 Intarirea capacitatii administrative a MAI a introdus la nivelul administratiei publice centrale si locale o serie de instrumente manageriale moderne: Elaborarea Programelor Multianuale de Modernizare In luna august 2003, in conformitate cu prevederile Circularei Primului Ministru al Guvernului Romniei, adresata autoritatilor publice centrale si locale, pentru elaborarea Strategiilor proprii de accelerare a reformei administratiei in domeniul de activitate pe care il administreaza, ministerele, prefecturile si consiliile judetene au elaborat si inaintat Ministerului Administratiei si Internelor, Strategiile si Planurile de actiune proprii, pe baza metodologiei elaborate de UCRAP si de un grup de experti ai programului PAL- Banca Mondiala. Avnd in vedere faptul ca redactarea unor astfel de documente reprezinta o premiera pentru multe din autoritatile publice vizate, in perioada septembrie decembrie 2003, UCRAP a realizat o analiza a strategiilor de modernizare si a planurilor de actiune elaborate de ministere, prefecturi si consilii judetene. Concluziile au fost prezentate la Reuniunea retelei nationale de modernizatori (ianuarie 2004). Cu acest prilej, s-a elaborat sistemul de monitorizare care cuprinde: monitorizarea de birou, monitorizarea pe teren si raportul vizitei de monitorizare. Monitorizarea este realizata de UCRAP impreuna cu grupurile de modernizare. In plus, implementarea planurilor de actiune este monitorizata permanent in interiorul propriilor institutii, de catre grupurile de monitorizare ale acestora. Semestrial, grupurile de 617

monitorizare intocmesc un raport intermediar de monitorizare care este transmis catre UCRAP. Implementarea CAF la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor Beneficiind de sprijinul expertilor din cadrul programului Phare RO01.06.01 Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei si Internelor, Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a implementat la nivelul a doua directii, din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si al ANFP un instrument de autoevaluare a activitatii proprii: Cadrul de Auto-evaluare a modului de Functionare a institutiilor administratiei publice (CAF). Cu sprijinul retelei nationale de modernizatori, CAF-ul este in curs de implementare in prefecturi si consilii judetene. Pentru diseminarea informatiilor legate de acest nou instrument, UCRAP a realizat mai multe buletine informative (newsletter). Concursul 100 de proiecte pentru Romnia In luna noiembrie 2003 s-a finalizat concursul 100 de proiecte pentru Romnia. Competitia, care s-a lansat la nivelul intregii tari, a evidentiat necesitatea modernizarii administratiei si disponibilitatea autoritatilor publice locale de a se angaja in procesul de reforma a administratiei publice. Au fost depuse 321 de proiecte, acestea fiind dispuse pe categorii de aplicanti astfel: comune 39%, orase 10%, municipii 15%, consilii judetene 11% si prefecturi 25%. Echipele care au elaborat primele 10 proiecte au beneficiat de o vizita de studii in Italia. Acest concurs a fost sustinut de un proiect Phare 2001. Progrese privind democratia participativa si dialogul Guvernului cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale S-a aprobat H.G. 1201/14.10.2003 (MO nr. 738/22.10.2003) privind constituirea Comitetului interministerial pentru relatia cu administratia publica. Noul comitet constituit la sfrsitul anului 2003 are rolul sa: gestioneze, armonizeze si eficientizeze raporturile dintre autoritatile administratiei publice centrale si cele locale, inclusiv in domeniul urmaririi realizarii criteriilor de aderare la Uniunea Europeana; sa imbunatateasca capacitatile in domeniul elaborarii politicilor publice, legislatiei si aplicarii acquis-ului comunitar; S-a adoptat H.G. 1254/ 24.10.2003 (MO nr. 794/ 11.11.2004) privind aprobarea Proiectului national Anul 2004 anul colectivitatilor locale din Romnia. Acest act normativ are in vedere asigurarea coordonarii eforturilor autoritatilor administratiei publice centrale si locale pentru finalizarea sau/si dezvoltarea unor programe de investitii locale menite sa asigure cetatenilor servicii la standarde europene. Prin H.G. 499/ 7.04.2004 (MO nr. 338/ 19.04.2004) privind infiintarea, organizarea si functionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice, in cadrul prefecturilor, s-a completat cadrul legal care asigura participarea cetatenilor la viata comunitatii. Sedintele de lucru ale comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice se desfasoara lunar si sunt conduse de prefect. Coordonarea metodologica a activitatii acestor comitete este asigurata de Ministerul Administratiei si Internelor.

