Curriculum Psihologie

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL DIN MOLDOVA
FACULTATEA PSIHOLOGIE $I ASISTEN| SOCIAL

CATEDRA PSIHOLOGIE

CURRICULUM DISCIPLINAR

Ciclul licen

Domeniul general de studii: 32 $tiine sociale
Domeniul de formare profesional: 322 Psihologie
Specialitatea: 322.1 Psihologie
Numrul de credite ECTS: 180

Ciclul masterat

Domeniul general de studii: 32. $tiine sociale
Domeniul de formare profesional: 322. Psihologie
Specialitatea: 322.1. Psihologie
Numrul de credite ECTC: 120
Denumirea programului de masterat: Consiliere psihologic

CHI$INU - 2008

2
CUPRINS

I. Prezentarea Facultii Psihologie yi Asisten Social .................................................. 3
II. Conceptul Educaional al Facultii Psihologie yi Asisten Social ........................... 4
III. Planul de studii (ciclul licen) .................................................................................. 34
IV. Finalitile de studii (ciclul licen) ........................................................................... 39
V. Sintezele rezumative ale programelor analitice (ciclul licen) ................................. 43
VI. Planul de studii (ciclul masterat) .............................................................................. 80
VII. Not informativ la Programul de masterat Consiliere psihologic .................. 82
VIII. Sintezele rezumative ale programelor analitice (ciclul masterat) ......................... 86
IX. Caietul de sarcini pentru examenul de licen ........................................................ 101
X. Cerine pentru elaborarea tezelor de licen (masterat) .......................................... 105
3
I. PREZENTAREA FACULT|II PSIHOLOGIE SI ASISTEN| SOCIAL
Reiesind din necesitatea de cadre competente n sectorul serviciilor psihosociale, n
conformitate cu decizia Comisiei de Licen|e a Ministerului Educa|iei si Stiin|ei nr. 39 din
26.06.2000 despre autorizarea pregtirii cadrelor la specialitatea Psihologie, prin ordinul rectorului
ULIM nr. 84 din 2 august 2000 n cadrul Departamentului Medicin a fost creat Facultatea
Psihologie, care si-a nceput activitatea la 1 septembrie al aceluiasi an. Prin ordinul nr. 79A din
28.08.2002 a fost fondat Facultatea Psihologie si Asisten| Social ca structur universitar
independent. n cadrul facult|ii sunt create dou catedre Psihologie, Psihosociologie si Asisten|
Social (ordinul nr. 83 din 11.10.2005). Cu urmtoarea structur facultatea func|ioneaz n prezent.
La facultate se realizeaz pregtirea specialistilor de calificare nalt n limbile romn, rus,
englez la patru specialit|i moderne si solicitate intensiv de cotidianul social actual: psihologie,
psihopedagogie, asisten| social si sociologie.
Facultatea Psihologie si Asisten| Social realizeaz activitatea instructiv-metodic si
educativ n conformitate cu Concep|ia Educa|ional a Universit|ii Libere Interna|ional din
Moldova, principiile fundamentale ale Procesului de la Bologna, modificrile si completrile n
Legea nv|mntului, operate prin legea nr. 71 XVI din 5 mai 2005 si Planul-cadru pentru ciclul
I (studii superioare de licen|). Activitatea dat se bazeaz pe principii, metode si tehnologii
educa|ionale contemporane, preluate din practica institu|iilor universitare din Europa, SUA adaptate
la realit|ile Republicii Moldova si la tradi|ia nv|mntului superior din |ar, la solicitrile
cotidianului social actual fa| de specialistii din domeniile psihologiei, psihopedagogiei,
sociologiei, asisten|ei sociale. n scopul modernizrii continu a con|inuturilor curriculare, realizrii
eficiente a activit|ii de cercetare, schimbului de experien| facultatea colaboreaz cu universit|i si
centre de cercetare din Israel, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Romnia,
Rusia etc.
La facultate si fac studii cet|eni din Republica Moldova, Romnia, Rusia, Ukraina, Israel,
oferindu-se posibilitatea formrii profesionale la ciclul I studii de licen|, si ciclul II masterat.
Ca subunitate didactico-stiin|ific a Universit|ii Libere Interna|ionale din Moldova, Facultatea
Psihologie si Asisten| Social si-a determinat orientrile nc n momentul fondrii n anul 2000,
prin elaborarea Standardului educa|ional si profesional al specialistului. n anul universitar
2005/2006 facultatea a fost supus procesului de acreditare. n raportul comisiei de evaluare
academic si acreditare s-a men|ionat profesionalismul nalt al cadrelor de la catedrele Facult|ii,
valoarea concep|iei educa|ionale si a activit|ilor didactice si stiin|ifice efectuate n vederea
pregtirii unor specialisti de nalt calificare, aportul specialistilor n dezvoltarea domeniilor,
calitatea bazei tehnico-materiale si instructiv-metodice si alte performan|e atinse pe parcursul
primilor cinci ani de existen| a Facult|ii. Realizrile sunt confirmate si de sporirea permanent a
numrului de studen|i la specialit|ile Facult|ii, de participarea cadrelor profesorale n diverse
proiecte na|ionale si interna|ionale etc. Rezultatele, ns, sunt doar un suport pe care se nal|
planurile si perspectivele noi ale Facult|ii: cu referin| la afirmarea n Republica Moldova a
domeniului psihologiei, la promovarea sociologiei, serviciilor de asisten| social, consiliere
psihologic si psihoterapie, la ncheierea unor noi contracte de colaborare interna|ional n
cercetarea teoretic si aplicat etc.

4
II. CONCEPTUL EDUCA|IONAL AL FACULT|II PSIHOLOGIE SI
ASISTEN| SOCIAL

Adoptat la sedin|a Consiliului Profesoral al Facult|ii
Psihologie si Asisten| Social, proces-verbal nr. 6 din 19 martie 2007

Aprobat la Sedin|a Senatului din 25 aprilie 2007
I. NOT INTRODUCTIV
Procesul schimbrii sociale, care se desfsoar n ultimele decenii n ntreaga lume, genernd
modificri colosale n mentalit|ile si comportamentele colective si avnd un impact perturbant
asupra unor situri culturale nguste, a pus la ordinea zilei problema identificrii att a factorilor
productori de modificri, ct si a modalit|ilor de implicare asisten|ial-psihosocial n formarea
unei constiin|e sociale orientate spre asimilarea inova|iei si solu|ionarea problemei adaptrii la noile
realit|i si solicitri ale cotidianului social. n asemenea condi|ii rolul specialistului n domeniul
serviciilor socio-umane se diversific si capt o importan| sporit, comportnd aspecte ale
investiga|iei realit|ii si problemelor comunit|ii, interpretrii faptului psihosocial, identificrii
categoriilor vulnerabile ale popula|iei, selectrii si aplicrii metodelor adecvate de diminuare a
riscului dezadaptrii, de formare si dezvoltare a competen|elor sociale.
Concep|ia de fa| prezint viziune si misiunea, scopurile si obiectivele strategice, pe care Facultatea
Psihologie si Asisten| Social le urmreste consecutiv n vederea realizrii obiectivului major al
pregtirii cadrelor apte s promoveze si s amplifice schimbarea, edificnd un context social
calitativ superior, rspunznd necesit|ilor omului.
La Facultatea Psihologie si Asisten| Social se realizeaz pregtirea specialistilor de calificare
nalt n trei domenii moderne si solicitate intensiv de cotidianul social actual: psihologie, asisten|
social si sociologie. Studiile se efectueaz n limbile romn, rus, englez la patru specialit|i,
aprobate prin licen|iere de ctre Ministerul Educa|iei: Psihologie, Sociologie, Psihopedagogie,
Servicii de Asisten| Social. Oportunitatea pregtirii cadrelor n domeniile si la specialit|ile date,
investigat n cadrul fondrii lor, se confirm prin angajarea eficient a absolven|ilor primelor trei
promo|ii n cmpul muncii.
Facultatea Psihologie si Asisten| Social nfptuieste activitatea instructiv-metodic si educativ n
conformitate cu Concep|ia Educa|ional a Universit|ii Libere Interna|ional din Moldova,
principiile fundamentale ale Procesului de la Bologna, modificrile si completrile n Legea
nv|mntului, operate prin legea nr. 71 XVI din 5 mai 2005 si Planul-cadru pentru ciclul I
(studii superioare de licen|). Activitatea dat se bazeaz pe principii, metode si tehnologii
educa|ionale contemporane, preluate din practica institu|iilor universitare din Europa, SUA adaptate
la realit|ile Republicii Moldova si la tradi|ia nv|mntului superior din |ar, la solicitrile
cotidianului social actual fa| de specialistii din domeniile psihologiei, sociologiei, asisten|ei
sociale. n scopul modernizrii continu a con|inuturilor curriculare, realizrii eficiente a activit|ii
de cercetare, schimbului de experien| Facultatea colaboreaz cu universit|i si centre de cercetare
din Israel, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Romnia, Rusia etc. Se remarc
prin experien|a cercetrilor stiin|ifice comune, schimbului de profesori, activit|ilor de formare
profesional colaborarea cu Karmiel College (Israel), Facultatea de Sociologie si Asisten| Social
a Universit|ii din Bucuresti (Romnia), Facultatea de Psihologie a Universit|ii Tibiscus din
Timisoara (Romnia), Facultatea de Psihologie a Universit|ii Al. I. Cuza din Iasi (Romnia) etc.
La facultate si fac studii cet|eni din Republica Moldova, Romnia, Rusia, Ukraina, Israel,
oferindu-se posibilitatea formrii profesionale la ciclul I studii de licen|, si ciclul II masterat.
II. SCOP $I OBIECTIVE
n stabilirea scopului si obiectivelor educa|ionale s-a |inut cont de caracterul aplicativ si
multidisciplinar, orientarea umanist a profesiilor de psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent
social, tendin| care n ultimele decenii s-a dezvoltat extrem de rapid n contextul schimbrilor
sociale. Umanizarea ntregului cotidian al rela|iilor sociale ncepnd de la cele cu caracter
interpersonal si pn la raporturile economice politice culturale n cadrul comunit|ilor statelor si
5
chiar n cel interna|ional solicit tot mai intens pregtirea unor specialisti cu menirea medierii si
implementrii ideilor umane bazate pe respectarea drepturilor personale ale omului. Pentru
perioada de tranzi|ie a |rii noastre se presupune n mod special formarea unor specialisti capabili
de a se ncadra n rezolvarea problemelor nevralgice ale individului si colectivit|ii. Aceast
realitate este cu att mai evident cu ct practica anterioar nu |inea cont de problemele individuale
si comunitare cu caracter psihologic si psihosocial determinate de anumite particularit|i sociale
culturale economice. ns crearea condi|iilor pentru pregtirea specialistilor n psihologie,
sociologie, asisten| social a urmrit nu numai scopul orientrii spre domeniile solicitate
actualmente tot mai intens dar si promovarea lor n contextul social larg instituirea n mentalitatea
individului si n cadrul reprezentrilor sociale a viziunilor umaniste care ar ghida popula|ia spre
mprtsirea idealurilor respectului fa| de om de necesit|ile si solicitrile lui ar promova
aspira|iile spre autocunoastere si autodezvoltare ncadrare eficient n cotidianul social.
Scopul Conceptului Educaional al Facultii Psihologie yi Asisten Social const n a)
formarea cadrelor de factur nou n domeniul psihologiei, sociologiei i asistenjei sociale,
capabile s se implice n contextul economico-social competitiv i dinamic, posednd abilitji de
analiz teoretic i implicare practic n rezolvarea problemelor individului uman i colectivitjii;
b) promovarea prin intermediul cercetrii tiinjifice i mediatizrii rezultatelor a ideilor i
idealurilor social-umanistice, schimbrii n contextul noilor valori;
c) participarea practic-consultativ la rezolvarea problemelor comunitjii i individului uman.
n contextul celor trei orientri de baz, reflectate n scop, concep|ia educa|ional ghideaz
eforturile cadrelor didactico-stiin|ifice spre urmtoarele obiective:
a) n domeniul pregtirii specialitilor:
perfec|ionarea si implementarea strategiilor curriculare la specialit|ile Psihologie,
Sociologie, Asisten| Social, Psihopedagogie, |inndu-se cont de principiile generale si
obiectivele prevzute de Declara|ia de la Bologna si Cadrul Na|ional al Calificrilor pentru
nv|mntul Superior: asigurarea calit|ii nv|mntului superior; realizarea procesului de
pregtire a cadrelor n cadrul a trei cicluri licen|, masterat, doctorat; promovarea
mobilit|ii studen|ilor, a personalului academic si administrativ; revizuirea con|inuturilor
curriculare n coresponden| cu dimensiunea european a nv|mntului superior;
extinderea posibilit|ilor instruirii continue;
consultarea experien|ei centrelor universitare din |ar si de peste hotare, elaborarea si
aprobarea modelelor eficiente confirmate de practica pregtirii cadrelor n domeniu n
vederea definirii certe a sarcinilor generale, reflectate n planurile de nv|mnt, si pentru
fiecare curs n parte, con|inute n programele analitice, cu referin| la formarea cunostin|elor
si competen|elor profesionale ale studentului n conformitate cu solicitrile Descriptorilor
de la Dublin: cunoastere si n|elegere, aplicarea cunostin|elor n practic, abilit|i analitice si
predictive, abilit|i de comunicare, abilit|i de nv|are, aplicarea cunostin|elor si trecerea de
la teorie la practic;
implementarea tehnologiilor educa|ionale moderne, bazate pe sporirea rolului studentului n
asimilarea materialului de program, pe utilizarea metodelor contemporane informa|ionale n
predare/nv|are/formare, valorificarea elementului practic, colaborarea cu institu|iile,
organiza|iile si ntreprinderile n vederea consolidrii capacit|ii de pregtire profesional
aplicat;
informarea si instruirea permanent a cadrelor didactice prin intermediul stagiilor,
seminarelor metodologice, activit|ii dirijate de autodezvoltare;
crearea condi|iilor de instruire continu a specialistilor n domeniile psihologiei, sociologiei,
asisten|ei sociale, prin diversificarea ofertelor propuse la ciclul II studii de masterat,
fondarea doctoratului;
b) n cadrul cercetrii tiinjifice i popularizrii domeniilor psihologiei, sociologiei, asistenjei
sociale:
dezvoltarea unor programe de cercetare stiin|ific de nalt nivel prin antrenarea echipelor de
cercetare, a Institutului de Formare si Cercetare n Social si a Centrului Universitar de
6
Consiliere Psihologic si Psihoterapie structuri existente la nivelul Facult|ii si prin
valorificarea parteneriatelor cu centre si institu|ii stiin|ifice na|ionale si interna|ionale;
monitorizarea activit|ii stiin|ifice studen|esti, implicarea tinerilor n proiecte de cercetare n
comun cu echipele de colaboratori;
mediatizarea domeniilor psihologiei, sociologiei, asisten|ei sociale;
c) n arealul practic al tiinjelor socio-umanistice:
dezvoltarea rela|iilor de parteneriat cu institu|ii statale si neguvernamentale ce realizeaz
activit|i asisten|ial-psihologice si asisten|ial-sociale (asisten| psihologic, social si
psihopedagogic cercetare psihosocial si sociologic etc.);
consilierea cadrelor didactice, a psihologilor asisten|ilor sociali, sociologilor studen|ilor n
probleme pedagogice si psihologic-asisten|iale (de natur psihologic psihosocial
sociologic);
promovarea cursurilor de instruire continu pentru cadre didactice psihologi lucrtori
sociali;
implicarea poten|ialului stiin|ifico-didactic n rezolvarea sarcinilor cu caracter aplicat, n
studiul celor mai actuale probleme ale cotidianului, elaborarea de solu|ii si recomandri, prin
participarea la programe na|ionale si interna|ionale, promovarea ini|iativelor si proiectelor
catedrelor.

III. SCURT ISTORIC $I REALIZRI ALE FACULT|II PSIHOLOGIE $I
ASISTEN| SOCIAL
Facultatea Psihologie si Asisten| Social numr sase ani de existen|, fiind fondat prin
decizia nr. 39 din 26.06.2000 a Comisiei de Licen|e a Ministerului Educa|iei si Stiin|ei despre
autorizarea pregtirii cadrelor la specialitatea Psihologie si ordinul rectorului ULIM nr. 84 din 2
august 2000. n debut si-a desfsurat activitatea n cadrul Facult|ii Medicin, fiind creat Catedra
Psihologie General. Ulterior este organizat ca structur autonom prin ordinul nr. 79A din
28.08.2002, iar ncepnd cu septembrie 2003 si diversific oferta educa|ional, implementnd
planuri de nv|mnt la specialit|ile Asisten| Social si Sociologie, completndu-se cu cadre si
revizuind concep|ia educa|ional ini|ial elaborat. n rezultatul restructurrii n cadrul Facult|ii n
toamna anului 2005 sunt create dou catedre Psihologie, Psihosociologie si Asisten| Social
(ordinul nr. 83 din 11.10.2005). Cu urmtoarea structur Facultatea func|ioneaz n prezent.
Ca subunitate didactico-stiin|ific a Universit|ii Libere Interna|ionale din Moldova, Facultatea
Psihologie si Asisten| Social si-a determinat orientrile nc n momentul fondrii n anul 2000,
prin elaborarea Standardului educaional yi profesional al specialistului. Specialitatea 1251
Psihologie, care cu modificri n conformitate cu reformele care au intervenit n cadrul universitar a
fost ulterior publicat
1
. Pornind de la Concep|ia ULIM ca institu|ie de nv|mnt superior
universitar de alternativ
2
, n 2003, |inndu-se cont de crearea n cadrul Facult|ii nc a dou
specialit|i, a fost elaborat Concep|ia Educa|ional a Facult|ii Psihologie si Asisten| Social, care
a suportat mai multe modificri si completri, condi|ionate de schimbrile intervenite n general n
nv|mntul universitar din |ar, de inova|iile din domeniile psihologiei, sociologiei, asisten|ei
sociale, si n particular de opiniile specialistilor de la catedrele Facult|ii, con|inuturi si propuneri
puse n discu|ie si aprobate la sedin|ele Consiliului Profesoral si Comisiei Metodice a facult|ii.
Ultima redac|ie a Concep|iei Educa|ionale a Facult|ii Psihologie si Asisten| Social este
prezentat n materialul de fa|.
n vederea pregtirii specialistilor n domeniul psihologiei, serviciilor de asisten| social,
sociologiei, iar ncepnd cu 2006 si psihopedagogiei, au fost permanent investigate inova|iile din
domeniu si experien|a centrelor universitare din lume, planurile de nv|mnt si programele
analitice, adoptate n 2000, suportnd pe parcurs modificri si completri. Au fost reevaluate
planurile de studii din 2003 odat cu introducerea experimental a Sistemului European de Credite

1
Rusnac, S., Sali, N. Curriculum n baza ECTS. Specialitatea Psihologie. Ed. ULIM, Chisinu, 2005.
2
Galben, A. ULIM: 1992-2002. Pagini de istorie, Chisinu, 2003, p. 19-26
7
Transferabile (ECTS). n acelasi an au fost adoptate planuri de studii la specialit|ile noi fondate
asisten| social, sociologie. Odat cu aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna
3
si n
conformitate cu modificrile si completrile n Legea nv|mntului, operate prin legea nr. 71
XVI din 5 mai 2005 si Planul-cadru pentru ciclul I (studii superioare de licen|) au fost modificate
planurile de nv|mnt, proiectate Finalitjile de studii pentru domeniul general, de formare
profesional la specialitjile Psihologie, Servicii de asistenj social, Sociologie,
Psihopedagogie, care au reflectat Concep|ia Educa|ional a Facult|ii.
Actualmente Facultatea Psihologie si Asisten| Social are o concep|ie unitar modern de formare
a specialistilor psihologi, asisten|i sociali, sociologi. Procesul didactic la Facultate este asigurat de 2
catedre de profil: Catedra Psihologie si Catedra Psihosociologie si Asisten| Social, n cadrul
crora sunt angajate circa 20 cadre didactice doctori habilita|i si doctori n domeniu profesori si
conferen|iari universitari masteri. n pregtirea cadrelor se realizeaz colaborarea cu Facult|ile
Medicin, Stiin|e Economice si Drept, catedrele de profil - Stiin|e Umanistice si Limbi Strine
Aplicate, care asigur predarea unor discipline necesare calificrii profesionale.
Baza tehnico-material a Facult|ii prevede posibilitatea de utilizare a laboratoarelor audio-video si
de traducere simultan pentru studiul limbilor strine, a slilor de curs dotate cu calculatoare, a
mediatecii, cuprinde un fond de carte bogat care poate fi consultat n slile de lectur nr.1-3, Centrul
Universitar de Consiliere Psihologic si Psihoterapie utilizat n calitate de baz pentru pregtirea
practic a studen|ilor. n sala de lectur este prezent o colec|ie bogat de literatur n diverse limbi
din domeniile studiate la Facultate. O prerogativ modern a procesului educa|ional este si accesul
la noile tehnologii informa|ionale Internet baze de date, suporturi electronice de curs prezentate
de Mediateca universitar. Studen|ii realizeaz instruirea practic n cadrul Centrului Universitar de
Consiliere si Psihoterapie n clinici sec|ii de asisten| social, unit|i militare organiza|ii si
ntreprinderi penitenciare si comisariate de poli|ie, institu|ii de nv|mnt preuniversitare etc. n
baza contractelor de colaborare.
Absolven|ii Facult|ii ob|in diplom de licen| la specialit|ile alese avnd posibilitatea de a
continua studiile la masterat si doctorat.
n anul universitar 2005/2006 Facultatea a fost supus procesului de acreditare, n special aceasta
referindu-se la specialitatea Psihologie. n raportul comisiei de evaluare academic si acreditare s-a
men|ionat profesionalismul nalt al cadrelor de la catedrele Facult|ii, valoarea concep|iei
educa|ionale si a activit|ilor didactice si stiin|ifice efectuate n vederea pregtirii unor specialisti de
nalt calificare, aportul specialistilor n dezvoltarea domeniilor, calitatea bazei tehnico-materiale si
instructiv-metodice si alte performan|e atinse pe parcursul primilor cinci ani de existen| a
Facult|ii. Realizrile sunt confirmate si de sporirea permanent a numrului de studen|i la
specialit|ile Facult|ii, de participarea cadrelor profesorale n diverse proiecte na|ionale si
interna|ionale etc. Rezultatele, ns, sunt doar un suport pe care se nal| planurile si perspectivele
noi ale Facult|ii: cu referin| la afirmarea n Republica Moldova a domeniului psihologiei sociale
prin crearea doctoranturei, la promovarea serviciilor de asisten| social, consiliere psihologic si
psihoterapie, la ncheierea unor noi contracte de colaborare interna|ional n cercetarea teoretic si
aplicat etc.

IV. CARACTERISTICA SPECIALIT|ILOR
IV.1. Specialitatea Psihologie (322.1)
n defini|ia dat de Oficiul Interna|ional al Muncii se men|ioneaz c specialistul-psiholog
studiaz comportamentul uman, procesele mentale si investigheaz, recomandnd ci de
solu|ionare, problemele psihologice din domeniul medicinii, educa|iei si economiei; desfsoar
activitatea de psihodiagnostic, psihoterapie si prevenire a tulburrilor emo|ionale si de personalitate,
precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional; elaboreaz si aplic teste
pentru msurarea inteligen|ei, abilit|ilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane, interpreteaz

3
Galben, A., Bostan, I., Belostecinic, G. Moldova i nvjmntul Universitar European //
Moldova i Lumea, Chisinu, 2003, nr.5-6.
8
datele ob|inute si face recomandrile pe care le consider necesare; se poate specializa n domenii
aplicate particulare ale psihologiei cum sunt diagnoza si tratamentul deficien|elor mintale,
problemele specifice procesului educa|ional si dezvoltrii sociale a copiilor, sau problemele de
ordin industrial sau profesional cum sunt cele legate de selec|ia si orientarea profesional,
antrenarea profesional
4
.
Distingem cteva specializri de baz n psihologie
5
.
Psihologia clinic, domeniu care |ine n aten|ie sntatea si armonia persoanei, cu ramurile
esen|iale: psihologie somatic si a snt|i, psihopatologie comportamental.
Psihologia social preocupat de problemele individului si grupului n contextul social, cu
ramurile de baz: psihologie economic, organiza|ional, a muncii, militar, juridic, politic
cultural si transcultural a sportului etc.
Psihologia educaional abordeaz procesul formrii prin instruire a persoanei, specialistul
psiholog oferind servicii de psihodiagnostic si consiliere n vederea adaptrii si motiva|iei scolare,
dezvoltrii personalit|ii n conformitate cu criteriile de vrst, rezolvrii dificult|ilor n triada
elev-profesor-printe.
Pregtirea specialistilor-psihologi |ine cont de caracterul aplicativ si multidisciplinar, orientarea
umanist a specialit|ii. Procesul educa|ional la ciclul I are menirea pregtirii teoretice
fundamentale si cultivrii deprinderilor n vederea identificrii prin cercetare specializat si
solu|ionrii primare a problemelor persoanei si grupului, fiind organizat n cteva module ce prevd
crearea competen|elor generale, orientarea socioumanistic, formarea fundamental n specialitate
si orientarea spre specializare. Planurile de nv|mnt la ciclul II sunt axate pe amplificarea
cunostin|elor n una din ramurile psihologiei. Formarea competen|elor la ambele cicluri se
realizeaz prin explorarea de ctre studen|i a dou oportunit|i: pregtirea obligatorie, prin care se
acumuleaz cunostin|ele si abilit|ile general-profesionale, si op|ional, la liber alegere, prin
implicarea propriilor interese.

Paaportul specialitjii
Domeniul general de studiu: 32 Stiin|e sociale
Domeniul de formare profesional: 322 Psihologie
Specialitatea: 322.1 Psihologie
Titlul: licen|iat n stiin|e sociale
Descrierea calificrii
6

Nivelul Licen (ciclul I) Masterat (Ciclul II) Doctorat
Durata
studiilor
3 ani 2 ani 3 ani (4 ani)
Credite de
studiu ECTS
180 credite 120 credite Nu se aplic
Forma de
organizare
nv|mnt de zi nv|mnt de zi nv|mnt de zi, cu
frecven| redus
Condiii de
acces
Diploma de BAC /
atestatul de scoal medie
de cultur general
Diploma de colegiu
Diploma de studii
superioare
Diploma de licen|

Diploma de licen|
(pn n 2010
inclusiv) / Diploma de
master

4
Zlate, M. Introducere n psihologie. Casa de editur si pres Sansa, Bucuresti, 1996; Grand dictionnaire de la
psychologie. Larousse, 1991.
5
Benech, H. Atlas de la psychologie. Ed. La Pochotheque, Paris, 1995, p. 42-45.
6
Au fost utilizate materialele Cadrului Najional al Calificrilor pentru nvjmntul superior. Psihologie (Proiect), la
ntocmirea cror a participat autorul materialului prezent

9
Precondiii Sistem de competen|e
achizi|ionate n
nv|mntul
preuniversitar necesare
pentru realizarea
programului de studii la
ciclul I al nv|mntului
superior. Aptitudini
specifice profesiei de
psiholog (empatie,
comunicativitate,
inteligen|a general,
inteligen|a emo|ional
etc.).
Sistem de competen|e
achizi|ionate la ciclul I
necesare pentru
realizarea programului de
studii la ciclul II al
nv|mntului superior
(baremul admiterii va
depinde de cerin|ele
pie|ii de munc).

achizi|ionate la ciclul
II necesare pentru
realizarea programului
de studii la ciclul III al
nv|mntului
superior.
Aptitudini de
cercetare.
Stagii de
practic
Cu titlu obligatoriu
2 stagii a cte 4 sptmni.
2 stagii a cte 4 / 6
sptmni.
Nu se realizeaz.
Reguli de
examinare i
evaluare
Evaluarea pe parcursul
studiilor la ciclul I se
realizeaz prin:
a) evaluarea curent
(lucrri de control, testri,
eseuri etc.);
b) evaluarea semestrial
(examene scrise si orale).
studiilor la ciclul II se
realizeaz prin:
a) evaluarea curent
(proiecte, testri etc.);
(examene scrise si orale.)
Evaluarea se
realizeaz prin:
a) sus|inerea
examenelor la limba
strin si informatic;
b) sus|inerea a 3
examene la
specialitate;
c) sus|inerea a 3
referate stiin|ifice la
tema cercetrii.
Modalitate
de evaluare
final
Examen la disciplinele
fundamentale.
aplicate.
Sus|inerea tezei de
licen|.
Sus|inerea tezei de
master.
Sus|inerea tezei de
doctor.
Certificare Diploma de licen|iat. Diploma de master. Diploma de doctor.
Titlu acordat Licen|iat n stiin|e sociale Master n psihologie Doctor n psihologie
Drepturi
pentru
absolveni
A aplica pentru programe
de masterat.
Oportunit|i educa|ionale
(LLL).
Iesirea pe pia|a muncii.
A aplica pentru
programe de doctorat.
Oportunit|i
educa|ionale (LLL).
A aplica pentru
programe de
postdoctorat.
Oportunit|i
educa|ionale (LLL).
Ciclu Titluri acordate / componente specifice
Licen

Licen|iat n stiin|e sociale. Titlul acordat n psihologie ofer un sir de calificri
conform crora absolventul va de|ine cunostin|e profunde n domeniul
psihologiei, dezvoltate prin intermediul cursurilor fundamentale (Psihologia
general, Istoria psihologiei, Psihologia personalit|ii, Psihologia cognitiv,
Anatomia si fiziologia SNC, Psihologia dezvoltrii etc.). Cursurile speciale
(Psihologia copilului, Psihodiagnostic, Statistica aplicat, Psihologia snt|ii,
Psihologia scolar, Psihologia comportamentului deviant etc.) dezvolt
componenta instrumental. Specificul ciclului I se manifest n formarea
preponderent a competen|elor de tip savoir(cunoastere si n|elegere) si
10
savoir faire (aplicarea cunostin|elor n practic). La sfrsitul ciclului,
competen|ele ob|inute sunt demonstrate prin sus|inerea stagiului de practic de
licen|, a examenelor si a tezei de licen|, care va con|ine o component
aplicativ obligatorie.
Masterat

Master n psihologie. Competen|ele titlului de master sunt dezvoltate, prin
cursurile speciale, cu orientare vertical, n care studen|ii si vor aprofunda
cunostin|ele ob|inute la Ciclul I si a cursurilor cu orientare pe orizontal,
interdisciplinare, menite s dezvolte competen|ele sistemice specifice ciclului.
Accentul se pune pe psihologia ramural, aplicat, de specializare. Programul
ciclului II este orientat ntr-o dubl direc|ie: spre dezvoltarea competen|elor de
cercetare (pentru masteratul academic) si spre dezvoltarea competen|elor
instrumentale si profesionale (pentru masteratul profesional, de specializare
ngust). Specificul ciclului II se manifest n formarea preponderent a
competen|elor de tip savoir estre savoir dire savoir devenir. Ciclul II de
studii este orientat spre realizarea preponderent a proiectelor, lucrrilor
individuale si se finalizeaz prin sus|inerea tezei de master.
Doctorat Doctor n psihologie. Cerin|a de baz este sus|inerea tezei de doctor n
psihologie o cercetare original corespunztoare rigorilor CNAA.

Finalitji de studiu i competenje descriptori de nivel pe cicluri
Licen|
Competene specifice Competene generale
7

1. Cunoasterea bazelor teoretice ale psihologiei ca stiin|
2. Cunoasterea mecanismelor psihologice de autocunoastere
si reflexie, aprare psihologic, autoreglare a
comportamentului uman.
3. Cunoasterea si interiorizarea Codului Deontologic
profesional, a drepturilor omului.
4. Abordarea prognostic a procesului dezvoltrii psihice,
formrii personalit|ii.
5. Determinarea direc|iilor de baz a evolu|iei activit|ii
diagnostice, de consiliere, de psihoprofilaxie.
6. Eficientizarea procesului instuctiv-educativ prin
introducerea realizrilor inovatorii din domeniul psihologiei.
7. Elaborarea strategiilor si tacticii activit|ii educa|ionale,
instructive, de munc etc., din perspectiva activit|ii
profesionale psihologice.
8. Determinarea si participarea activ la rezolvarea de situa|ii
de problem prin conces/colaborare n baza aplicrii
cunostin|elor psihologice si deprinderilor practice.
9. Realizarea principiului comunicrii eficiente n realizarea
strategiilor, scopurilor, obiectivelor procesului instructiv-
educativ.
10. Identificarea problemelor de cercetare n domeniul
psihologiei, psihopedagogiei.
11. Realizarea programelor si proiectelor de cercetare.
12. Autoformarea continu de conformitate cu evolu|ia
permanent a teoriei si practicii psihologice.
13. Determinarea direc|ilor prioritare de autoformare
1. Adaptarea mesajului
profesional la diverse medii
socio-culturale.
2. Dezvoltarea abilit|ilor
decizionale.
3. Capacitatea de a nv|a.
4. Cultivarea sentimentului
demnit|ii n stabilirea
rela|iilor interpersonale la
nivelul colectivului
profesional, comunit|ii
na|ionale sau interna|ionale.
5. Adaptarea la noile situa|ii
sociale.
6. Schimbarea modului de
comportament n func|ie de
cerin|ele mediului.
7. Argumentarea propriei
pozi|ii n luarea unei decizii
profesionale.
8. Respectarea deontologiei
profesionale.
9. Manifestarea toleran|ei n
comunicare cu beneficiarii si
colegii de serviciu.

7
Competen|ele generale pentru celelalte specialit|i Psihopedagogie, Servicii de asisten| social, Sociologie sunt
similare celor expuse n compartimentul dat.
11
profesional continu.

Masterat
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale psihologiei ramurale.
2. Aplicarea metodelor valide de psihodiagnostic,
psihocorec|ie, consiliere psihologic, de stimulare a
dezvoltrii personalit|ii si de sporire a resurselor psihice.
3. Proiectarea activit|ii psihologice la nivel de organiza|ie,
institu|ie de nv|mnt, colectiv, grup, individ.
4. Monitorizarea activit|ii institu|iei educa|ionale,
organiza|iei, firmei, coordonarea eforturilor n vederea sporirii
flexibilit|ii organiza|iei prin intermediul elaborrii si al
dezvoltrii unei structuri organiza|ionale articulate, receptiv
la schimbri.
5. Solu|ionarea problemelor privind activit|ile n domeniul
planificrii resurselor umane, selectrii si repartizrii for|ei de
munc, eviden|ei si miscrii personalului, analizei posturilor
de munc si a profesiunilor, consultrii, prevenirii conflictelor
manageriale, diagnosticului si consilierii personalului,
profilaxiei si protec|iei muncii.
6. Elaborarea criteriilor, metodelor si tehnicilor de evaluare a
activit|ii colectivelor, organiza|iilor, institu|iilor de
nv|mnt, rezultatelor activit|ii instructiv-educative etc..
7. Elaborarea programelor de evaluare a reusitei copiilor de
diferit vrst.
8. Optimizarea abilit|ilor de comunicare n institu|iile de
nv|mnt, organiza|ii prin propagarea atitudinilor si
comportamentului empatic.
9. Realizarea de programe si proiecte de dezvoltare a unei
institu|ii.
10. Realizarea de proiecte de implementare a concep|iilor noi
si eficiente.
11. Implementarea programelor de educa|ie intercultural, de
solu|ionare a conflictelor.
12. Utilizarea n activitate a rezultatelor investiga|iilor
stiin|ifice din domenii nrudite.
13. Utilizarea modalit|ilor eficiente de perfec|ionare a
competen|elor psihologice, psihologice, psihopedagogice.
14. Manifestarea flexibilit|ii la schimbrile, inova|iile n
domeniul stiin|ei psihologice practicate.
1. Predic|ia principalelor
direc|ii ale evolu|iei stiin|ei.
2. Emiterea si desemnarea
ideilor originale despre
realitatea stiin|ific.
3. Adaptarea principiilor
teoretice la situa|iile
activit|ii practice.
4. Interpretarea normelor
sociale din punct de vedere a
stiin|ei.
5. Proiectarea, cercetarea si
implementarea investiga|iilor
cu rezonan| personal si
social.
6. Utilizarea tehnologiilor
informa|ionale moderne n
procesul de cercetare.
7. Interpretarea normelor
sociale si rela|iilor sociale din
punct de vedere al valorilor si
principiilor stiin|ei.

Doctorat
1. Identificarea principalelor direc|ii ale evolu|iei psihologiei.
2. Lansarea ideilor originale despre realitatea stiin|ific si
social.
3. Adaptarea teoriilor psihologice la situa|iile activit|ii
practice.
4. Utilizarea diverselor metode de studiere a problemelor de
ordin psihologic.
5. Realizarea individual a cercetrilor originale n domeniul
psihologiei.
Doctorandul trebuie s fie
capabil s demonstreze:
1) abilit|i de cercetare.
2) creativitate.
3) abilit|i de gndire critic
si autocritic.
4) capacitatea de a genera
idei noi.

12
6. Prelucrarea cantitativ si calitativ a datelor si interpretarea
rezultatelor ob|inute.
IV.2. Specialitatea Psihopedagogie (142.04)
|inndu-se cont de necesitatea revitalizrii situa|iei n sistemul educa|ional preuniversitar, reiesind
din necesitatea de cadre calificate n acest domeniu si experien|a acumulat pe parcursul a sase ani
de activitate, n 2006 la Facultate au fost ntocmite si aprobate planuri de studii pentru pregtirea
specialistilor n psihopedagogie. Specialistul psihopedagog este preocupat de activitatea
educa|ional, implicndu-se n vederea solu|ionrii problemelor legate de adaptarea si integrarea
scolar, instruirea psihologic a pedagogilor si prin|ilor, colaborarea dintre structurile preocupate
de formarea personalit|ii.
Domeniul general de studiu: 14 Stiin|e ale educa|iei
Domeniul de formare profesional: 142 Stiin|e ale educa|iei
Specialitatea: 142.04 Psihopedagogie
Titlul: licen|iat n stiin|e ale educa|iei
Durata
studiilor
3 / 4 ani 2 ani 3 / 4 ani
Credite de
studiu ECTS
Forma de
organizare
nv|mnt de zi,
nv|mnt cu frecven|
redus
nv|mnt de zi nv|mnt de zi,
nv|mnt cu
frecven| redus
Condiii de
acces
Diploma de BAC /
de cultur general
Diploma de colegiu
Diploma de studii
superioare
Diploma de licen|

Diploma de licen|
(pn n 2010
master
achizi|ionate n
nv|mntul
pentru realizarea
superior.
Aptitudini specifice
profesiei de psihopedagog
(empatie,
comunicativitate,
inteligen|a general,
inteligen|a emo|ional
etc.).
necesare pentru
nv|mntului superior
pie|ii de munc).

