Unele semnificatii ale Soarelui

Dupa cum am observat, realitatea solara este plina de calitati si mistere, de aceea simbolismul soarelui este plurivalent. Pentru unele popoare soarele era chiar o divinitate, un zeu. In cele mai multe traditii, soarele reprezinta o manifestare a divinitatii. Astfel, in Australia soarele este privit ca fiu al creatorului si ca o manifestare divina favorabila omului. Credintele somaleze prezinta soarele si luna ca fiind ochii Cerului (Num): soarele este ochiul cel bun, iar luna este ochiul rau. Soarele este considerat, ca de altfel in mai multe traditii, avand puterea de a fecunda. El poate insa, si sa arda. Soarele reprezinta inteligenta cosmica, iar lumina raspandita de soare reprezinta cunoasterea intelectuala. Soarele se afla in centrul cerului. Fiind vorba de soarele spiritual, simbolismul vedic il reprezinta nemiscat la zenit. Soarele mai este numit si ochiul sau inima lumii. Soarele, ca inima a lumii, este uneori prezentat in centrul rotii zodiacale. Din lumea hiperboreana s-a nascut Apollo, zeu solar, a carui sageata este precum o raza de soare. Soarele este emblema lui Vishnu, precum si cea a lui Buddha ("Omul de aur", "Soarele Buddha", spun anumite texte traditionale). De asemenea, soarele este simbolul lui Hristos, ale carui douasprezece raze ii reprezinta pe cei doisprezece apostoli. El este numit "Sol Iustitie" (soarele dreptatii). Iata de ce, prin excelenta, soarele este un simbol universal al regelui, inima imparatiei. Simbolismul soarelui are corespondente in lumea florala si animala, soarele fiind figurat prin nenumarate flori si animale. Cateva din acestea sunt: crizantema, lotusul, floarea-soarelui, din sfera florala si vulturul, cerbul, leul etc. din lumea animala. Soarele mai este figurat si printr-un metal, aurul, care este numit in alchimie ca fiind soarele metalelor. In astrologie, soarele are o bogata varietate de semnificatii. Astfel, soarele este simbolul vietii, al caldurii, al zilei, al luminii, al autoritatii, al sexului masculin si a tot ceea ce raspandeste raze. Cultul soarelui a ocupat un loc central in civilizatiile stravechi, prin figurile zeilor si eroilor, ce reprezentau intrupari ale fortelor creatoare, ale izvorului vital de lumina si caldura pe care astrul il emana si il semnifica. Astfel erau Atum, Osiris, Baal, Mithra, Helios, Apollo etc. Soarele este generator de viata, iar stralucirea sa provoaca manifestarea lucrurilor. Soarele nu face doar ca lucrurile sa fie perceptibile, el figureaza totodata punctul de inceput si are functia de a masura spatiul manifestat. Conform mitologiei, animalele au aprut pe lume pentru a-i ajuta pe oameni sau dimpotriv, pentru a le stingheri existena i pentru a-i pedepsi pentru pcatele lor. n unele mitologii ca cea egiptean, ele erau trimii ai zeilor pe pmnt, sau nii zeii i trebuiau respectate i adorate. Vrnd s explice proprietile i originile animalelor, oamenii i-au imaginat nc din cele mai vechi timpuri legende i mituri, n care aceste fiine, obinuite n ziua de astzi, capt nsuiri fabuloase.

Petele
Simbolul cretinismului n antichitate era asemntor cu imaginea unui pete. Pentru primii cretini, petele era simbolul lui Hristos i astfel al religiei lor, deoarece primele litere ale cuvintelor "Iisus Christos, Theou Uios Soter" ("Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mntuitorul"), n litere greceti alctuiesc cuvntul grec "ichthus" ("pete"). Desenul unui pete era semnul secret al credinei cretine n contextul politicii ostile ale mprailor romani.

Porumbelul
n Biblie, porumbelul era pasrea mesager pe care Noe a trimis-o din arc, dup terminarea potopului. Aceast pasre s-a ntors cu o ramur de mslin, semn c apa s-a scurs de pe faa pmntului. Simbol al inocenei i puritii, porumbelul este una din formele trupeti pe care Duhul Sfnt le ia cnd coboar din cer. n mitologia greac, porumbelul este pasrea Afroditei, devenind un simbol al dragostei. Arabii vd n aceast pasre un mesager al iubirii, norocului i pcii, al fidelitii dintre so i soie i dintre frai.