La inceputul anului 2004 Ministerul Administraiei i Internelor prin Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie a revizuit sistemul de monitorizare a aplicrii legilor fondului funciar. La finalul lunii aprilie 2004 stadiul reconstituirii dreptului de proprietate prin aplicarea legilor fondului funciar se prezenta astfel:

618

a. Totalul titlurilor emise se ridic la 4.852.730 cu o suprafa corespondent de 12.090.920 ha din care 4.280.578 titluri emise pentru terenurile agricole cu o suprafa corespondent de 10.188.428 ha i 572.152 titluri emise pentru terenurile forestiere cu o suprafa de 1.902.492 ha; b. Avnd in vedere cele prezentate mai sus, procentual, emiterea titlurilor de proprietate se ridic la 97,8% pentru numrul de titluri i 92,6% pentru suprafaa corespondent. Pentru terenurile agricole, procentul de emitere a titlurilor este de 98,5% cu un procent corespondent pentru suprafa de 94,1%. Pentru terenurile forestiere, procentul de emitere este de 93,1%, iar cel al suprafeei corespondente de 84,8%. c. Noua metodologie de raportare a monitorizat i cererile care nu au fost validate i care fie sunt disputate in justiie fie in procesul administrativ. Aceste cereri sunt in numr de 210.117 i se refera la o suprafa de 720.010 ha; Noul sistem de monitorizare a scos in eviden i situaia aplicrii Legii nr. 7/1996 cu privire la documentaiile tehnice i legale necesare la tranzaciile cu terenuri. Astfel, de la inceputul procesului (inceputul anului 1999) i pn la sfritul anului 2003 oficiile locale de cadastru au avizat i inregistrat un numr de 1.632.000 de documentaii cadastrale necesare inscrierii in Cartea Funciar pentru o suprafa aferent de 1.049.623 ha. Aceste date rezult strict din inregistrrile sporadice aferente actelor i faptelor juridice cu imobile i au fost cuprinse parial in lucrrile de introducere a cadastrului prin plan index cadastral, lucrri finanate din proiectul cadastrului general i publicitii imobiliare (cofinanat de Guvernul Romniei i Banca Mondial) Acoperirea cu ortofotoplanuri digitale se afl in faza implementrii celui de-al cincilea contract finanat prin proiectul cadastrului general i publicitii imobiliare. De asemenea, au fost contractate i prin proiectul de infiinare a Centrului Naional de Fotogrammetrie i Teledetecie servicii de aerofotografiere i ortofotoplan digital. Exist toate premizele ca la finalul anului 2004 s se beneficieze de o acoperire de 87.000 kmp de ortofotoplan digital scara 1:5000 (peste 30% din teritoriul naional). Contractele de introducere a cadastrului (iniiate in 2002 i 2003) prin plan digital cadastral index au fost finalizate. Sunt in derulare analize pentru a inscrie toate datele valide in crile funciare. Un procent foarte mare de parcele nu sunt identificate datorita lipsei de documentaie tehnic sau datorit calitii acesteia. Reforma n sectorul nregistrrii dreptului de proprietate este accelerat prin emiterea de ctre Guvernul Romniei a Ordonanei de Urgen pentru modificarea i completarea Legii cadastrului i publicitii imobiliare nr. 7/1996 (OUG nr. 41 din 27 mai 2004 Monitorul Oficial al Romniei nr. 509/7.06.2004). Acest act normativ modific cadrul instituional prin nfiinarea Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI). Prin crearea acestei noi agenii activitile de cadastru, carte funciar i publicitate imobiliar n prezent realizate de Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie, Ministerul de Justiie i de judectorii, vor fi integrate n cadrul unei singure entiti. Fuzionarea sistemelor mai sus menionate n cadrul unei administrri unitare va avea ca rezultat, de asemenea, furnizarea mai rapid a unor servicii de mai bun calitate i satisfacerea cerinelor utilizatorilor ntr-o mai mare msur, realizarea de economii, o administrare mai eficient i o flexibilitate crescut. Proiectul legislativ propune ca Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI) s fie nfiinat ca unitate extrabugetar, n coordonarea Ministerului Administraiei i Internelor n conformitate cu principiul c nregistrarea drepturilor asupra proprietii se realizeaz mai bine ca funcie administrativ dect ca act juridic. Aceast msur va plasa funcia de nregistrare a proprietii n coordonarea administrativ, asigurnd o mai bun coordonare i integrare a activitilor de cadastru i publicitate imobiliar cu cele de administraie public local la nivel de jude. 619