II necesare pentru
nv|mntului
superior.
Aptitudini de
cercetare.
Stagii de
practic
sptmni.
Nu se realizeaz.
Reguli de
examinare i
evaluare
realizeaz prin:
a) evaluarea curent
realizeaz prin:
a) evaluarea curent
Evaluarea se
realizeaz prin:
a) sus|inerea
examenelor la limba
13
(lucrri de control,
testri, eseuri etc.);
(examene scrise si
orale).
b) sus|inerea a 3
examene la
specialitate;
c) sus|inerea a 3
tema cercetrii.
Modalitate
de evaluare
final
fundamentale.
aplicate.
Sus|inerea tezei de
licen|.
Sus|inerea tezei de
master.
Sus|inerea tezei de
doctor.
Titlu acordat Licen|iat n stiin|e ale
educa|iei
Master n stiin|e ale
educa|iei, master n
psihologie
Doctor n psihologie,
n pedagogie
Drepturi
pentru
absolveni
de masterat.
(LLL).
A aplica pentru
Oportunit|i
educa|ionale (LLL).
A aplica pentru
programe de
postdoctorat.
Oportunit|i
educa|ionale (LLL).
Licen

Licen|iat n stiin|e ale educa|iei. Titlul ofer un sir de calificri conform crora
absolventul va de|ine cunostin|e profunde n domeniul psihologiei si
pedagogiei, dezvoltate prin intermediul cursurilor fundamentale (Pedagogie,
Psihologia general, Istoria pedagogiei si psihologiei, Tehnologii educa|ionale,
Psihologia personalit|ii, Psihologia dezvoltrii etc.). Cursurile speciale
(Psihologia copilului, Psihologie educa|ional, Psihodiagnostic, Statistica
aplicat, Psihologia scolar etc.) dezvolt componenta instrumental. Specificul
ciclului I se manifest n formarea preponderent a competen|elor de tip
savoir(cunoastere si n|elegere) si savoir faire (aplicarea cunostin|elor n
practic). La sfrsitul ciclului, competen|ele ob|inute sunt demonstrate prin
sus|inerea stagiului de practic de licen|, a examenelor si a tezei de licen|,
care va con|ine o component aplicativ obligatorie.
Masterat

Master n psihologie, n stiin|e ale educa|iei. Competen|ele titlului de master
sunt dezvoltate, prin cursurile speciale, cu orientare vertical, n care studen|ii
si vor aprofunda cunostin|ele ob|inute la Ciclul I si a cursurilor cu orientare pe
orizontal, interdisciplinare, menite s dezvolte competen|ele sistemice
specifice ciclului. Programul ciclului II este orientat ntr-o dubl direc|ie: spre
dezvoltarea competen|elor de cercetare (pentru masteratul academic) si spre
dezvoltarea competen|elor instrumentale si profesionale (pentru masteratul
profesional, de specializare ngust). Specificul ciclului II se manifest n
formarea preponderent a competen|elor de tip savoir estre savoir dire
savoir devenir. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderent a
proiectelor, lucrrilor individuale si se finalizeaz prin sus|inerea tezei de
master.
Doctorat Doctor n psihologie, n pedagogie. Cerin|a de baz este sus|inerea tezei de
doctor o cercetare original corespunztoare rigorilor CNAA.

14
Licen|
Competene specifice
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale pedagogiei si psihologiei ca stiin|
2. Cunoasterea si interiorizarea Codului Deontologic profesional, a drepturilor omului.
3. Abordarea prognostic a procesului dezvoltrii psihice, formrii personalit|ii.
4. Determinarea modurilor de implicare n activitatea de formare a personalit|ii prin efortul
educa|ional al scolii si familiei, de cercetare a valen|elor formative, elaborare a modelelor
eficiente.
5. Eficientizarea procesului instuctiv-educativ prin introducerea realizrilor inovatorii din
domeniul psihopedagogiei.
6. Elaborarea strategiilor si tacticii activit|ii educa|ionale, instructive, de munc etc., din
perspectiva activit|ii profesionale psihopedagogice.
7. Determinarea si participarea activ la rezolvarea de situa|ii de problem prin
conces/colaborare n baza aplicrii cunostin|elor psihopedagogice si deprinderilor practice.
8. Realizarea principiului comunicrii eficiente n realizarea strategiilor, scopurilor,
obiectivelor procesului instructiv-educativ.
9. Identificarea problemelor de cercetare n domeniul psihologiei, psihopedagogiei.
10. Realizarea programelor si proiectelor de cercetare.
11. Autoformarea continu de conformitate cu evolu|ia permanent a teoriei si practicii
psihopedagogice.
12. Determinarea direc|ilor prioritare de autoformare profesional continu.
Masterat
Competene specifice
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale domeniului ales pentru studiu la masterat.
2. Aplicarea metodelor valide de psihodiagnostic, psihocorec|ie, consiliere psihologic
scolar, de stimulare a dezvoltrii personalit|ii si de sporire a resurselor psihice n procesul
educa|ional.
3. Proiectarea activit|ii psihopedagogice la nivel de institu|ie de nv|mnt, colectiv, grup,
individ.
4. Monitorizarea activit|ii institu|iei educa|ionale, coordonarea eforturilor n vederea sporirii
flexibilit|ii organiza|iei prin intermediul elaborrii si al dezvoltrii unei structuri
organiza|ionale articulate, receptiv la schimbri.
5. Elaborarea criteriilor, metodelor si tehnicilor de evaluare a activit|ii institu|iilor de
nv|mnt, rezultatelor activit|ii instructiv-educative etc.
6. Elaborarea programelor de evaluare a reusitei copiilor de diferit vrst.
7. Optimizarea abilit|ilor de comunicare n institu|iile de nv|mnt prin propagarea
atitudinilor si comportamentului empatic.
8. Realizarea de programe si proiecte de dezvoltare a unei institu|ii de nv|mnt.
9. Realizarea de proiecte de implementare a concep|iilor noi si eficiente n procesul de
formare prin educa|ie.
10. Implementarea programelor de educa|ie intercultural, de solu|ionare a conflictelor.
11. Utilizarea n activitate a rezultatelor investiga|iilor stiin|ifice din domenii nrudite.
12. Utilizarea modalit|ilor eficiente de perfec|ionare a competen|elor psihologice,
psihopedagogice.
13. Manifestarea flexibilit|ii la schimbrile, inova|iile n domeniul stiin|ei practicate.
Doctorat
Competene specifice
1. Identificarea principalelor direc|ii ale evolu|iei psihologiei si pedagogiei.
2. Lansarea ideilor originale despre realitatea stiin|ific si social.
3. Adaptarea teoriilor psihopedagogice la situa|iile activit|ii practice.
4. Utilizarea diverselor metode de studiere a problemelor de ordin psihopedagogic.
15
5. Realizarea individual a cercetrilor originale n domeniul psihopedagogiei.
6. Prelucrarea cantitativ si calitativ a datelor si interpretarea rezultatelor ob|inute.
IV.3. Specialitatea Asisten Social (331.1)
Asisten|a social ca parte component a sistemului complex de protec|ie social apare ca un mod
operativ de punere n aplicare a programelor de sprijin/suport prin servicii sociale si umane
specializate multiple si diverse, destinate celor afla|i temporar n nevoie
8
. Esecul pie|ii libere n
asigurarea resurselor economice corespunztor pentru ntreaga popula|ie, avnd n vedere riscurile
ce apar sau pot s apar n ciclul vie|ii, a impus cu necesitate un sistem de protec|ie social care s
asigure sprijinirea si ocrotirea persoanelor, a grupurilor ce n anumite situa|ii nu mai dispun de
resurse materiale, economice, profesionale, morale, nu mai sunt capabile s ob|in prin eforturi
proprii mijloacele necesare unui trai decent.
Ca profil de nivel universitar, asisten|a social are nevoie de un mix de cunostin|e specializate din
domenii teoretice fundamentale: psihologie social, psihologie si dezvoltare uman, sociologie,
pedagogie, medicin intern, psihopatologie si psihoterapie, drept, politici sociale, teorii si metode
de asisten| social etc.
n acelasi timp, este necesar o practic de tip extensiv si intensiv cu sistemele asistate (persoane,
familii, organiza|ii, comunit|i), care trebuie s conduc la formarea abilit|ilor de comunicare, la
aplicarea unor strategii, metode, tehnici specializate de interven|ie activ (de tipul prevenirii,
tratamentului/terapiei) n situa|ii diferen|iate de criz.
De asemenea, asisten|a social ca profil universitar are ca scop major promovarea la nivel academic
nalt a gamei variate de activit|i specifice scolii superioare: interven|ii didactice, stiin|ifice,
consultative axate pe compartimentele psihologie, asisten| social, sociologie.
Domeniul general de studiu: 33 Asisten| social
Domeniul de formare profesional: 331 Asisten| social
Specialitatea: 331.1 Servicii de asisten| social
Titlul: licen|iat n asisten| social
Nivelul Licen (ciclul I) Masterat (Ciclul II)
Durata
studiilor
3 / 4 ani 2 ani
Credite de
studiu ECTS
180 credite 120 credite
Forma de
organizare
nv|mnt de zi, nv|mnt cu
frecven| redus
nv|mnt de zi
Condiii de
acces
Diploma de BAC / atestatul de scoal
medie de cultur general
Diploma de colegiu
Diploma de studii superioare
Diploma de licen|

Precondiii Sistem de competen|e achizi|ionate n
nv|mntul preuniversitar necesare
pentru realizarea programului de studii
la ciclul I al nv|mntului superior.
Aptitudini specifice profesiei de
asistent social (empatie, spirit
organiza|ional, comunicativitate,
inteligen|a general, inteligen|a
emo|ional etc.).
Sistem de competen|e achizi|ionate la
ciclul I necesare pentru realizarea
programului de studii la ciclul II al
nv|mntului superior
(baremul admiterii va depinde de
cerin|ele pie|ii de munc).

Stagii de
practic
2 stagii a cte 4 / 6 sptmni.

8
Dicjionar de sociologie. Coord. C. Zamfir, L. Vlsceanu. Ed. Babel, Bucuresti, 1993, p. 46-51.
16
Reguli de
examinare i
evaluare
Evaluarea pe parcursul studiilor la
ciclul I se realizeaz prin:
c) evaluarea curent (lucrri de
control, testri, eseuri etc.);
d) evaluarea semestrial (examene
scrise si orale).
Evaluarea pe parcursul studiilor la
ciclul II se realizeaz prin:
a) evaluarea curent (proiecte, testri
etc.);
b) evaluarea semestrial (examene
scrise si orale.)
Modalitate
de evaluare
final
Examen la disciplinele fundamentale.
Examen la disciplinele aplicate.
Sus|inerea tezei de licen|.
Sus|inerea tezei de master.
Certificare Diploma de licen|iat. Diploma de master.
Titlu acordat Licen|iat n asisten| social Master n asisten| social
Drepturi
pentru
absolveni
A aplica pentru programe de masterat.
Oportunit|i educa|ionale (LLL).
A aplica pentru programe de doctorat.
Oportunit|i educa|ionale (LLL).
Licen

Licen|iat n asisten| social. Titlul ofer un sir de calificri conform crora
absolventul va de|ine cunostin|e profunde n domeniul psihologiei, sociologiei,
dreptului si stiin|ei economice, dezvoltate prin intermediul cursurilor
fundamentale (Bazele asisten|ei sociale, Psihologie general, Sociologie
general, Drept n asisten|a social, Demografia si sociologia popula|iei etc.).
Cursurile speciale (Metode de cercetare n asisten|a social, Consiliere n
asisten|a social, Politici sociale, Statistica aplicat, Asisten|a social a diferitor
categorii de popula|ie si probleme sociale etc.) dezvolt componenta
instrumental. Specificul ciclului I se manifest n formarea preponderent a
competen|elor de tip savoir(cunoastere si n|elegere) si savoir faire
(aplicarea cunostin|elor n practic). La sfrsitul ciclului, competen|ele ob|inute
sunt demonstrate prin sus|inerea stagiului de practic de licen|, a examenelor
si a tezei de licen|, care va con|ine o component aplicativ obligatorie.
Masterat

Master n asisten| social. Competen|ele titlului de master sunt dezvoltate, prin
cursurile speciale, cu orientare vertical, n care studen|ii si vor aprofunda
Programul ciclului II n asisten| social este orientat preponderent spre
dezvoltarea competen|elor instrumentale si profesionale (masteratul
profesional, de specializare ngust). Specificul ciclului II se manifest n
formarea preponderent a competen|elor de tip savoir estre savoir dire
savoir devenir. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderent a
master.
Doctorat
9

Licen|
Competene specifice
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale asisten|ei sociale prin asimilarea cunostin|elor specifice
din domeniul psihologiei, dreptului, sociologiei, economiei, administrrii publice etc.
3. Abordarea prognostic si asisten|ial a realit|ii socio-umane, a problemelor cu care se
confrunt persoana n contextul economic, cultural, educa|ional, a situa|iilor de

9
Nomenclatorul specialit|ilor de doctorat n prezent nu prevede acest domeniu, asistentul social urmnd la ciclul II o
pregtire n sociologie, psihologie etc.
17
vulnerabilitate social.
4. Determinarea modurilor de implicare asisten|ial n definirea si tratarea problemelor
sociale la nivel de categorii si grupuri dup criterii diferite: etnice, de vrst, n
conformitate cu asigurarea material, cu capacitatea de deservire autonom etc.
5. Eficientizarea procesului asisten|ei sociale prin introducerea realizrilor inovatorii din
domeniul protec|iei drepturilor diferitor categorii de popula|ie.
6. Elaborarea strategiilor si tacticii de asisten|e social la nivel de politici sociale si de
consiliere a individului.
7. Determinarea si participarea activ la rezolvarea de situa|ii de problem din cotidianul
social.
8. Identificarea problemelor de cercetare n domeniul asisten|ei sociale.
9. Realizarea programelor si proiectelor de asisten| social prin implicarea sectorului public
si nonguvernamental.
10. Autoformarea continu de conformitate cu evolu|ia permanent a domeniului asisten|ei
sociale.
Masterat
Competene specifice
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale domeniului ales pentru studiu la masterat.
2. Aplicarea metodelor valide de cercetare a problemelor sociale.
3. Proiectarea activit|ii de asisten| social la nivel de politici sociale, de comunitate, grup
social, individ.
4. Monitorizarea activit|ii institu|iei de asisten| social, coordonarea eforturilor n vederea
sporirii proiectrii si implicrii programelor sociale, dezvoltrii structurilor asisten|iale,
implementrii serviciilor specifice problemelor si categoriilor de beneficiari.
5. Elaborarea programelor de evaluare a reusitei programelor asisten|iale.
6. Realizarea de proiecte de implementare a concep|iilor noi si eficiente n asisten|a social.
7. Implementarea programelor de educa|ie intercultural, de sporire a toleran|ei sociale, de
solu|ionare a conflictelor.
9. Utilizarea modalit|ilor eficiente de perfec|ionare individual a competen|elor profesionale
teoretice si aplicate.
10. Manifestarea flexibilit|ii la schimbrile, inova|iile n domeniul practicat.
IV.4. Specialitatea Sociologie (321.1)
Sociologia este specialitatea care organizeaz prezentul si face un pronostic pentru viitor.
Sociologia este numit inginerie social deoarece este orientat activ spre rezolvarea problemelor
sociale elaborarea implementarea si evaluarea variatelor programe de schimbare/dezvoltare
social
10
.
Sociologii cerceteaz apreciaz evalueaz si ofer:
cunostin|e despre mecanismele func|ionrii vie|ii sociale si consecin|ele diferitor procese
sociale;
informa|ii practice despre realitatea social;
predic|ii asupra dinamicii sistemelor sociale a diferitor tendin|e;
diagnoze ale problemelor sociale si solu|ii la acestea;
evaluri ale programelor de schimbare social si ale eficien|ei diferitor activit|i sociale.
Preocupat de caracteristicile generale abstracte ale comportamentului uman ale rela|iilor sociale
grupurilor colectivit|ilor umane sociologia reprezint o metodologie general a investiga|iei
fenomenelor care caracterizeaz societate a dinamicii si structurii acestora a sistemelor si
subsistemelor si raporturilor dintre ele. Sociologul contemporan se prezint ca un de|intor de

10
Idem, p. 571 576.
18
cunostin|e generale despre social si despre diverse domenii ale acestuia abilit|ile lui fiind orientate
spre posedarea metodologiei stiin|elor economice politice juridice etc. Prezentndu-se ca un
cadrul multidisciplinar sociologia si men|ine statutul de ramur teoretic si aplicat distinct
posednd o metodologie proprie conturat pe parcursul ultimelor secole si metode orientate spre o
cercetare autonom analiz a fenomenelor sociale. Astfel pregtirea sociologilor se axeaz pe
oferirea unui bagaj vast de cunostin|e si abilit|i.
Domeniul general de studiu: 32 Stiin|e sociale
Domeniul de formare profesional: 321 Sociologie
Specialitatea: 321.1 Sociologie
Titlul: licen|iat n stiin|e sociale
Durata
studiilor
3 / 4 ani 2 ani 3 / 4 ani
Credite de
studiu ECTS
Forma de
organizare
nv|mnt de zi,
nv|mnt cu frecven|
redus
nv|mnt de zi nv|mnt de zi,
nv|mnt cu
frecven| redus
Condiii de
acces
Diploma de BAC /
de cultur general
Diploma de colegiu
Diploma de studii
superioare
Diploma de licen|

Diploma de licen|
(pn n 2010
master
achizi|ionate n
nv|mntul
pentru realizarea
superior.
Aptitudini specifice
profesiei de sociolog (de
cercetare, de analiz, de
interpretare, de evaluare,
spirit de observa|ie si
organiza|ional,
comunicativitate,
inteligen|a general etc.).
necesare pentru
nv|mntului superior
pie|ii de munc).

II necesare pentru
nv|mntului
superior.
Aptitudini de
cercetare.
Stagii de
practic
sptmni.
Nu se realizeaz.
Reguli de
examinare i
evaluare
realizeaz prin:
e) evaluarea curent
(lucrri de control,
testri, eseuri etc.);
f) evaluarea semestrial
realizeaz prin:
a) evaluarea curent
Evaluarea se
realizeaz prin:
a) sus|inerea
examenelor la limba
b) sus|inerea a 3
examene la
19
(examene scrise si
orale).
specialitate;
c) sus|inerea a 3
tema cercetrii.
Modalitate
de evaluare
final
fundamentale.
aplicate.
Sus|inerea tezei de
licen|.
Sus|inerea tezei de
master.
Sus|inerea tezei de
doctor.
Titlu acordat Licen|iat n stiin|e sociale Master n stiin|e sociale Doctor n sociologie
Drepturi
pentru
absolveni
de masterat.
(LLL).
A aplica pentru
Oportunit|i
educa|ionale (LLL).
A aplica pentru
programe de
postdoctorat.
Oportunit|i
educa|ionale (LLL).
Licen

Licen|iat n stiin|e sociale. Titlul ofer un sir de calificri conform crora
absolventul va de|ine cunostin|e profunde n domeniul stiin|elor sociale,
dezvoltate prin intermediul cursurilor fundamentale (Sociologie general,
Filosofie, Istoria sociologiei, Metodologia cercetrii n stiin|ele sociale,
Psihologie social, Demografie si sociologia popula|iei etc.). Cursurile speciale
(Metode si tehnici de cercetare sociologic, Esantionare social, Sociologie
ramural, Statistica aplicat etc.) dezvolt componenta instrumental.
Specificul ciclului I se manifest n formarea preponderent a competen|elor de
tip savoir(cunoastere si n|elegere) si savoir faire (aplicarea cunostin|elor n
practic). La sfrsitul ciclului, competen|ele ob|inute sunt demonstrate prin
sus|inerea stagiului de practic de licen|, a examenelor si a tezei de licen|,
care va con|ine o component aplicativ obligatorie.
Masterat

Master n stiin|e ale educa|iei. Competen|ele titlului de master sunt dezvoltate,
prin cursurile speciale, cu orientare vertical, n care studen|ii si vor aprofunda
Programul ciclului II este orientat ntr-o dubl direc|ie: spre dezvoltarea
competen|elor de cercetare (pentru masteratul academic) si spre dezvoltarea
competen|elor instrumentale si profesionale (pentru masteratul profesional, de
specializare ngust). Specificul ciclului II se manifest n formarea
preponderent a competen|elor de tip savoir estre savoir dire savoir
devenir. Ciclul II de studii este orientat spre realizarea preponderent a
master.
Doctorat Doctor n sociologie. Cerin|a de baz este sus|inerea tezei de doctor o
cercetare original corespunztoare rigorilor CNAA.
Licen|
Competene specifice
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale sociologiei ca stiin|
3. Abordarea prognostic a procesului social.
4. Determinarea modurilor de investigare a realit|ii sociale
20
5. Elaborarea strategiilor si tacticilor de implicare investiga|ional si formativ la nivel de
grup social, comunitate, problem de ordin politic, economic, cultural.
6. Determinarea si participarea activ la rezolvarea de situa|ii de problem prin
conces/colaborare n baza aplicrii cunostin|elor deprinderilor practice sociologice.
7. Identificarea problemelor de cercetare n domeniul sociologiei.
8. Realizarea programelor si proiectelor de cercetare sociologic.
9. Autoformarea continu de conformitate cu evolu|ia permanent a teoriei si practicii
sociologice.
Masterat
Competene specifice
1. Cunoasterea bazelor teoretice ale domeniului sociologiei.
2. Aplicarea metodelor valide de investiga|iei sociologic a contextului social.
3. Proiectarea activit|ii de cercetare sociologic la nivel de comunitate, grup social,
institu|ie, organiza|ie, problem.
4. Monitorizarea activit|ii institu|iei de cercetare sociologic.
5. Elaborarea criteriilor, metodelor si tehnicilor de evaluare a procesului social si
fenomenelor vie|ii comunitare.
6. Elaborarea programelor de cercetare sociologic.
7. Realizarea de programe si proiecte de dezvoltare social.
8. Implementarea programelor de educa|ie intercultural, de solu|ionare a conflictelor.
10. Utilizarea modalit|ilor eficiente de perfec|ionare a competen|elor profesionale.
11. Manifestarea flexibilit|ii la schimbrile, inova|iile n domeniul sociologiei.
Doctorat
Competene specifice
1. Identificarea principalelor direc|ii ale evolu|iei stiin|ei sociologice.
2. Lansarea ideilor originale despre realitatea stiin|ific si social.
3. Adaptarea teoriilor sociologice la situa|iile activit|ii practice.
4. Utilizarea diverselor metode de studiere a problemelor de ordin social.
5. Realizarea individual a cercetrilor originale n domeniul sociologiei.
6. Prelucrarea cantitativ si calitativ a datelor si interpretarea rezultatelor ob|inute.

V. PRINCIPII EDUCA|IONALE ALE FACULT|II PSIHOLOGIE $I ASISTEN|
SOCIAL: REALITATE $I PERSPECTIVE
V.1. Clasicismul universitar
Clasicismul universitar, care presupune respectarea si renovarea tradi|iilor universitare clasice,
calitatea procesului de instruire, accesibilitatea studiilor, nivelul stiin|ific nalt, accesul si selectarea
la studii, n mod prioritar, a tineretului dotat, flexibilitatea studiilor prin includerea unor tehnologii
educa|ionale inedite si variate, ne-a orientat spre preluarea experien|ei centrelor universitare cu
tradi|ie n formarea psihologilor, sociologilor, asisten|ilor sociali. Astfel, planurile de studii au fost
ntocmite dup consultarea practicii unor centre universitare din Fran|a, SUA, Belgia, Romnia,
Rusia. ntocmirea programelor analitice si predarea se realizeaz n conformitate cu cele mai
performante experien|e, reflectate n literatura din domeniu prevznd unitatea sarcinilor de
formare a cunostin|elor capacit|ilor si atitudinilor. De rnd cu tehnologiile moderne de predare-
nv|are-evaluare, sunt perpetuate formele tradi|ionale, care nu si-au pierdut din eficien| odat cu
timpul: curs, seminar, lucru cu literatur suplimentar, laborator etc.
n scopul perpeturii realizrilor n conformitate cu principiul dat se prevd si se realizeaz
consecutiv urmtoarele activit|i:
examinarea n cadrul ntrunirilor metodologice a posibilit|ilor utilizrii metodelor
tradi|ionale de predare/nv|are/evaluare n contextul noilor solicitri;
21
reevaluarea permanent a con|inuturilor programelor din perspectiva utilizrii elementului
clasic si a realizrilor stiin|ifice actuale n domeniu;
introducerea elementului inova|ional n cadrul formelor tradi|ionale de
predare/nv|are/evaluare: tehnologii educa|ionale moderne, inclusiv utilizarea metodelor
performante informa|ionale (Power Point, suport electronic de curs, teste docimologice n
variant computerizat, cazuri pentru analiz n variant video-audio, material didactic
electronic etc.).
V.2. Internaionalizarea procesului educaional
Interna|ionalizarea procesului educa|ional prevede stabilirea de contacte cu centre universitare,
stiin|ifice, academice de peste hotare. n acest scop la Facultatea Psihologie si Asisten| Social a
fost creat n colaborare cu Institutul de Gestaltterapie si Karmiel College din Israel Institutul de
Psihoterapie si Consiliere Psihologic, preocupat de cercetare si formarea cadrelor n domeniu. Se
acord o aten|ie sporit colaborrii cu centre universitare din Romnia, Fran|a, Italia, Rusia. Astfel
rela|iile nominalizate si gsesc exprimarea ntr-o excelent colaborare cu Universitatea de Stat din
Bucuresti, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, Universitatea
Tibiscus din Timisoara etc. Prin racordarea planurilor la standardele interna|ionale se creeaz
condi|ii ca absolven|ii Facult|ii s fie capabili s activeze nu numai n Republica Moldova, dar si
n orice alt |ar, inclusiv oferindu-se condi|ii speciale de studiere a limbilor strine, a noilor
tehnologii informa|ionale etc.
Se utilizeaz posibilitatea implicrii cadrelor didactice si a studen|ilor n realizarea unor proiecte
inclusiv n domeniul universitar-educa|ional prin orientarea spre propunerile de colaborare oferite
de Funda|ia Soros-Moldova Uniunea European Tempus-Tacis UNICEF etc. Implementarea
proiectelor ofer sanse suplimentare perfec|ionrii calit|ii pregtirii cadrelor.
Punctm si alte cteva realizri si perspective conturate n rezultatul activit|ii Facult|ii Psihologie
si Asisten| Social n domeniul interna|ionalizrii procesului educa|ional:
dezvoltarea curriculum-ului viznd pregtirea cadrelor de psihologi, asisten|i sociali si sociologi
s-a realizat cu participarea direct a exper|ilor/specialisti n asisten|a social psihologie
sociologie din Olanda, Romnia, Rusia;
formarea cadrelor didactice universitare se orienteaz nemijlocit spre mediile academice
europene de prestigiu (doctorat stagii masterat);
cadrele didactice permanent iau cunostin| n cadrul seminarului metodologic cu gama variat
de particularit|i specifice predrii/nv|rii n cadrul celor mai performante centre universitare
din lume (selectarea con|inuturilor educa|ionale, tehnologiilor, strategiilor de implementare,
modalit|ilor de organizare, monitorizare a practicii, amplasarea n cmpul muncii etc.):
se depun eforturi n vederea realizrii stagiilor studen|ilor de la psihologie, asisten|a social si
sociologie n strintate.
V.3. Regionalizarea nvmntului superior
n scopul integrrii eficiente a eforturilor de pregtire a cadrelor de psihologi, sociologi si asisten|i
sociali cu solicitrile cotidianului actual din Republica Moldova se recurge la colaborarea cu
ministere, departamente, organiza|ii si ntreprinderi, studiindu-se, pe de o parte, solicitrile lor fa|
de specialistul din aceste domenii, iar n al doilea, promovndu-se rezultatele activit|ii educa|ionale
la Facultate. Astfel, att cursurile practice, ct si stagiile de practic, prevzute n planul activit|ii
Facult|ii Psihologie si Asisten| Social se realizeaz n cadrul unit|ilor din Armata Na|ional a
Republicii Moldova, clinicelor, Centrului Triere Minori, comisariatelor de poli|ie penitenciarelor
Centrului Hospis etc.
Anual se realizeaz ntlniri ale cadrelor didactice si studen|ilor cu specialisti n diverse domenii ale
economiei na|ionale n scopul cercetrii problemelor si dificult|ilor cu care se confrunt persoana
si grupul ntr-un anumit mediu profesional si perfec|ionrii planurilor si programelor de studiu. De
fapt, regionalizarea se prezint ca o parte integr a interna|ionalizrii procesului de studii: orientare
n cheia celor mai noi si avansate tehnologii de pregtire a cadrelor spre contextul social real.
Concep|ia educa|ional a Facult|ii este orientat spre:
22
sporirea cotei orelor academice (din contul contactului direct si, cu deosebire, a celor ce se
refer la lucrul individual) dedicate activit|ii practico-instructive n organiza|ii, institu|ii,
ntreprinderi;
adaptarea permanent a planurilor de studii, inclusiv a componentei instrumentale, la
necesit|ile si problemele reale ale contextului social autohton.
V.4. Modernizarea coninuturilor, formelor yi metodelor de nvmnt
n condi|iile actuale modernizarea con|inutului, formelor si metodelor de nv|mnt se realizeaz
prin implementarea unor tehnologii educa|ionale performante - sisteme de metode de elaborare,
organizare si promovare a procesului predare-nv|are-evaluare bazat pe includerea resurselor
umane si materiale. n conformitate cu concep|ia educa|ional a ULIM-ului se pune accent pe
studierea aprofundat a limbilor strine aplicate fapt care asigur competitivitatea tinerilor
specialisti n condi|iile economiei de pia|. Un rol deosebit de important revine studierii limbilor si
civiliza|iilor strine ca limbi si culturi aplicate n scopul instituirii unei comunicri fluente
universitare si extrauniversitare. Formula n cauz se realizeaz prin studierea calitativ a limbilor
moderne aplicate si deprinderea unor abilit|i lingvistice curente, prin crearea unor condi|ii optimale
asigurarea cu tehnic contemporan de performan| si elaborarea unor programe informa|ionale
educa|ionale computerizate.
Implementarea tehnologiilor educa|ionale moderne s-a realizat n conformitate cu principiile unei
educa|ii personalizate, umaniste si de colaborare. n condi|iile promovrii unor cadre de factur
nou capabile s fac fa| cerin|elor societ|ii contemporane este important pozijia studentului si
acjiunea faj de student momente care orienteaz spre implementarea unor tehnologii
educa|ionale noi :
personalizate n centrul aten|iei este personalitatea studentului, crearea condi|iilor favorabile
pentru dezvoltarea personalit|ii ;
umaniste sus|inere si ajutor n formarea-dezvoltarea personalit|ii studentului;
de colaborare parteneriat si colaborare profesor-student, student-student, etc.;
de educajie liber libertate n alegere, independen|.
Asigurarea promovrii unor astfel de tehnologii se realizeaz prin politica educa|ional a Facult|ii:
crearea posibilit|ilor de alegere prin promovarea disciplinelor op|ionale colaborarea
extracurricular n cercetarea stiin|ific si pregtirea practic cu deosebire prin utilizarea Centrului
de Consiliere Psihologic si Psihoterapie n calitate de baz didactico-instructiv prin activitatea
laboratoarelor cluburilor training-urilor etc. prin organizarea unui sistem de consulta|ii
individuale etc. Atmosfera de colaborare de parteneriat profesor-student a condus spre
ra|ionalizarea si sporirea responsabilit|ii ultimilor spre permanenta succesiune a cunostin|elor si
practicilor. De la colaborarea la acest nivel se trece la realizarea unui raport eficient dintre studen|ii
de la diferi|i ani de studii n activit|i curriculare si extracurriculare dintre tinerii de la facultate si
cei alte facult|i n cadrul ULIM-ului cu reprezentan|ii altor institu|ii superioare de nv|mnt
rela|iile avnd mai multe forme: implementarea unor proiecte de cercetare-implicare practic
mese rotunde dezbateri conferin|e etc.
Modernizarea se realizeaz si n cadrul promovrii prelegerilor, seminarelor, orelor practice,
examenelor si colocviilor: pregtirea mediului educa|ional; crearea climatului psihologic n sala de
studii; lucrul n microgrup; lucrul n perechi, dezbateri si brainstorming; utilizarea mijloacelor
video-audio. n acest scop Facultatea este orientat spre implementarea unor obiective primordiale:
aprovizionare cu echipament audio-vizual modern;
crearea slii de instruire computerizat pentru studen|i si studen|i-masteri din domeniul
stiin|elor social-umane;
echiparea unor laboratoare specializate: de resurse pentru asisten|a social de psihosociologie si
sociologie;
organizarea si efectuarea investiga|iilor axate pe problematica si nevoile comunitare;
instruirea consultarea si acordarea de ajutor metodic beneficiarilor (studen|i-voluntari, asisten|i
sociali, pedagogi, psihologi, reprezentan|i ai organiza|iilor neguvernamentale si
guvernamentale, to|i cei interesa|i);
23
organizarea si promovarea conferin|elor, meselor rotunde, colocviilor stiin|ifice pe diferite
probleme din psihologie asisten|a social si sociologie n parteneriat cu mediile academice din
|ar si de peste hotare;
crearea sanselor de realizare a schimbului de experien|: stagii, vizite, coresponden|e, excursii.
V.5. Asimilarea n procesul de instruire a elementului aplicativ yi informaional independent
Asimilarea n procesul de instruire a elementului aplicativ si informa|ional independent presupune
asigurarea unui proces fluent de studii, fiind caracteristic diminuarea n planurile de studii a
numrului de ore rezervat activit|ii didactice si majorarea timpului aferent lucrului independent al
viitorilor specialisti. Prin acest mod, n procesul de acumulare a noilor cunostin|e accentul se
plaseaz de la izvoarele tradi|ionale de informare (prelegeri, seminare etc.) spre tehnologiile
informa|ionale contemporane (re|elele de informare ale bibliotecilor, Internet-ul, bncile de date,
mediateca). Prin intermediul acestor elemente, viitorii specialisti ob|in o experien| solid si
abilit|i de activitate independent, necesare unei activit|i eficiente n practicarea viitoarelor
profesii.
ntre 40% si 50% din orele de auditoriu n func|ie de specializare sunt rezervate lec|iilor si
activit|ilor practice cu menirea dezvoltrii abilit|ilor profesionale aplicate, circa 1/5 din cursuri
sunt practic orientate spre anumite domenii ale activit|ii profesionale.
Facultatea dispune de o experien| pozitiv n domeniul pregtirii profesional-practice psihoclinice:
abilit|i necesare psihologilor si asisten|ilor sociali. Dispunnd de un Centru Universitar de
Consiliere Psihologic si Psihoterapie cadrele didactice cu abilit|i n domeniu si certificate n
psihoterapii realizeaz sedin|e-training de nsusire a tehnicilor si metodelor de consiliere
psihologic.
n predare se pune accent pe metodele interactive pe lucrul individul al studen|ilor controlat si
evaluat att n cadrul orelor de auditoriu ct si la consulta|ii colocvii examene. O bun parte din
cursuri (mai ales din ciclul disciplinelor fundamentale si obligatorii de specializare) prevd studiul
obligatoriu al unor lucrri cu caracter monografic importante pentru n|elegerea con|inutului unor
procese fenomene etc. n acest scop are loc permanent completarea fondului bibliografic
accesarea Internet-ului crearea unei baze electronice con|innd materiale instructive recomandri
metodice suporturi de curs manuale etc.
Se prevede diversificarea formelor lucrului individual al studen|ilor, prin sistematizarea experien|ei
acumulate si implementarea ei n cadrul predrii diferitor cursuri, ndeosebi n cele cu menirea de
orientare spre specializare;
ntocmirea unor principii strategice ale planificrii si dirijrii lucrului individual al
studen|ilor n scopul unificrii cerin|elor, propunerii unor con|inuturi echilibrate n timp,
proiectrii nsrcinrilor interdisciplinare;
realizarea de proiecte individuale si n grup de cercetare si formare cu prezentarea
rezultatelor att n cadrul evalurii cunostin|elor, ct si n seminare, ntruniri, conferin|e
tematice;
alctuirea materialelor metodice n vederea orientrii studen|ilor spre lucrul individual n
cadrul cursurilor si prezentarea lor n form electronic beneficiarilor;
generalizrii si publicrii celor mai valoroase realizri n form de volume comune ale
studen|ilor si cadrelor didactice.
V.6. Structurarea modular
Structurarea modular a procesului de studii presupune flexibilitatea studiilor, prin includerea unor
modalit|i inedite si variate de instruire. Instruirea studen|ilor se efectueaz conform planurilor de
studii, bazate pe sistemul modular. Aceasta permite transferarea studentului de la o specialitate la
alta, n dependen| de oportunit|ile si necesit|ile momentului. Principalele module prevzute n
cadrul celor trei specialit|i promovate de Facultatea Psihologie si Asisten| Social sunt:
pregtire psihologic si sociologic general;
psihologie social aplicat si sociologie;
psihologie clinic consiliere psihologic si asisten| social;
asimilarea de cunostin|e general-umane adi|ionale;
24
nsusirea unei (a dou) limbi strine de uz interna|ional;
dezvoltarea abilit|ilor de utilizare a computerului;
pregtire practic (de cercetare si implicare) n domeniul profesiei.
Circa 70% din cursurile si programele prevzute pentru nsusirea specialit|ilor Psihologie si
Asisten| social Psihologie si Psihopedagogie 40% - Sociologie si Asisten| social Psihologie
si Sociologie, Asisten| social si Psihopedagogie sunt parte a unor si aceleasi module. Astfel
studen|ii pot frecventa cursurile si se pot ncadra n dezbaterile de la seminare activit|ile de
laborator sau practice n cadrul altei specialit|i. Totodat multe din cursurile de pregtire general-
uman sunt planificate la fel precum n ansamblu pe universitate sau la alte facult|i: Stiin|e
Politice Filosofie Culturologie etc. Deoarece la alte facult|i n func|ie de profil sunt rezervate
un numr mai mare de ore studen|ii pot beneficia de o pregtire fundamental la aceste discipline.
nv|mntul pe module orienteaz mai eficient studentul n cotidianul profesional l intereseaz de
un anumit domeniu al lui crui i poate acorda mai mult timp interes aten|ie i ofer sansa
aprofundrii.
Concep|ia Facult|ii prevede diversificarea posibilit|ilor de instruire a studen|ilor prin utilizarea
componentei modulare:
planificarea cursurilor la liber alegere n conformitate cu oportunit|ile celor patru
specialit|i nsusite la Facultate;
promovarea modulului psihopedagogic la nivel de facultate si n general n cadrul
universit|ii;
fondarea masteratului la specialit|ile Asisten| social, Sociologie si planificarea unor
module comune pentru studen|ii-masteri de la cele trei specialit|i.
V.7. Europenizarea, aderarea la procesul de la Bologna
Anul universitar 2005-2006 marcheaz europenizarea nv|mntului superior si la Facultatea
Psihologie si Asisten| Social. n cadrul noilor solicitri s-au stabilit priorit|ile si perspectivele
organizrii instruirii profesionale, stabilindu-se un sir de afinit|i:
conceperea si realizarea procesului de formare profesional n baza creditelor transferabile
europene;
esalonarea procesului de formare a cadrelor n 3 cicluri: licen|, masterat, doctorat;
utilizarea formulei de distribu|ie a creditelor transferabile: 180 credite pentru licen|a, 120
credite pentru masterat;
aplicarea configura|iei generale a curriculumului de formare profesional, cuprinznd
componentele: discipline generale (G), disciplinele umanistice (U), disciplinele
fundamentale (F), disciplinele de specialitate (S);
formularea obiectivelor de formare n termenii Descriptorilor de la Dublin, cu diferen|e.
relevate de con|inutul concret al fiecrei componente curriculare;
formularea criteriilor de ordonare dup priorit|i a unit|ilor de curs n ansamblul
curriculumului de formare profesional a psihologului, sociologului, asistentului social,
psihopedagogului.
Facultatea, unit|ile ei catedrele, sunt orientate spre studiul experien|elor na|ionale si europene
pentru a identifica modul de percepere / oferire a domeniilor de formare profesional/specialit|ilor
respective: sunt ele similare celor din alte |ri europene sau exist diferen|e relevante, aspecte
specifice care necesit a fi modificate n scopul realizrii uneia din sarcinile primordiale ale
nv|mntului european contemporan: asigurarea mobilit|ii studen|ilor si cadrelor.