arpele
n mitologie, aceast reptil era admirat pentru c i leapd pielea, fiind un simbol al nnoirii, al ntineririi i chiar al nemuririi. arpele era asociat deseori cu zeul sau cu zeia pmntului. n multe culturi, arpele este feminin, este un simbol al feminitii. n mitologia greac, zeul medicinei, Asclepios, poart un arpe sau doi erpi,care au puteri asupra vieii arpele totodat poate fi un simbol al rului, al pericolului sau al ispitei. n "Epopeea lui Ghilgame", iarba nemuririi dobndit cu atta trud de erou, este nghiit de un arpe spulbernd astfel sperana depirii stadiului de muritor. n Biblie, aceast reptil este o fiin mitic, foarte mare i lung, care are o gndire i o fire rea. Diavolul nsui ia forma unui arpe pentru a o ispiti pe Eva. n mitologia nordic, arpele uria Jormungand, care nconjoar ntreaga lume a oamenilor cu trupul su, se va ridica din ape n ziua de Ragnarok i va contribui, alturi de gigani, la sfritul lumii.
estoasa

n mitologia greac, broasca estoas este atribuit zeului Hermes, cel care s-a folosit primul de carapacea ei pentru a alctui un instrument muzical numit iter. n China, acest animal simboliza nordul i iarna. n mitologia indian, lumea este alctuit dintr-o piramid, avnd la baz o estoas care susine pe carapacea ei un elefant, ce ine cu trompa lui lumea. n civilizaia Maya, zeul lunii, deine o plato fcut din carapacea unei broate estoase. Longevitatea acestui animal este asociat la foarte multe popoare cu ideea de nemurire. n mitologia tibetan, dar i n concepia unor populaii din Bengal, broasca estoas a fost aleas de zeul creator pentru a aduce pmnt de pe fundul Oceanului Primordial. Astfel, estoasa are un rol important n geneza lumii. Yin i Yang sunt dou concepte religioase care i au originea n filozofia i metafizica chinez. Aceste concepte reprezint forele primordiale i complementare ce compun universul i toate componentele acestuia.

Yin (Chinez: /; pinyin: yn; se traduce literal prin "loc ntunecos, pant (deal) nordic, mal (ru) sudic; noros, sumbru") este elementul ntunecat; el este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, i corespunde nopii. Yang (/; yng; "loc nsorit, pant (deal) sudic, mal (ru) nordic; strlucire solar") este elementul luminos; este fericit, plin de vitalitate, activ, strlucitor, masculin i corespunde zilei. Yin este adeseori simbolizat de ap i de pmnt, n timp ce Yang este simbolizat de foc i vnt. Yin i yang snt concepte fundamentale n filozofia i cultura chineze. n ciuda importanei lor, yin i yang nu apar n I-ching (Cartea schimbrilor ) dect n textele mai recente care constituie comentariile (Aripile). n cartea propriu-zis, yin i yang snt sugerai prin "luminos" i "obscut" sau "tare" i "slab", expresii care evoc o polaritate la nivel fenomenal. Dar n Aripi gsim o definiie a lui tao care include pe yin i yang: Tao este un yin i un yang. Bruce Lee i principiul yin-yang O descriere a modului de funcionare a principiilor yin i yang gsim la Bruce Lee, citat de Cyrille Javary: Atta vreme ct vom persista n a separa yin i yang nu putem spera s-i atingem... dac cineva vrea s ajung undeva cu bicicleta nu va putea s mping ambele pedale concomitent cci va rmne pe loc. Pentru a avansa trebuie s mping o pedal i s o elibereze pe cealalt, simultan. Micarea complet const n mpinge/elibereaz. mpingerea este urmarea eliberrii i fiecare dintre ele devine, respectiv, cauza celeilalte. ntr-adevr, cuplul yin-yang poate fi reprezentat sub forma unor fore sau tendine complementare care constituie infrastructura dinamic a universului. Astfel, filozofia yin-yang poate fi explicaia adecvat a schimbrilor n univers (att pe plan uman, ct i pe cel al fenomenelor naturii). In basmele occidentale, inevitabil binele distruge raul. Insa in orient, idea fundamentala este de a armoniza cele doua forte, reprezentate de Yin si Yang. Astfel, cand una dintre cele 2 forte incearca sa se extinda(sa o inghita pe cealalta), automat apare in interiorul ei, in forma absoluta si perfecta(cercul), forta opusa. Pentru a elimina total una dintre cele 2 forte, trebuie distruse amandoua. Simbolul Yin-Yang reprezint nelegerea antic chinez n ce privete funcionarea i relaionarea lucrurilor. Cercul exterior reprezint ntregul", n timp ce formele de culoare neagr, respectiv alb, din cerc reprezint interaciunea a dou energii denumite yin" (cea neagr) i yang" (cea alb), energii care stau la baza a tot ceea ce se ntmpl. Cele dou poriuni nu sunt n ntregime de culoare neagr sau alb, dup cum nici n via nimic nu este complet negru sau alb, i nu pot exista una fr cealalt. n timp ce yin" este ntunecat, pasiv, descendent, rece i slab, yang" este strlucitor, activ, ascendent, fiebinte, expansiv i puternic. Seciunile yin" i yang" din cadrul simbolului ofer semnificaia micrii continue a acestor dou energii, yin" ctre yang" i yang" ctre yin" i cauzarea a tot ceea ce se ntmpl. Aa cum obiectele se dilat i se contract sau cum temperatura se modific din fierbinte n rece. Conceptele Yin i Yang" i a Celor 5 ageni" asigur cadrul pentru multe din tiinele din China, ndeosebi biologie i medicin. Se consider c organele corpului omenesc sunt