Judectoriile, n prezent supraaglomerate, vor beneficia, de asemenea, de aceast nou msur, avnd drept efect eliberarea personalului angajat n prezent n activitatea de carte funciar, permind acestora s se rentoarc la funcia lor de baz. In ceea ce priveste stadiul restituirii proprietatilor, la data de 1 iunie 2004, dupa verificarea notificarilor care au fost complete, numarul imobilelor restituite a ajuns la 15.000 (constructii si/sau terenuri din intravilanul localitatilor), reprezentand aprozimativ 30 % din totalul previzionat al imobilelor ce pot fi restituite in natura (50.000). De asemenea, s-au emis 40.000 decizii prin care au fost acordatae alte masuri reparatorii (titluri de valoare folosite exclusiv in procesul de privatizare sau actiuni). Totodata, un numar de 10.000 notificari au fost respinse din cauza lipsei calitatii de persoana indreptatita sau a actelor doveditoare ale proprietatii. Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.1681/29.11.2003 (M.O.872/ 9.12.2003) a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare a ghiseelor teritoriale pentru restituiri prin titluri de valoare nominala iar prin Ordinul nr. 426/16.03.2004 a fost aprobat Regulemtnul de organizare si functionare a ghiseelor teritoriale pentru restituiri prin titluri la valoare nominala. Privitor la restituirile de imobile catre cultele religioase in conformitate cu prevederile Legii nr.501/2002, pana in prezent s-a aprobat retrocedarea a 518 imobile, din totalul de 7568 cereri depuse. Mentionam ca din acest total, numai un numar de 2500 de cereri fac obiectul legii nr. 501/2002. Cadrul legislativ a fost completat prin adoptarea urmatoarelor acte normative: H.G.244/26.02. 2004 (M.O. 202/ 8.03.2004) pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor O.U.G. 94/ 2002 privind retrocedarea unor bunuri imobile ce au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea 501/ 2002. Legea 48/ 23.03.2004 (M.O. 262/ 25.03.2004) de aprobare a O.U.G 184/ 2002.

Cadrul normativ care reglementeaza restituirea proprietatilor apartinand minoritatilor nationale a fost completat prin Legea 66/24.03.2004 (M.O.278/30.03.2004) de aprobare a O.U.G. 83/ 1999 privind restituirea imobilelor apartinand minoritatilor nationale, care extinde sfera restituirilor dupa aceeasi procedura prevazuta de lege pentru cazul cultelor religioase. Se preconizeaza depunerea unui numar aproximativ de 450 cereri, in perioada 30 martie- 30 septembrie 2004. Dupa expirarea termenului, va incepe faza de analiza si solutionare a acestor cereri.

620

2.5. DATE STATISTICE

DATE STATISTICE
Date de baza Populatia (la 1 iulie)

1998
22503

1999
22458

2000
in mii 22435 in mii hectare

2001
22408

2002
21795
1)

2003
21734

Suprafata totala

23839

23839

23839

23839

23839

23839

Conturi nationale

2)

in miliarde lei 373798,2 545730,2 803773,1 1167687,0 1512616,8 S 1890778,3 P

Produsul Intern Brut in preturi curente

in miliarde ECU/EUR Produsul Intern Brut in preturi curente 37,4 33,5 40,3 in ECU/EUR pe locuitor Produsul Intern Brut in preturi curente 1663 1491 1795 2002 2221 S 2316 P 44,9 48,4 S 50,3 P

Structura Valorii Adaugate Brute - Agricultura - Industrie - Constructii - Servicii - include PISB
3)

in % din total valoare adaugata bruta 16,2 29,6 5,8 48,4 15,2 28,2 5,7 50,9 12,5 30,9 5,5 51,1 14,9 31,0 6,0 48,1 12,7 S 31,7 S 6,2 S 49,4 S 13,1 P 31,7 P 6,4 P 48,8 P

Structura cheltuielilor

in % din Produsul Intern Brut

- Cheltuieli pentru consumul final '-Cheltuieli pentru consumul final al populatiei si administratiei private '-Cheltuieli pentru consumul final al administratiei publice - Formarea bruta de capital fix - Exporturi de bunuri si Servicii - Importuri de bunuri si Servicii

90,3 75,8 14,5 18,2 22,6 30,6

88,7 74,3 14,4 17,7 28,0 32,8

86,1 70,0 16,1 18,9 32,9 38,5

85,2 70,0 15,2 20,7 33,3 41,1

82,2 S 68,9 S 13,3 S 21,3 S 35,5 S 41,2 S

83,3 P 68,9 P 14,4 P 22,5 P 36,2 P 44,1 P

% fata de anul anterior Produsul Intern Brut -4,8 -1,2 2,1 5,7 5,0 S 4,9 P

in dolari SUA, la Paritatea Puterii de Cumparare Produsul Intern Brut pe locuitor