VI. CON|INUTUL $I COMPONENTELE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI DE
STUDII
VI.1. Formele de pregtire a specialiytilor
Studiile n cadrul Facult|ii Psihologie si Asisten| Social se desfsoar la sec|ia zi si cu frecven|
redus, cu excep|ia specialit|ii Psihologie, la care prevederile reglementare nu admit studii dup un
program redus al orelor de contact. |innd cont de sporirea prestigiului specialit|ilor pregtite la
Facultate se studiaz posibilitatea crerii condi|iilor pentru instruire continu.
25
Studiile sunt organizate n limbile romn, rus, iar pentru cet|enii din alte state si solicitan|ii din
|ara noastr n limba englez.
n conformitate cu obiectivul oferirii posibilit|ii instruirii n limba matern sau ntr-o limb de
circula|ie interna|ional, n special n limba englez, la Facultate se realizeaz cteva obiective:
ntocmirea materialelor didactico-metodice (programe analitice, suporturi de curs,
subiecte pentru analiz de caz, dezbatere n seminarii, examene etc.) n limbile n care
este efectuat predarea cursului;
proprietate n selectarea cadrelor pentru specialistii care pot asigura predarea n 2 si mai
multe limbi;
ncurajarea nv|rii limbilor strine de ctre cadrele didactice si studen|i.
VI.2. Contingentul de studeni.
n cadrul Facult|ii Psihologie si Asisten| Social n prezent si fac studiile cet|enii din
Republica Moldova si ai altor |ri, precum Romnia, Ucraina, Rusia, Israel etc. Anual n mediu cte
120-150 studen|i completeaz rndurile studen|ilor, fiind nmatricula|i la cele patru specialit|i.
Circa 20% din contingentul total l reprezint studen|ii strini, prioritar din Romnia. Astfel,
pregtirea specialistilor pentru alte state, inclusiv prin intermediul filialelor, delocalizrilor si
centrelor de selec|ie, consultan| si orientare profesional ULIM de peste hotare se prezint ca o
sarcin primordial a Facult|ii. n acest scop pe pagina Web a Facult|ii sunt afisate planurile de
nv|mnt, programele analitice, materiale la cursuri etc.
n planurile Facult|ii se prevede amplificarea formei de pregtire a specialistilor prin utilizarea
centrelor de selec|ie:
elaborarea materialelor didactice si a suporturilor de curs n limbile romn, rus, englez n
scopul atragerii competitorilor din diferite |ri;
revizuirea n scop de perfec|ionare a paginii Web a Facult|ii, ntocmirii variantelor
rus/englez a acesteia;
stabilirea si implementarea unor forme si metode noi de mediatizare a programelor de
instruire promovate la Facultate n scopul popularizrii, informrii unor categorii largi ale
popula|iei: conferin|e si activit|i culturale comune ale studen|ilor si elevilor scolilor si
liceelor; seminare pentru specialistii din domeniu etc.
VI.3. Spaii de instruire
Ca si alte subdiviziuni didactice de la ULIM, Facultatea nu dispune de spa|ii de nv|mnt proprii.
Slile de studii (aulele) constituie patrimoniul unic al universit|ii si sunt repartizate conform
necesit|ilor stipulate n orarul lec|iilor pe semestre, n calcul lundu-se mrimea (numrul de
studen|i) grupelor academice precum si modul si forma de organizare a lec|iilor (pe grupe
academice n cazul seminariilor; pe torente n cazul prelegerilor, pe mini-grupe n cazul lec|iilor la
limbile strine sau la cursurile predate/nv|ate n limbile strine). n toate cazurile se |ine cont de
cerin|ele obligatorii despre corespunderea ncperii de studii normelor de igien raportate la
numrul de studen|i.
Slile cu preponderen| destinate studen|ilor de la specialitatea Psihologie sunt 432, 429, 427,213,
324, 327, 316. situate la etajul 2-4, n proximitatea imediat a Facult|ii. Spa|iile de studii care revin
unui student corespund cerin|elor sanitare si asigur procesul didactic si extracurricular.
Slile de studii sunt nzestrate cu necesarul si propice principalelor forme de desfsurare a
procesului didactic prelegeri si seminarii, lec|ii practice si de laborator. n condi|iile utilizrii n
predare a tehnologiilor informa|ionale, n sal este instalat utilajul necesar.
Pentru activit|i didactice speciale este amenajat sala nr. 314, pus n seama Muzeului de anatomie
si dotat cu mijloace electronice. Lec|iile la limbile strine se fac n 4 cabinetele lingo-fonice 402;
404;406; 408, 2 cabinete de traducere sincronic 401;407; si 2 cabinete de traducere specializat
403 si 405 iar la informatic n slile de computere -, toate ele fiind dotate cu mijloace
electrotehnice necesare procesului de instruire.
Birourile din incinta Centrului Universitar de Consiliere Psihologic si Psihoterapie (138, 139, 140,
141, 142), utilizate pentru realizarea stagiilor de practic si a lec|iilor de laborator (practice) la
cursurile cu con|inut adecvat, sunt amenajate cu respectarea cerin|elor fa| de un centru (si locale)
26
cu asemenea destina|ie: dotate cu trei casetofoane, un videotelevizor-color ntr-o stare tehnic
perfect, precum si mobilier (mese, scaune moi, divan, covor etc.) pentru desfsurarea
trainingurilor si a consulta|iilor individuale.
Se prevede n perspectiv:
amenajarea (reutilarea) laboratoarelor specializate si dotate cu tehnic si mijloace necesare
la: a) psihologie general, psihodiagnostic si ergonomie; b) psihologie clinic si consiliere
psihologic; c) psihologie social si sociologie; d) asisten| social si resurse umane;
planificarea anual a activit|ii Centrului Universitar de Consiliere Psihologic si
Psihoterapie n domeniul instruirii practice a studen|ilor de la ciclul I si II.
VI.4. Instruirea practic a studenilor. Incubatoarele educaionale
Activitatea practic este parte intrinsec a procesului de instruire profesional a studen|ilor, component
major n pregtirea acestora ca viitori specialisti n domeniu. Aceast activitate se realizeaz prin
efortul conjugat al universit|ii si institu|iilor de profil publice si non-guvernamentale, selectate dup
criteriul manifestrii interesul pentru o ct mai bun pregtire a specialistilor si angajare ulterioar a lor.
n acest scop se colaboreaz cu Ministerul Aprrii (ini|iere n activitatea psihologului n unitatea
si spitalul militar) Ministerul Afacerilor Interne (Centrul Triere Minori, Birourile Minori si
Moravuri ale Comisariatelor de Poli|ie) Ministerul Justi|iei si Departamentul Institu|iilor
Penitenciare (activitatea psihologului n penitenciar) Hospis-ul din Chisinu (asisten|a psihoclinic
a bolnavilor de cancer) Ministerul Protec|iei Sociale Familiei si a Copilului (activitatea asistentului
social), Inspectoratul Ecologic de Stat, Administra|ia de Stat a Avia|iei Civile, Ministerul
Finan|elor, Procuratura General, Compania Ascom Grup cu anumite scoli si licee din Chisinu
etc. n ceea ce priveste institu|ia de nv|mnt, ea si propune drept scop principal de a-i asigura
studentului posibilitatea implementrii cunostin|elor de specialitate n practic si, totodat, de a-i acorda
ajutor n instruirea practic, nzestrndu-l cu capacitatea de a fi responsabil pentru viitoarea profesie.
Este si o cale de a-i acorda studentului sansa de a fi informat direct, permanent, de a-l familiariza cu
situa|ia social si schimbrile ce intervin, de a-i pune probleme la care s gseasc solu|ii, de a-l pregti
mai bine pentru activitatea n acea ramur a psihologiei psihopedagogiei, asisten|ei sociale sociologiei
pentru care va considera c are afinit|i si de care se va sim|i atras. Pentru nsusirea materialului
studen|ii sunt dota|i cu tehnici si metode psihologice de psihodiagnostic si consiliere cu metode
sociologice de cercetare. La fel n scopul pregtirii practice se organizeaz seminare ntruniri
mese rotunde cu participarea specialistilor din diverse domenii.
n procesul de instruire practic sunt implica|i:
studen|ii, avnd responsabilitatea de a realiza cu succes obiectivele instruirii practice;
instructorii de practic care lucreaz n institu|iile desemnate ca locuri de practic si care asigur
ndeplinirea de ctre studen|i a obiectivelor de nv|are specifice fiecrui an de studii;
ndrumtorii din universitate care au responsabilitatea de a ajuta studen|ii s aplice teoria n practic
si s asigure legtura cu institu|ia desemnat ca loc de practic;
coordonatorul practicii care selecteaz locurile unde se va desfsura practica si plaseaz studen|ii
n activit|i practice realiznd managementul acestui proces, astfel ca studen|ii s beneficieze ct mai
deplin de perioadele de pregtire practic.
Programul de activitate se desfsoar pe parcursul termenilor stabili|i presupunnd mai multe etape:
faz ini|ial pregtitoare a viitoarei activit|i a studentului ca practicant ntr-o institu|ie de
specialitate;
o perioad de debut a instruirii practice;
faza de desfsurare a activit|ilor propriu-zise;
faza de ncheiere, care cuprinde evaluarea general a activit|ii institu|iilor de profil din punct de
vedere al ndrumrii acordate studentului si stabilirea calificativelor cuvenite fiecrui student
practicant de ctre cadrul didactic n colaborare cu specialistul instructor de practic;
stabilirea jaloanelor pentru reluarea procesului n anul universitar urmtor.
La fiecare din aceste etape se desfsoar o serie ntreag de activit|i care din an n an sunt completate
corespunztor exigen|elor rezultate din analizele activit|ii practice anterioare, un rol important revenindu-
le specialistilor, reprezentan|ilor institu|iilor de profil cu care s-a colaborat.
27
n afar de stagiile de practic sunt planificate 8-10 cursuri (6-8 ore n sptmn) care prevd
ini|ierea ntr-un domeniu concret al activit|ii profesionale. Orele de laborator n cadrul cursurilor
date se efectueaz preponderent n teren, cu participarea cadrelor didactice responsabile de predare
si a specialistului din domeniu.
O posibilitate larg pentru instruirea practic a studen|ilor este oferit de incubatoarele
educa|ionale. Facultatea este promotor al crerii unei structuri responsabile de pregtirea practic a
studen|ilor, fondnd n 2001 Centrul Universitar de Consiliere Psihologic si Psihoterapie. Centrul
desfsoar un sir de activit|i, printre care enumerm: realizarea anual a Sondajului anonim al
studen|ilor ULIM Calitatea serviciilor educa|ionale, activit|i de orientare profesional a
absolven|ilor liceelor si scolilor din |ar, servicii de psihodiagnostic si consiliere psihologic
studen|ilor ULIM, traininguri, work-shop-uri etc.
Posibilitatea educa|ional a Centrului urmeaz s fie amplificat, examinndu-se formele de
colaborare cu Facultatea Drept si crearea n comun a Clinicii Universitare J uridico-psihologice, cu
Ministerul Afacerilor Interne n domeniul asisten|ei psihologice a copiilor victime ai violen|ei etc.
VI.5. Tezele de licen yi de master
Tezele de licen| si de master reprezint o activitate prevzut n curriculumul specialit|ilor cu
menirea de a forma abilit|i de cercetare teoretic si practic de aprofundare ntr-un anumit
domeniu al specialit|ii n scopul realizrii unui studiu consecutiv si finit al unei probleme actuale si
importante pentru formarea profesional a studentului.
Din aceste considerente, n conformitate cu Recomandrile n vederea ntocmirii tezei de an, de
licen| si de master
11
, aprobate n sedin|a Catedrei Psihologie General si a Consiliului Metodic al
Facult|ii Psihologie si Asisten| Social din 12 noiembrie 2003, teza de licen| reprezint
generalizarea efortului investigativ al studentului din ntreaga perioad de studii. Temele tezelor de
licen| se stabilesc n domeniul selectat de student n primul an de studii, corespund intereselor lui
personale dar si preocuprii stiin|ifice a conductorilor. n asa mod studen|ii se implic n cercetare
n echipe mixte profesori-studen|i, realizeaz studii teoretice si investiga|ii practice fiind ghida|i la
nivel profesional. Tema tezei de master se stabileste n conformitate cu interesele studentului pentru
un anumit domeniu al cercetrii, |inndu-se cont de cunostin|ele si experien|a de cercetare
acumulate n cadrul studiilor la ciclul I.
Structura lucrrilor de licen| si de master corespunde cerin|elor fa| de o cercetare n domeniu, n
mare parte fiind similar structurii propuse de CNAA cu referin| la o lucrare de doctorat, con|innd
compartimente teoretice si reflectarea investiga|iei experimentale, iar n multe din tezele la
specialitatea Psihologie se con|ine si prezentarea experimentului formativ.
O bun parte din rezultatele cercetrilor, efectuate n cadrul tezelor de licen|, sunt prezentate la
ntruniri stiin|ifice studen|esti, inclusiv la Symposia Studentium, publicate.
n conformitate cu modificrile termenilor de studiu si finalit|ilor propuse pentru fiecare din cele
dou cicluri la catedrele Facult|ii se realizeaz activitatea de generalizare a experien|ei acumulate
n alctuirea si ghidarea stiin|ific a tezelor de licen| si elaborarea unui regulament nou, care ar |ine
cont de reducerea termenului de studii si a volumului de cunostin|e/abilit|i acumulate la ciclul I
licen|, modificrile n obiectivele propuse pentru ciclul II masterat.
VI.6. mbuntirea calitii procesului de studii
n scopul sporirii calit|ii procesului didactic se propun urmtoarele:
revizuirea planurilor de studii pentru ciclul I, ntocmite n 2005, n conformitate cu
observa|iile, sugestiile parvenite pe parcursul a celor doi ani de aprobare si Cadrul Najional
al Calificrilor pentru nvjmntul Superior;
elaborarea si perfectarea n permanen| a programelor analitice ca rezultat al activit|ii pe
arii curriculare, element ce ar condi|iona evitarea dublrilor sau golurilor con|inutului;
focusarea aten|iei asupra elementului-cheie specific procesului de la Bologna lucrul
individual dirijat al studen|ilor care implic noi modalit|i de
organizare/monitorizare/supervizare/evaluare a studierii de sine stttoare a studen|ilor,

11
Rusnac, S., Sali, N. Curriculum n baza ECTS. Specialitatea Psihologie. Ed. ULIM, Chisinu, 2005.
28
specificarea cu precizie si claritate a sarcinilor individuale n programele analitice;
asigurarea unor stagii de documentare/ formare n domeniu, organizarea activit|ii
metodico-didactice cu tinerii lectori n vederea sporirii competen|ei didactico-stiin|ifice;
intensificarea colaborrii cu specialistii autohtoni din domeniu si utilizarea rezultatelor
cercetrilor stiin|ifice n procesul instructiv;
mbunt|irea bazei tehnico-materiale a instruiri prin crearea si dotarea laboratoarelor de
specializare, procurarea utilajului special (aten|iometru, mnemometru, poligraf etc.);
procurarea materialelor didactice electronice ofert a celor mai prestigioase centre
stiin|ifice sau academice europene si /sau mondiale;
sporirea responsabilit|ii si autonomiei studen|ilor n asimilarea materialului de program, a
capacit|ii lor de alegere prin promovarea cursurilor op|ionale, diversificarea ofertei
educa|ionale, dotarea cursurilor cu materiale didactice, implicarea n activit|i de cercetare
stiin|ific, cu caracter aplicat etc.;
perfectarea n corespundere cu procesul de la Bologna a Conceptului Facult|ii Psihologie
si Asisten| Social n vederea organizrii si promovrii practicii la specialit|ile facult|ii;
diversificarea ofertelor de promovare a practicii.

VII. ACTIVITATEA DE CERCETARE $TIIN|IFIC LA FACULTATEA PSIHOLOGIE
$I ASISTEN| SOCIAL
VII.1. Obiective yi coninut al cercetrii ytiinifice
O aten|ia deosebit n to|i anii de existen| a Facult|ii s-a acordat activit|ii de cercetare stiin|ific.
n primii ani de activitate a Facult|ii a fost creat ca subdiviziune cu menire stiin|ific-didactic
Centrul Universitar de Consiliere Psihologic si Psihoterapie, n baza cruia n iunie 2003, prin
decizia Senatului ULIM a fost fondat n colaborare cu Karmiel College (Israel) Institutul de
Formare si Cercetare n Consiliere Psihologic si Psihoterapie, nglobnd si centrul existent.
|inndu-se cont de amplificarea activit|ii de cercetare si de tematica propus n profilul stiin|ific
Mecanisme i modalitji ale impactului psihosocial i mediatic asupra contiinjei de mas, n
2005 s-au efectuat reorganizri structurale, fiind creat Institutul de Formare i Cercetare Social
cu dou sec|ii:
a) Secia Psihologie Aplicat tema stiin|ific Probleme ale individului i grupurilor umane n
contextul schimbrii sociale;
b) Secia Asisten Social yi Sociologie tema stiin|ific Intervenjii n dinamica cmpului
social.
Obiectivele majore de cercetare sunt subordonate att obiectului complex ales pentru cercetare
constiin|a social, problemelor cu care se confrunt actualmente societatea, ct si sporirii calit|ii
stiin|ifice a formrii cadrelor:
1) dezvoltarea bazelor teoretico-metodologice ale investiga|iei constiin|ei sociale prin promovarea
cercetrilor aplicate solicitate de problematica realit|ii social-obiective, elaborarea si validarea
metodelor de interven|ie asisten|ial psihologic si sociologic n vederea rezolvrii dificult|ilor cu
care se confrunt actorii cmpului social;
2) cercetarea rela|iilor din sfera social-politic si identificarea influen|ei pe care acestea o exercit
asupra individului uman si a grupurilor sociale.
n conformitate cu aceste obiective s-a ntocmit planul calendaristic al activit|ii de cercetare
stiin|ific n cadrul profilul stiin|ific Mecanisme i modaliti ale impactului psihosocial i
mediatic asupra contiinei de mas pentru anii 2006-2010, problema Modaliti i metode de
investigare i influenare a contiinei sociale, care prevede realizarea investiga|iei n urmtoarele
teme si compartimente.
Tema 1: Probleme ale individului i grupurilor umane n contextul schimbrii sociale
Control si contact
Dificult|i de afirmare social a tinerilor si coping behavior (comportament de adaptare)
Psihologia genurilor: studiu teoretic si aplicat
Rolul atitudinilor parentale n formarea comportamentului afirmat al persoanei
29
Teoria constructelor personale (G.A.Kelly) n context clinic
Condi|ia cognitiv-axiologic a dezvoltrii constiin|ei de sine a ostasului
Tema 2: Intervenii n dinamica cmpului social
Probleme sociale ale edificrii societ|ii civile n Republica Moldova
Fenomenul empatiei n contextul dezvoltrii profesionale ale viitorilor specialisti din
domeniul social
Reglementri juridice si recomandri practice pentru asisten|ii sociali
Liderii n dinamica reprezentrii sociale
Problemele familiei monoparentale n contextul formrii rela|iilor de pia| n Republica
Moldova
Steanul migrat la oras (problemele stratificrii si mobilit|ii sociale)
Institutul de Formare si Cercetare Social se prezint si ca o structur de pregtire a cadrelor de
nalt competen| investiga|ional, orientnd viitorii specialisti studen|i si masteranzi spre
cercetare n domeniile de preocupare a sec|iilor si cadrelor stiin|ifice. Tematica tezelor de an, de
licen| si de master corespunde intereselor investiga|ionale ale profilului, cerin|ele fa| de
cercetarea stiin|ific studen|easc se grupeaz n jurul ideii explorrii con|inuturilor teoretice si
realizrii studiilor experimentale n scop de validare a acestora n contextul social autohton. Cele
mai valoroase cercetri stiin|ifice studen|esti sunt promovate spre prezentare n conferin|e si
simpozioane, publicare. Astfel, cu periodicitate se realizeaz ntrunirile cercettorilor tineri
studen|i si masteranzi n cadrul Symposia Studentium, cu ulterioara publicare a rezultatelor,
recomandarea unor studii calitative pentru publicare n culegerile si revistele din domeniu din |ar.
VII.2. Cooperare ytiinific
n cadrul profilului stiin|ific Mecanisme yi modaliti ale impactului psihosocial yi mediatic
asupra conytiinei de mas s-au stabilit rela|ii fructuoase cu mai multe institu|ii universitare si
academice din |ar si strintate, fiind ncheiate acorduri de colaborare cu Karmiel College, Israel,
cu Facultatea Sociologie si Asisten| Social a Universit|ii din Bucuresti, cu Facultatea Psihologie
a Universit|ii Al. I. Cuza din Iasi, Romnia, Facultatea de Psihologie a Universit|ii Tibiscus
din Timisoara, Romnia, facult|i similare ale Universit|ii Pedagogice de Stat Ion Creang,
Universit|ii Slavone, Universit|ii Pedagogice de Stat din Bl|i Alecu Russo, AS a Republicii
Moldova (Institutul de Filosofie, Sociologie si Drept), Universitatea Torino, Italia, Universitatea
Sussex, Marea Britanie, etc. Con|inutul principal al acordurilor se refer la:
promovarea programelor de cercetare academic n domeniile de interes comun;
schimbul de manuale, reviste, materiale didactice si publica|ii universitare;
ini|ierea si realizarea de noi programe, centre de cercetare si laboratoare;
servicii de consultare, consiliere si asisten| metodologic;
realizarea proiectelor n sprijinul dezvoltrii sociale, economice si culturale;
n scopul oferirii unui caracter pragmatic cercetrii stiin|ifice se ntre|ine o colaborare activ cu
structurile administra|iei publice centrale si locale (Ministerul For|elor Armate, Ministerul Justi|iei
si Departamentul Penitenciare, Ministerul Muncii, Snt|ii si Protec|iei Sociale, Ministerul de
Interne etc.), organiza|iile neguvernamentale.
Prin utilizarea acestor raporturi s-au nregistrat mai multe tipuri de activit|i. n colaborare cu
Karmiel College, Israel (prof. univ., dr. Michael Kreindler) se efectueaz petrecerea n comun a
unor seminare, traininguri si work-shop-uri. Rezultatele acestor activit|i: crearea unui seminar
permanent n domeniul psihoterapiei de scurt durat axat pe solu|ie (absolven|i ai anilor 2003-
2005 8 grupe, circa 70 persoane). n cadrul contractului de colaborare didactic si stiin|ific cu
Facultatea Sociologie si Asisten| Social a Universit|ii din Bucuresti (Romnia) n luna
decembrie 2005 a fost efectuat o vizit de lucru la Chisinu de ctre prof. univ., dr. Ctlin Zamfir
si prof. univ., dr. Elena Zamfir. n cadrul vizitei au fost stabilite programul activit|ilor de
colaborare, ini|iate anumite forme de schimb de experien|, realizat trainingul interna|ional
Aspecte privind incluziunea social a tinerilor si copiilor (60 ore academice), la care au participat
30
23 studen|i si 15 cadre didactice (inclusiv invita|i de la alte facult|i de profil din Republica
Moldova).
Colaborarea cu ministerele si departamentele s-a soldat cu organizarea unui sir de activit|i, cu
menirea implementrii rezultatelor cercetrii. Astfel, pe parcursul anilor 2001-2005 s-au ntreprins
mai multe activit|i de optimizare a serviciului psihologic n armata na|ional, printre care putem
nominaliza mese rotunde cu participarea colaboratorilor ministerului, psihologilor din unit|i,
colaboratorilor Facult|ii Psihologie si Asisten| Social, la care s-au pus n discu|ie mai multe
subiecte: activitatea psihologului n unitatea militar, efortul educa|ional cu ostasii armatei
na|ionale etc.; cercetri ntreprinse n comun si cu implicarea studen|ilor de la anii superiori, unele
dintre care s-au soldat cu teze de licen| si de master Liderul n unitatea militar, Dezvoltarea
ini|iativei comandan|ilor inferiori, Sporirea combativit|ii si agresivit|ii n cadrul serviciului
militar etc. Asemenea forme ale colaborrii promoveaz rezultatele cercetrilor stiin|ifice si
contribuie la implementarea lor.
Facultatea prevede amplificarea activit|ii de colaborare la nivel interna|ional si na|ional, n scopul
academice si de implementare n practic a rezultatelor cercetrii stiin|ifice, ncheind noi contracte
si modificnd con|inutul activit|ii n cadrul celor ntre|inute.
VII.3. Rezultate yi perspective ale cercetrii ytiinifice
Desi colectivul stiin|ific este tnr si s-a constituit pe parcursul anilor 2000-2004, cercetrii i s-a
acordat o aten|ie sporit. Astfel, n perioada 2001-2006 n medie s-au publicat cte 26 de lucrri
anual (volumul total - 157,6 c.a.), articole, culegeri, monografii etc. Printre lucrrile publicate
numrm 11 monografii, 3 culegeri, 1 dic|ionar, edi|iile anuale ale Symposia Professorum si
Symposia Studentium.
Se fac pregtiri pentru a edita o revist de stiin|e social-umanistice, n care si vor gsi reflectare
rezultatele activit|ii stiin|ifice desfsurate de cercettorii de la universitatea noastr si de la
institu|iile cu care se colaboreaz.
Activitatea de cercetare realizat n cadrul Institutului de Formare si Cercetare Social corespunde
obiectivelor strategice ale sferei stiin|ei si inovrii. Investiga|iile realizate au un caracter competitiv
si de perspectiv. Ele se desfsoar conform planului de investiga|ii, respectnd volumul preconizat
de cercetri si termenele de finalizare a acestora. Rezultatele sunt implementate prioritar n practica
nv|mntului universitar. Acest fapt confer proceselor de instruire si formare din scoala
superioar un spor esen|ial de dinamism si coeren| a tuturor elementelor lor.
n scopul sporirii caracterului aplicat al nout|ii stiin|ifice se prevede planificarea unor activit|i
comune a cadrelor didactico-stiin|ifice / studen|ilor / organiza|iilor, institu|iilor, departamentelor
partenere cu caracter de implementare a rezultatelor.

VIII. ASIGURAREA CU CADRE DIDACTICO$TIIN|IFICE
Cadrele didactice titulare constituie la facultate 90%. Dac se realizeaz calculul pentru persoanele
angajate n state, apoi dispunem de urmtoarele date: doctor habilitat 1 (5,55%), doctori n stiin|
7 (38,89%), masteri 7 (38,89 %), profesori universitari 1 (5,55%), conferen|iari universitari
4 (22,22%).
Rezult c din numrul total al cadrelor didactice titulare circa 44,5% de|in titluri stiin|ifice si
didactice, 38,9% sunt masteri n domeniul de profesare. Trei persoane se afl la etapa de
definitivare si sus|inere a tezei de doctorat, patru urmeaz studii de doctorat.
Facultatea Psihologie si Asisten| Social ntruneste cadre didactice tinere (pn la 35 ani 44,4%),
dar si cu experien|: 35-44 ani au 16,7%, 45-54 33,3% si doar 1 57 ani. Astfel, componen|a
cadrelor didactice dup vrst denot prezen|a experien|ei si inova|iei, asigurnd calitatea predrii.
Cadrele tinere n mare parte sunt ncadrate n conducerea seminariilor si lec|iilor practice (de
laborator), predarea cursurilor fiind asigurat n mare propor|ie de ctre titularii cu grad stiin|ific si
experien| didactic universitar.
|innd cont de dinamica dezvoltrii Facult|ii si obiectivele didactico-stiin|ifice trasate pentru
perspectiv se prevede o activitate ampl de sporire a poten|ialului cadrelor prin intermediul:
31
pregtirii specialistilor prin masterat din rndul celor mai dota|i absolven|i de la
specialit|ile promovate la facultate;
orientrii tinerilor specialisti ctre studii de doctorat si sporirii cotei doctorilor n stiin| n
urmtorii cinci ani pn la 50%;
urmarea pregtirii postdoctorale de ctre cadrele cu titlu stiin|ific si sporirea numrului de
doctori habilita|i.

IX. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A FACULT|II PSIHOLOGIE $I ASISTEN|
SOCIAL
Desi la momentul actual Facultatea Psihologie si Asisten| Social se prezint ca o structur
format, organizat, bine pregtit si dotat cu competen|a pregtirii cadrelor, n perspectiv se
prevede completarea si modificarea structurii existente prin:
formarea n baza catedrei psihologie a dou structuri, conforme orientrii n pregtirea
cadrelor Catedrei Psihologie Social si Catedrei Psihologie Clinic;
amplificarea posibilit|ii de pregtire a cadrelor la ciclul II Masterat, prin fondarea unor
specializri noi n psihologie, asisten| social, sociologie;
fondarea doctoratului la specialit|ile Psihologie social si Sociologie;
crearea prin colaborare cu alte facult|i de profil din |ar si de peste hotare a unui Seminar
Metodologic pentru specialistii din sistemul universitar si preuniversitar n domeniul
psihologiei;
organizarea unei baze de pregtire continu a cadrelor din domeniul psihologiei, sociologiei,
asisten|ei sociale.
CONCLUZII
Facultatea Psihologie si Asisten| Social, una dintre cele mai tinere structuri a Universit|ii Libere
Interna|ionale din Moldova, a realizat n perioada existen|ei sale un sir de performan|e, care atest
calitatea pregtirii cadrelor pentru domeniul socio-uman n psihologie, asisten| social,
sociologie, psihopedagogie. Ghidndu-se din start de o concep|ie bine structurat, alctuit n
conformitate cu Concep|ia ULIM si prevederile documentelor reglatorii cu referin| la nv|mntul
universitar, realizrile mediilor academico-universitare din |ar si de peste hotare, cercetarea
oportunit|ilor la nivel de pia| a for|ei de munc si probleme ale cotidianului social, Facultatea a
cptat amploare att n ct priveste popularitatea n rndurile tinerilor orienta|i spre studii
universitare, ct si recunoasterea la nivel de |ar si de ctre colegii din domeniile respective din alte
state.
Acreditarea n anul universitar 2005/2006 a specialit|ii Psihologie s-a realizat prin recunoasterea si
men|ionarea de ctre Comisia de evaluare academic si acreditare a profesionalismului cadrelor,
valorii concep|iei educa|ionale si a activit|ilor didactice si stiin|ifice efectuate n vederea pregtirii
unor specialisti de nalt calificare, aportul n dezvoltarea domeniilor, calitatea bazei tehnico-
materiale si instructiv-metodice si alte performan|e atinse pe parcursul primilor ani de existen| a
Facult|ii.
Realizrile Facult|ii se prezint ca o platform pentru noi perspective, schi|ate n fiecare
compartiment al Concep|iei Educa|ionale. Generaliznd planurile si proiectele, corespunztoare
obiectivelor, se men|ioneaz urmtoarele prevederi de perspectiv.
n cadrul activitjii metodico-didactice i instructive:
studiul experien|elor na|ionale si europene n scopul identificrii tuturor valen|elor
perceperii / oferirii condi|iilor de formare profesional la specialit|ile Psihologie, Servicii
de asisten| social, Sociologie; perfec|ionarea n conformitate cu obiectivele Declara|iei de
la Bologna, solicitrile Descriptorilor de la Dublin, Cadrul Na|ional al Calificrilor pentru
nv|mntul Superior, alte documente reglatorii pentru nv|mntul universitar, reiesind
din experien|a primilor ani ai activit|ii dup aderarea la Procesul de la Bologna, a planurilor
de nv|mnt pentru ciclul I si II, a programelor analitice la nivel de obiective, con|inuturi
si finalit|i curriculare, n scopul asigurrii condi|iilor de mobilitate a studen|ilor, de
pregtire a cadrelor n conformitate cu dimensiunea european;
32
orientarea efortului didactico-instructiv asupra elementului-cheie specific Procesului de la
Bologna lucrul individual dirijat al studen|ilor, implicarea n acest sens a unor modalit|i
noi de organizare/monitorizare/supervizare/evaluare, ntocmirea unor principii strategice ale
planificrii si dirijrii lucrului individual al studen|ilor n scopul unificrii cerin|elor,
propunerii unor con|inuturi echilibrate n timp, proiectrii nsrcinrilor interdisciplinare,
pregtirea si oferirea materialelor metodice beneficiarilor, n special n form electronic;
introducerea elementului inova|ional n cadrul formelor tradi|ionale de
predare/nv|are/evaluare: tehnologii educa|ionale moderne, inclusiv utilizarea metodelor
performante informa|ionale (Power Point, suport electronic de curs, teste docimologice n
variant computerizat, cazuri pentru analiz n variant video-audio, material didactic
electronic etc.);
mbunt|irea bazei tehnico-materiale a instruiri prin crearea si dotarea laboratoarelor de
specializate si dotate cu tehnic si mijloace necesare la: a) psihologie general,
psihodiagnostic si ergonomie; b) psihologie clinic si consiliere psihologic; c) psihologie
social si sociologie; d) asisten| social si resurse umane; procurarea utilajului special
(aten|iometru, mnemometru, poligraf etc.); procurarea materialelor didactice electronice
ofert a celor mai prestigioase centre stiin|ifice sau academice europene si /sau mondiale;
perfectarea n corespundere cu procesul de la Bologna a Concep|iei Facult|ii Psihologie si
Asisten| Social n vederea organizrii si promovrii unor forme noi de instruire practic la
specialit|ile facult|ii; diversificarea ofertelor de promovare a stagiilor de practic prin
ncheierea de contracte cu alte organiza|ii si ntreprinderi specializate n domeniul asisten|ei
psihosociale a popula|iei, modificarea con|inutului contractelor n vigoare, implicarea mai
larg a Centrului Universitar de Consiliere Psihologic si Psihoterapie n aceast activitate.
n vederea sporirii competenjelor cadrelor:
crearea prin colaborare cu alte facult|i de profil din |ar si de peste hotare a unui Seminar
Metodologic pentru specialistii din sistemul universitar si preuniversitar n domeniul
psihologiei; asigurarea unor stagii de documentare/ formare n domeniu pentru cadrele
didactice de la catedre;
orientarea tinerilor specialisti ctre studii de doctorat, urmarea pregtirii postdoctorale de
ctre cadrele cu titlu stiin|ific si sporirea numrului de doctori habilita|i.
n cercetarea tiinjific i implementarea rezultatelor n practic:
sporirea eficien|ei activit|ii de cercetare ntreprinse n profilul Mecanisme i modalitji
ale impactului psihosocial i mediatic asupra contiinjei de mas de cadrele stiin|ifice din
cadrul Institutului de Formare si Cercetare Social prin organizarea si efectuarea
investiga|iilor axate pe problematica si nevoile comunitare;
intensificarea colaborrii cu cercettorii din domeniu la nivel interna|ional si na|ional,
planificarea activit|ii si efectuarea investiga|iilor n teme comune, organizarea si
promovarea conferin|elor, meselor rotunde, colocviilor stiin|ifice pe diferite probleme din
psihologie asisten|a social si sociologie n parteneriat cu mediile academice din |ar si de
peste hotare;
perfec|ionarea volumului Symposia Professorum. Seria Psihologie, Sociologie, Asisten|
Social si acreditarea lui stiin|ific;
fondarea revistei de profil SOCIALIS. Eastern European Journal of Psychology and
Sociology.
33
Bibliografie
1. Benech, H. Atlas de la psychologie. Ed. La Pochotheque, Paris, 1995.
2. Cadrul Najional al Calificrilor pentru nvjmntul superior. Psihologie (Proiect)
3. Codex ULIM. Coord. A.Galben, A.Gu|u, V.Moraru. Chisinu, ULIM, 2005.
4. Codul cu privire la tiinj i inovare al Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie 2004.
5. Claire Warrington, Svetlana Rjicov, Nicolae Sali. Curriculumul najional pentru formarea continu a
specialitilor din domeniul asistenjei sociale a familiei i copilului.- Chiinu, 2006
6. Declarajia participanjilor conferinjei internajionale Modernizarea nvjmntului superior din
Republica Moldova n contextul procesului de la Bologna, Chisinu, 27 noiembrie 2004.
7. Dicjionar de sociologie. Coord. C. Zamfir, L. Vlsceanu. Ed. Babel, Bucuresti, 1993.
8. Galben, A. ULIM: 1992 2002. Pagini din istorie. Chisinu, 2003.
9. Galben, A., Bostan, I., Belostecinic, G. Moldova i nvjmntul Universitar European // Moldova i
Lumea, Chisinu, 2003, nr.5-6.
10. Galben, A. nvjmntul universitar din Moldova: abordri i experienje, Chisinu, 2003.
11. Galben, A., Necesitatea adoptrii conceptului educajional najional unic // Moldova Suveran, 22 mai
2003.
12. Ghid de implementare a Sistemului Najional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotrrea Colegiului
M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus n aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06, nr.07-13-468 din
17.08.2005.
13. Grand dictionnaire de la psychologie. Larousse, 1991.
14. Gu|u A. Calitatea nv|mntului superior experien| ULIM // Literatura si arta, 20 aprilie, 2006.
15. Gu|u A. Managmentul calit|ii n nv|mntul superior din Suedia. // Universul pedagogic, Nr. 43, 23
noiembrie, 2006
16. Gu|u A. Guvernarea n nv|mntul superior // Universul pedagogic, octombrie, 2005.
17. Gu|u A. Strategia nv|mntului superior din Republica Moldova 2004-2010. // Analele stiin|ifice
ULIM; seria Filologie,2005.
18. Gu|u A. Regulamentul de organizare si desfsurare a procesului didactic n Universitatea Liber
Interna|ional din Moldova n baza sistemului european de credite transferabile (ECTS). ULIM,
Chisinu, 2003.
19. Gu|u A. Sistemul de gestionare a calit|ii procesului universitar. (ghid sintez n baza experien|ei
ULIM de 15 ani: 1992-2007).
20. Hotrre cu privire la aprobarea Direcjiilor strategice ale activitjii
din sfera tiinjei i inovrii pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. n vigoare din
21.07.2005. Monitorul Oficial nr. 104 din 05.08.2005.
21. Legea nvjmntului nr. 547 din 21.07.95 // Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95.
22. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialitjilor pentru pregtirea cadrelor n institujiile de
nvjmnt superior. Nr.1070 din 22 iunie 2000.
23. Plan-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenj). Aprobat prin ordinul M.E.T.S. nr.
202 din 01 iulie 2005.
24. Regulament cu privire la organizarea formrii profesionale continue. Aprobat prin hotrrea
Guvernului R.M. nr.1224 din 09 noiembrie 2004.
25. Regulamentul cu privire la funcjionarea incubatoarelor educajionale i inovajionale. ULIM, 2006.
26. Regulamentul de organizare i funcjionare a delocalizrilor (filialilor), reprezentanjelor, centrelor de
selecjie, orientare profesional i consultanj ale ULIM de peste hotare. ULIM, 2006.
27. Rusnac, S., Sali, N. Curriculum n baza ECTS. Specialitatea Psihologie. Ed. ULIM, Chisinu, 2005.
28. Zlate, M. Introducere n psihologie. Casa de editur si pres Sansa, Bucuresti, 1996.