interconectate n acelai moduri precum cele ntlnite la alte fenomene naturale, aceste corelaii putnd fi nelese prin cunoaterea relaionrii i corespondenelor. Bolile sunt privite ca fiind o dereglare a echilibrului dintre Yin i Yang sau a Celor 5 ageni cauzat de emoii, fierbinte sau rece sau de alte influene. Din acest motiv, terapia depinde de exactitatea determinrii sursei dezechilibrului. Huangdi a spus: Principiul Yin i Yang constitue baza ntregului Univers. El fundamenteaz totul n procesul creaiei. Este originea i sursa vieii i morii. Pentru a trata i vindeca bolile n primul rnd trebuie s cercetezi originile acestora. Cerul a fost creat prin concentrarea Yang, de fora luminii. Pmntul a fost creat prin concentrarea Yin, de forele ntunericului. Yang e pace i lumin; Yin e confuzie i agitaie..." Elementul pur al luminii se manifest prin orificiul din partea de sus, iar elementul tulbure al ntunericului se manifest prin orificiul inferior. Yang, elementul luminii, i are originea din meditaie. Yin, elementul ntunericului, provine din cele cinci elemente interne. Yang, fora lucid a luminii este reprezentat de cele patru extremiti, n timp ce Yin, fora ntunericului, cumuleaz puterea celor ase comori ale naturiiApa este una din ntruchiprile Yin, aa cum focul este o ntruchipare a lui Yang. Yang creaz aerul, n timp ce Yin creaz simurile corpului fizic. Atunci cnd corpul fizic moare, spiritul se reface n aer, mediul su natural. Spiritul este hrnit de aer, iar corpul primete hran prin simuri. Dac Yang este atotputernic, atunci Yin trebuie s fie foarte slab. Dac Yin este deosebit de puternic, atunci Yang este deficitar. Dac fora masculin este covritoare, va fi excesiv de fierbinte. Expunerea la nclziri repetate i severe va duce la rceal. Rceala afecteaz corpul, n timp ce cldura afecteaz spiritul. Atunci cnd spiritul este rnit rezult i o durere sever. Atunci cnd corpul este rnit, n acel loc va apare o umfltur. Aa nct, atunci cnd se produce o durere sever i apoi urmeaz o umfltur, prima dintre acestea poate induce faptul c un dezechibru a spiritului a afectat corpul. Pe de alt parte, dac mai nti apare umfltura i apoi durerea, se poate spune c o dereglare a corpului a afectat spiritul....

Oglinda este un stravechi obiect al civilizatiei umane. Pe langa rosturi practice, ele mai
aveau si o serie de functii magico-religioase foarte importante. In istoria culturii oglinda este un simbol cunoasterii, metafora a literaturii si artei, punctual de plecare al tuturor dedublarilor. Ea nu semnifica insa o cunoastere directa ci una refractata, mijlocita pusa sub incidenta lunii, a apei, a principiului feminin si a noptii. Oglinda da o imagine inversata a obiectului si, ca atare, este o indepartare de Principiu si de Esenta. Multe popoare cred ca in oglinda nu se reflecta imaginea adevarata a omului, ci o dublura a sa, adesea cu insusiri malefice. De aici interdictia de a-ti privi chipul in apa. Oglinda curata este un simbol al puritatii si o emblema a Fecioarei Maria iar cea murdara un simbol al minciuni si al pacatului.

Fereastra este ochiul casei. Ea mediaza opozitiile inauntru - afara , inchis deschis,
pericol siguranta, leaga intimitatea casei (familiei) de lumea exterioara. Este locul intrarilor si iesirilor neingaduite, de acea pe fereastra se presupune ca pot intra duhurile rele. De aici obiceiul de a depune la ferestrele ce dau in strada diferite obiecte si plante, de a atarna ferestre cu prorietati protectoare. O asemenea functie o are la romani si crucea ferestrei. Tot pe fereastra se rapeau fetele atunci cand parintii se impotriveau casatoriei. In mituri, povesti si poezia de dragoste fereastra este hotarul ce desparte doi indragostiti.