4)

6153

5441

5750 % fata de anul anterior

6227

6799

Indicele Preturilor de Consum (an/an) Rata anuala a inflatiei

159,1 59,1

145,8 45,8

145,7 45,7

134,5 34,5

122,5 22,5

115,3 15,3

Balanta de plati - Export de bunuri (FOB) - Import de bunuri (FOB) - Balanta comerciala (FOB/FOB) - Servicii, net - Venituri, net - Transferuri curente nete -din care transferuri guvernamentale - Balanta contului curent 8302 10926 -2624 -603 -442 753 52 -2917 8487 9744 -1257 -395 -411 626 57 -1437

in milioane USD 10367 12050 -1683 -246 -285 860 70 -1355 11385 14354 -2969 -115 -282 1143 221 -2223 13876 16487 -2611 9 -459 1536 281 -1525 17618 22155 -4537 25 -717 1861 223 -3368

Finante publice

in % din Produsul Intern Brut

622

Deficit/excedent bugetar 5) Datoria externa bruta

-3,0 22,9

-1,8 27,4

-4,0 28,7

-3,2 31,3

-2,5 31,8

-2,0 E 32,7

Indicatori financiari Agregate monetare - M1 - M2 - credit intern total, net 2,0 8,4 7,3 1,6 7,3 5,6 in miliarde USD 1,8 7,1 4,4 2,0 8,6 4,5 2,2 11,2 6,0 2,7 14,1 9,2

Rata medie a dobanzilor - la imprumuturi - la depozite 56,9 38,3 65,9 45,4

% pe an 53,5 32,7 45,1 26,4 35,2 18,7 25,4 10,8

Rata de schimb in ECU/EUR - Media perioadei - la sfarsitul perioadei - Rata efectiva de schimb 9989,3 12788,0 : 16295,6 18331,0 :

(1 ECU/EUR = moneda nationala) 19955,8 24118,0 : 26026,9 27881,0 : 31255,3 34919,0 : 37555,9 41117,0 :

Comert exterior Importuri CIF Exporturi FOB Sold FOB/CIF 13329 9327 -4002 9927 7977 -1950

in milioane ECU/EUR 14235 11273 -2962 17383 12722 -4661 18881 14675 -4206 21201 15614 -5587

anul anterior = 100 Indicele raportului de schimb

6)

105,1 in % din total

100,9

99,8

101,5

Importuri cu UE-15

57,7

60,7

56,5

57,4

58,4

57,7

623

Exporturi cu UE-15

64,5

65,5

63,8

67,8

67,2

67,7

Demografie Spor natural Rata neta a migratiei -1,5 -0,3 -1,4 -0,1

la 1000 locuitori -0,9 -0,2 la 1000 nascuti vii -1,8 0,02 -2,7 -0,07 -2,5 -0,3

Rata mortalitatii infantile

20,5

18,6

18,6 la nastere

18,4

17,3

16,7

Speranta de viata: Barbati Femei

65,2 73,3

65,2 73,7

66,1 74,2

67,0 74,8

67,6 74,9

67,5 P 74,9 P

Piata fortei de munca

7)

in % fata de forta de munca 63,6 6,3 18,3 4,2

7)

Rata activitatii economice (metodologia BIT) Rata somajului (metodologia BIT) Total < 25 ani >= 25 ani Populatia ocupata pe ramuri CAEN (AMIGO) -Agricultura, silvicultura si piscicultura - Industrie - Constructii - Servicii

63,4 6,8 18,8 4,9

63,2 7,1 18,6 5,3 in % fata de total

62,2 6,6 17,5 4,9

56,0 8,4 21,7 6,4

54,8 P 7,0 P 18,5 P 5,4 P

40,0 25,4 4,0 30,6

41,8 23,9 3,7 30,6

42,8 22,4 3,8 31,0

42,3 22,2 4,0 31,5

36,4 25,0 4,5 34,1

35,7 P 25,2 P 4,6 P 34,5 P

Infrastructura Reteaua de cai ferate 46,2 46,1

in Km / 1000 Km 46,2 in Km

46,2

46,2

46,5

Lungimea autostrazilor

113

113

113

113

113

113

624

Industrie si Agricultura Indicele volumului productiei industriale Indicele volumului productiei agricole brute
10)

anul anterior = 100 86,2 8) 92,5 : 97,8 8) 105,2 104,0 107,6 8) 85,8 85,2 108,3 9) : 122,7 104,4 9) : 96,5 S 103,1 9) : 103,6 P

Indicele volumului productiei agricole de bunuri si servicii

P = date provizorii. S = date semidefinitive. E = date estimate.

625