34
III. PLANUL DE STUDII
Ciclul licen

Not:

Codul disciplinelor incluse n planul de studii se descifreaz n felul urmtor:

Disciplinele obligatorii (cod O)
Disciplinele opionale (cod A) odat aleas disciplina opional devine obligatorie
pentru student
Discipline la libera alegere (cod L)
Discipline fundamentale (cod F)
Discipline de formare a abilitilor yi competenelor generale (cod G)
Discipline de orientare socio-umanistic (cod U)
Discipline de orientare spre specializare (cod S)
Disciplinele de orientare ctre alt domeniu la ciclul II (cod M)

* Disciplinele la libera alegere (marcate n Planul de studii prin codul L) fac parte din
oferta formativ a departamentului si asigur extinderea cunostin|elor si dezvoltarea unor aptitudini
ale studen|ilor n domeniul respectiv de formare profesional sau n alte domenii adiacente.
Creditele alocate pentru cursurile incluse n aceast categorie sunt credite suplimentare care se
pluseaz la numrul total prevzut (180 credite ECTS). nscrierea la cursurile la libera alegere se
efectueaz anual, la sfrsitul semestrului de primvar pe parcursul lunii mai. Pentru studen|ii de la
anul I nscrierea are loc n primele dou sptmni ale lunii septembrie.
** Disciplinele opionale (marcate n planul de studii prin codul A) ofer studentului
posibilitatea alegerii ntre dou sau mai multe discipline. Pentru a-si asigura un traseu formativ
individual, fiecare student la sfrsitul anului academic si fixeaz lista de discipline pe care le va
urma n anul viitor. Aproximativ o treime din discipline incluse n planul de studii sunt propuse n
regim de alternativ: studentul si formeaz n mod autonom traseul educa|ional, alegnd unele
discipline incluse n planul de studii n regim de alternativ. Disciplina aleas din pachetul propus
va fi urmat de ctre student n mod obligatoriu. Totalitatea disciplinelor op|ionale pentru care
pledeaz studentul completeaz traseul su formativ individual (alctuit, n afar de disciplinele de
orientare spre specializare, din discipline fundamentale, discipline socio-umanistice, discipline de
creare a abilit|ilor si competen|elor generale, discipline de orientare ctre alt domeniu la ciclul II,
discipline la libera alegere).
*** Disciplinele de orientare ctre alt domeniu la ciclul II (marcate n planul de studii
prin codul M) ofer studen|ilor de la alte specialit|i si domenii de studii posibilitatea s ob|in un
anumit numr de credite (20 la numr) care vor constitui drept o preachizi|ie de acces la ciclul II n
domeniul dat, respectiv psihologie. Tot prin acest cod sunt marcate disciplinele, care fiind alese de
studen|ii de la domeniul psihologie le ofer posibilitatea de a se orienta spre un alt domeniu nrudit
la ciclul II de formare profesional: sociologie sau asisten| social.

35
Planul de nvmnt pe ani de studii

ANUL I
Cod Denumirea disciplinei
Total ore
Numrul de ore pe
sptmn
Form
a de
evalua
re
Credite
Contact
direct
Lucru
individu
al
P S L
Discipline fundamentale
F.01.O.001 Anatomia sistemului nervos central si periferic 60 120 2 2 Ex.1 6
F.01.O.002 Psihologie general 90 90 4 2 Ex.1 6
F.02.O.003 Istoria psihologiei 90 90 4 2 Ex.2 6
F.02.O.004 Metodologia cercetrii n stiin|ele socio-umane 90 90 4 2 Ex.2 6
F.02.O.005 Psihoneurofiziologie 60 120 2 2 Ex.2 6
F.02.O.006 Psihologia vrstelor si a dezvoltrii 90 90 4 2 Ex.2 6
Discipline de creare a abilitilor yi competenelor generale
G.01.O.008 Limba strin: no|iuni generale si terminologie
specializat
60 60 4 Ex.1 4
G.02.O.009 Limba strin: traducere specializat 30 60 2 Ex.2 3
G.01.O.010 Tehnologii informa|ionale 30 30 2 Ex.1 2
Discipline de orientare socioumanistic
U.01.O.012 Institu|ii comunitare europene 45 75 2 1 Ex.1 4
U.01.O.013 Filosofie. Probleme filosofice ale stiin|elor
socioumanistice
60 60 2 2 Ex.1 4
U.01.O.014 Teorii si doctrine economice 45 75 2 1 Ex.1 4
U.02.O.015 Deontologie profesional 30 60 1 1 Ex.2 3
Total
P, S, L
780 1020 12/15
410
6/5
160
8/6
210
13 60
Discipline la liber alegere
L.01.A.048 Limba romn: terminologie si traducere
specializat
30 30 2 Ex.1 2
L.01.A.049 Bazele bibliologiei 30 30 1 1 Ex.1 2
L.02.A.050 Cultura fizic 30 30 2 admis
L.02.A.051 Psihologie biologic si psihogenetic 30 30 1 1 Ex.2 2
Total 120 120 1/1 1/1 2/2 3 6

36
ANUL II
Total ore
Numrul de ore pe
sptmn
Form
a de
evalua
re
Credite
Contact
direct
Lucru
individu
al
P S L
Discipline fundamentale
F.03.O.007 Psihologia persoanei 60 90 2 2 Ex.3 5
Discipline de creare a abilitilor yi competenelor generale
G.03.O.011 Psihologia comunicrii 30 60 1 1 Ex.3 3
Discipline de orientare socioumanistic
U.03.O.016 Politologie 30 60 1 1 Ex.3 3
Discipline de orientare spre specializare
S.03.O.017 Psihodiagnostic general 60 120 2 2 Ex.3 6
S.03.O.018 Psihologie social 90 90 4 2 Ex.3 6
S.03.A.019
S.03.A.020
Psihologia si sociologia devian|ei si delincven|ei
Psihologia handicapului si a inadaptrii sociale
30 60 1 1 Ex.3 3
S.03.A.021
S.03.A.022
Laborator de psihologie social
Servicii psihologice clinice
30 30 1 1 Ex.3 2
S.04.O.023 Teorii si metode psihoterapeutice 60 120 2 2 Ex.4 6
S.04.O.024
S.04.O.025
Psihosociologia organiza|iilor
Psihologia liderismului
60 120 2 2 Ex.4 6
S.04.O.026 Statistic social 60 120 2 2 Ex.4 6
S.04.A.027
S.04.A.028
Utilizarea tehnolog. informa|ionale n stiin|ele
socio-umanistice
Statistic aplicat n stiin|ele socio-umanistice
30 30 2 Ex.4 2
S.04.A.029
S.07.A.030
Practica asisten|ei psihologice sociale
Practica asisten|ei psihologice clinice
60 120 2 2 Ex.4 6
Stagii de practic
Practic de ini|iere 60 4 Ex.3 2
Practic didactic (compact) 120 8 Ex.4 4
Total
P, S, L
780 1020 14/8
330
5/4
130
7/14
320
13 60
L.03.A.052 Retoric si elemente de semiologie 30 30 1 1 Ex.3 2
L.03.A.053 Teorii sociologice contemporane 30 30 1 1 Ex.3 2
L.04.A.054 Imaginea persoanei 30 30 1 1 Ex.4 2
L.04.A.055 Sociologie general 30 30 1 1 Ex.4 2
Total 120 120 2/2 1/0 1/3 4 8

37
ANUL III
Total ore
Numrul de ore pe
sptmn
Form
a de
evalua
re
Credite
Contact
direct
Lucru
individu
al
P S L
Discipline de orientare spre specializare
S.05.A.031 Domenii aplicate ale psihologiei contemporane 30 30 1 1 Ex. 5 2
S.05.A.032
S.05.A.033
Psihologie clinic: generalit|i
Experimentul psihosocial
60 120 2 2 Ex.5 6
S.05.A.034
S.05.A.035
Psihopatologie
Psihologie economic si managerial
60 120 2 2 Ex.5 6
S.05.A.036
S.05.A.037
Psihologia si sociologia rela|iilor interetnice
Psihologie juridic si militar aplicat
60 120 2 2 Ex.5 6
S.05.A.038
S.05.A.039
Consilierea psihologic
Psihologia si sociologia familiei
60 120 2 2 Ex.5 6
S.06.A.040
S.06.A.041
Psihodiagnostic clinic
Ergonomie
60 90 2 2 Ex.6 5
S.06.A.042
S.06.A.043
Sexologie si sexopatologie
Psihosociologia politicii
60 90 2 2 Ex.6 5
S.06.A.044
S.06.A.045
Psihologie somatic si a snt|ii
Psihologia si sociologia opiniei publice
60 90 2 2 Ex.6 5
S.06.A.046
S.06.A.047
Psihoterapii de grup
Tehnici psihosociale de grup
60 90 2 2 Ex.6 5
Stagii de practic
Practic asisten|ial (compact) 120 8 Ex.5 4
Practic de licen| (compact) 150 10 Ex.6 5
Examen de licen
Examen de licen| 150 Ex.6
(3)
5
Total
P, L, S
780 1020 9/8
250
5/4
140
12/1
4
390 14
60
L.05.A.056 Genurile: op|iuni pentru egalitate 30 30 1 1 Ex.5 2
L.05.A.057 Metode si tehnici de cercetare sociologic 30 30 1 1 Ex.5 2
L.06.A.058 Coresponden|a oficial si de afaceri 30 30 1 1 Ex.6 2
L.06.A.059 Birotica 30 30 1 1 Ex.6 2
Total 120 120 2/2 1/0 1/2 4 8
38
Discipline de orientare ctre alt domeniu la ciclul II
Total ore
Numrul de ore pe
sptmn
Form
a de
evalua
re
Credite
Contact
direct
Lucru
individu
al
P S L
Asisten social
12

M.05.A.060 Sociologie general 60 90 2 2 Ex.5 5
M.05.A.061 Drept n asisten|a social 60 90 2 2 Ex.5 5
M.06.A.062 Bazele asisten|ei sociale 60 90 2 2 Ex.6 5
M.06.A.063 Demografia si sociologia popula|iei 60 90 2 2 Ex.6 5
Total P, L, S 240 360 8 -
120
8 -
120
4 20
Sociologie

M.05.A.064 Sociologie general 60 90 2 2 Ex.5 5
M.05.A.065 Metode si tehnici de cercetare sociologic 60 90 2 2 Ex.5 5
M.06.A.066 Paradigme ale sociologiei 60 90 2 2 Ex.6 5
M.06.A.067 Demografia si sociologia popula|iei 60 90 2 2 Ex.6 5
Total P, L, S 240 360 8 -
120
8 -
120
4 20
Psihologie
13

M.05.A.068 Psihologie general 60 90 2 2 Ex.5 5
M.05.A.069 Psihodiagnostic general 60 90 2 2 Ex.5 5
M.05.A.070 Psihologia persoanei 60 90 2 2 Ex.5 5
M.06.A.071 Psihoneurofiziologie 60 90 2 2 Ex.6 5
Total P, L, S 240 360 8 -
120
8 -
120
4 20

Stagiile de practic
Stagiile de practic Semestrul Nr.spt. / ore Perioada Nr. credite
1. Practic de ini|iere III 2 / 60 Decembrie 2
2. Practic didactic IV 4 / 120 Februarie 4
3. Practic asisten|ial V 4 / 120 Noiembrie-
decembrie
4
4. Practic de licen| VI 5 / 150 Aprilie-mai 5

Examenul de licen
Nr.o Denumirea activitii Perioada
1. Sus|inerea tezei de licen| (Cercetare teoretic si empiric n psihologie) Iunie
2. Examen la disciplinele fundamentale (Istoria psihologiei si psihologie general, Psihologia persoanei,
Metodologie psihologic)
Iunie
3. Examen la disciplina de specializare (Domenii aplicate ale psihologiei) Iunie

Prim-vicerector studii Director departament $ef catedr

12
Sunt alese de studen|ii, care doresc la ciclul II s urmeze un alt domeniu de formare profesional n locul unor
discipline din cadrul celor op|ionale. Dup alegere devin obligatorii.

13
Propuse pentru studen|ii de la alte domenii
39
IV. FINALIT|ILE DE STUDII

FINALIT|ILE DE STUDII PENTRU DOMENIUL GENERAL DE STUDIU
TIINE SOCIALE (COD 32), DOMENIUL DE FORMARE PROFESIONAL
PSIHOLOGIE (COD 322), SPECIALITATEA PSIHOLGOIE (COD 222.1)

Studiile la specialitatea dat se efectueaz la zi, pe parcursul a 3 ani yi necesit
acumularea a 180 de credite transferabile.
Titlul ob|inut de absolventul ciclului I este de licen|iat n stiin|e sociale. n Suplimentul la
diploma de licen| se va nscrie suplimentar informa|ia despre locul specialit|ii n societate,
specificul activit|ii profesionale.
Astfel, psihologul, absolvent al Departamentului Psihologie si Asisten| Social, fiind pregtit
pentru domeniile psihologiei clinice si psihologiei sociale aplicate, poate fi angajat n institu|ii
medicale si de asisten| a categoriilor defavorizate social, de protec|ie a mamei si copilului, de
consiliere a familiei, n scoli, crese, comisii si inspectorate pentru minori, organiza|ii, ntreprinderi,
agen|ii, unit|i militare etc.
Calificarea de psiholog este acordat acelor studen|i care posed urmtoarele
COMPETEN|E PROFESIONALE.
1. Cunostin|e general-psihologice, care permit aprecierea adecvat a proceselor si strilor
psihologice, fundamentat pe cunoasterea psiho-biologiei, anatomiei umane si fiziologiei proceselor
nervoase.
2. Abilit|i de utilizare a cunostin|elor si metodelor de tratare a realit|ii psihosociale, de
analiz a fenomenelor din cotidian prin utilizarea modelelor conceptuale. Tratarea adecvat a
fenomenului social, inclusiv a celui desfsurat n grupul primar (familie, grup de studiu sau de
activitate profesional, de timp liber etc.), a influen|ei factorilor de vrst, apartenen| cultural,
etnic, social.
3. Posedarea metodologiei generale a cercetrii stiin|ifice si n particular a celei stiin|ifico-
psihologice, a metodelor de calcul si analiz statistic a datelor, inclusiv cu folosirea tehnicilor
contemporane si a computerului.
4. n|elegerea structurilor si particularit|ilor de personalitate.
5. Posedarea metodelor de diagnostic, general si special, a abilit|ilor de aplicare a metodelor
de diagnostic psihologic n scopul rezolvrii diferitor probleme cu care se confrunt psihologul n
practica profesional.
6. Cunoasterea formelor si metodelor de consiliere psihologic a individului si grupului, de
activitate de consiliere n cadrul clinicilor, cabinetelor psihologice, organiza|iilor si ntreprinderilor
etc.
COMPETEN|E ATITUDINALE:
1. Formarea atitudinilor adecvate asupra profesiei de psiholog , rolului ei n cotidianul social
actual, competen|elor psihologului-practician.
2. Posedarea unui profil empatic, a unor capacit|i de n|elegere si tratare adecvat a
individului uman,cunoasterea problemelor cu care acesta se confrunt, a situa|iei sociale actuale si a
strii general-sociale, a cataclismelor social-economice si politice si a locului lor n organizarea
vie|ii sociale si n starea psihic a indivizilor umani.
3. Utilizarea larg a cunostin|elor cptate n cadrul disciplinelor fundamentale psihologice si
de cultur general socio-uman, precum si ale celor de specializare n activitatea de consiliere
psihologic.

COMPETEN|E METODOLOGICE
1. Organizarea activit|ii profesionale n conformitate cu principiile metodologice generale si
specifice stiin|ei psihologice, folosind cunostin|ele despre legit|ile generale si particularit|ile
individuale ale personalit|ii.
40
2. Posedarea instrumentului de cercetare si diagnosticare psihologic, a abilit|ilor de aplicare
si de interpretare a datelor rezultate din cercetare.
3. mbinarea cunostin|elor teoretice si practice n cadrul activit|ii de consultare psihologic a
persoanelor, grupurilor (familie, organiza|ie, ntreprindere etc.).
4. Pronosticarea rezultatelor activit|ii profesionale si selectarea celor mai eficiente moduri si
metode de realizare a acesteia.

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE FUNDAMENTALE:
Absolventul trebuie:
cunoasc (competene aspect gnoseologic)
anatomia SNC si fiziologia proceselor psihice;
no|iunile fundamentale de psihologie general;
conceptele si teoriile personalit|ii;
istoria stiin|ei psihologice, principalele orientri si scoli, concepte si tendin|e, att n
aspect diacronic, ct si |innd cont de contemporaneitate;
aspectele ontogenetice si caracteristicile psihologice ale vrstelor;
neleag :
legit|ile generale ale fenomenelor psihice (procese, stri, nsusiri), determinarea lor
fiziologic;
metodele de studiu si n|elegere a personalit|ii si a fenomenelor sociale;
particularit|ile personalit|ii, determinate att de organizarea ei intern, psihic, ct si
de calit|ile psihologice, de vrsta, motiva|ia, orientrile, interesele ei sau de cele sociale,
influen|ate de factorii externi si de statutul social, apartenen|a cultural, etnic, confesional
etc.;

posede aptitudini aspect praxiologic:
de utilizare a cunostin|elor general-psihologice n tratarea spectrului de probleme legate
de activitatea psihicului uman si influen|ele socialului asupra acestuia;
de autoanaliz eficient si de autocontrol a strilor si conduitelor personale, de influen|
corec|ional-formativ asupra Eu-lui, de control volitiv al manifestrilor comportamentale
proprii;
de folosire eficient a aparatului de no|iuni si a schemelor conceptual-teoretice;
de analiz stiin|ific a personalit|ii si a fenomenului social;
de utilizare a metodelor psihologice;
de formulare corect stiin|ific a ideilor n cadrul prelegerilor si seminarelor, utiliznd
cunostin|ele la nivel interdisciplinar;
de exprimare argumentat la subiecte n cadrul lec|iilor practice, discu|iilor n cercuri
stiin|ifice si simpozioanelor studen|esti;
de formulare a unei ipoteze stiin|ifice si de planificare a cercetrii;
de activitate de studiere si de cercetare individual teoretic n cadrul disciplinelor
fundamentale;
de analiz si sintez a materialului teoretic asimilat, de ini|iere n aplicarea lui.

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CULTUR GENERAL
SOCIAL-UMANIST
cunoasc (competene aspect gnoseologic):
1. Bazele teoretice ale disciplinelor generale social-umaniste incluse n curriculumul
departamental (filosofie, economie, europenistic, politologie, sociologie, civiliza|ie etc);
2. Metodologia de cercetare teoretico-pragmatic n domeniul disciplinelor generale social-
umaniste;
41
3. Metodologia aplicrii principiului interdisciplinarit|ii n contextul disciplinelor de specializare
si generale social-umaniste pentru armonizarea cunostin|elor si competen|elor;
4. Totalitatea domeniilor generale social-umaniste (filosofie, istorie, politologie etc) si importan|a
acestora pentru formarea complex a personalit|ii cu studii superioare;
5. Sursele de baz pentru instruirea n domeniul general social-umanist (manual, monografie,
periodice etc);
6. Principalii teoreticieni-filosofi care au pus bazele sistemelor filosofice mondiale, reprezentan|ii
curentelor si scolilor filosofice n aspect diacronic.

S neleag :
1. No|iunile de baz ale disciplinelor generale social-umaniste incluse n curriculumul
departamental;
2. Aspectele vie|ii politico-sociale ale |rii originare si ale |rilor limbile crora le studiaz;
3. Aspectele civilizatorii si geopolitice ale |rilor Europei si ale lumii n dinamica lor;
4. Priorit|ile geo-socio-politice moderne n strns legtur cu particularit|ile de dezvoltare a
|rii originare;
5. Principiile de abordare filosofic, european etc. a problemelor de importan| major din sfera
profesional.

1. De aplicare n practic a cunostin|elor si competen|elor achizi|ionate la disciplinele generale
social-umaniste (abilit|i de cercetare stiin|ific, armonizare interdisciplinar n cadrul altor
discipline etc);
2. De comportament atitudinal adecvat: principiul toleran|ei, multiculturalit|ii, n raport cu alte
rase, popoare, na|iuni;
3. De apreciere corect a situa|iei geo-socio-politice a |rii originare si |rilor limbile crora le
studiaz;
4. De cercetare stiin|ific teoretico-pragamtic n probleme generale social-umaniste;
5. De evaluare psihologic a diferitor situa|ii n activitatea profesional si extraprofesional.
6. De aplicare n scopuri educative si instructive a cunostin|elor si competen|elor achizi|ionate la
disciplinele generale social-umaniste;
7. De autoperfec|ionare continu n domeniile generale social-umaniste cu scopul men|inerii
echilibrului profesional.

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CREARE A ABILIT|ILOR $I
COMPETEN|ELOR GENERALE


1. Sistemele lexico-gramaticale ale limbii care asigur mijloacele de exprimare scris si oral
ntr-o limb strin de circula|ie interna|ional;
2. Sistemele tehnologiilor informa|ionale n toat complexitatea lor, sisteme care asigur buna
func|ionare a procesului de lucru n domeniul profesional ales.
neleag :
1. Importan|a limbii strine ca mijloc de comunicare profesional la scar mondial n
condi|iile economiei de pia|;
2. Importan|a noilor tehnologii informa|ionale pentru progresul societ|ii la toate nivelele.
1. De exprimare oral si scris n limba strin pentru a asigura comunicarea n domeniul
profesional ales;
42
2. De manipulare a tehnologiilor informa|ionale n scopul trierii informa|iei utile pentru
domeniul profesional ales (programe, Internet, baze de date etc).

FINALIT|I DE STUDII LA DISCIPLINELE DE ORIENTARE SPRE
SPECIALITATEA DE BAZ

domeniile principale ale activit|ii psihologice practice (psihologie social, clinic, a
snt|ii, organiza|ional, economic, managerial, juridic si militar etc.);
metodele de implicare corec|ional (consulta|ii si psihoterapii, tipuri de psihoterapii, moduri
de valorizare a resurselor umane, expertize psihologice);
caracterul, dinamica si trsturile particulare ale unor fenomene psihico-sociale nefavorabile
(delincven| si crim, patologii sexuale, handicap si inadaptare social etc.);
principiile deontologice ale activit|ii psihologice practice.
neleag:
orientrile si tehnicile de implicare psihologic sub form de consulting;
teoria si practica psihoterapeutic, diverse moduri de realizare a implicrii psihoterapeutice
(psihanaliz, psihoterapii comportamentale, cognitiv, umaniste etc.);
principiile stiin|ifice, conceptele si schemele teoretico-aplicative care deservesc psihologia
organiza|iilor si ntreprinderilor, economic si managerial;
problemele pe care le cerceteaz psihologia clinic, psihologia snt|ii, rolul acestor
discipline n sistemul aplicat psihologic actual;
modul de rezolvare a problemelor psihologice n diverse domenii sociale: economie,
jurispruden|, armat etc.;
principiile etico-deontologice ale profesiei de psiholog.
de activitate n diverse domenii practice, n func|ie de obiectivele generale pe care le urmreste
fiecare curs universitar n pregtirea psihologilor;
de selectare a metodelor adecvate scopului cercetrii;
de utilizare a diverselor metode de diagnostic al personalit|ii;
de formulare corect a problemelor n cercetarea fenomenului social n grupul mic si n
contextul social general si de determinare a metodelor adecvate de investigare a acestuia;
de apreciere corect a situa|iei psihoterapeutice si de determinare a modului de implicare
corec|ional n aceasta;
de n|elegere adecvat a rolului su n domeniul aplicat al psihologiei;
de implicare n scop de diagnostic psihologic n diverse probleme;
de aplicare adecvat a metodelor de diagnostic psihologic;
de tratare a problemelor si realit|ilor sociale;
de implicare n scop de investiga|ie si corec|ional n problema social;
de respectare a principiilor etico-deontologice n activitatea profesional.

43
V. SINTEZELE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE

5.1. Discipline fundamentale

***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Zinaida Stoianov

Codul disciplinei
F.01.O.001
Denumirea disciplinei: Anatomia sistemului nervos central yi periferic
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
Evaluare: sem. 1 examen
Total ore 180 Ore de contact 60 Credite 6
Obiectivele yi coninutul disciplinei
Obiective generale si de referin|
s-si formeze cunostin|e teoretice privind anatomia sistemului nervos central si periferic;
s posede materia cu referin| la stratificarea SNC organizarea sistemului nervos vegetativ;
s poat integra cunostin|ele din cadrul cursului n sistemul general al psihologiei aplicate.
Con|inutul disciplinei
No|iuni generale despre sistemul nervos. Neuronii, fibrele nervoase, sinapsele. Substan|a alb si
cenusie. Arcul reflex simplu. Dezvoltarea sistemului nervos la om. Sistemul nervos central.
Mduva spinrii: dezvoltare, configura|ie extern, structur intern, meningele. Encefalul: divizare
si dezvoltare. Bulbul radian. Metencefalul, puntea lui Varoli, cerebelul, mezencefalul, diencefalul,
telencefalul. Scoar|a cerebral. Rinencefalul. Sistemul limbic. Centrii de protec|ie. Cile
conductoare ale SNC. Meningele cerebral. Analizatorii: vizual, stato-acustic, gustativ, olfactiv.
Sistemul nervos periferic: nervii spinali, plexurile cervical, brahiol, lombar, sacral. Nervii cranieni.
Particularit|ile structurii sistemului nervos vegetativ simpatic si parasimpatic. Bazele
morfopatologiei sistemului nervos: configura|ie morfofunc|ional a |esutului nervos, a neuronului,
fibrelor nervoase si sinapselor. Caracteristic morfofunc|ional a encefalului, mduvei spinrii.
Bolile sistemului nervos: tumori, boli infec|ioase, generative si demielizante, cerebrovasculare.
Boala Parkinson, arteroscleroza, boala hipertensiv: etiologie, patogenez, caracteristic general,
cauze ale mor|ii.

Bibliografie selectiv:
1. Petricu, I.C., Voinicescu, I. C. Anatomia i fiziologia omului. Ed. Medical, Bucuresti, 1981.
2. Papilean, G. Anatomia omului, v. II. Bucuresti, 1992.
3. Vorobiova, E. A., Gubari, E. B. Anatomia i fiziologia omului. Chisinu, 1992.
4. Sapin, M. R. Anatomia omului. Chisinu, 1990.

***
Administrarea
Autor: lector superior, master n psihologie Furtunevcenco Oxana

Codul disciplinei: F.01.O.002 Denumirea disciplinei: Psihologie general
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
Evaluare: sem. 1 Examen

44
Familiarizarea cu no|iunile si categoriile fundamentale n domeniul psihologiei; explicarea esen|ei
fenomenelor psihice; analiza clasificrilor si teoriilor psihologice ale fenomenelor psihice;
estimarea rolului particularit|ilor psihice individuale n activit|ile umane; extrapolarea
cunostin|elor acumulate asupra altor discipline.
Psihologia ca stiin|. Locul psihologiei n sistemul stiin|elor contemporane. Psihicul evolu|ie,
caracteristici generale si func|ii. Sistemul psihic uman. Senza|iile. Percep|ia ca proces si ca imagine
primar obiectual. Reprezentarea ca proces si imagine mintal secundar. Memoria. Gndirea ca
proces psihic central. Limbajul. Imagina|ia. Activitatea uman. Voin|a ca modalitate superioar de
autoreglaj voluntar. Afectivitatea. Strile func|ionale ale organismului si adaptarea omului. Stresul
emo|ional si reglarea strilor emo|ionale. Orientarea si motiva|ia personalit|ii. Aptitudinile latura
instrumental opera|ional a personalit|ii. Temperamentul latura dinamico energetic a
individului. Caracterul latura rela|ional valoric a personalit|ii.

1. Cosmovici, A. Psihologie general. Iasi: Polirom, 1996
2. Popescu Neveanu, P., Zlate, M., Cre|u, T. Psihologie. Bucuresti: Didactic si Pedagogic, 1996
3. Radu, I. Introducere n psihologia contemporan. Cluj Napoca: Sincron, 1991
4. Zlate, M. Introducere n psihologie. Bucuresti: Sansa, 1996
5. Innnenperep, R. Bneenne n omym ncnxonornm. Kypc nexnn: Vuenoe nocone nx
nyson. Mocxna, 1997
6. Hemon, P. Hcnxonornx. Mocxna: Bnaoc, 2000

***
Administrarea
Autor: lector supeior, master n psihologie evcenco Oxana
Codul disciplinei: F.02.O.003 Denumirea disciplinei. Istoria psihologiei
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul II
s identifice rolul fiecrei perioade istorice n dezvoltarea psihologiei ca stiin|
s analizeze si s interpreteze unele cazuri celebre care au avut loc n domeniul
psihologiei
s propun abordri (formulri) personale a unor probleme sociale care ar putea fi
explicate prin intermediul teoriilor studiate n cadrul cursului
Istoria psihologiei ca stiin|. Obiectul de studiu, metode si func|ii ale istoriei psihologiei.
Psihologia antic. Idea|ia psihologic n antichitatea antic prearistotelic. De la antichitate la
paradigmele gndirii psihologice moderne. Apari|ia psihologiei ca stiin|. Paradigmele
psihologiei moderne. Structuralismul. Argumente n favoarea studierii func|iilor psihice.
Behaviorismul si neobehaviorismul. Psihoanaliza si neofreudismul. Viziunea psihanalitic asupra
obiectului psihologiei. Critici la adresa psihanalizei. Contribu|iile psihanalizei la dezvoltarea
psihologiei. Gestaltismul. Principiile gestaltismului. Contribu|iile gestaltismului. Psihologia
umanist concep|iile fundamentale cu privire la natura omului. Replici critice la adresa
psihologiei umaniste. Trecut si istorie n psihologia romneasc. Psihologia experimental n
Romnia. Primul institut de cercetri psihologice din Romnia. Psihologia ruseasc. Dezvoltarea
psihologiei experimentale n Rusia.
45
Bibliografie selectiv :
1. Schi|e din istoria psihologiei, Bucuresti, 1994
2. Zlate, Mielu, Introducere n psihologie, Bucuresti, Casa de Editur si Pres, Sansa, 1996
3. Radu, Ion, Introducere n psihologia contemporan Cluj Napoca, Sincron, 1991
4. Cosmovici, Andrei Psihologie general, Iasi, Polirom, 1996
5. Freud S. Introducere n psihanaliz, Bucuresti, 2000
6. upe 3., Hcnxonornx eccosnarentnoro, Mocxna, Hpocnxmenne, 2000
7. Maxnaxon A., Omax ncnxonornx, Hnrep, 2005
8. Cronxpenxo H., Ocnont ncnxonornn, Pocron-na-ony, uennxc, 1997
9. Byntn M., Byntn . Hcropnx conpemenno ncnxonornn, M., 2000.

***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Sali Nicolae

Codul disciplinei:
F.02.O.004
Denumirea disciplinei: Metodologia cercetrii n ytiinele socio-
umane
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul II
Familiarizarea cu arsenalul metodologic al stiin|elor socio-umane; asimilarea sistemului de no|iuni
din teoria cunoasterii stiin|ifice, a domeniului de desfsurare a cercetrilor stiin|ifice; aplicarea
diferitor metode si procedee de cercetare stiin|ific.
Obiectul de studiu al disciplinei Metodologia cercetrti n stiin|ele socio-umane. Tangen|e cu alte
discipline socio-umane si exacte. Cunoasterea comun si cunoasterea stiin|ific a vie|ii sociale.
Probleme metodologice in cercetrile socioumane empirice. Precizri terminilogice: metod, tehnic,
procedeu, instrument de investigare. Con|inutul conceptului de metodologie. Principii
metodologice in cercetrile socioumane empirice
Analiza ipotezelor. Precizri terminologice. Defini|ia ipotezei. Dimensiunile ipotezei. Tipuri de
ipoteze. Modalit|i de elaborare a ipotezelor. Structura logic a ipotezelor. Validitatea ipotezelor
Structura enun|urilor. Explica|ia teoretic. Probleme metodologice in cercetrile socioumane
empirice. Concepte, termeni si no|iuni n stiin|ele socioumane. Msurarea n stiin|ele sociale si
comportamentale. Tipuri de cercetri socioumane. Chestionarul n cercetarea stiin|ific. Interviul ca
tehnic de cercetare. Metoda observa|iei. Experimentul in stiin|ele socioumane. Studiul documentelor
sociale. Tehnicile de analiz a con|inutului comunicrii.

1. Bulai, A. Focus-grupul n investiga|ia sociologic. Bucuresti, 2005
2. Chelcea, S. Metodologia cercetrii sociologice. Metode cantitative si calitative. Bucuresti:
Economic, 2001
3. Chelcea, S., Mrginean, I.,Cauc, I. Cercetarea sociologic. Metode si tehnici. Deva: Destin,
1998
4. Ilu|, P. Abordarea calitativ a socioumanului. Iasi: Polirom, 1997
5. Mrginean, I. Proiectarea cercetrii sociologice. Iasi: Polirom, 2004
6. Miftode, V. Metodologia sociologic. Gala|i, 1995
7. Rotariu, T., Ilu|, P. Ancheta sociologic si sondajul de opinie. Iasi, 1997
8. Faocon, E. Hpnxnanax connonornx. Mnncx, 2004
46
***
Administrarea
Autor: lector superior, master n psihologie Lina Dolgoruc

Codul disciplinei: F.02.O.005 Denumirea disciplinei: Psihoneurofiziologia
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul II
Evaluare: sem.2 Examen
s nsuseasc func|ia sistemului nervos central si periferic, cunostin|ele despre mecanismele
reglrii neurohormonale a organismului viu;
s poat analiza interac|iunea func|iilor sistemului nervos central, periferic si a factorilor
mediului extern;
s eviden|ieze particularit|ile activit|ii nervoase superioare a omului;
s posede cunostin|e despre sistemele de semnalizare ale scoar|ei cerebrale;
s cunoasc metodele fiziologice de cercetare a func|iilor sistemului nervos central si periferic.
Aportul neurobiologiei n tratarea activit|ii psihice centrale si periferice; legit|i fiziologice ale
dezvoltrii embrionare si prenatale a creierului; procese fundamentale de excitare si iner|ie a SNC;
fizilogia si neurochimia neuronilor; sistemele nervoase somatic si vegetativ; fiziologia durerii;
receptorii organizare si func|ii; organizarea centrului bulbular al respira|iei; reac|ia creierului la
hipoxie si asfixie; sindromul ncetrii respira|iei; fiziologia sistemului nervos vegetativ; integrarea
proceselor vegetative neuroendocrinare n conduita biologic motivat; structurile nervoase;
mecanismele neuro-hormonale si dirijarea activit|ii alimentare sexuale; diferen|ele biosexuale n
organizarea proceselor fiziologice ale SNC si sistemului nervos periferic; reflexele termoregulative;
finc|iile sistemului limbic.

1. Guzton, A. Fiziologie. Bucuresti, 1997.
2. Melnic, B., Crivoi, A. Compendiu de lucrri practice la fiziologia omului i animalelor.
Chisinu, 1991.
3. Araxanxn, H. A. Hparmurv+ no uop+a.iuo qusuo.oeuu. Mocxna, 19996.
4. Hoxponcxn, B. M. Ocuoei qusuo.oeuu :e.oeera. Mocxna, 1998.
5. Txauenxo, F. H. Ocuoei qusuo.oeuu :e.oeera. C-H., 1994.

***
Administrarea
Autor: lector asistent, master n psihologie Clivad Alexandru

Codul disciplinei:
F.02.O.006
Denumirea disciplinei: Psihologia vrstelor yi a dezvoltrii
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul II
Diferen|ierea abordrilor diferitor scoli psihologice n psihologia vrstelor; cunoasterea legit|ilor si
dinamicii dezvoltrii psihice si formrii personalit|ii la diferite vrste; analiza particularit|ilor
dezvoltrii pe parcursul diferitor perioade de via|
47
Scurt istoric si con|inut al psihologiei vrstelor. Scolile psihologiei genetice. Legit|ile dezvoltrii
psihice n ontogenez. Abordri si periodizri ale dezvoltrii psihice si a personalit|ii. Dezvoltarea
copilului n perioada intrauterin. Dezvoltarea psihic si formarea personalit|ii copilului de la
nastere pn la 1 an. Dezvoltarea psihic si formarea personalit|ii copilului de la 1 an pn la 3 ani.
Dezvoltarea psihic si formarea personalit|ii copilului n perioada prescolar. Dezvoltarea psihic
si formarea personalit|ii scolarului mic. Preadolescen|a si adolescen|a. Tinere|ea. Vrstele adulte.
Vrstele de regresie.

1. Muhina, V. Psihologia copilului, Chisinu, 1998
2. Schiopu, U. Psihologia vrstelor. Bucuresti, 1995
3. Vlas, V. Psihologia vrstelor si pedagogic, Chisinu, 1992
4. Apamona, A. Bospacrnax ncnxonornx. Mocxna, 2000
5. Kp+nr, I. Hcnxonornx pasnnrnx. Canxr Herepypr, 2000
6. Mnnnep, C. Hcnxonornx pasnnrnx. Merot nccneonannx. Canxr Herepypr: Hnrep,
2000
7. Myxnna, B. Bospacrnax ncnxonornx. Mocxna: Axaemnx, 2000

***
Administrarea
Autor: confereniar universitar, doctor Grigore apu

Codul disciplinei: G.03.O.007 Denumirea disciplinei: Psihologia persoanei
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III

s opereze cu aparatul terminologic al disciplinei, conceptele de baz: structur de personalitate,
socializare, conceptul Eu, motiva|ie, aspira|ii si expectan|e etc.
s utilizeze metode de autoanaliz eficient si de autocontrol al strilor si conduitelor personale n
diferite condi|ii, circumstan|e existen|iale;
s elaboreze profilul personalit|ii cercetate;
Abordarea si explicarea personalit|ii. No|iuni de individ, personalitate si individualitate. Teorii
asupra personalit|ii. Orientarea psihodinamic n psihologia personalit|ii. Structura personalit|ii dup
S. Freud, C.G.Jung, A. Adler. Modelul factorial si perspectiva dispozi|ional n teoria lui G. Allport.
Abordri tipologice a personalit|ii: E. Kretschmer, W. Sheldon, K. Leonhard, A. Liciko. Abordri
behavioriste a personalit|ii. Dimensiunea social - cognitiv n teoria lui A. Bandura. Abordri
cognitive asupra personalit|ii. G. Kelly: teoria constructelor personale. Abordarea umanist asupra
personalit|ii. Psihologia transpersonal. Motiva|ia persoanei. Trebuin|ele. Teorii motiva|ionale.
Scopurile, aspira|iile si expectan|ele persoanei. Scopurile si activitatea uman. Scopurile si stilul de
via|. Scopuri si aspira|ii. Aspira|ii si expecta|ii.. Personalitatea si autocunoasterea. Problema
constiin|ei de sine. Eu ca unitate a personalit|ii. Teorii asupra conceptului de Eu. Structura
conceptului de Eu (W. J ames). Autoaprecierea n cadrul conceptului de Eu. Aspectul emo|ional.
Aspectul comportamental. Teoria fenomenologic a lui K. Rogers: Eul ideal si Eul real. Problema
congruen|ei persoanei.

48
1. I. Asenx Crpyxrypa nnunocrn, Mocxna, Rnenra, Canxr Herepypr, 1999
2. A. Macnoy Mornnannx n nnunocrt, 3-e nsanne, ns. Hnrep, 2003
3. A. Peep Fontmo ronxont ncnxonornuecxn cnonapt, Beue-ACT, Mocxna, 2000
4. H. A. Hepnnn, O. H. xon Hcnxonornx nnunocrn,Teopnx n nccneonannx, Acnexr Hpecc,
Mocxna, 2000
5. I. B. Onnopr Hnunocrt n ncnxonornx, Rnenra, Canxr Herepypr, 1998
6. F. Innnenperep, B. . Pomanona Hcnxonornx nnnnnyantntx pasnnun, uepo, Mocxna,
2000
7. M. Golu Dinamica personalit|ii, ed. Geneze, 1993.

5.2. Discipline de creare a abilitilor yi competenelor generale

***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Prigorschi Mihai
Codul disciplinei
G.01.O.008
Denumirea disciplinei
Limba francez: noiuni generale yi terminologie specializat
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I

s cunoasc la nivel practic si func|ional limba francez;
s cultive si s dezvolte continuu aptitudinile necesare de comunicare n cadrul profesiei
practicate, bazate pe perceperea maxim a mesajului oral si scris, care |ine de specialitate;
s nsuseasc terminologia specializat din punct de vedere structural, semantic si func|ional, cu
scopul de a folosi corect limba francez n procesul de comunicare profesional
La prsentation. Les textes : a) Les deux potes (H. De Balzac. Les illusions perdues). Grammaire:
Linterrogation. Prsent, Passe compose et Futur simple de lIndicatif. Exercices de grammaire.
Trois conseils pour matriser nos stress. Les termes de spcialit. Le rsum du texte. Le trsor
dune fte. Les textes : a) Bonne fte maman (J eanine Boissard). Grammaire: Imparfait, Plus-que-
parfait, Pass simple. Pas de mdicament sans psychothrapie. Les termes de spcialit. Le rsum
du texte. Pas un enfant ne doit passer cot du plaisir de bouquiner (lecture domicile). Les
rgions de la France. Les textes : a) Prolgomnes (Paul Verlain). Grammaire: Pass antrieur.
Futur antrieur. Futur dans le pass. Les temps immdiats. Comment les psys peuvent aider nos
enfant. Les enfants doivent apprendre sapproprier la tlvision, comme Internet (lecture
domicile). Les relations entre les hommes. Les textes : a) Les Faux-monnayeur (A.Gide).
Grammaire: Concordance des temps lIndicatif. Les enfants de Freud et Dolto.
Retrouve la parole (lecture domicile).

1. Antoine Bioy, Damien Fouques. Manuel de psychologie du soin. Bral, Cedex, 2002.
2. Claudia Prigorschi, Mihai Prigorschi si a. La Chance. Manuel alternatif. Chisinu, 2000.
3. Claudia Prigorschi, Mihai Prigorschi si a. Corrig des exercices de la Chance. Chisinu, 2001.
4. Claudia Prigorschi si a. Voyage au pays des verbes. Chisinu, 2004
5. Dictionnaire roumain - franais. Bucuresti, 2000.

49
***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Prigorschi Mihai
Codul disciplinei: G.02.O.009 Denumirea disciplinei: Limba francez: traducere specializat
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul II
Achizi|ionarea si aprofundarea cunostin|elor noi orientate spre utilizarea limbii strine n contexte
profesionale, acordndu-i astfel limbii strine un statut de instrument n serviciul specialit|ii.
Cultivarea si consolidarea deprinderilor de aplicare n practic a cunostin|elor achizi|ionate.
Une histoire de la psychologie. Les coles de pense en psychologie. La personnalit. Le
dveloppement intellectuel. Le dveloppement affectif. Ladolescence.
1. Antoine Bioy, Damien Fouques. Manuel de psychologie du soin. Bral, Cedex, 2002.
2. Claudia Prigorschi, Mihai Prigorschi si a. La Chance. Manuel alternatif. Chisinu, 2000.
3. Claudia Prigorschi, Mihai Prigorschi si a. Corrig des exercices de la Chance. Chisinu, 2001.
4. Claudia Prigorschi si a. Voyage au pays des verbes. Chisinu, 2004
5. Dictionnaire roumain - franais. Bucuresti, 2000.
6. Dictionnaire franais - roumain. Bucuresti, 2000.
7. Eufrosinia Axenti, Claudia Prigorschi s.a. Exercices de grammaire et de vocabulaire. Chisinu,
2002.

***
Administrarea
Autor: lector superior, dr. Stoianov Inga
Codul disciplinei
G.01.O.008
Denumirea disciplinei: Limba englez: noiuni generale yi terminologie
specializat
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
s cunoasc la nivel practic si func|ional limba englez;
s cultive si s dezvolte continuu aptitudinile necesare de comunicare n cadrul profesiei practicate,
bazate pe perceperea maxim a mesajului oral si scris, care |ine de specialitate;
s-si formeze deprinderi de munc independent asupra limbii si de aplicare creatoare a cunostin|elor
si deprinderilor ob|inute n situa|ii comunicative noi;
s nsuseasc terminologia specializat din punct de vedere structural, semantic si func|ional, cu
scopul de a folosi corect limba francez n procesul de comunicare profesional
Do you remember me? Text: Amazing memories. Present simple. Spend, spend, spend. Text:
Traditional souvenirs. Life stily. Present Continuous. The family unit. Text:Me and my family.
Prepositions of time. Personality types. Me and my body. Text: Healthy things. Modal verbs: can,
must, should, could. Getting around. Text: Strange but true!. Future Tense. Daily bread. Text: How
to eat spaghetti. Quantity expression: a, some, any, a few, a little, a lot, much, many. How do you feel
about? Text: Relation between parents and their children. Present Perfect Simple. All work and no
play Text: She delivers kindness with the milk. Verbs followed by -ing or to. A place of your own.
Text: Talking about preferences. First Conditional.
50
1. Apaxnn, B. Hpaxrnuecxn xypc anrnncxoro xstxa. 1xypc. Mocxna,1985
2. Fonx, M. A. Vuennx anrnncxoro xstxa. Mocxna, 1999
4. Ionnntncxn, R. Ipammarnxa - copnnx ynpaxnenn. Canxr-Hyrepypr, 2002
5. Meleniuc, D. English for high school. Chisinu, 2000
6. Meleniuc, D. English for examinations. Chisinu, 1997
7. Pre-Intermediate Metters (Student`s book)
8. Pre-Intermediate Metters (Workbook)
***
Administrarea
Autor: lector superior, dr. Stoianov Inga
Codul disciplinei: G.02.O.009 Denumirea disciplinei: Limba englez: traducere specializat
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul II
Evaluare: sem. 2
Examen
Achizi|ionarea si aprofundarea cunostin|elor noi orientate spre utilizarea limbii strine n contexte
profesionale, acordndu-i astfel limbii strine un statut de instrument n serviciul specialit|ii.
Cultivarea si consolidarea deprinderilor de aplicare n practic a cunostin|elor achizi|ionate.
Characters Psychology. Text: British people. The Tasks of the Psychologist. Text: Looking at
names. Forensic Psychology. Text: Missing. Men and women relationships. Text: Romantic
people. Psychology of the teenagers. Text: Im a real fan.
1. Apaxnn, B. Hpaxrnuecxn xypc anrnncxoro xstxa. 1xypc. Mocxna,1985
4. Ionnntncxn, R. Ipammarnxa - copnnx ynpaxnenn. Canxr-Hyrepypr, 2002
5. Meleniuc, D. English for high school. Chisinu, 2000
6. Meleniuc, D. English for examinations. Chisinu, 1997
7. Pre-Intermediate Metters (Student`s book)
8. Pre-Intermediate Metters (Workbook)

***

Administrarea
Autor: lector asistent, Diana Crucovici

Codul disciplinei: G.01.O.010 Denumirea disciplinei: Tehnologii informaionale
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I

51
s cunoasc structura si etapele de baz de dezvoltarea a tehnologiilor informa|ionale;
s defineasc si s clasifice no|iunile ce |in de aspectele si elementele informa|iei, datelor si
sistemelor informa|ionale;
s descrie structura, si configura|iile, sistemelor electronice de calcul, si a re|elelor
informa|ionale computerizate;
s cunoasc menirea func|ional a fiecrei pr|i componente a unui sistem electronic de
calcul;
s poat folosi soft-urile pentru accesarea si procesarea resurselor informa|ionale din Internet:
Internet Explorer, motoarele de cutare, posta electronic, Outlook, managere de extragere etc.
Introducere n Tehnologiile informa|ionale. Tehnologiile informa|ionale tehnologiile de baz
a societ|ii informa|ionale. Sisteme de operare. Programe de procesare a textelor - Word 2002
(modul de vizualizare a textului, proprietatile documentului, formatarea docum.,configurarea
parametrilor paginii, stilurile de formatare; includerea comentariilor, crearea notelor de subsol,
crearea coloanelor de tip ziar, stiluri de formatare, formatarea automata; Editarea documentelor,
inserarea simbolurilor speciale, utilizarea dictionarelor de sinonime, insertia oiectelor, lucru cu
tabelele, efectuarea calculelor, crearea diagramelor, inser|ia cuprinsului, tiprirea
documentelor, utilizarea sabloanelor, crearea stilurilor noi). Programe de calcul tabelar - Excel
2002 (tipuri de indicatoare, Introducerea datelor, validarea datelor, includerea comentariilor la
celule, corectarea automat; Opera|ii cu register, formatarea datelor, efectuarea calculelor,
utilizarea func|iilor standard, gestiunea datelor, construirea diagramelor, inser|ia obiectelor).
Prezentri - Programul PowerPoint. Internetul (servicii Internet, localizarea si regsirea
informa|iei, protec|ia si securitatea n re|elele de calculatoare).

1. Preston, G. Cum func|ioneaz Internetul. Bucuresti: All, 2003
2. Preoteasa, P., Sanduleac, M. Tehnologii Informa|ionale. Teora, 2004
3. Microsoft Office XP Profesional (traducere din englez). Bucuresti: Teora, 2002
4. http://pedagogica.gq.nu/resurse/disted/constient.htm

***
Administrarea
Autor: lector superior, dr. n psihologie Jardan Vasile

Codul disciplinei: G.03.O.011 Denumirea disciplinei: Psihologia comunicrii
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul I

52
no|iunile de baz care deservesc cadrul stiin|ifico-practic al disciplinei;
s poat realiza o comunicare eficient n cadrul profesional.
s-si modeleze si s dezvolte capacit|ile de comunicare si necesit|ilor profesionale.
s poat realiza o comunicare eficient n cadrul profesional.
Introducere n stiin|a si practica comunicrii . Comunicarea o putere n rela|ii. Termeni de baz.
Psihologia comunicrii n arealul stiin|elor psihologice. Comunicarea uman. Comunicarea ca
proces. Comunicare direct. Comunicare si reprezentare. Dubla situare mesajului. Dialectica
realitate reprezentare si comunicare. Comunicarea gestual. comunicarea direct. Comunicarea
indirect. Comunicarea emo|ional . Comunicarea de mas.Comunicarea social. Comincarea
pedagogic.Comunicarea si activitatea economic Diversitatea lumii naturale. Lumea natural si
gestualitatea natural. Modelurile comunicrii . Con|inut si rela|ii. Structura nivelurilor
comunicrii. Domenii ale comunicrii. Limbajul si sistemele de semnificare. Comunicarea
neverbal. Comunicarea cultural. Re|ele de comunicare. Comunicarea bipolar. Comunicarea
multipolar. Condi|iile optimei comunicri. Puterea cuvntului. Figurile de stil. Nevoie de
comunicare.

1. J ean Clod Abric Psihologia comunicrii Teorii i Metode, Polirom, 2003
2. Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris, 1995.
3. Myers D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. n rus n 2000).
4. Moscovici S. Psychologie sociale. Paris, 1984.
5. Moscovici S. Psihologie social sau main de fabricat zei. Iasi, 1994.

5.3. Discipline de orientare socio-umanistic

Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Cernencu Mihai
Codul disciplinei: U.01.O.012 Denumirea disciplinei: Instituii comunitare europene
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
Aprofundarea cunostin|elor teoretice ale studen|ilor n domeniul construc|iei Uniunii Europene, a
institu|iilor comunitare, evolu|iile ulterioare si pregtirea Constitu|iei UE. La fel si rela|iile Republicii
Moldova cu UE si Concep|ia Republicii Moldova de integrare european; extinderea acestor
cunostin|e, a valorilor europene, prin intermediul principiilor si postulatelor de baz, asupra viitoarei
activit|i pragmatice n calitate de economist, inginer, filolog, traductor, psiholog, ziarist, etc.
Obictul de studiu si definirea cursului Institu|ii comunitare europene. Metodele de cercetare.
No|iunile de baz. Ideia unit|ii europene de la antichitate la modernitate. Integrarea economic
european. Comunit|ile Europene si structura institu|ional. De la Comunit|i la Actul Unic
European Aprofundarea Integrrii Europene. Consolidarea integrrii europene: Tratatele de la
Maastricht, Amsterdam si Nisa. Reformemele institu|ionale. Institu|iile comunitare europene.
Consiliul Uniunii Europene. Comisia European. Curtea de J usti|ie. Alte Institu|ii Comunitare.
Extinderea Ununii Europene spre Europa de Est. Strategia unificrii UE.Elaborarea Constitu|ia
Ununii Europene. Cadrul politico-juridic al rela|iilor Republicii Moldova cu UE.
53
1. Acordul European ntre Romnia si Comunit|ile Europene, De la Essen la Cannes.
Itinerarul strategiei romnesti de integrare european. Bucuresti: Academiei Romne, 1995
2. Actul final al CSCE si Europa de azi, edi|ie ngrijit de Valentin Lipatti. Bucuresti: Romnia
de mine, 1995
3. Agenda 2000. Punctele de vedere ale Comisiei n legtur cu solicitarea Romniei de
aderare la Uniunea European, 16 iulie 1997.
4. BAL, A. Economii n tranzi|ii - Europa Central si de Est. Bucuresti: Oscar Print, 1997.
5. Cainrs, W. Introducere n legisla|ia Uniunii Europene. Bucuresti, 2001
6. Gudm, A. Republica Moldova si Uniunea European ca parteneri. Chisinu, 2002

***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. hab. Gheorghe Bobn

Codul disciplinei
U.01.O.013
Denumirea disciplinei: Filosofie. Probleme filosofice ale ytiinelor
socioumanistice
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
Dezvoltarea capacit|ilor studen|ilor de a ptrunde n esen|a fenomenelor, proceselor si obiectelor
cu caracter natural si social, cultivarea deprinderilor de a gndi logic si clar, formarea abilit|ilor de
analiz si discernmnt critic; aprofundarea cunostin|elor teoretice ale studen|ilor n domeniul
filosofiei si istoriei filosofiei, familiarizarea cu valorile umaniste ce se con|in n tezele si principiile
de baz ale filosofiei n vederea influen|ei lor asupra activit|ii viitoare a studen|ilor n calitate de
economisti, ingineri si jurnalisti.
Filosofia si problematica ei. Ontologia si categoriile ei fundamentale. Gnoseologia: cunoastere si
adevr. Conceptul de cunoastere, adevr. Filosofia omului. Natura si esen|a omului. Individ,
individualitate, personalitate. Libertatea si necesitatea. Filosofia culturii. Conceptul de cultur.
Cultur, cunoastere, valoare, crea|ie. Cultur si comunicare. Filosofia societ|ii. Filosofia antic.
Curente filosofice n gndirea Chinei si Indiei Antice. Filosofia greac presocratic. Socrate, Platon,
Aristotel. Filosofia epocii elenistice. Filosofia Evului Mediu si a Renasterii. Patristica. Filosofia lui
Aureliu Augustin. Scolastica. Filosofia lui Toma d'Aquino. Umanismul si filosofia naturii n Epoca
Renasterii. Filosofia epocii moderne. Empirismul si senzualismul englez: F.Bacon, J .Locke,
D.Hume, G..Berkeley. Ra|ionalismul: R.Descartes, B.Spinoza, G.Leibniz. Filosofia iluminist.
Filosofia clasic german. Filosofia critic a lui Im. Kant. Sistemul filosofic si metoda dialectic a
lui Hegel. Filosofia contemporan. "Filosofia vie|ii". Pozitivismul, neopozitivismul,
postpozitivismul. Existen|ialismul. Pragmatismul. Postmodernitatea. Filosofia romneasc.
Umanismul si iluminismul. Teoria ondula|iilor universale a lui V.Conta. Personalismul energetic al
lui C.Rdulescu - Motru. Filosofia culturii a lui L. Blaga. Filosofia fiin|ei a lui C. Noica. Teoria
existen|ei la E. Cioran.

1. Bagdasar, N. Antologie filosofic. Bucuresti: Universal Dassi, 1995
2. Boboc, Al. Filosofia contemporan. Bucuresti: didactic si pedagogic, 1995
3. Cazan, Gh. Introducere n filosofie. De la antici la Kant. Bucuresti: Actami, 1997
4. Dergaciov, L., Rumleanschi, P., Rosca L. Filosofia. Chisinu: UASM, 2002
5. |apoc V. Ini|iere n istoria filosofiei universale. Chisinu: USM, 2002
54
***
Administrarea
Autor: lector asistent, master n economie Lupan Liliana

Codul disciplinei: U.01.O.014 Denumirea disciplinei: Teorii yi doctrine economice
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
Formarea capacit|ii de a opera cu termenii specifici, de a utiliza diferite mecanisme economice si
financiare, de a interpreta statisticile n domeniu, de a selec|iona si prelucra informa|ia necesar; cunoasterea
si utilizarea indicatorilor economici
Economia stiin| a ac|iunii economice ra|ionale. Nevoile umane si activitatea economic. Marfa. Factorii
de produc|ie si resursele economice. Forme de organizare a activit|ii economice. Sisteme economice.
Rela|iile institu|ionale, proprietatea, tipurile si formele ei. Statul n economie. Caracteristica general a
economiei de pia|. Subiec|ii economici. ntreprinderea: func|iile, tipurile. Economia na|ional: concept,
structura, func|ionalitatea. Doctrine economice. Mercantilismul. Fiziocratismul. Liberalismul economic
clasic. Marxismul. Marginalismul. Institu|ionalismul. Keynesismul.

1. Cojuhari, A. Bazele stiin|elor economice. Chisinu, 1998
2. Cojuhari, A., Manole, T., Grunzu, T. Teorie economic. Chisinu: UTM, 2004
3. Gogonea|, C., Gogonea|, A. Economie politic. Teorie micro- si macroeconomic. Bucuresti: Didactic
si Pedagogic, 1995
4. Pohoa|, I. Doctrinele economice universale. Vol.1-2. Iasi, 1995
5. Siscan, N. Economia politic contemporan. Chisinu: ASEM, 2001
6. Tob, A., Malai, A., Tob, D. Teorie economic general. Chisinu: ULIM, 2001

***
Administrarea

Codul disciplinei: U.01.O.014 Denumirea disciplinei: Deontologie profesional
Anul predrii
I
Perioada de predare
Semestrul I
Evaluare: sem. 1
Examen
Total ore 90 Ore de contact30 Credite 3


s cunoasc normele care reglementeaz drepturile si obliga|iile psihologului;
s explice esen|a comportamentului psihologului n diferite activit|i profesionale;
s defineasc si s explice probleme concrete din spectrul fenomenelor si proceselor psihologice n
timpul activit|ii profesionale cu diferite persoane;
s stabileasc si s aplice programe de investiga|ie a fenomenului deontologic;
s ntocmeasc un program de cercetare a unei implica|ii profesionale din punct de vedere al
principiilor deontologice.

55
Conceptul de etic si evolu|ia lui. No|iunea de etic, moral, moralitate, deontologie.
Etica filosofie si stiin| a moralei. Importan|a studierii eticii si deontologiei. Etica profesional. Definirea
conceptului de etic profesional. Principiile etice generale ale investigrii psihodiagnostice. Cerin|ele fa|
de psiholog-utlizator. Cerin|ele generale naintate consilierii psihologice si psihologului (psihoterapiei si
psihoterapeutului). Principiile etice si regulile de lucru ale psihologului. Obliga|iile, regulile si drepturile
psihologului. Organizarea activit|ii psihologului. Principii deontologice ale psihoterapiei. Codurile
deontologice si importan|a lor. Importan|a existen|ei unui cod etic al psihologilor. Compararea codurilor a
Asocia|iei psihologilor din America si Atena. Compararea codurilor din Fran|a si Rusia Specificul de lucru
in diferite domenii. Psihologul n calitate de psihometrician: condi|iile de lucru, materialele necesare pentru
psihologul ce petrece diagnostic, modalit|i de prezentare a rezultatelor, problemele ce apar n procesul
petrecerii sedin|elor de psihodiagnostic. Psihologul n armat si penitenciar: normele etice, drepturile si
obliga|iile psihologului, specificul de lucru, condi|iile de petrecere a sedin|elor de consiliere. Normele etice
n organiza|ii.

1. G. Ionescu Psihoterapia, Ed. Stiin|ific, Bucuresti, 90,
2. Huber W. Psihoterapiile, Ed. Stiin|a si Tehnica Buc., 97,
3. Perre M. Cliniceskaia psihologhia, Ed. Piter, Sankt-Pererburg, 2002,
4. Ericson M. Strateghia psihoterapii" Sankt-Petersburg 2002,
5. Matveev V. Osnov medi|inscoi psihologhii, tichi i deontologhii" ,Moscova, 1989,
6. Burnard F. Trening navcov consulitirovania, Ed. Piter, Sankt-Peterburg, 2002,
7. Svetlana Moraru, Alexandru Clivad. Deontologie psihologic (Suport electronic).

***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Mihai Cernencu
Codul disciplinei: U.03.O.016 Denumirea disciplinei: Politologie
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III
Aprofundarea cunostin|elor teoretice ale studen|ilor n domeniul stiin|elor politice, formarea bazei
teoretice n cunoasterea fenomenelor politice, ce le va servi n calitate de ndrumar stiin|ifico-
analitic n realitatea contemporan. La fel si rela|iile politice din Republica Moldova; extinderea
acestor cunostin|e, a valorilor general-umane si europene, prin intermediul principiilor si
postulatelor de baz, asupra viitoarei activit|i pragmatice n calitate de economist, inginer, filolog,
traductor, psiholog, ziarist etc. si participant constient la procesul politic al comunit|ii.
Obiectul politologiei. Politica ca fenomen social. Puterea politic. Sistemul politic. Statul
institu|ia principal a sistemului politic. Partidele politice. Elita politic. Liderismul politic.
Grupurile sociale si politica. Mass-media si politica. Religia si politica. Conflictele politice. Cultura
politic. Doctrine politice contemporane. Sisteme electorale.

1. Balandier,G. Antropologie politic. Bucuresti: Amarcord, 1998
2. Fisichella, D. Stiin|a Politic. Chisinu, 2000
3. Mitran, I. Politologia n fa|a secolului XXI. Bucuresti, 1997
4. Mungiu-Pippidi, A. Politici publice. Teorie si practic. Iasi: Polirom, 2002
56
5. Robert, E. Goodin, H. D. Manual de stiin|a politic. Iasi, 2005
6. Wight, M. Politica de putere. Bucuresti, 1998
7. Mantnen, B.A. Ocnont nonnronornn. Mocxna, 1998
8. Mentnnx, B.A. Honnronornx. Mnncx, 1996
9. Hanapnn, A.C. Honnronornx. Mocxna, 2000

5.4. Discipline de orientare spre specializare

***
Administrarea
Autor: lector superior, Moraru Ina
Codul disciplinei: S.03.O.017 Denumirea disciplinei: Psihodiagnostic general
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III
S defineasc testul ca metod de cercetare psihologic si social
S poat administra un instrument de cercetare
S realizeze un profil al personalit|ii cercetate
S si sporeasc competen|a prin aplicarea empiric a instrumentelor de psihodiagnostic
A aprecia eficien|a testelor n cercetarea psihologic.
Psihodiagnosticul ca stiin| si ca activitate. Raportul teorie si practic n activitatea de psihodiagnostic.
Istoricul dezvoltrii psihodiagnosticului. Bazele psihometrice ale psihodiagnosticului Testul ca obiect de
studiu al psihodiagnosticului. Tipologia testelor. Scalele de msurare. Testele analitice de personalitate.
Psihodiagnosticul calit|ilor si nsusirilor personalit|ii.Psihodiagnocticul strilor de personalitate. Testele
sintetice de personalitate. Metode constitutive. Metode constructive. Metode interpretative. Metode de
completare. Metode de crea|ie artistic n cercetarea personalit|ii. Testele de eficien|. Testele de determinare
a nivelului de IQ. Analiza rela|iilor interpersonale prin intermediul testelor. Capacit|i si orientarea
profesional. Aspectul bilateral al activit|ii de psihodiagnostic si de corec|ie. Principii de organizare a
activit|ii de corec|ie. Rolul activit|ii de psihodiagnostic n activitatea de corec|ie. Principii metodologice n
elaborarea si utilizarea probelor de psihodiagnostic.
1. Anastazi A. Psihologicescoe testirovanie. Moscva, 2004
2. Bon|il C. Culegere de teste psihologice de nivel si aptitudini. Bucuresti, 1971.
3. Bodaliov A. Stolin V. Obsciaia psihodiagnostica. Moscva. 1987.
4. Burlaciuc L., Morozov S. Spravocnic po psihologhicescoi diagnostiche. Chisinu 1992.
5. Eliseev O. Constructivnaia tipologhia i psihodiagnostica licinosi. Piter, 2004.
6. Stog L. Gradul de pregtire psihologic a elevilor pentru nv|mnt n scoala medie. Chisinu, 1993.
7. Oprea N. Psihologia general si medical. Elemente de psiholodiagnostic P.2.

***
Administrarea
Autor: conf. univ.,dr. Rusnac Svetlana

Codul disciplinei: S.03.O.018 Denumirea disciplinei: Psihologie social
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III
57
s cunoasc esen|a cmpului social si caracteristicile lui de baz;
s asimileze cunostin|e despre con|inutul proceselor intra- si intergrupale si a formelor de implicare n
activitatea comunitar a unit|ii sociale;
s nsuseasc modelele teoretico-explicative, propuse de orientrile si scolile tradi|ionale
psihosociologice;
s-si formeze priceperi si drepturi de analiz si apreciere a fenomenelor sociale.
Scurt istoric si con|inut al psihologiei sociale. Metode de cercetare empiric ale psihologiei sociale
contemporane. Formarea conceptului de Eu si procesul de ncadrare a individului n contextul social.
Psihologia rela|iilor interpersonale si a percep|iei sociale. Psihologia comunicrii. Atitudinea social.
Psihologia grupului social si a proceselor colective. Psihologia rela|iilor intergrupale. Diferen|e sociale si
comunicare intergrupal. Psihologia maselor. Psihologia social n aplicare.


1. Chelcea, S. Un secol de cercetri psihosociologice. Iasi: Polirom, 2002
2. Doise, W., Deschamp, J . C., Mugny, G. Psihologie social experimental. Iasi: Polirom, 1996
3. Ilu|, P. Sinele si cunoasterea lui. Iasi: Polirom, 2001
4. Moscovici, S. Psihologia social a rela|iilor cu cellalt. Iasi: Polirom 1998
5. Psihologia cmpului social: Reprezentrile sociale. Coord. Neculau A. Iasi: Polirom 1997
6. Psihologie social. Coord. Neculau, A. Iasi: Polirom, 1996
7. Bnyrann, T. Connantnax ncnxonornx. Mocxna, 1999
8. Bnxnpen, H. Conpemennax connantnax ncnxonornx. Mocxna, 2000

***
Administrarea
Autor: conf. univ.,dr. Rusnac Svetlana

Codul disciplinei: S.03.A.019 Denumirea disciplinei: Psihologia yi sociologia devianei yi delicvenei
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III
s cunoasc particularit|ile psihologice ale personalit|ii marcate de tulburri de comportament, s
delimiteze factorii si formele devian|ei si delincven|ei;
s defineasc manifestrile patologice ale comportamentului deviant si delincvent;
s identifice rolul motiva|iei, al elementului cognitiv si afectiv n comportamentul deviant si delincvent;
s poat analiza modul de implicare n activitatea cu aceste persoane, |inndu-se cont de calit|ile psihicului
uman si particularit|ile contextului social;
s posede formele de analiz a diferitor situa|ii pentru a putea stabili, determina strategii ale
comportamentului individual n func|ie de circumstan|ele concrete;
s cunoasc con|inutul specific al programelor de ac|iune cu diverse categorii de indivizi umani marca|i de
patologii ale comportamentului: diverse forme ale devian|ei;
Introducere n psihologia si sociologia devian|ei si delincven|ei. Problema comportamentului n cercetarea
psihologic si sociologic. Teorii psihologice si sociologice ale devian|ei. Modelul psihologic al raportului
psihologic al individului si grupului social cu cadrul social-normativ si legislativ. Analiza psihosocial a
comportamentului antisocial. Psihologia devian|ei si delincven|ei juvenile. Cercetri teoretice si practice ale
particularit|ilor de vrst ale minorilor si determinrii de ctre acestea a devian|ei si delincven|ei. Factori,
implica|i n determinarea comportamentului deviant si delincvent al minorilor. Particularit|i de personalitate
si asisten|a psihopedagogic a devian|ei si delincven|ei juvenile. Tipologia devian|ei si delincven|ei juvenile.
Criterii ale diagnosticrii devian|ei si delincven|ei juvenile. Reabilitarea minorilor delincven|i. Patologia
comportamentului deviant si delincvent. Analiza afectivit|ii personalit|ii deviante.

58
1. Mitrofan, N. Zdrenghea, V. Butoi T. Psihologie judiciar. Bucuresti, 1992.
2. Rusnac S. Ghid de psihologie. Pentru agen|ii judiciari. Chisinu, 1997
3. Rusnac S. Psihologia dreptului. Chisinu, 2000.
4. Ennxeen M.H. Ocuoei ooue u mpuou:ecro ncuxo.oeuu. M., 1996.

***
Administrarea
Autor: lector asistent, master n psihologie Darii Victor

Codul disciplinei: S.03.A.020 Denumirea disciplinei: Psihologia handicapului yi a inadaptrii sociale
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III
s cunoasc termeni cheie: handicap, inadaptare, dizabilitate etc. si s opereze cu ele ;
s cunoasc etiologia si epidemiologia handicapului mental;
s descrie tabloul general al handicapurilor mentale, senzoriale, motorii, defectelor de organ etc.;
s cunoasc impactul handicapului asupra adaptrii si integrrii sociale.
Psihologia handicapului domeniu teoretic si practic. Handicapul si personalitatea. Handicapul si mediul
social. Adaptare / inadaptare / dezadaptare social. Nivele de adaptare si integrare social. Programe sociale de
asisten| a persoanelor cu handicap. Handicapul mental. Oligofreniile. Tabloul psiho-comportamental al
idiotului, imbecilului si debilului mental. Posibilit|i si limite de adaptare social. Handicapul senzorial
auditiv. Profilul psiho comportamental al persoanei cu deficien|e auditive. Posibilit|i si limite de adaptare
social. Programe sociale. Handicapul senzorial vizual. Profilul psiho comportamental al persoanei cu
deficien|e vizuale. Posibilit|i si limite de adaptare social. Programe sociale. Handicapul motor (PCI). Profilul
psiho comportamental al persoanei cu deficien|e motorii. Posibilit|i si limite de adaptare social. Programe
sociale. Defecte achizi|ionate n urma accidentelor si a bolilor cronice. Adaptarea la noua situa|ie deficitar.
Acceptarea noului statut social. Probleme psihologice a persoanelor cu handicap: imagine de sine, acceptare,
autoapreciere, stima de sine, ncrederea de sine, atitudinea fa| de sine, fa| de lume.


1. Bolboencu, P., Terapia sistemului senzorial n patologii si clinic, Dacia, Cluj Napoca,1983.
2. Geican R, Patopsihologie general, Dacia, Cluj Napoca, 2001
3. Melereascu, O., Psihiatrie si psihopatologie n scheme logice, Ed. Dacia, Cluj Napoca,1991.
4. Purice, S., Clinic medical, Analize si sinteze, Ed. All, Bucuresti, 1993
5. Revenco, M, Cosmovici, N, Chiri|a, V. Psihologie general si medical, Ed. Stiin|a, Chisinu, 1993.
6. Psihopatologie, cazuri clinice, comentarii, Casa cr|ii de stiin|, 1997.

***
Administrarea
Autor: lector asistent, master n psihologie Godorozea Dina

Codul disciplinei: S.03.A.021 Denumirea disciplinei: Laborator de psihologie social
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
59
s cunoasc esen|a experimentului si a caracteristicilor lui de baz;
s nsuseasc con|inutului proceselor de planificare, realizare si
control al experimentului psihologic;
s dezvolt abilit|ile de control n planificarea si realizarea
experimentului;
s-si edifice o pozi|ie activ civic, implicndu-se n tratarea teoretic si rezolvarea aplicat a
problemelor cu con|inut psihosocial.
Introducere n cercetarea stiin|ifica. No|iunile de baz. Utilizarea principiilor metodei stiin| ifice
n psihologi e experimental. Principiile fundamentale ale metodol ogi ei stiin| ifice
Planificarea, efectuaea si controlul experimentului n psihologie. Logica psihologiei experimentale.
Tipologia cercetrilor stiin|ifice (cercetare de corela|ie, cercetare neexperimental, dar empiric, cercetare
empiric a tendin|elor temporale). Defini|ii opera|ionale si metode speciale de planificare experimental.
Spicificul defini|iilor opera|ionale.Tipologia planurilor experimentale (planul cvasiexperimental, planul
factorial, planul func|ional). Etica cercetarii experimentale. Principiile etice a psihologului cercetator si codul
deontologic al comportamentului.


1. Doise W., Deschamp J.-C., Mugny G. Psihologie social experimental. Ed. Polirom, Iasi, 1996.
2. Chelcea, S. Un secol de cercetri psihosociologice. Ed. Polirom, Iasi, 2002.
3. pyxnnnn B.H.. 3xcnepnmenrantnax ncnxonornx, Canxr-Herepypr, 2000
4. pyxnnnn B.H Crpyxrypa n nornxa ncnxonornuecxoro nccneonannx, Mocxna, 1994
5. xoy+n H. Oprannsannonno-nnycrpnantnax ncnxonornx, Canxr-Herepypr ,2001.

***
Administrarea

Codul disciplinei:
S.03.A.022
Denumirea disciplinei: Servicii psihologice clinice: AP a situaiei de extrem
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul III
No|iuni si termeni de baz al domeniului de asisten| psihologic n situa|ii extremale.
S sintetizeze rezultatele psihodiagnosticului
S interpreteze corect situa|ia stresant
S-si formeze atitudini speciale vis a vis de situa|ii stresante
Introducere n asisten|a psihologic n situa|iile extreme. Domeniul psihologiei situa|iilor de extrem; Stres:
teoriile stresului, tipurile de stres, copingul la stres, no|iunea de frustrare; conflict: tipuri de conflict, tipuri de
comportament n timpul conflictului, strategii de rezolvare de conflict. Evenimentele de via| stresogene.
Tensiunile emo|ionale. 5 emo|ii de baz a rela|iilor de contact. Tipurile de comunicarea la care recurg oamenii.
Simptomatica tulburrii posttraumatice. Personalitatea n situa|iile extreme. Pericolul pentru via|. Iluziile.
Tulburrile constiin|ei. Reac|iile afective. Desarmonia activit|ii motrice.
Psihogeniile n situa|iile extremale. Reac|iile psihogene si tulburrile care apar n situa|iile extremale. Psihogeniile
n situa|iile periculoase. Profilactica psihogeniilor n situa|iile extreme. Afectul patologic. Descrierea strii de
afect, tipurile de afect, stri asemntoare cu afectul. Diagnostica persoanelor ce activeaz sau triesc n situa|ii
dificile

60

1. Psihologhia extremalinh situa|ii, Hrestomatia, Moskva, 2000
2. Alexandrov A.A. Sovremennaia psihoterapia, Academiceskii proect, Sankt Peterburg, 1997
3. Hubert W. Psihoterapiile, Stiin| & tehnic, Bucuresti, 1997
4. Aliosina Iulia, Individualinoe semeinoe psiliologhicescoe consultirovanie, Moskva, 1999
5. Erikson Milton, Strateghia psihoterapii, Reci, Sankt Peterburg, 2002
6. Practicescaia psihologhia v testah, Ast-Press, Moskva, 1998
7. Nelson-J ones R., Teoria i practica consultirovanie, Piter, Sankt Peterburg, 2000
8. Menovsicov V. Psihologhicescoie consulitirovanie. Rabota s crizisnmi i problemnmi situa|iami,
Smsl, M.,200
***

Administrarea
Autor: lector superior, dr. Gona Victoria

Codul disciplinei: S.04.O.023 Denumirea disciplinei: Teorii yi metode terapeutice
Anul predrii
II
Perioada de predare
SemestrulV
- S descrie cele mai raspindite modele terapeutice, cunoscute in domeniul vizat;
- S deosebeasca categoriile cheie specifice modelelor terapetice studiate;
- S compare metodele si tehnicile terapeutice, utilizate in diverse terapii.
- S utilizeze 1-2 tehnici din fiecare model studiat;
- S estimeze adevaratele probleme ale unor clienti (la nivel de simptoame);
Terapia: Cadrul na|ional. Psihoterapia n proces de constituire. Tendin|e si orientri n psihoterapia
autohton. Psihoterapia autohton op|iuni dictate de cmpul social. Terapii psihodinamice. Terapia
psihanalitic. Fundamente teoretice ale psihanalizei topica constient, preconstient, inconstient; topica:
Eu, Sine, Supraeu. Abordarea tulburrilor psihice n psihanaliz. Nevrozele. Terapia psihanalitic:
metode si tehnici. Terapia analitic. Inconstientul individual si colectiv. Tipuri psihologice. Terapia
junghiana. Metode si tehnici. Terapii comportamnetale. Conditionarile clasice: Pavlov, Watson, Skiner,
Wolpe. Paradigma sociala. Metodele si tehnici terapeutice comportamentale. Terapii cognitive. A.Beck:
modelul cognitiv al depresiei. A.Ellis: terapia ra|ional-emotiv (RET). Metode si tehnici cognitive.
Programarea neuro-lingvistic (PNL). Terapii existen|iale. Fundamente teoretice. Terapia existen|ial:
R.May, I.Ialom. Logoterapia. Gestalt terapia. Fundamente teoretice. Ego, grani|e, distorsiuni ale grani|ei
egoului
- nevroze. Metode si tehnici terapeutice. Terapia umanista. K.Rogers: terapie nondirectiva (axat pe
persoan). Metode si tehnici terapeutice


1. Macrepa ncnxonornn, Kten Pyecram, Ipynnonax ncnxonornx, ns-no Hnrep, Canxr -
Herepypr, 2000;
2. Kapnapcapcxn F. ., Hcnxorepannx, ns-no Hnrep, Canxr - Herepypr, 2000;
3. Fex A., upnmen A., Kornnrnnnax ncnxorepannx paccrpocrn nnunocrn , ns-no Hnrep, Canxr
- Herepypr, 2002;
4. K+tmcon X., Be]ep H. , Hpaxrnxym no nrpono ncnxorepannn, ns-no Hnrep, Canxr -
Herepypr, 2002;
5. Xpecromarnx, Apr repannx, ns-no Hnrep, Canxr - Herepypr, 2001;

61
***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. leahtichi Mihai

Codul disciplinei: S.04.A.024 Denumirea disciplinei: Psihosociologia organizaiilor
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
Recunoasterea caracterului specific al organiza|iilor si organizrii sociale; cunoasterea principalelor teorii cu
referire la organiza|ii si organizare; n|elegerea desingn-ului structurii organiza|ionale si a metodelor care
asigur schimbarea si dezvoltarea acesteia; cunoasterea mecanismelor care stau la baza fenomenelor de
comunicare, motiva|ie si satisfac|ie organiza|ional; nsusirea cauzelor conflictului organiza|ional si
mecanismelor de control asupra acestuia; constientizarea paradigmelor care explic fenomenele de creare si
schimbare a culturii organiza|ionale.
Obiectul, sarcinile si metodologia psihologiei organiza|ionale. Specificul organiza|iilor si al organizrii
sociale. Principalele teorii cu referire la organizare si organiza|ii. Design-ul structurii organiza|ionale.
Schimbare si dezvoltare organiza|ional. Comunicarea organiza|ional. Motiva|ie si satisfac|ie n mediul
organiza|ional. Conflictul n organiza|ii. Cultura organiza|ional

1. Bogathy, Z. (coord.) Manual de psihologia muncii si organiza|ional. Iasi; Polirom, 2004
2. Lafaye, C. Sociologia organiza|iilor. Iasi: Polirom, 1998
3. Vlsceanu, M. Organiza|ii si comportament organiza|ional. Iasi: Polirom, 2003
4. Bnnoxypon, H.B. Oprannsannonnax ncnxonornx. Canxr-Herepypr, 2000
5. J ohns, G. Comportament organiza|ional. Bucuresti: Economic, 1998
6. Chelcea, S. (coord.) Psihosociologia cooperrii si ntrajutorrii umane. Bucuresti: Militar, 1990

***
Administrarea
Autor: lector superior, master n psihologie Godorozea Dina

Codul disciplinei: S.04.A.025 Denumirea disciplinei: Psihologia liderismului
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
s opereze cu aparatul terminologic al disciplinei, intergrnd no|iunile n modele de explicare
teoretic a realit|ii psihosociale;
s explice esen|a caracteristicilor generale ale organiza|iei
s acumuleze deprinderi si priceperi legate de artele comunicrii si interac|iunii cu clientul;
s ntocmeasc un program de cercetare a fenomenului de lider;
Psihologul si conductorul. Direc|ionarea psihologic a activit|ii conductorului.
Consultarea conductorilor cu privire la aspectele psihologice-ale activit|ii ntreprinderii pe pia|.
Elaborarea programului de studiere psihologic a conductorului. Temperamentul, caracterul,
capacit|ile manageriale. Metodele diagnosticrii conductorului. Testului psihogeometric al
lui S.Dellinger Metodica ilustrrii aptitudinilor comunicative si organiza|ionale (KOS - 2)...
Prognozarea si recomandrile psihologice. Cuantificarea datelor diagnosticrii si elaborarea unei
concluzii preliminare a conductorului concret.
62

1.Covey Stephen R., Etica liderului eficient sau conducerea bazat, pe
principii", Bucuresti, 2000
2. Manual de psihologie social. Coord. A. Neculau, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
3. Neculau Adrian, Liderii n dinamica grupurilor", Bucuresti, 1997
4. Psihologie social. Coord. A. Neculau, Ed. Polirom, Iasi, 1996.
5. Prutenu Stefan, Comunicarea uman si negocierea afacerilor", Iasi, 1996
6. xoy+n Hnna, "Hnycrpnonno-connantnax ncnxonornx", Canxr-Herepypr, 2001
7. Menen H.H., Hnep xax macrep", Mocxna, 1993

***
Administrarea

Codul disciplinei: S.04.O.026 Denumirea disciplinei: Statistic social
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
a defini metodele de cercetare psihologic si social ;
a distinge coeficien|ii statistici n procesul de cercetare;
a analiza si a compara metodele cunoscute pentru eviden|ierea punctelor comune si diferen|elor.;
a argumenta folosirea unor anume coeficien|i statistici pentru studiul experimental efectuat sau proiectat.
No|iuni introductive n statistica social. Ordonarea si gruparea datelor. Distribu|ii de frecven|e si
reprezentarea lor grafica. Propriet|ile si particularit|ile distribu|iilor statistice. Determinarea principalelor
indici statistici. Masuri ale variabilit|ii. Corela|ii si statistici inferen|iale. Probleme de corela|ie.
Semnifica|ia diferen|ei ntre 2 medii. Semnifica|ia dintre 2 frecven|e. Metode neparametrice. Problematica
etalonrii n stiin|ele sociale. Problematica comparrii mai multor esantioane. Introducere n statistica
analizei de varian|. Analiza factorial. Analiza de varian|. Metode neparametrice extinse.

1. Havarneanu, C., Metodologia cercetarii n stiintele sociale. Iasi: Erota, 2000
2. Radu, I. Metodologie psihologica si analiza datelor. Cluj Napoca: Sincron, 1993
3. Ilu|, P. Abordarea calitativ a socioumanului. Iasi : Polirom, 1997
4. Drozda-Senkowka, E., Psihologia sociala experimentala. Iasi: Polirom, 2000
5. Partenie, A. Metode de cercetare psihologic a personalit|ii. Timisoara, 1999
6. Moscovici, S. Psihologia social a rela|iilor cu cellalt. Iasi: Polirom, 1998

***
Administrarea
Autor: lector, master n psihologie Ohrband Gerhard
Codul disciplinei:
S.04.A.027
Denumirea disciplinei: Utilizarea tehnologiilor informaionale n ytiinele
socio-umanistice
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV

63
Obiective generale si de referin|.
Studen|ii trebuie:
s creeze documente Word, Excel, SPSS; s lucreze cu tabele Word, Excel, SPSS;
s elaboreze grafice, slide-uri; s fac o prezentare a unei lucrri (cercetri, teze);
s utilizeze Internetul n scopul stiin|ifico-educa|ional;
s s realizeze testare computerizat (diagnostic computerizat) si s sistematizeze computerizat rezultatele.
Con|inutul disciplinei:
Procesorul de texte Microsoft Word: Deschiderea, formatarea si editarea documentelor. Inser|ia obiectelor.
Lucru cu tabele si diagrame, cu mai multe documente. Definitivarea si tiprirea documentelor. Personalizarea
procesorului Word. Procesorul tabelar Microsoft Excel: Introducerea datelor. Modificri de afisare a foilor de
calcul. Opera|ii cu registre. Utilizarea meniurilor contextuale. Gestiunea foilor de calcul n registru. Opera|ii cu
datele din foaia de calcul. Formatarea datelor. Efectuarea calculelor. Utilizarea func|iilor standard. Gestiunea
datelor. Construirea diagramelor. Inser|ia obiectelor. Tiprirea rezultatelor. Personalizarea sistemului Excel.
Microsoft Power Point: Crearea unei prezentri. Inserarea unui slide. Introducerea textului. Inser|ia unei
imagini. Lucru cu anima|iile. Fundalul muzical. Imagini video. Introducerea unui chart. Crearea trecerilor
dintre sliduri. Crearea unui Design Template. Vizualizarea slidului. Plasarea prezentrii pe Web. Utilizarea
meniului help. Programul de prelucrare statistic a datelor SPSS: Introducerea datelor. Formatarea variabilelor.
Copierea variabilelor dintr-un program n altul: Word, Excel, SPSS. Copierea tabelelor si altor date. Servicii n
Internet. Cutarea informa|iilor n Internet. Metodele de psihodiagnostic computerizat.
1. Bolun, I., Covalenco, I. Bazele informaticii aplicate, Ed. ASEM, Chisinu, 1999.
2. Pomohaci, C.M., Vasilescu, E. Informatic i instruire asistat de calculator. Editura Funda|iei Romnia
de Mine, Bucuresti, 2001.
3. Mares, D.M. Bazele informaticii. Editura Funda|iei de Mine, Bucuresti, 2000.

***
Administrarea
Codul disciplinei: S.04.A.028 Denumirea disciplinei: Statistic aplicat n ytiinele socio-umanistice
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
a identifica metodele de cercetare empirica ;
a analiza coeficien|ii statistici n cercetare psihosocial;
a analiza si a compara metodele statistice pentru eviden|ierea planului experimental;
a argumenta folosirea unor anume coeficien|i statistici pentru studiul experimental efectuat sau proiectat.

No|iuni introductive n statistica aplicat. Planificarea cercetrii n psihologie, construirea planului
experimental. Variabilele de cercetare si tipologia lor. Propriet|ile si particularit|ile distribu|iilor statistice.
Determinarea principalelor indici statistici. Masuri ale variabilit|ii. Corela|ii liniare si statistici inferen|iale.
Cercetri pe un singur subiect. Planurile experimentale unifactoriale si planurile experimentale multifactoriale.
Ipoteze statistice, dimensiunile ipotezei statistice, verificarea ipotezelor statistice.
1. Havarneanu, C., Metodologia cercetarii n stiintele sociale. Iasi: Erota, 2000
2. Radu, I. Metodologie psihologica si analiza datelor. Cluj Napoca: Sincron, 1993
3. Ilu|, P. Abordarea calitativ a socioumanului. Iasi : Polirom, 1997
4. Drozda-Senkowka, E., Psihologia sociala experimentala. Iasi: Polirom, 2000
5. Partenie, A. Metode de cercetare psihologic a personalit|ii. Timisoara, 1999
6. Moscovici, S. Psihologia social a rela|iilor cu cellalt. Iasi: Polirom, 1998
64
***
Administrarea
Autor: lector, MA Clivad Alexandru, lect. sup. MA, Godorozea Dina, lect. super., dr. Jardan Vasile
Codul disciplinei: S.04.A.029 Denumirea disciplinei (modul): Practica asistenei psihologice sociale
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
Asistena psihologic a grupului n unitile militare
Studen|ii trebuie:
s cunoasc metodele de diagnostic aplicate pentru studierea grupului;
s dezvolte abilit|i de comportare si comunicare cu clientul;
s formeze atitudini speciale fa| de ostasi si ofi|eri;
s accepte clientul cu sistemul lui de valori, atitudini si principii
Introducere n cercetarea practic a grupului n unit|ile militare. Activitatea profesional a psihologului n
unitatea militar: obiective si sarcini. Aspecte deontologice ale activit|ii psihologului militar. Probleme sociale
si disfunc|ii ale activit|ii psihice ntlnite n rndurile militarilor. Rolul grupului social. Diagnostic
individual si alctuirea profilului de personalitate. Metode psihosociale de cercetare a grupului social si a
liderului n unitatea militar: con|inut si aplicare, sociometria grupului. Cercetarea psihosocial a fenomenului
leadership-ului. Analiza personalit|ii liderului n grupul social militar.
Bibliografia selectiv:
1. Dragomirescu, V. Psihologia comportamentului deviant. Editura Stiin|ific si Enciclopedic, Bucuresti,
1976.
2. Neculau, A. Analiza i intervenjia n grupuri i organizajii. Polirom, Iasi, 2000.
3. Rosca, M. Metode de psihodiagnostic. E. D. P., Bucuresti, 1972.
4. Rusnac, S. Psihologia dreptului. Editura Arc, Chisinu, 2000.
5. Regulamentul pregtirii psihologice a militarilor Armatei Najionale. Centrul Editorial, Chisinu, 2002.
6. Metodica pregtirii psihologice a militarilor Armatei Najionale. Centrul Editorial, Chisinu, 2002.
7. Doise, W. Psihologie social experimental. Polirom, Iasi, 1996.

Asistena conductorului i liderului n organizaie
Studen|ii trebuie:
s cunoasc principiile de constituire a muncii pe vertical;
s identifice rolurile si func|iile conductorului ;
s determine stilurile de conducere ale conductorului n organiza|ie;
s aplice tehnici psihodiagnostice si s elaboreze concluzii necesare pentru activitatea conductorului;
s elaboreze programe de nv|are si antrenare a unor capacit|i organiza|ionale necesare pentru
mbunt|ire a rela|iilor conductor subaltern
Psihologia conducerii si a conductorului. Func|iile conductorului. Stilurile de conducere. Personalitatea
conductorului. Conductorul si liderul tangen|e si coinciden|e. Cultura comunicrii conductorului.
Psihologul si activitatea sa n organiza|ii. Elaborarea programului de studiere psihologic a conductorului.
Temperamentul, caracterul, capacit|ile manageriale. Atitudinea conductorului fa| de critic. Determinarea
capacit|ilor specifice conductorului. Situa|ii n conducere si orientarea conductorului. Metodica
diagnosticrii conductorului prin intermediul testului psihogeometric al lui S.Dellinger. Metodica ilustrrii
aptitudinilor comunicative si organiza|ionale (KOS-2). Selectarea metodicilor pentru diagnosticarea medico-
psihologic a conductorului. Cuantificarea datelor diagnosticrii si elaborarea unei concluzii preliminare a
conductorului concret. Prognozarea si recomandrile psihologice.
1. Chiric, S. Psihologia organizajional. Cluj-Napoca, 1996.
2. Covey, S. R. Etica liderului eficient sau conducerea bazat pe principii. Bucuresti, Ed. ALLFA, 2000.
3. Bnxancxn, O., Haymon, A. Meueor+eum. Mocxna, Hs. Iapapnxa, 1998.
65
2. xyenn, H. Huovcmpua.iua opeauusauouua ncuxo.oeu. Hs. Hnrep, Canxr-Hnrepypr, 2001.
4. Neculau, A. Liderii n dinamica grupurilor. Bucuresti, 1977.
5. Pruteanu, St. Comunicarea uman i negocierea afacerilor. Iasi, Polirom, 1996.
Asistena psihologic a cuplului
Studen|ii trebuie:
s se familiarizeze cu rolul si func|iile psihologului n cadrul asisten|ei cuplului la diferite stadii si situa|ii
de criz a familiei;
s identifice problemele si situa|iile de criz a cuplului;
s disting particularit|ile problemelor cuplului;
s aplice unele tehnici n diagnosticarea si recuperare a problemelor cuplului;
s utilizeze diverse modele psihoterapeutice diverse n asisten|a cuplului
Modele de asisten| psihologic a cuplului. Asisten|a la diferite etape de dezvoltare a cuplului. Conflicte si
crize familiale. Tipuri si metode de diagnostic al crizelor familiale. Modele psihoterapeutice de asisten|
psihosocial a cuplului: cognitiv comportamental, psihodinamic, gestaltterapeutic. Training-ul n asisten|a
psihologic a cuplului.
Bibliografie:
1. Broderick, C. Mariajul i familia. Iasi, 1998.
2. Costa-Forn, X. Cercetarea monografic a familiei. Bucuresti, 1995.
3. Grebinnicov, N. Etica i psihologia viejii familiale. Chisinu, 1986.
4. J ung, C. Cstoria ca relajie psihologic. Bucuresti, 1994.
5. Mitrofan, I., Mitrofan, N. Distincjia global i specific n adoptarea i exercitarea rolului conjugal.
Revist de psihologie, nr.2, 1989.
6. Mitrofan, I. Cuplul conjugal, armonie i dezarmonie. Bucuresti, 1994.
7. Muccielli, R. Psihologia viejii conjugale. Bucuresti, 1999.
Asistena psihologic a conflictului
Studen|ii trebuie:
s cunoasc esen|a conflictului si structura lui;
s determine cauzele si dinamica conflictului;
s analizeze comportamentul persoanei n situa|ii conflictuale;
s-si formeze competen|e de analiz a situa|iilor conflictogene si prevenire a conflictelor
Conceptul si obiectul de studiu al conflictologiei. Metode de investigare a conflictelor. Caracteristica general
a conflictului: clasificarea, cauzele, dinamica. Teoriile comportamentului personalit|ii n situa|ii conflictuale.
Conflicte intrapersonale, interpersonale, intergrupale, n familie si n sfera conducerii. Tehnologia prevenirii
conflictelor.
1. Cornelius, H., Faire, S. Stiinja rezolvrii conflictelor. Bucuresti, 1996.
2. Stoica-Constantin, A., Niculau, A. Psihosociologia rezolvrii conflictului. Iasi, 1998.
3. Annynon, A., Bnnnnon, A. Kouq.urmo.oeu. Mocxna, 2000.
4. Annynon, A., Bnnnnon, A. C.oeapi rouq.urmo.oea. Mocxna, 1995.
5. Ipnmnna, H. Hcuxo.oeu +er.u:uocmuoeo rouq.urma. Mocxna,1995.
6. Maepc, . Coua.iua ncuxo.oeu. Hs. Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.
7. Onennx, A. Ocuoei rouq.urmo.oeuu. Mocxna,1992.
8. Cxorr, x. Kouq.urmi, nvmu ux npeooo.euu. Knen, 1991.
9. Ctcenxo, B. Cvnpvrecrue rouq.urmi. Mocxna,1989.

***
Administrarea
Autor: lector superior, master n psihologie Clivad Svetlana; lect. sup., dr. Cernianu Mariana, lect.,
master n psihologie Darii Victor
Codul disciplinei: S.04.A.030 Denumirea disciplinei (modul): Practica asistenei psihologice clinice
Anul predrii
II
Perioada de predare
Semestrul IV
66
Asistena psihologic: deontologie psihoterapeutic
Studen|ii trebuie:
s cunoasc aspectele etice ale activit|ii psihoterapeutice;
s stabileasc condi|iile necesare pentru lucrul cu diversi clien|i, n func|ie de modelul terapeutic
aplicat;
s asimileze si s aplice corect drepturile si obliga|iile psihoterapeutului;
s tind spre autodezvoltare profesional;
s identificesi s solu|ioneze propriile probleme din perspectiv profesional
Conjinutul disciplinei:
Introducere n practica profesional psihoterapeutic: aspecte etico-deontologice. Domeniile de activitate ale
psihoterapeutului. Specificul si principiile deontologice de lucru ale consilierului-psiholog si psihoterapeutului
n unit|ile militare, penitenciar, institu|ii de nv|mnt prescolar, scolar, universitar, organiza|ie, clinic de
consiliere psihologic si psihoterapie, psihoterapia bolnavilor n spitale etc. Specificul de lucru cu diferite
categorii de clien|i: dup sex, vrst, pregtire general si profesional, sntate psihic etc. Calit|ile si cerin|ele
fa| de psihoterapeutul din diverse domenii: terapii rogersian, cognitiv, comportamental, psihanaliza, RET,
tranzac|ional, gestaltterapia etc. Documentele necesare psihoterapeutului.
1. Enchescu, E. Introducere n psihopatologie. Editura tehnic, Bucuresti, 2001.
2. Huber, W. Psihoterapiile. Terapia potrivit fiecrui pacient. Stiin| & tehnic, Bucuresti, 1997.
3. Anemnna, R. Huoueuova.iuoe u ce+euoe ncuxo.oeu:ecroe roucv.imupoeauue. Cmtcn,
Mocxna, 1999.
4. Fpemc, K. Ho.uoe pvroeoocmeo no oemcro ncuxomepanuu. 3xcmo-Hpecc, Mocxna, 2002.
5. Kouynac, P. Hcuxo.oeu:ecroe roucv.imupoeauue. Ipynnonax ncnxorepannx. Mocxna,
Axaemnuecxn npoexr, 2002.
6. Marneen, B. Ocuoei +eouuucro ncuxo.oeuu, omuru u oeoumo.oeuu. Mennnna, Mocxna,
1989.
Asistena psihologic a delincvenei juvenile
Studen|ii trebuie:
s planifice o sedin| de consiliere cu delicventul;
s fie dispusi de a comunica cu delincven|i juvenili;
s organizeze asisten|a psihologic a delincven|ilor;
s selecteze metodele adecvate de diagnostic
Introducere n cercetarea delicven|ei juvenile. Cercetarea dezvoltrii intelectuale a delincventului juvenil.
Accentuarea de caracter si delicven|a juvenil. Cercetarea factorilor sociali ce determin comportamentul
delincvent. Toxicomania n contextul comportamentului delincvent. Disfunc|iile activit|ii psihice a
delicventului juvenil. Sistemul de activitate si de profilaxie a delicven|ei juvenile n cadrul organelor de drept
n Republica Moldova. Rolul psihodiagnozei n profilaxia comportamentului delincvent si a recidivelor.
Principiile procesului de reeducare. Repere psihogenetice n dezvoltarea judec|ilor morale. Tehnici cognitive
si comportamentale utilizate pentru dezvoltarea judec|ilor morale si reeducarea delicven|ilor. Program de
dezvoltare a maturit|ii n rela|iile interpersonale. Importan|a devalorizrii de sine si a mecanismelor
defensive.
1. Bosiliade, P. Reeducarea i reintegrarea social. Iasi, 1970.
2. Dragomirescu, V. Psihologia comportamentului deviant. Editura Stiin|ific si Enciclopedic,
Bucuresti, 1976.
3. Holdevici, L. Elemente de psihoterapie. Ceres, Bucuresti, 1986.
4. Preda, V. Profilaxia delicventei i reintegrarea social. Presa Universitar Clujean, Cluj-
Napoca, 1981.
67
5. Preda, V. Delincvenja juvenil. Presa Universitar Clujean, Cluj- Napoca, 1998.
6. Rosca, M. Metode de psihodiagnostic. E. D. P., Bucuresti, 1972.
7. Rusnac, S. Psihologia dreptului. Editura Arc, Chisinu, 2000.
Asistena psihologic a coronarienilor
Studen|ii trebuie:
s se familiarizeze cu rolul si func|iile psihologului clinician n echipa terapeutic care activeaz n
clinicile de boli psihosomatice si somatice;
s cunoasc factorii psihologici implica|i n declansarea si dezvoltarea afec|iunilor cardiovasculare;
s recunoaste ansamblul maladiilor coronariene, cu accent pe tulburrile psihogene cardiovasculare,
inclusiv caracteristicile bolii cardiovasculare sub aspect psihosomatic;
s identifice particularit|ile comportamentale specifice bolnavului coronarian
Statutul psihologului n clinica de boli somatice. Rolul si func|iile psihologului n clinic si n echipa
terapeutic. Ansamblul maladiilor coronariene. Tulburrile psihogene cardiovasculare. Caracteristici ale bolii
cardiovasculare sub aspect psihosomatic. Trsturi comportamentale ale tipului A predispus la boala
coronarian. Metode psihometrice de identificare a tipului A de comportament. Etiologia si patogeneza
patologiei cardiovasculare. Factorii psihologici implica|i n declansarea si dezvoltarea bolilor coronariene.
Stresul psihic. Rela|ia dintre tipul A de comportament, stres si reactivitatea cardiovascular. Modalit|ile de
coping la stres. SEMCA- Scala de Evaluare a Mecanismelor Cognitive de Aprare. Infarctul miocardic.
Reac|iile emo|ionale ale pacien|ilor la infarctul miocardic. Complica|iile perioadei post-infarct. Depresia post-
infarct. Metodele psihoterapeutice utilizate n ansambul terapeutic al bolii coronariene. Psihoterapia suportiv.
Psihoterapia expresiv. Terapia comportamental. Psihoterapia de grup. Psihoterapia marital si familial.
Profilaxia patologiei coronariene. Programe de preven|ie si de interven|ie n boala cardiovascular.
1. Baba, A. Stresul, adaptare, patologie. Bucuresti, 1993.
2. Bban, A. Stres i personalitate. Cluj-Napoca, 1998.
3. Derevenco, I. Stresul n sntate i boal. Cluj-Napoca, 1992.
4. Goupil, G. Hans Selye njelepciunea stresului. Bucuresti, 1998.
5. Goliszek, A. nvingeji stresul. Bucuresti, 1999.
6. Iamandescu, I. Stresul psihic i bolile interne. Bucuresti, 1993.
7. Ionescu, G. Psihoterapia. Bucuresti, 1990.

Asistena psihologic a tulburrilor psihice
Studen|ii trebuie:
s cunoasc specificul asisten|ei psihologice a bolnavilor cu tulburri psihice;
s aplice aparatul de diagnostic clinic;
s posede tehnici terapeutice de consiliere a clien|ilor cu tulburri psihice;
s dezvolte abilit|i practice de observare si ascultare
Introducerea n cercetarea practic a tulburrilor psihice: importan|a cercetrii practice, sistemul activit|ii de
profilaxie a tulburrilor psihice. Tehnici comportamentale si cognitive pentru reabilitarea bolnavilor cu
tulburri psihice. Terapie de grup pentru integrarea si adaptarea social a bolnavilor cu tulburri psihice.
Metodologia cercetrii tulburrilor psihice, aplicarea lor, analiza si comunicarea rezultatelor. Tehnici de
comunicare specifice pentru diferite tulburri psihice.
1. Gorgos, C. Vademecum n psihiatrie. Editura Medical, Bucuresti, 1998.
2. Jeican, M. Psihiatria n scheme logice. Editura Casa Cr|ii de stiin|, Bucuresti, 1993.
3. Jeican, R. Psihiatrie. Semne. Sindroame. Editura Casa Cr|ii de stiin|, Bucuresti, 1995.
4. Lazrescu, M. Psihopatologia clinic. Editura Helicon, Timisoara, 1994.
5. Predescu, V. Psihiatrie. Editura Medical, Bucuresti, 1989.
6. Apamona, I. Hparmu:ecra ncuxo.oeu. Axaemnuecxn npoexr, Mocxna, 2002.
7. Xapxon, M. Hcuxuampu. Hs. Mennnna, Mocxna, 1989.
8. Kapennna, A. Hcuxo.oeu:ecrue mecmi. Tom. I-II, IVH, Mocxna, 2000.
68
Asistena psihologic a pacienilor pre- i postoperatorii
Studen|ii trebuie:
s cunoasc componentele programelor specifice de pregtire pre- si postoperatorie a pacien|ilor;
s identifice factorii psihologici implica|i n perioadele pre- si postoperatorii;
s se orienteze n metodele psihoterapeutice utilizate n ansamblul terapeutic al afec|iunilor chirurgicale;
s evalueze rolul psihologului clinician n cadrul echipei terapeutice ntr-o clinic cu profil chirurgical;
s constientizeze rolul si func|iile psihologului clinician ntr-o clinic de boli psihosomatice si somatice
Impactul psihologic al bolii, traumelor sau al unei eventuale interven|ii chirurgicale. Factorii psihologici
implica|i n asisten|a psihologic. Importan|a pregtirii psihologice a pacientului n perioada pre- si
postoperatorie. Beneficiile pregtirii psihologice n chirurgie. Psihologia durerii. Teoriile durerii. Durerea
chirurgical. Ansamblul componentelor constitutive ale programelor de pregtire psihologic pre- si
postoperatorie a pacien|ilor. Tehnicile psihoterapeutice specifice, incluse n programele de pregtire
psihologic a pacien|ilor interna|i pentru o interven|ie chirurgical.
1. Burish, T.G., Bradley, L.A. Coping with chronic disease: Research and applications. New York:
Academic Press, 1983.
2. Freedman, H.S., Dimatter, M.R. Interpersonal issues in health care. New York: Academic Press, 1982.
3. Gatchel, R.J ., Baum, A., Krantz, D.S. An Introduction to Health psychology. New York: MCGraw-Hill,
1988.
4. Iamandescu, I. Psihologie medical. Bucuresti, 1997.
5. Iamandescu, I. Stresul psihic i bolile interne. Bucuresti, 1993.

***
Administrarea
Autor: conf. univ., dr. Svetlana Rusnac

Codul disciplinei: S.05.O.031 Denumirea disciplinei : Domenii aplicate ale psihologiei contemporane
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
S cunoasc componentele profesiogramei psihologului din domeniile aplicate;
S interpreteze func|iile psihologului n diverse domenii;
S determine cadrul metodologic si metodic al organizrii activit|ii psihologului n diverse domenii;
S analizeze modele ale activit|ii psihologului;
S recomande si s prevad strategii de implicare profesional n diverse situa|ii si domenii de aplicare a
serviciilor psihologice;
Psihologul un specialist al contemporaneit|ii: aspecte deontologic-profesionale, solicitri fa| de
pregtirea profesional, tangen|e cu alte domenii. Profesiograma psihologului. Domenii aplicate ale
psihologiei sociale: psihologie organiza|ional, managementul resurselor umane, psihologia politicii,
psihologia culturii si a rela|iilor interculturale, psihologie si PR etc. Domenii aplicate ale psihologie clinice:
psihologul n cadrul problemelor juridice, psihologul n echipa clinico-terapeutic, psihodiagnosticianul,
consilierul psiholog si psihoterapeutul etc. Psihologul n educa|ie: rela|ia psihopedagogic. Psihologul n
organizarea muncii: psihologia muncii si ergonomia, asisten|a psihologic a domeniilor profesionale de risc
etc.
1. Chiric, S. Psihologia organizajional. Cluj-Napoca, 1996.
2. Doise, W., Deschamp J.-C., Mugny G. Psihologie social experimental. Iasi, 1996.
3. Dubrovina, G. Determinarea nivelului de pregtire a copiilor pentru scoal. Chisinu, 1992.
4. Ionescu, G. Tratat de psihologie medical si psihoterapie. Editura Asclepios, 1995.
5. Iosif, Gh., Moldovan-Scholz M. Psihologia muncii. Bucuresti, Ed. Didactic si Pedagogic, 1996.
69
6. Metodica pregtirii psihologice a militarilor Armatei Najionale. Centrul Editorial, Chisinu, 2002.
7. Moscovici, S. Psihologie social sau main de fabricat zei. Iasi, 1994.
8. Rusnac S. Psihologia dreptului. Chisinu, 2000.
9. Rusnac S. Ghid de psihologie. Pentru agenjii judiciari. Chisinu, 1997.

***
Administrarea
Autor: lector superior, dr. Cernianu Mariana

Codul disciplinei: S.05.A.032 Denumirea disciplinei: Psihologie clinic
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
S cunoasc problematica psihologiei clinice;
S cunoasc func|iile psihologului clinician;
S determine factorii declansatori de boli somatice;
S analizeze comportamentul bolnavilor somatici;
S recomande strategii de promovare a snt|ii si de profilaxie a maladiilor psihosomatice;
Psihologia clinic. Delimitarea domeniului de cercetare. Interferen|e ntre Psihologia Clinic si stiin|ele
comportamentale, neuropsihologia clinic, psihologia snt|ii, psihiatrie,. Statutul psihologului clinician.
Statutului psihologului clinician n echipa terapeutic. Con|inutul si particularit|ile relatiei profesionale
medic-pacient. Caracterul contributiv, complementar si competitiv ale activit|ilor realizate de psihologul
clinician. Domeniile de activitate ale psihologului clinician. Aspectele distinctive: procesele deductive,
procesele intelectuale, procesele istorice. Psihodiagnostic. Interven|ie psihologic . No|iune de norm n
Psihologia Clinic. Norma, anormalitate, patologie. Modele stiin|ifice de clasificare si explicare a etiologiei
bolilor psihice. Modalit|i de interven|ie psihologice n bolile psihice. Elemente de psihosomatic. Conceptul
de somatizare. Impactul factorilor psihici n etiologia bolilor psihosomatice. Stresul psihic si modalit|ile de
coping. Concep|ia etic a psihologului clinician. Principii etice n activitatea practic a psihologului
clinician.

1. ICD-10: Clasificarea tulburrilor mentale si de comportament
2. Bir|, Mircea Alexandru Psihiatrie-Prolegomene clinice Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001
3. Comnici, A., Crciunescu, R., Neculaie, A., Rudic, T., Teodorescu, St. (1993), ,,Metode pentru
cunoasterea personalit|ii, Rev. de psihologie, tomul 39, nr. 1.
4. Kaufman, A. S. (1990). Assessing adolescent and adult intelligence. Nedham Heights, MA: Allyn &
Bacon.
***
Administrarea
Autor: lector superior, master n psihologie Godorozea Dina

Codul disciplinei: S.05.A.033 Denumirea disciplinei: Experimentul psihosocial
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
Studen|ii trebuie:
s posede aparatul de no|iuni si cunostin|e necesare n domeniul psihologiei sociale
experimentale;
s cunoasc esen|a experimentului psihosocial si caracteristicile lui de baz;
70
s asimileze con|inutul proceselor de planificare, realizare si control al experimentului
psihosocial;
s organizeze si s realizeze experimentul n domeniul psihologiei sociale;
s constientizeze problemele legate de etica psihologului-practician n efectuarea
experimentului
Introducere n cercetarea stiin|ific. Utilizarea principiilor de baz a metodei stiin|ifice n
psihologia social experimental. Procedura si caracteristicile de baz ale experimentului
psihosocial. Planificarea, efectuarea si controlul experimentului n psihologia social. Defini|ia
opera|ional si clasificarea experimentelor: factoriale, cvasi-experimentale, func|ionale si etc.
Aspecte psihologice ale experimentului psihosocial. Personalitatea executantului si situa|ia
psihologic a experimentului. Etica cercetrii experimentale psihosociale.

1. Bynopc, I. Jrcnepu+euma.iua ncuxo.oeu. Mocxna, 1950.
2. xoy+n, H. Huovcmpua.iuo opeauusauouua ncuxo.oeu. Hs. Hnrep, Canxr-
Herepypr , 2001.
3. pyxnnnn, B. Jrcnepu+euma.iua ncuxo.oeu. Hs. Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.
4. K+mnenn, . Mooe.u orcnepu+eumoe e coua.iuo ncuxo.oeuu. Mocxna, 1980.
5. Maepc, . Coua.iua ncuxo.oeu. Hs. Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.

***
Administrarea

Codul disciplinei:
S.05.A.034
Denumirea disciplinei: Psihopatologie
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
s explice specificul de manifestare a simptoamelor si sindroamelor psihice;
s cunoasc clasificri ale patologiilor psihice;
s efectueze analiza cazurilor clinice prezentate;
s dezvolte spiritul de observa|ie, discriminnd manifestri ale pshopatologiei vie|ii cotidiene.
Domeniul si instrumentele psihopatologiei. Norm, normalitate, comportament normal. Sntatea si
boal mental. Tulburri de personalitate. Tulburrile percep|iei. Tulburrile de aten|ie. Tulburrile
de memorie. Tulburrile de gndire. Tulburri n discursivitatea gndirii. Tulburri n fluen|a
gndirii. Tulburri n ansamblul gndirii. Tulburri opera|ionale ale gndirii. Tulburrile
comunicrii. Tulburri ale expresiei verbale. Tulburri ale expresiei grafice. Afaziile. Tulburri ale
comunicrii nonverbale. Tulburrile de voin|. Hipobuliile, Hiperbuliile, Parabuliile.
Dezorganizarea conduitei motorii. Tulburri motorii induse de tratamentul cu neuroleptice.
Tulburrile afectivit|ii. Tulburrile dispozi|iei. Tulburrile anxioase. Comportamente agresive
extreme. Agresivitatea ca simptom. Autoagresiunea (mutilarea de sine). Suicidul. Homicidul.
Infanticidul. Cadrul clinic si interven|ie psihologic. ntrzierea mintal. Oligofrenia. Tulburri
organice. Tulburri delirante. Schizofrenia. Forme clinice ale schizofreniei. Tulburrile afective.
Distimia. Ciclotimia. Tulburarea afectiv bipolar (PMD). Tulburarea de stres posttraumatic.
Nevrozele. Clasificarea nevrozelor. Psihopatiile. Clasificarea psihopatiilor
71
1. Enchescu C., Tratat de psihopatologie, Ed. Tehnic, Bucuresti, 2001
2. Gorgos C., Tudose C., Tudose F., Vademecum n psihiatrie, Ed. Medical, Bucuresti, 1986 -
1990
3. Iamandescu IB., Stresul psihic din perspectiv psihologic si psihosomatic, Ed.
INFOMEDICA, Bucuresti, 2002
4. Ionescu G., Tulburrile personalit|ii, Ed. Asklepios, Bucuresti, 1997
5. J ankelevitch V., Tratat despre moarte, Ed. Amarcord, Timisoara, 2000
6. Larousse Dic|ionar de psihiatrie si psihopatologie clinic, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti,
1998

***
Administrarea
Autor: dr., conf. univ. leahtichi Mihai
Codul disciplinei:
S.05.A.035
Denumirea disciplinei: Psihologie economic yi managerial
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
stpnirea informa|iilor cu referire la caracteristicile definitorii ale managerului,
managementului si stilurilor de management;
competen|e n aplicarea metodelor de cercetare psihologic a sistemului economico
managerial;
abilit|i n depistarea caracteristicilor definitorii ale diferitelor categorii de manageri si
stiluri de management;
inocularea unor viziuni adecvate cu referire la ponderea factorului psihologic n sistemul
economico-managerial;

Introducere n psihologia economic si managerial. Obiectul de studiu al psihologiei economice si
manageriale. Fundamente si obiective ale psihologiei economice si manageriale. Rela|iile
psihologiei economice si manageriale cu alte domenii de cunoastere. Cercetarea psihologic a
sistemului economico-managerial. Cercetarea psihologic a sistemului economico-managerial:
abordri no|ionale. Definirea managementului. Func|iile managementului. Management si
leadership. Tipuri de manageri. Cultura managerial si etica afacerilor. Cultura managerial a
firmei: con|inut si sfera de cuprindere. Elementele culturii manageriale. Orientarea culturii
manageriale n spiritul de nalt performan|. Responsabilit|ile etice ale firmei. Factorii care
determin comportamentul etic al firmei. Decizia managerial. Managementul resurselor umane.
Managementul conflictelor n spa|iul economic.

1. Cndea, D., Cndea, R., Comunicarea managerial, Editura Expert, Bucuresti, 1996.
2. Clegg, B., Birch, P., Arta de a-i conduce pe ceilalji, Editura Polirom, Iasi, 2003.
3. Hoffman, O., Management fundamente socioumane, Editura Victor, Bucuresti, 1999.
4. Petrescu, I., Psihosociologia eficienjei economice, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1991.
5. Petrescu, I., Psihologie managerial, Editura Lux Libris, Brasov, 1998.

72
***
Administrarea
Autor: dr., conf. univ. Rusnac Svetlana
Codul disciplinei:
S.05.A.036
Denumirea disciplinei: Psihologia yi sociologia relaiilor
interetnice
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
s opereze cu aparatul terminologic al disciplinei,
s stabileasc programe de investiga|ie psihologic a fenomenului rela|iilor interetnice;
s analizeze procesele care au loc n cmpul interetnic;
s ntocmeasc un proiect de cercetare a unui fenomen din cmpul interetnic;
Istoricul cercetrii psihologice si sociologice a fenomenului interetnicit|ii. Rolul contextului social
larg n rela|iile dintre grupurile etnice. Principii metodologice n cercetarea interetnicit|ii.
Cercetarea spa|iului etnic: spa|iu primar si secundar; minoritate si majoritate etnic; disfunc|ii
etnice n perioadele de criz social; raportul societate civil-stat na|ional. Atitudinile interetnice:
con|inut, func|ii, tipuri stereotip, prejudecat, discriminare. Stratificarea etnosocial: no|iunea
stratificare si inechitate social; diferen|iere etnic si stratificare etnosocial; statut social si statut
etnosocial. Conflictul interetnic: factori, manifestare, rezolvri. Formarea identit|ii etnice n
condi|ii de interculturalitate. Metode psihologice si sociologice utilizate n cercetarea
interetnicit|ii. Analiza no|iunilor de baz, folosite n cercetarea etnicului si fenomenului
interetnicit|ii. Aplicarea instrumentului de cercetare n teren.

1 M.Dogan, D.Pelassy, Cum s comparm najiunile, Ed. Alternative, Bucuresti, 1993.
2 L.-M.Iacob, Imagologia n etnopsihologie i rolul ei n cercetarea psihologiei poporului romn,
Iasi, 1996.
3 Apyrmnxn R.B., ponxena H.M. n p. Jmuocouo.oeu: e.u, +emooi u ueromopie
pesv.imami ucc.eooeauu. M., 1994.
4 Foponoen A.O., Hannenxo B.H. Jmuu:ecra ncuxo.oeu. CH., 1994.
5 M.Coll, S.Scribner, Kulitura i myslenie. Psichologiceskij ocerk, Iz-vi Progress, Moskva,
1977.
6 Hypte C.B. Mema+opqosi mpaouuouuoeo cosuauu. CH., 1994.

***
Administrarea
Autor: lector asistent, master n psihologie Ohrband Gerhard
Codul disciplinei: S.05.A.037 Denumirea disciplinei: Psihologie juridic yi militar aplicat
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
O introducere solid n psihologia juridic si militar
Dezvoltarea abilit|ilor practice n domeniu
Abilitatea de a discuta teorii stiin|ifice
Abilitatea de a face transfer
73
Introducere n psihologia juridic. Istoria psihologiei juridice. Rela|ii cu alte discipline si cu sub-
discipline ale psihologiei. Domenii de cercetare si aplicare. Cauze ale comportamentului delincvent.
Modelul biopsihosocial al delincven|ei. Interogarea. Identificarea factorilor care influen|eaz
interogarea. Cercetri empirice. Detectarea minciunii. Martori oculari. Factori care influen|eaz
verdictul. Pedeaps si proba|iune. Psihoterapie n sistemul penitenciar. Diagnosticul psihologic n
sistemul penal. Problematica diagnosticul psihologic n sistemul penal . Calitatea testelor:
obiectivitate, fidelitate si validitate. Terapii pentru reabilitarea infractorilor. Introducere n psihologia
militar. Istorie psihologiei militare. Rela|ii cu alte sub-discipline ale psihologiei. Stresori ambientali
. Impactul stresului n contextul armatei. Stresul ca a) stimul, b) rezultat si c) proces. Modelul lui
Selye. Modelul Michigan. Modelul Vitaminelor al lui Peter Warr. Prevenirea stresului. Introducere n
psihologia snt|ii. Conducere. Modele de conducere. Este nevoie de conducere n Armata? Teorii
de motiva|ie. Diferen|e individuale. Psihologia clinic. Introducere n psihologia clinica si
psihodiagnostic. Simptomul de stres post-traumatic.

1. Mrgineanu, I. Economia politicilor sociale. Bucuresti, 2000
2. Mihu, L., Brono, L. Modele de politici sociale. Bucuresti, 1999
3. Timus, A. Politica social si problemele ameliorrii calit|ii vie|ii. Chisinu, 2002
4. Zamfir, C. Politici sociale n Romnia. Bucuresti, 1999
5. Zamfir, E., Zamfir, C. Politici sociale. Bucuresti: Alternative, 1995
6. Legea privind protec|ia social special a unor categorii de popula|ie
7. Legea privind protec|ia social suplimentar a unor categorii de popula|ie

***
Administrarea
Autor: dr., conf. univ. Victoria Gona

Codul disciplinei S.05.A.038 Denumirea disciplinei: Consiliere psihologic
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
- S cunoasc concep|iile teoretice ale metodelor contemporane de consiliere psihologic;
- S deosebeasc categoriile cheie specifice modelelor terapetice studiate;
- S stabileasc cadrul conceptual si metodic, necesar pentru rezolvarea problemelor, cu care se
adreseaz clien|ii consilierii;
- S asimileze si s posede acele competen|e sociale, care sunt indinspensabile activit|ii consilierului.
Bazele teoretice si aplicative ale procesului de consiliere psihologica. Aportul scolilor terapeutice n
dezvoltarea domeniului consilierii psihologice, modelele consultative
Mecanismele influen|ei psihologice n consiliere. Tipologiile de baz ale consilierii
consilierea pe vrste, consilierea individual si n grup , consilierea familial / conjugal
consilierea la distan|. Tipuri de clien|i si orientri n consiliere. Probleme ale clien|ilor. Locul problemei n
profilul psihologic al clientului. Surse generatoare ale problemelor. Analiza problemelor orientarea
motiva|ional a clien|ilor n consiliere. J ocuri: terapeut-client, client - terapeut n consiliere . Strategiile de
confruntare cu clien|ii cu diferite orientri motiva|ionale. Persoana clientului si a consultantului. Distorsiuni
ale persoanei. Pregtirea consilierii. Alegerea si mobilarea slii. Asigurarea cu documente si materiale
necesare. Deprinderile necesare consilierului. Ascultarea activ: contactul vizual si verbal cu clientul,
men|inerea pauzelor. Reflectarea con|inutului, emo|iilor, manifestrilor nonverbale. Clarificarea: ntrebri
directe, indirecte, proiective; ntrebri deschise si nchise. Interpretarea: tipuri, reguli. Vorbirea limitat a
psihologului. Tehnici de analiz a emo|iilor.

74
1. Bban A. Consiliere educa|ional, Cluj-Napoca 2001.
2. Rusnac S., Consiliere psihologic n grup. Forme si metode., Chisinu, 2005
3. Anemnna R., Hnnnnyantnoe n cemenoe ncnxonornuecxoe xoncyntrnponanne, Mocxna, 1999
4. Benrep A.H., Hcnxonornuecxoe xoncyntrnponanne n narnocrnxa, Mocxna Ienesnc, 2005
5. Bospacrno-ncnxonornuecxn noxo n xoncyntrnponannn ere n nopocrxon/ I.B. Fypmencxax,
E.H. 3axapona, O.A. Kapaanona, A.I. Hnepc, Mocxna. 2002

***
Administrarea
Autor: dr., conf. univ. Victoria Gona
Codul disciplinei: S.05.A.039 Denumirea disciplinei: Psihologia yi sociologia familiei
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul V
A se familiariza cu teoriile si conceptele de baz n Psihologia familiei;
A cunoaste legit|ile generale si particulare de func|ionare a familiei;
Utilizare adecvat a tehnicilor si metodelor diagnostice n studierea familiei;
Dezvoltarea abilit|ii de elaborare a strategiilor de lucru cu familia;
De alctuire a unui program de interven|ie n lucrul cu familia.
Psihologia familiei ca stiin|. Istoria dezvoltrii rela|iilor conjugal-familiale. Compartimentele Psihologiei
familiei si direc|iile principale ale activit|ii psihologului cu familia. Familia contemporan si
caracteristicile ei de baz. Tipurile si func|iile familiei. Cstoria sau concubinajul. Structura familiei.
Specificul func|ionrii diferitor tipuri de familii. Familia tradi|ional si familia modern. Dinamica
familiei. Crizele familiei. Problemele specifice ale stadiilor vie|ii de familie. Stabilirea rela|iilor dintre
parteneri. Raportul dintre dragoste si cstorie.
Climatul familial si compatibilitate psihologic Compatibilitatea marital si tipurile ei. Particularit|ile de
rol-sex n familie. No|iune de rol conjugal. Trebuin|ele de baz ale brbatului si femeii. Abaterile de rol
conjugal. No|iunea de rol patologizant.
Comunicarea n familie. Dereglrile comunicrii intrafamiliale Factorii de risc n cstorie. Divor|ul.
Fazele destrmrii rela|iilor de familie. Psihologia cstoriei repetate. Situa|ia post-divor|. Problema
prin|ilor vitregi. Psihologia sexualit|ii. Diagnosticul disfunc|iilor psihosexuale. Consilierea familiei.
Consilierea familiei cu un membru bolnav. Consilierea familiei cu un bolnav somatic; familia cu nevrotic;
cu un membru alcoolic; familia cu personalit|i accentuate.
1. Mitrofan I., Mitrofan N., Elemente de psihologie a cuplului, Bucuresti 1994.
2. Ionescu A., psihologia familiei. Normalitate si psihopatologia familial, Bucuresti 1985
3. Stnciulescu E., Sociologia educa|iei familiale, Bucuresti 1996.
4. Anemnna R, Hnnnnyantnoe n cemenoe xoncyntrnponanne, Mocxna 1999,
5. 3emnnep 3., Hcnxorepannx cementx ornomenn, Mocxna 1999
6. Bnaep, Hcnxonornx cementx ornomenn, Mocxna 2002.

***
Administrarea
Autor: lector superior Moraru Ina
Codul disciplinei: S.06.A.040 Denumirea disciplinei: Psihodiagnostic clinic
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
75
A defini testul ca metod de cercetare n psihologia clinic;
A distinge clasificri ale testelor proiective;
A spori competen|a prin aplicarea empiric a instrumentelor de psihodiagnostic;
S fie capabil s elaboreze si s adapteze un instrument de cerecetare |innd cont de
patologia studiat.
Psihodiagnosticul ca activitate practic. Abordrile fundamentale si activitatea concret a
psihodiagnosticului. Competen|a psihodiagnosticianului. Rela|ia psihodiagnostic si psihologie clinic. Rolul,
func|iile si problematica specific a psihodiagnosticianului clinician. Structura examenului psihologic.
Elementele constitutive si condi|iile efecturii examenului psihologic. Diagnosticul clinic n psihopatologie.
Diagnosticul pozitiv si diagnosticul diferen|iat. Nevrozele. Simptomatologie. Criterii de clasificare si
diagnosticare a nevrozelor. Neurastenia. Nevroza isteric. Simptomatologie. Nevroza obsesiv-fobic.
Simptomatologie. Psihozele. Analiza general. Etiologie si simptomatologie. Specificul examenului
psihologic. PMD. Tabloul clinic. Examenul psihologic. Schizofrenia. Tabloul clinic. Examenul psihologic.
Epilepsia. Tabloul clinic. Examenul psihologic. Oligofrenia. Criterii de clasificare. Psihopatiile. Dezvoltarea
patocaracterologic a personalit|ii. Examenul psihologic. Afec|iunile psihosomatice. Profiluri de
personalitate. Pattern-uri comportamentale. Specificul examenului psihologic.
1. Albu, Monica, Pitaner, H. (1993), Proiectarea testelor de cunostin|e si examenul asistat de calculator,
Casa Cr|ii de Stiin|, Cluj-Napoca.
2. Albu, Monica (2000), Metode si instrumente de evaluare n patologie, Ed. Coloseum, Cluj-Napoca.
3. American Psychiatric Association, (1994), Diagnostic and statistical manual of metnal disorders (4 th
ed.), Washington, DC; Author.
4. Stan, Aurel (2002) Testul psihologic: evolu|ie, construc|ie, adaptare, Polirom, Iasi.
5. Schiopu, Ursula (2002), Introducere n psihodiagnostic, Ed. Funda|iei Humanitas, Bucuresti.
6. Zlate, Mielu (1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iasi.

***
Administrarea
Codul disciplinei: S.06.A.041 Denumirea disciplinei: Ergonomie
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
S cunoasc metodele de cercetare ergonomic;
S planifice modelul de activitate a psihologului cu personalul n organiza|ie ntreprindere;
S poat utiliza cunostin|ele n domeniile psihologiei muncii a publicit|ii marketingului;
S identifice etapele si structura cercetrii psihologice a personalului organiza|iei ntreprinderii.
Ergonomia n sistemul stiin|elor psihometrice: defini|ie obiect aplicare. Metodologia si metodele cercetrii
ergonomice: clasificare menire. Metode de cercetare a percep|iei aten|iei capacit|ilor logice memoriei.
Aprecierea rela|iei om-masin si ameliorarea ei. Investiga|ia ambian|ei fizice de lucru si a influen|ei ei
asupra activit|ii moduri de optimizare a confortului. Investiga|ia comunicrii n grupul de munc.
Problema recuperrii handicapurilor si ncadrrii n cmpul muncii. Ergonomia proiectiv: amenajarea
localului; amplasarea utilajelor; eforturi de sporire a securit|ii muncii. Ergonomia si orientarea profesional
selectarea cadrelor.
1. Ipanoncxax P. M. 3nemenrt npaxrnuecxo ncnxonornn. HIV, C.-H., 1998.
2. Iypennu K. M. Hpo]eccnonantnax npnronocrt n ocnonnte cnocrna nepnno cncremt. M., 1970.
3. 3astxnn B. I. exrentnocrt cnennanncra n ocotx ycnonnxx. PAIC, M., 1994.
4. Hnanona E. M. Hcnxorexnonornx nsyuennx uenonexa n rpyono exrentnocrn. MIV., M., 1992.
5. Paouax xnnra npaxrnuecxoro ncnxonora. Hs-nn Hncrnryra Hcnxorepannn, M., 2002.
6. Bapnxon B. . Hponemt cncremnoro anannsa npo]eccnonantno exrentnocrn. Hayxa, M., 1982.
76
***
Administrarea
Autor: lect. super., dr. Jardan Vasile
Codul disciplinei: S.06.A.042 Denumirea disciplinei: Sexologie yi sexopatologie
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
s cunoasc si s analizeze tot spectrul de probleme legate de sexualitate si rela|iile sexuale;
s identifice modelele conceptuale cu referin| la sex sexualitate identitate gender rela|ii sexuale norm
si patologie sexual;
s disting rolul principiilor morale a culturii a religiei a normativelor juridice si a mass-mediei a
miturilor si zvonurilor etc. n formarea culturii rela|iilor sexuale;
s-si formeze o pozi|ie activ n tratarea fenomenului sexualit|ii si a rela|iilor n cuplul sexual.
Sexualitatea uman. Sex gender si sexualitate. Anatomia si fiziologia organelor sexuale. Reac|iile sexuale
ale omului. Particularit|ile de vrst ale sexualit|ii. Sexualitatea si valorile umane. Homosexualitatea.
Comunicarea n rela|iile sexuale. Diversitatea comportamentului sexual. Probleme social-juridice ale
sexualit|ii. Sexopatologie. Disfunc|iile sexuale. Psihoterapii ale disfunc|iilor si devian|elor sexuale.
Sntate si sexualitate.
1. Bltceanu, O. Bazele biologice ale feminitjii. Bucuresti, 1986.
2. Evola, I. Metafizica sexului. Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994.
3. Freud, S. Psihoanaliz i sexualitate. Ed. Stiin|ific, Bucuresti, 1994.
4. Fromm, E. Arta de a iubi. Ed. Anima, Bucuresti, 1985.
5. Kusniriuc, I. Scerbakov, A. Convorbiri despre sexologie. Chisinu 1989.
6. Mitrofan, I. Cuplul conjugal. Armonie i disarmonie. Bucuresti 1990.
7. J ardan, V. Emanciparea sau masculinizarea femeii. Symposia studentium, ULIM, materiale ale
Conferin|ei stiin|ifice studen|esti, Chisinu, 1999.

***
Administrarea
Codul disciplinei: S.06.A.043 Denumirea disciplinei: Psihosociologia politicii
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
s cunoasc no|iunile principale ce desemneaz conceptul de psihologie politic;.
s poat utiliza cunostin|ele n domeniile psihologiei politicii mass-mediei publicit|ii marketingului; s
asimileze si s posede acele competen|e, care sunt indispensabile activit|ii psihologului n PR;
s posede abilit|i de cercetare a rolului influen|ei sociale si modelare a situa|iilor experimentale de
elaborare de recomandri.
Psihologia politicii: obiect, obiective, cadru aplicat. Modele de formare a opiniei publice. Psihologia
scrutinului electoral. Socializarea politic. Solicitarea social a influen|ei politice: influen|a educa|iei
influen|a profesional influen|a politic influen|a cultural. Influen|a prin publicitate reclam. Influen|a si
decizia grupal. Influen|ele defavorabile.

Bibliografie selectiv
1. Doise, W., Deschamp, J .-C., Mugny, G. Psihologie social experimental. Iasi, 1996.
2. Myers, D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. n rus n 2000).
3. Moscovici, S. (coord.). Psihologia social a relajiilor cu cellalt. Polirom Iasi 1998.
77
4. Psihologie social. Aspecte contemporane. Coord. Neculau, A., Polirom, Iasi, 1996.
5. De Peretti, A. Legrand, J .-A. Boniface, J . Tehnici de comunicare. Polirom Iasi 2001.
6. Sleahti|chi, M. Eseu asupra reprezentrii puterii. Chisinu 1998.
7. Hepcnermuei coua.iuo ncuxo.oeuu. 3KCMO, M., 2001.
8. uannnn, P. Hcuxo.oeu e.uuu. Hnrep, C.-H., 2000.

***
Administrarea
Autor: lector, master n psihologie Beleag Diana
Codul disciplinei: S.06.A.044 Denumirea disciplinei: Psihologie somatic yi a sntii
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
s posede limbajul stiin|ific al domeniului;
factorii ce men|in sntatea;
S interpreteze corect comportamentul oamenilor cu boli psihosomatice;
S posede tehnici de interven|ie.
Definirea domeniului si rela|ii cu alte stiin|e. Conceptul de sntate-boal. Determinarea dimensiunilor
snt|ii. Modelele de sntate. Sanogenez si Patogenez. Sanogeneza. Patogeneza. Analiza factorilor
sanogenetici. Analiza factorilor patogenetici. Abuzul de tutun si alcool. Suportul social. Conceptul
psihosomaticii din perspectiva psihologiei snt|ii. Problemele somatizrii. Delimitarea tulburrilor
psihosomatice de cele somatopsihice. Rolul de bolnav. Psihologia durerii. Boala cardio-vascular. Strategiile
psihologice de interven|ie n BCV. Analiza profilului de personalitate a bolnavilor de BCV. Boala
canceroas. Interven|ii psiho-sociale pentru bolnavii de cancer: principii de abordare. Analiza profilului de
personalitate a bolnavilor de cancer. Astmul bronsic. Analiza profilului de personalitate a bolnavilor cu astm
bronsic. Bolile tractului gastro-intestinal. Analiza profilului de personalitate a bolnavilor cu ulcer gastric.
Bolile tractului gastro-intestinal. Analiza profilului de personalitate a bolnavilor cu ulcer gastric.
Psihoimunologia. Stabilirea raportul dintre stres si boli somatice.

1. G. Ionescu Psihoterapia, Ed. Stiin|ific, Bucuresti, 90
2. Ionescu G. Tratat de psihologie medical si psihoterapie, Ed. Asklepios, Bucuresti, 1995
3. P. Derevenco Stresul n sntate si boal, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1992
4. Iamandescu I.B. Psihologia medical, Ed. Infomedica, Buc., 90
5. Iamandescu I.B. Elemente de psihosomatic general si aplicat , Editura Infomedica, Bucuresti, 90
6. Luban-Plozza B. Boli psihosomatice n practica medical, Editura Medical, Bucuresti, 1990.

***
Administrarea
Autor: lect. super., master n psihologie Godorozea Dina
Codul disciplinei: S.06.A.045 Denumirea disciplinei: Psihologia yi sociologia opiniei publice
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
S asimileze conceptele teoretice asupra constituirii opiniei publice;
S determine parametrii de cercetare n psihologia opiniei publice;
S edifice fundamentele competen|elor profesionale n constituirea publicit|ii;
S dezvolte deprinderi si priceperi de proiectare a image-ului;
78
S constientiza nevoia instaurrii unor montaje corecte profesionale n elaborarea publicit|ilor
materiale si spirituale.
Psihologia opiniei publice domeniu al stiin|ei psihologice. Elemente definitorii si erori posibile. Opinia
personal si mentalitatea. Cunoasterea si msurarea opiniei publice. Opinie si comportament convergen|
si divergen|. Dinamica opiniei publice. Mass-media ca mijloc de schimbare a opiniei. Public Relations (PR)
etap superioar n evolu|ia opiniei publice. Legtura indisolubil dintre psihologie si Public Relations.
Diferen|e ntre publicitate si Public Relations. Nivelurile calitative al Public Relations. Stereotipurile n
opinia public. Resursele de comunicare prin publicitate si formarea opiniei publice. Interac|iunea n
sistemul reclam - consumator.

1. Chelcea S. Sondajul de opinie public. Bucuresti, 1993.
2. Ilu| P. Teoria alegerilor ra|ionale si problema normelor. 1990.
3. Fn+x Cam. Public Relation uro +ro raxoe. Mocxna, 1998.
4. Bnxenren H. Public Relation npaxrnuecxn xypc. Canxr-Herepypr, 1999.
5. Kennr T. Hcnxonornx pexnamt. Mnncx, 1998.
6. Maepc . Connantnax ncnxonornx. Hs. Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.

***
Administrarea
Codul disciplinei: S.06.A.046 Denumirea disciplinei: Psihoterapii de grup
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
s cunoasc specificul grupurilor terapeutice si dinamica rela|iilor n grupul psihoterapeutic;
s explice principiile de organizare si desfsurare a psihoterapiilor de grup;
s exerseze metodele esen|iale de terapie n grup;
s elaboreze un program de psihoterapie de grup focusat pe anumite probleme psihoindividuale
si psihosociale.
Psihoterapii de grup: considera|ii generale. Istoria si evolu|ia psihoterapiei de grup. Scopurile comune ale
grupului psihoterapeutic. Priorit|i si limite ale psihoterapiei de grup. Evantaiul grupurilor psihoterapeutice.
Influen|a psihoterapeutic n grup: factori terapeutici. Perfec|ionarea deprinderilor sociale. Imitarea.
Experien|a emo|ional si chatarsis-ul. Coeziunea de grup. Transferul si contratransferul n cadrul grupului
terapeutic. Co-terapeutul. Formarea si organizarea grupului terapeutic. Pregtirea psihoterapeutului. Principii
de selectare a participan|ilor pentru psihoterapia n grup. Omogenitatea si heterogenitatea grupului. Plata
pentru serviciul psihoterapeutic n grup. ntlnirea preventiv. Abordarea terapeutic versus diagnostic.
Evaluarea psihoterapiei de grup. Rezisten|a grupului si formele ei. Etapele de desfsurare a activit|ii n
grupul terapeutic Insuccese ale terapiei de grup. Excluderea unui membru din grupul terapeutic. Principii
etice de baz n psihoterapia de grup. Cerin|e etice generale fa| de psihoterapeut. Psihodrama. Psihanaliza si
analiza de grup. Grupul gestalt - terapeutic. Analiza tranzac|ional. Terapia corporal. Terapia centrat pe
tem. Art-terapia.

1. Rouchy, J .C., Corpul spa|iu - analitic. Observa|ie si teorie, Iasi, Polirom, 1998
2. J ung C.G., Personalitate si transfer, Teora, Bucuresti, 1997
3. J ung C.G., Simboluri ale transformrilor, Universitas, Teora, 1999
4. ueprox H., Poxenne ncnxoanannrnxa, Mocxna, 1991.
5. Koumnac P., Hcnxonornuecxoe xoncyntrnponanne. Ipynnonax ncnxorepannx, M., Axaemnuecxn
npocnexr, 2002.

79
***
Administrarea
Codul disciplinei: S.06.A.047 Denumirea disciplinei: Tehnici psihosociale de grup
Anul predrii
III
Perioada de predare
Semestrul VI
Total ore 150 Ore de contact 60
S cunoasc metodele de interven|ie n scopul dezvoltrii competen|elor psihosociale;
S nsuseasc metode utilizate n trainingurile psihosociale;
S poat utiliza cunostin|ele n domeniile psihologiei sociale aplicate.
Trainingul social-psihologic: defini|ie utilizare principii. Organizarea trainingului: etape si faze; metode si
tehnici. Exerci|ii utilizate n trainingul psihosocial. Metode de cercetare a calit|ii proceselor grupale.
Formularea scopurilor individuale si grupale. Edificarea coeziunii grupale. Asimilarea de noi cunostin|e si
experien|e. Tipuri de traininguri psihosociale: de dezvoltare a comunicativit|ii; de formare a ncrederii n sine
si a competen|elor sociale; de elaborare a deciziei de grup; de consolidare a echipei; de ameliorare a
raporturilor n cadrul cuplului prin|i-copii etc.

1. Doise W., Deschamp J.-C., Mugny G. Psihologie social experimental. Iasi, 1996.
2. De Visscher P. Neculau A. (coord.) Dinamica grupurilor. Polirom Iasi 2001.
3. Moscovici S. (coord.). Psihologia social a rela|iilor cu cellalt. Polirom Iasi 1998.
4. Hepcnexrnnt connantno ncnxonornn. 3KCMO, M., 2001.
5. Ban Menrc M. 3]]exrnnnt rpennnr c nomomtm ponentx nrp. Hs-no Hnrep, C.-H., 2001.
6. 3nnxennu-Encrnrneena T., uponon ., Ipaenxo T. Texnonornx cosannx xomant. Hs-no Peut, C.-
H., 2002.
7. Mapxoncxax H. M. Tpennnr nsanmoecrnnx ponrene c ertmn. Hs-no Peut, C.-H., 2002.
8. Paouax xnnra npaxrnuecxoro ncnxonora. M., 2002.
9. uonent K. Hcnxonornuecxne rpynnt. Hs-no Ienesnc, M., 2001.

80
VI. PLANUL DE STUDII

Ciclul masterat

Planul de nvmnt pe ani de studii
ANUL I
Total ore
Numrul de ore
total/pe sptmn
Form
a de
evalua
re
Credi
te Contact
direct
Lucru
individ
ual
P S L
Discipline de specializare obligatorii
Modulul: Teorii yi metode psihoterapeutice la
etapa contemporan

S.01.O.001 Abordri teoretice n psihoterapie 60 120 30/2 30/2 Ex.1 6
S.01.O.002 Consilierea psihologic: aspecte diferen|iale 60 120 30/2 30/2 Ex.1 6
Modulul: Serviciul psihologic n instituia de
nvmnt

S.01.O.003 Serviciul psihologic n institu|ia de nv|mnt:
direc|ii principale de activitate
40 80 20/2 20/1 Ex.1 4
activitatea cu copii de diferite vrste
40 80 20/1 20/2 Ex.1 4
activitatea cu prin|ii si corpul didactic
40 80 20/2 20/1 Ex.1 4
Modulul: Pedagogie universitar
S.01.O.006 Pedagogia universitar 30 60 20/2 10/1 Ex.1 3
S.01.O.007 Didactica psihologiei: teorie si practic 90 Ex.1 3
Modulul: Utilizarea tehnicilor yi metodelor
psihoterapeutice umaniste n consilierea
psihologic

S.02.O.008 Tehnici si metode psihoterapeutice rogersiene 40 80 20/1 20/1 Ex.2 4
S.02.O.009 Gestaltterapia: modele pentru consilierea
psihologic
40 80 20/1 20/2 Ex.2 4
S.02.O.010 Analiza tranzac|ional: utilizare n consilierea
psihologic
40 80 20/2 20/1 Ex.2 4
Modulul: Tehnici yi metode cognitive yi
comportamentale n consilierea psihologic

S.02.O.011 Psihoterapii comportamentale 60 120 30/2 30/2 Ex.2 6
S.02.O.012 Psihoterapii cognitive 60 120 30/2 30/2 Ex.2 6
S.02.O.013 Stresul posttraumatic si lucrul cu trauma psihic 60 120 30/2 30/2 Ex.2 6
Total ore, probe, credite,
sptmnal pe semestre
570
270/300
1230
630/600
290/
11-10
60/
4-0
220/
5-10
14
7/6
60
30/30
L.01.A.025 Deontologie psihoterapeutic 30 30 16/1 14/1 Ex.1 2
L.02.A.026 Forme si metode de monitorizare a proiectelor n
psihologie
30 30 16/1 14/1 Ex.2 2
Total 60 60 32 28 2 4

81
ANUL II
Total ore
Numrul de ore
total/pe sptmn Forma
de
evaluare
Credite
Contact
direct
Lucru
individ
ual
P S L
Modulul: Modelul experienial n consilierea
psihologic

S.03.O.014 Tehnici si metode psihoterapeutice experien|iale
n consilierea psihologic
50 130 20/2 30/2 Ex.3 6
S.03.O.015 Tehnici de psihodram si teatrul social 50 130 20/2 30/2 Ex.3 6
Modulul: Cercetarea ytiinific n psihologie
S.03.O.016 Cercetarea stiin|ific n psihologie 50 130 20/2 30/2 Ex.3 6
Discipline de specializare opionale
S.03.A.017
S.03.A.018
Consilierea psihologic a familiei
Tehnologii de formare a imaginii persoanei
30 60 20/2 10/1 Ex.3 3
S.03.A.019
S.03.A.020
Modelul integrativ n consilierea psihologic a
familiei
Psihanaliza: importan| teoretic n cadrul
consilierii psihologice
30 60 20/2 10/1 Ex.3 3
S.03.A.021
S.03.A.022
Consilierea psihologic n grup: forme si
metode
Utilizarea psihodiagnosticului n consilierea
psihologic
30 60 20/2 10/1 Ex3 3
S.03.A.023
S.03.A.024
Trainingul psihosocial
Asisten|a psihologic a devian|ei
comportamentale
30 60 20/2 10/1 Ex3 3
Teza de master 360 Ex.4 12
Stagii de practic
Practic psihologic 120 Ex.4 4
Practic pedagogic 60 Ex.4 2
Stagiu de realizare a tezei de master 360 12
Total ore, probe, credite,
sptmnal pe semestre
270
270/0
1530
630/900
140/
14-0
- 130/
10-0
10
7/3
60
30/30
L.03.A.027 Consulta|ia psihologic 30 30 16/1 14/1 Ex.1 2
L.03.A.028 Supervizarea n consilierea psihologic si
psihoterapie
30 30 16/1 14/1 Ex.2 2
Total 60 60 32 28 2 4
Stagiile de practic
Stagiile de practic Semestrul Nr.spt. / ore Perioada Nr. credite
1. Practic psihologic IV 4 / 120 Februarie 4
2. Practic pedagogic IV 2/60 Martie 2
3. Stagiu de realizare a tezei de master IV 12/360 Martie-mai 12
Examenul de master
Nr.o Denumirea activitii Perioada
1. Sus|inerea tezei de master (Cercetare si implicare n psihologie) Iunie

Vicerector ytiin Decan facultate $ef catedr

82
VII. NOT INFORMATIV LA PROGRAMUL DE MASTERAT
CONSILIERE PSIHOLOGIC

Facultatea Psihologie yi Asisten Social
Domeniul general de studii: 32. $tiine sociale
Domeniul de formare profesional: 322. Psihologie
Specialitatea: 322.1. Psihologie
Denumirea programului de masterat: Consiliere psihologic
Numrul de credite de studii: 120
Titlul obinut: Master n ytiine sociale
Specializare: Consiliere psihologic
Forma de organizare a nvmntului: nvmnt de zi
Durata studiilor: 2 ani

I. Argumentarea necesitii programului de masterat
Programul de masterat Consiliere psihologic este orientat spre formarea specialistilor
ntr-un domeniu relativ nou pentru Republica Moldova consiliere psihologic, oferind
posibilitatea ulterioarei specializri n psihoterapie. n cadrul acestui program se prevede
specializarea (profesionalizarea) absolven|ilor ciclului I Licen| din diverse domenii, cu deosebire
cu referin| la ciclul socioumanist, educa|ional, medical etc., n condi|iile de|inerii unei pregtiri
preliminare n domeniul psihologiei sau a certificatului ce atest acumularea a cel pu|in 30 de
credite de compensare a studiilor.
Necesitatea unui asemenea program este determinat de umanizarea rela|iilor sociale,
sporirea aten|iei fa| de factorul uman, pe de o parte, iar pe de alta de suportarea de ctre persoan
a problemelor nevralgice ale cotidianului, provocate de perturbrile n cadrul rela|iilor
interpersonale, de modificarea rapid a criteriilor valorice, de solicitrile intense fa| de calit|ile
individuale si capacit|ile de adaptare psihosocial. Orientarea psihologiei contemporane spre
evaluarea si optimizarea resurselor psihosociale ale omului a posibilit|ilor lui de adaptare
antrenarea n profilaxia si combaterea disfunc|iilor sub form de diagnostic corec|ie tratament
reabilitare consiliere terapie a constituit premisa ntocmirii programului de masterat Consiliere
psihologic. O alt premis interesul crescnd al diferitor institu|ii n organiza|ii publice si non-
guvernamentale pentru asemenea specialisti si servicii. Tot mai frecvent n cadrul diferitor
programe sociale, fie acestea adresate categoriilor social-vulnerabile sau optimizrii poten|ialului
individual n vederea sporirii capacit|ilor profesionale, se resimte nevoia de specialisti califica|i n
domeniul consilierii psihologice.
Astfel, efortul specialistilor n consiliere psihologic este solicitat larg: de ctre organiza|ii si
ntreprinderi, servicii de asisten| social a diferitor categorii ale popula|iei, clinici si centre curative
etc. n plus, asemenea specialisti pot crea cabinete si centre particulare, oferind posibilitate
popula|iei de a rezolva cu ajutorul unui psiholog calificat dilemele psihosociale cu care se
confrunt.

II. Obiectivul programului de masterat
Obiectivul central al programului de masterat Consiliere psihologic const n formarea
specialistilor califica|i n domeniul serviciilor de psihodiagnostic si consiliere psihologic pentru
diverse categorii sociale si probleme cu care se confrunt omul contemporan.

III. Accesul la programul de masterat
Programul de masterat Consiliere psihologic presupune accesul consecutiv, adresndu-se
studen|ilor care au absolvit ciclul I Licen| n domeniul Stiin|e sociale, ct si accesul non-
consecutiv, adresndu-se studen|ilor care au absolvit ciclul I Licen| n alte domenii generale de
formare profesional.
83
Accesul consecutiv se va efectua n baza diplomei de licen| n 32. Stiin|e sociale sau 14
Stiin|e ale educa|iei, Specialitatea 142.04 Psihopedagogie.
Accesul non-consecutiv este stabilit pentru candida|ii la masterat ce vin din alte domenii de
formare profesional si urmeaz un modul de 30 de credite, pe care candida|ii le vor majora pe
parcursul unui semestru septembrie-ianuarie, dup care vor putea s accead la con|inutul de baz
al programului de masterat.

IV. Durata studiilor
Durata studiilor este de doi ani (patru semestre) care prevd acumularea a 120 de credite
transferabile. Semestrul III al programului con|ine si un stagiu de parctic, cuantificat cu 10 credite
ECTS. Semestrul IV este rezervat elaborrii tezei de master, crei se aloc 30 de credite ECTS.

V. Coninutul yi organizarea programului de masterat
Programul prezint un ir de discipline fundamentale i de specialitate, ntrunite n
urmtoarele module:
Psihoterapia si consilierea psihologic: teorie si epistemologie;
Consilierea psihologic: aspecte teoretice, organizatorice si func|ionale;
Activit|i investigative n psihologie;
Domenii si modalit|i de realizare a consilierii psihologice;
Pedagogie universitar.
Autorii programului de masterat propun un trunchi comun pentru masteratul de
profesionalizare si de cercetare la anul I, programele bifurcndu-se la anul II.
Unit|ile de curs fundamentale includ modulul Psihoterapia si consilierea psihologic:
teorie si epistemologie, cu urmtoarele discipline: Psihanaliza: teorie si practic psihoterapeutic;
Modelul cognitiv si comportamental n psihoterapie si consiliere psihologic; Modelul umanist n
psihoterapie si consiliere psihologic; Modelul experien|ial n psihoterapie si consiliere psihologic.
Pentru masteratul de profesionalizare n cadrul unit|ilor fundamentale snt planificate si
disciplinele din modulul Consilierea psihologic: aspecte teoretice, organizatorice si func|ionale:
Doctrinologia consilierii psihologice, Deontologie profesional n consilierea psihologic; iar din
modulul Activit|i investigative n psihologie Psihodiagnostic n consilierea psihologic.
Masteratul de cercetare propune n calitate de unit|i de curs fundamentale disciplinele din modul
Activit|i investigative n psihologie Cercetarea stiin|ific n psihologie, Tehnologii
informa|ionale n analiza statistic a datelor n psihologie, Paradigme de comunicare stiin|ific.
Unit|ile de curs de specialitate snt preponderent prezentate n form op|ional, fiind
ntrunite n modulul Domenii si modalit|i de realizare a consilierii psihologice, unica disciplin
obligatorie Pedagogie si didactic universitar propunnd pregtirea pentru predarea n cadrul
universitar.
Masteranzii vor beneficia si de un ciclul de discipline la liber alegere.
n cadrul programului de masterat se prevede un stagiu de practic, iar pentru finalizarea
cercetrii n cadrul tezei de master se rezerv semestrul IV.
Programul n asa mod ofer cunostin|e teoretice si abilit|i de implicare psihologic n
scopul solu|ionrii problemelor de divers natur pe care le suport omul contemporan, iar pentru
optan|ii la programul de cercetare abilit|i de investiga|ie teoretico-practic n domeniul
psihologiei persoanei, psihologiei clinice, consilierii psihologice si psihoterapiei.
Absolven|ii programului de master de profesionalizare primeste calificarea (specializarea)
Consiliere psihologic, a masterului de cercetare Psihologia persoanei / Consiliere psihologic.
Programul de masterat Consiliere psihologic poart un caracter inovativ, axat pe dezvoltarea
competen|elor personale si profesionale n domeniu si este facilitat de specialisti experimenta|i si
profesionisti din Moldova si din regiune cu experien| vast de gestionare si de predare, pune la dispozi|ie
diverse surse, incluznd documente n form de text, link-uri utile de pe Internet, scheme, grafice, fisiere n
Word, PDF, etc. Profesori si cercettori cu renume propun o instruire excelent, care va permite
absolven|ilor s fac fa| schimbrilor din lumea contemporan, s-si afirme o carier de succes att
84
in tara, ct si peste hotare. Programul se prezint ca o continuitate a experien|ei acumulate de ctre
Catedra Psihologie n pregtirea specialistilor prin studii de masterat pe parcursul ultimilor 6 ani.

VI. Finalitile de studii
La finele programul de masterat propus li se va elibera actul de studii corespunztor -
diploma de master n stiin|e sociale Consiliere psihologic absolven|ilor care (conform
descriptorilor de la Dublin):
1. au dat dovad de cunoytine yi competene acumulate yi extinse n cadrul ciclului II,
cunoytine ce prezint baza sau posibilitatea dezvoltrii originalitii ideilor aplicate n
cadrul domeniului de cercetare a psihologiei yi n special a ramurii ei distincte
consilierea psihologic:
a) posed cunostin|e avansate n domeniul psihologiei persoanei, psihologiei clinice,
consilierii psihologice si psihoterapiei, cu referin| att la aspectul teoretic, ct si la cel
practic;
b) posed abilit|i practice de aplicare a cunostin|elor teoretice n activit|ile profesionale care
solicit competen|e n domeniul psihologiei persoanei, psihologiei clinice, consilierii
psihologice si psihoterapiei avansate - elaborarea progamelor de consiliere, definirea
categoriilor de clien|i si a problemei cu care acestia se adreseaz, selectarea metodelor de
consiliere psihologic, respectarea principiilor profesionale deontologice;
c) propun si implementeaz strategii noi de utilizare a competen|elor de consiliere psihologic
ntr-un mediu profesional adecvat centre si clinici psihoterapeutice, institu|ii educa|ionale,
institu|ii medical-curative, institu|ii juridice etc.
2. pot s aplice cunoytinele yi competenele achiziionate, abilitile de soluionare a
problemelor n circumstane noi sau necunoscute n cadrul unor contexte mai vaste
sau multidisciplinare caracteristice domeniului psihologic de studiu (consiliere
psihologic):
a) se orienteaz abil n situa|ii profesionale noi, inedite, aplicnd competen|ele acumulate prin
implementarea solu|iilor psihoterapeutice novatoare, ce necesit luarea deciziilor prin
utilizarea cunostin|elor extinse n domeniul consilierii psihologice si psihoterapiei;
b) n procesul de luare a deciziilor realizeaz conexiunea dintre competen|ele din domeniul
consilierii psihologice cu cele acumulate prin studierea altor discipline aferente;
c) extind competen|ele de consiliere psihologic achizi|ionate si matricele doctrinare studiate
asupra altor fenomene de ordin psiho-social, care survin n procesul de luare a deciziilor n
situa|ii profesionale concrete.
3. pot s aplice cunoytinele n soluionarea problemelor complexe, s formuleze opinii ce
includ reflectarea responsabilitilor de ordin social yi etic:
a) stiu a-si asuma necondi|ionat responsabilitatea pentru obliga|iunile func|ionale ce le
incumb si care sunt legate de competen|ele profesionale n domeniul consilierii
psihologice;
b) se orienteaz printr-un efort intelectual sintetic n situa|ii profesionale complexe, care
solicit competen|ele vaste psihologice, cunoasterea persoanei si a contextului social,
implementarea metodelor de consiliere psihologic si psihoterapie n fiecare caz concret;
c) si asum responsabilitatea social pentru deciziile luate n situa|ii profesionale concrete,
care necesit actualizarea cunostin|elor si competen|elor n domeniul consilierii psihologice;
4. pot formula concluzii n domeniul consilierii psihologice n baza cunoytinelor
achiziionate n mod raional, clar yi fr ambiguiti auditoriului de specialiyti versai
n domeniul psihologiei yi celui obiynuit:
a) posed abilit|i si metodologii de cercetare n domeniul psihologiei persoanei, psihologiei
clinice, consilierii psihologice si psihoterapiei, care presupun cercetarea documentar,
bibliografic extins, de sintez si de analiz a informa|iei teoretice si a datelor cptate prin
studiu empiric;
85
b) posed abilit|i logistice si oratorice de prezentare a rezultatelor unei cercetri realizate n
domeniul consilierii psihologice;
c) dau dovad de capacit|i organizatorice si manageriale n planificarea si petrecerea
manifestrilor de un caracter stiin|ifico-didactic sau social-asociativ ce au ca generic
subiecte ce |in de psihologie si n special de domeniul consilierii psihologice si
psihoterapiei;
5. posed capaciti ce le permit continuarea studiilor n mod independent n domeniul
psihologiei persoanei yi consilierii psihologice:
a) sunt capabili s continue studierea si cercetarea n domeniu n mod independent, actualiznd
si perfec|ionnd prin metodologiile studiate cunostin|ele si competen|ele;
b) sunt capabili de a pregti si publica rezultatele unor studii si cercetri psihologice realizate
de sine stttor n baza experien|ei teoretico-practice acumulate;
c) sunt dispusi si au competen|e suficiente de a elabora proiecte, strategii, documente
reglatoare n domeniul psihologiei persoanei, psihologiei clinice, consilierii psihologice si
psihoterapiei.

VII. Pronostic referitor la amplasarea n cmpul muncii a absolvenilor programului
de masterat Consiliere psihologic
Programul de masterat Consiliere psihologic contribuie la formarea specialiytilor:
a) consilieri si exper|i psihologi n domeniul dreptului;
b) consilieri n probleme de business si carier;
c) consilieri psihologici n institu|iile de nv|mnt, centrele pentru copii si tineri;
d) consilieri psihologi n cadrul serviciilor si centrelor pentru diverse categorii social-
vulnerabile: btrni, someri, victime etc.;
e) consilieri psihologici n medicin, recuperare si reabilitare a diferitor categorii afectate
psihosomatic etc.
Absolvenii programului de masterat: Consiliere psihologic se vor ncadra n cmpul
muncii n:
1) organiza|ii si ntreprinderi, firme particulare, institu|ii publice etc. ncadrate n oferirea de
servicii sociale;
2) programe sociale pentru diverse categorii ale popula|iei, inclusiv servicii asisten|ial-sociale
pentru persoanele cu un grad sporit de vulnerabilitate social;
3) ONG-uri na|ionale si interna|ionale din Republica Moldova care ofer servicii sociale;
4) institu|ii de nv|mnt;
5) clinici si centre medicale;
6) institu|ii penitenciare;
7) unit|i militare etc.

86
VIII. SINTEZELE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE

Modulul: Teorii yi metode psihoterapeutice la etapa contemporan

Administrarea
Denumirea disciplinei: Abordri teoretice n psihoterapie
Autor: dr. Victoria Gon|a
Codul disciplinei:
S.01.O.001
Ore contact direct:
60
Ore lucru individual:
120
Nr. credite:
6
Evaluare curent: referat problematizat; studii de
caz; lucrare de control.
Evaluare final:
examen n semestrul I

Obiective generale yi de referin
Competene gnoseologice: s cunoasc si s opereze cu concep|iile teoretice ale metodelor contemporane
psihoterapeutice; s posede limbajul si terminologia special a psihoterapiei; s determine corela|ia dintre
metodele psihoterapeutice contemporane; s analizeze si s interpreteze posibilit|ile si limitele metodelor
psihoterapeutice contemporane, principiile, tehnologia, metoda, si tehnicile psihoterapeutice.
Competene praxiologice: s analizeze cadrul de no|iuni, modelele teoretice si practice ale modelelor
psihoterapeutice; s aplice tehnicile si metodele psihoterapeutice n procesul cunoasterii de sine si formrii
competen|elor profesionale; s demonstreze capacitatea de analiz a personalit|ii prin intermediul
concep|iilor psihoterapeutice.
Competene de cercetare: s elaboreze si s promoveze propria pozi|ie n raport cu teoriile si practica
psihoterapeutic contemporan; s constientizeze propriile probleme si s nve|e a solu|iona propriile
conflicte; s aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a psihoterapiilor contemporane.

Coninutul disciplinei
Psihoterapie si consiliere: defini|ia psihoterapiei, generalit|i cu referin| la teoriile psihoterapeutice, tendin|e
integrative n psihoterapiile contemporane.
Psihoterapia: influen| si schimbare- perspective teoretice asupra schimbrii. Rezisten|a la schimbare
abordri conceptuale. Depsirea rezisten|elor- Resursele schimbrii: expectan|ele psihoterapeutului si ale
clientului (pacientului).
Psihoterapiile dinamice. Teoria psihanalitic clasic (S. Freud): explica|ia aparatului psihic, sexualitate si
dezvoltare psihic, fantasmare si fantasme; pulsiunea vie|i versus pulsiunea mor|ii. Cura psihanalitic
freudian. Psihanalizele non-freudiene: psihologia individual comparat (A. Adler), mitanaliza (C. J ung).
Psihanalizele post-freudiene: analiza esen|ei sociale si culturale a individualit|ii (K. Horney, A. Cardiner, E.
Fromm, S. Sullivan); psihanaliza infantil (A. Freud, M. Klein, F. Doloto); seminarele lui J . Lacan.
Psihoterapiile comportamentale. Abordarea behaviorist a comportamentelor anormale. Rela|ia
psihoterapeut-client n psihoterapiile comportamentale. Metode psihoterapeutice comportamentale.
Psihoterapiile cognitiviste. Boala din perspectiva teoriilor psihoterapeutice cognitiviste. Teoria lui A. Beck.
Tehnici psihoterapeutice cognitiviste.
Psihoterapiile existen|ial-umaniste. Fundamente filosofice. Concepte psihologice. Forme ale existen|ei
umane. Comportamentul anormal din perspectiva terapiei existen|iale. Logoterapia. Terapia rogersian
centrat pe persoan. Metode si tehnici terapeutice.
Analiza tranzac|ional- Paradigma personalit|ii din perspectiva AT. AT: jocuri si scenarii.
Psihoterapia gestaltist: metode si tehnici de lucru.
Psihoterapia ericksonian: hipnoterapia si tehnicile hipnotice n viziunea ericksonian.
Dezvoltarea psihoterapiei n spa|iul romnesc.

Adler, A. Cunoasterea omului. Bucuresti: Ed. IRI, 1996.
Bandura A. Principles of behavior modification. New York: Holt, 1969.
Bandura A. Social learning theory. Englewood cliffs. New York: Prentice Hall, 1977.
Beck A. T. Cognitive therapy and emotional disorders. New York: International University Press, 1976.
Brainster, Ph. Terapia cognitiv. Iasi: Polirom, 2004.
Brown, J . Freud and the Postfreudians. London: Penguin, 1961. epxnn A.A., nep. c anrn, 1993.
87
Freud, S. Totem si Tabu. Bucuresti: Ed. Stiin|ific si Didactic, 1992.
Ellis A. Ra|ional-emotive couple therapy. New York, 1990.
Enchescu, C. Tratat de psihanaliz si psihoterapie. Iasi: Polirom, 2003.
Freud, S. Opere. Vol.I-IV. Bucuresti: Ed. Stiin|ific si Didactic, 1996.
Psihoterapia experienjial. O paradigm a autorestructurrii i dezvoltrii personale. Red. I. Mitrofan
Bucuresti 1999.

Denumirea disciplinei: Consilierea psihologic: aspecte diferen|iale
Codul disciplinei:
S.01.O.002
Ore contact direct:
60
120
Nr. credite:
6
Evaluare final:

Competene gnoseologice: s cunoasc istora si doctrinele centrale din consilierea psihologic; si s opereze
cu concep|iile teoretice ale consilierii psihologice; s determine modul de implicare a consilierului-psiholog
n rezolvarea problemelor clientului; s reproduc particularit|ile esen|iale ale diferitor metode de consiliere
psihologic; s identifice con|inutul specific consilierii psihologice.
Competene praxiologice: s analizeze cadrul de no|iuni, modelele teoretice si practice ale consilierii
psihologice; s aplice cunostin|ele n modelarea sedin|elor de consiliere psihologic; s demonstreze
capacitatea de analiz a procesului de consiliere psihologic.
Competene de cercetare: s elaboreze si s promoveze propria pozi|ie n raport cu practica consilierii
psihologice; s aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a consilierii psihologice.

Istoria si direc|ii de dezvoltare ale consilierii psihologice. Etape ale dezvoltrii consilierii psihologice.
Tendin|e contemporane.
Etape ale consilierii psihologice. Etapa ini|ial determinarea rela|iei consilier-client (factori ai contactului
psihologic, interviul primar, identificarea scopurilor); etapa n|elegerii si ac|iunii consultative (realitatea
psihologic n tratarea consilierului-clientului, abilit|i de consiliere, metode ale consilierii); etapa final
(definirea finalit|ii, organizarea sedin|elor finale).
Aspecte etico-profesionale ale consilierii psihologice. Defini|ia eticii profesionale eticii n consilierea
psihologic. Coduri deontologice ale consilierii psihologice. Probleme ale eticii profesionale n diverse
domenii ale consilierii psihologice. Responsabilit|i sociale si de drept ale consilierilor psihologi. Pregtirea
profesional n domeniul consilierii psihologice.
Consilierea psihologic n condi|iile societ|ii multiculturale. Particularit|i categoriale ale consilierii
psihologice.
Probleme generale n utilizarea psihodiagnosticului n consilierea psihologic. Psihodiagnosticul ca model al
aprecierii, evalurii, cercetrii. Metode de evaluare n consilierea psihologic: corectitudine, etape de
aplicare, selectare a metodelor corespondente. Cercetarea n consilierea psihologic: etape, relevan|,
metodologie si metode, tipologie, recomandri n vederea proiectri. Testele psihologice: istorie a aplicrii,
tipologie, apreciere calitativ, aplicare, evaluare a rezultatelor. Perspective si tendin|e de dezvoltare ale
psihodiagnosticului n consilierea psihologic.

Bontil, C. Culegere de teste psihologice. EPD: Bucuresti, 1997.
Platon, C., Semionov, S. Teste de personalitate. Chisinu, 1996.
Bucuresti 1999.
Sandarde etice ale Asocia|iei Americane de Consiliere Psihologic / Gladding S. T. Counseling a
Comprehensive Profession (trad. n rus.). Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr, 2002.
A.euuua P. E. Cemenoe n nnnnnyantnoe ncnxonornuecxoe xoncyntrnponanne. M., 1994.
Fannnroncxne rpynnt n cynepnnsnx n nororonxe cnennanncron, paorammnx c nmtmn / Ho. pe. 3.
I. 3emnnnepa. CH., 1998.
In+nnr, C. Hcuxo.oeu:ecroe roucv.imupoeauue. Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr, 2002.
88
Kaoauoe M. M. Hcnxoconnantnax peannnrannx n connantnax ncnxnarpnx. CH., 1998.
Hcnxorepanenrnuecxax +nnnxnonenx. / Ho. pe. F. . Kapnacapcxoro. CHF:Hnrep, 2005.
Tananon, B. H., Manxnna-Htx, H. I. Cnpaeo:uur nparmu:ecroeo ncuxo.oea. Hs-no 3xcmo., M., 2002.
Joe+u..ep J. I., Pcmuruc B. Hcnxonornx n ncnxorepannx cemtn. CH., 1999.

Modulul: Serviciul psihologic n instituia de nvmnt
Denumirea disciplinei: Serviciul psihologic n institu|ia de nv|mnt
Autor: dr. Maria Vrlan
Codul disciplinei:
S.01.O.003-005
Ore contact direct:
120
240
Nr. credite:
12
Evaluare final:
examene n semestrul I

Competene gnoseologice: s poat utiliza aparatul terminologic si modelele teoretice de explicare a
problemelor si de proiectare a activit|ilor cu elevii, cadrele didactice, prin|ii; s ofere o prezentare a
tipurilor si modelelor de consiliere psihologic a elevilor, cadrelor didactice, prin|ilor; s defineasc
manifestrile conflictului intra- si interpersonal n cadrul scolar si universitar; s identifice rolul consilierului
n rezolvarea problemelor cu care se confrunt scoala contemporan, institu|ia preuniversitar si institu|ia
universitar; s posede formele de analiz a diferitor situa|ii din mediul scolar; s cunoasc con|inutul
specific al programelor de ac|iune de consiliere a situa|iilor specifice din mediul scolar si universitar.
Competene praxiologice: s poat analiza tot spectrul de probleme legate de manifestrile negative n
mediul scolar; s posede si s poat aplica modelele psihologice care deservesc con|inutul activit|ii
psihologice n institu|ia de nv|mnt; s utilizeze aparatul de psihodiagnostic n cercetarea copiilor si
tinerilor din mediul scolar si universitar; s ntocmeasc programe de consiliere psihologic n cadrul
institu|iei de nv|mnt.
Competene de cercetare: s-si formeze o pozi|ie activ civic, s se orienteze spre o activitate de
promovare a atmosferei moral-psihologice favorabile n institu|ia de nv|mnt; s promoveze principiile
consilierii psihologice n institu|ia de nv|mnt.

Direc|ii principale de activitate ale serviciului psihologic n institu|ia de nv|mnt: psihodiagnoza,
psihoprofilaxia, psihocorec|ia, consilierea psihologic, psihoterapia, orientarea profesional.
Activitatea cu copii si tinerii de diverse vrste: vrsta prescolar, scolar mic, preadolescen|a si adolescen|a,
tinere|ea.
Activitatea cu prin|ii si cadrele didactice: modele de psihodiagnostic si interven|ie psihologic, colaborarea
psihopedagogic, implicare n managementul educa|ional, asisten|a psihologic a problemelor de disciplin
si etic profesional.

Cristea, G. Pedagogie general. EDP: Bucuresti, 2001.
Cucos, C. Pedagogie. Polirom: Iasi, 2004.
Ionescu, M., Chis, V. Pedagogie. Ed. Clujean: Cluj, 2001.
Neam|u; c. Devian|a scolar. Ghid de interven|ie n cazul problemelor de comportament ale elevilor.
Polirom: Iasi, 2003.
Racu, I., Vrlan, M. Activitatea de psihocorec|ie cu preadolescen|ii cu comportament deviant. USM:
Chisinu, 2002.
Toca, I. Management educa|ional. EDP: Bucuresti, 2002.

Modulul: Pedagogie universitar

Denumirea disciplinei: Pedagogie universitar
Autor: dr. Mihai Sleahti|chi
Codul disciplinei:
S.01.O.006
Ore contact direct:
30
60
Nr. credite:
3
Evaluare curent: referat problematizat; test
docimologic; studii de caz; lucrare de control.
Evaluare final:
89
Denumirea disciplinei: Practic psihopedagogic
Autor: dr. Mihai Sleahti|chi
Codul disciplinei:
S.01.O.007
Ore contact direct:

90
Nr. credite:
3
Evaluare curent: raport de practic, proiecte
didactice.
Evaluare final:
Competene gnoseologice: s opereze cu aparatul terminologic al pedagogiei si didacticii universitare,
integrnd no|iunilor n modele de explicare teoretic, n proiectarea didactic; s ofere o explica|ie
conceptual-metodologic a problemelor pedagogiei universitare; s dezvolte si s consolideze capacit|i de a
analiza problemele pedagogiei universitare contemporane; s reproduc tehnologii didactice universitare
moderne; s identifice con|inutul specific al managementului universitar; s-si dezvolte capacit|i de
identificare a tendin|elor educa|iei universitare moderne.
Competene praxiologice: s analizeze cadrul de no|iuni, modelele teoretice si practice ale pedagogiei
universitare; s aplice creativitatea psihopedagogic n propunerea unor ac|iuni inovatoare pentru
ameliorarea practicilor de evaluare a competen|elor studentului; s aplice n predarea universitar tehnologii
educa|ionale moderne; s demonstreze capacitatea de elaborare a proiectelor didactice universitare
contemporane; s de|in capacitatea de autoanaliz si autoperfec|ionare n domeniul pedagogiei si didacticii
universitare.
Competene de cercetare: s elaboreze si s promoveze propria pozi|ie n raport cu principiile
psihopedagogice universitare; s aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a pedagogiei si didacticii
universitare; s-si formeze abilit|i de autoanaliz si orientare spre autoperfec|ionare, s mprtseasc opinii
inovatoare n raport cu educa|ia universitar; s poat distinge si analiza tendin|ele prioritare de dezvoltare a
nv|mntului universitar contemporan.
Evolu|ia nv|mntului universitar: direc|ii principale. Managementul schimbrilor n nv|mntul
universitar.
Principii educa|ionale ale nv|mntului universitar: clasicismul universitar, interna|ionalizarea procesului
educa|ional, regionalizarea nv|mntului superior, modernizarea con|inuturilor, formelor si metodelor de
nv|mnt, asimilarea n procesul de instruire a elementului aplicativ si informa|ional independent,
structurarea modular, europenizarea.
Promovarea principiilor generale si nfptuirea obiectivelor Declara|iei de la Bologna: conceperea si
realizarea procesului de formare profesional n baza creditelor transferabile europene; esalonarea procesului
de formare a cadrelor n 3 cicluri: licen|, masterat, doctorat; utilizarea formulei de distribu|ie a creditelor
transferabile; aplicarea configura|iei generale a curriculumului de formare profesional; formularea
obiectivelor de formare n termenii Descriptorilor de la Dublin; formularea criteriilor de ordonare dup
priorit|i a unit|ilor de curs n ansamblul curriculumului de formare profesional.
Curriculumul universitar: obiective si con|inuturi. Actorii cmpului universitar: cadrul didactic si studentul.
Managementul institu|iei n nv|mntul universitar. Proiectarea didactic n nv|mntul superior.
Cristea, G. Pedagogie general. EDP: Bucuresti, 2001.
Cucos, C. Pedagogie. Polirom: Iasi, 2004.
Ionescu, M., Chis, V. Pedagogie. Ed. Clujean: Cluj, 2001.
Ionescu, M., Radu, I. Didactica modern. Ed. Clujean: Cluj, 2000.
Toca, I. Management educa|ional. EDP: Bucuresti, 2002.

Modulul: Utilizarea tehnicilor yi metodelor psihoterapeutice umaniste n consilierea psihologic
Denumirea disciplinei: Tehnici si metode psihoterapeutice rogersiene
Autor: dr. Svetlana Rusnac
Codul disciplinei:
S.02.O.008
Ore contact direct:
40
80
Nr. credite:
4
docimologic, studii de caz; lucrare de control.
Evaluare final:
examen n semestrul II
Denumirea disciplinei: Gestaltterapia: modele pentru consilierea psihologic
Codul disciplinei:
S.02.O.009
Ore contact direct:
40
80
Nr. credite:
4
90
Evaluare final:
Denumirea disciplinei: Analiza tranzac|ional: utilizare n consilierea psihologic
Codul disciplinei:
S.02.O.010
Ore contact direct:
40
80
Nr. credite:
4
Evaluare final:
Competene gnoseologice: s opereze cu aparatul terminologic al psihologiei si psihoterapiilor umaniste,
integrnd no|iunile n modele de explicare teoretic a realit|ii psihice si utiliznd cunostin|ele n proiectarea
consilierii psihologice; s ofere o explica|ie conceptual-metodologic a problemelor personalit|ii,
structurrii psihicului, snt|ii si patologiilor n terapia centrat pe client analiza tranzac|ional si
gestaltterapie; s determine modul de implicare a psihoterapiilor umaniste n activitatea de consiliere
psihologic n diverse domenii; s reproduc particularit|ile esen|iale ale diferitor metode de consiliere
psihologic si psihoterapie n conformitate cu principiile umaniste; s identifice con|inutul specific al rela|iei
terapeutice umaniste cu diverse categorii de clien|i.
Competene praxiologice: s analizeze cadrul de no|iuni, modele teoretice si practice ale psihoterapiilor
umaniste din punct de vedere aplicativ; s demonstreze capacitatea de analiz a personalit|ii prin
intermediul metodelor umaniste, determinnd sursele problemelor, stabilind modul de selectare a metodei de
consiliere psihologic; s de|in abilitatea de autoanaliz si autoperfec|ionare; s aplice tehnicile si metodele
psihoterapeutice umaniste n cunoasterea de sine si formarea competen|elor profesionale, n consilierea
psihologic.
Competene de cercetare: s-si formeze abilit|i de autoanaliz si orientare spre autoperfec|ionare, s
mprtseasc opinii umaniste, s poat accepta modele umaniste n raport cu propria personalitate; s
aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a psihoterapiilor umaniste capacitatea de utilizare a acestei metode n
diverse medii si n solu|ionarea diferitor probleme; s-si edifice o pozi|ie activ civic, implicndu-se n
tratarea teoretic si rezolvarea aplicat a problemelor cu referin| la cele mai actuale aspecte ale vie|ii
cotidiene din punct de vedere umanist; s ntocmeasc un program de consiliere prin intermediul tehnicilor
psihoterapeutice umaniste.
Tehnici yi metode psihoterapeutice rogersiene.
Personalitatea n viziunea rogersian. Particularitile eseniale ale terapiei centrate pe client
Psihologia umanist: caracterizare general. Obiective ale psihologiei umaniste. Orientri umaniste n
psihologia contemporan. Principiile de baz n explicarea dinamicii si comportamentului personalit|ii de
ctre Rogers: libertatea experien|ial a subiectului (perceperea ambian|ei, reac|ia la ac|iunile cmpului
fenomenal, organizarea conduitelor), tendin|a de actualizare, no|iunea eu-lui, eul si valorile, eul si
comportamentele. Schimbarea personalit|ii n procesul terapiei centrate pe client. Condi|iile necesare
derulrii procesului terapeutic. Procesul terapeutic. Efectele influen|ei psihoterapeutice asupra personalit|ii
si comportamentului. Maturitatea emo|ional si capacit|ile empatice. n|elegerea de sine, autenticitatea sau
acordul intern. Concep|ia despre om.
Metode i tehnici utilizate n terapia centrat pe client
Etapa pregtirii de rela|ia psihoterapeutic. Metode utilizate n discu|ia psihoterapeutic: analiza paternelor
sentimentelor clientului; congruen|a; empatia; efectul catharsis. Insight-ul psihoterapeutic: metode de
stimulare, caracteristici si rezultate. Etapa final a rela|iei psihoterapeutice.
Consilierea copiilor n cadrul terapiei centrate pe client
Descrierea sumar a terapiei prin joc. Rolul consilierului. Importan|a consulta|iei pentru copil. Rezultatele
consilierii copiilor n terapia centrat pe client.
Terapia centrat pe grup
Asemnri si diferen|e dintre terapia individual si de grup centrat pe client. Procedura terapiei centrate pe
grup. Rolul terapeutului n grup. Rolul grupului. Rezultatele terapiei centrate pe grup.
Gestaltterapia: modele pentru consilierea psihologic.
Filosofia gestalterapiei. Reguli i ritualuri gestalterapeutice.
Gestaltpsihologie si gestaltterapie. F. Perls despre raportul organismului uman cu ambian|a. Homeostaza.
Concep|ia holist. Psihanaliza si gestaltterapia. F. Perls despre valori si raportul cu alte concep|ii despre
valorile individului uman. Gestalterapia si analiza tranzac|ional.
Rolul verbalizrii si al poeziei n gestalterapie. Limbaj si comunicare n stabilirea contactului cu ambian|a.
91
Importana realizrii contactului cu mediul i a dezvoltrii capacitilor de recunoatere a experienelor
n cadrul gestaltterapiei
Situa|ia realizrii unui contact optimal cu ambian|a. Contactarea ambian|ei si constiin|a uman. Posibilit|i la
hotarul contactului cu ambian|a. Contact si echilibru.
Dezvoltarea capacit|ilor de realizare a contactului si de recunoastere a experien|elor rezultate din
contactarea celor trei medii: ambiant intern intermediar. Exerci|ii de recunoastere a experien|elor
senzoriale proprioceptive kinestetice logice imaginative etc.
Cunoaterea experienelor afective (experiene gestaltterapeutice)
Emo|ia ca un proces continuu. Pierderea capacit|ii de trire adecvat a strilor afective. Importan|a
cunoasterii experien|elor afective. Diferen|ieri si unire. Exerci|ii de percepere a culorilor liniilor figurilor
muzicii vocii umane gusturilor mirosurilor. Reamintirea si verbalizarea tririlor. Vorbire si ascultare
vorbire intern.
Integrarea polaritilor
Polarit|i si echilibru. Echilibru si homeostaz. Integrarea polarit|ilor si rezolvarea conflictelor. Conflicte
interne si externe depistarea cilor de rezolvare prin realizarea strii de echilibru.
Analiza viselor n gestaltterapie
F. Perls despre con|inutul si importan|a viselor. Analiza viselor ca o form a psihodramei. Trirea viselor.
Exerci|ii: utilizarea dialogului desenarea visului construirea antiviselor analiza viselor n grup.
Mecanisme nevrotice. Exerciii de depire a rezistenelor nevrotice.
Mecanisme nevrotice: confluen| introiec|ie proiec|ie retroflec|ie deflexie sublimare. Straturile nevrotice.
Exerci|ii de identificare si nlturare a mecanismelor nevrotice.
Asumarea responsabilitilor
Responsabilitatea de propriile triri gnduri comportamente. Responsabilitatea ca mod de nlturare a
rezisten|elor nevrotice. Utilizarea modurilor de verbalizare a responsabilit|ii.
Analiza tranzacional: utilizare n consilierea psihologic
Modelul tridimensional al identitii personalitii n Analiza Tranzacional (AT)
Istoria AT: E. Berne si fondarea AT; dezvoltarea si popularitatea AT consolidarea interna|ional. Concepte
si idei de baz ale AT. Filozofia AT. Importan|a si cadrul de utilizare a AT.
Modelul stadiilor eului. Diagrama structural de prim ordin a stadiilor eului. Analiza stadiilor eului Printe
Adult si Copil paterne afectiv-comportamentale. Stadiile eului si modelul structurii psihicului al lui S.
Freud: asemnri si particularit|i distincte.
Analiza func|ional a stadiilor eului. Definirea stadiilor Copil Adaptat si Copil Liber Adult Printe Directiv
si Printe Educator. Modelul bernian al manifestrilor OK si non-OK.
Analiza Eului si construirea de egograme. Ipoteza constan|ei energiei psihice si utilizarea metodelor de
perfec|ionare a eului. Diagrama structural de ordin secund.
Metode de diagnostic al stadiilor Eului. Patologii structurale
Tipuri de diagnostic n AT: comportamental social istoric fenomenologic. Utilizarea diagnosticului
stadiilor eului n practic: n rela|iile interpersonale n educa|ie n organiza|ie n training-ul capacit|ilor
comunicative n autoanaliz. Eul real si eul executiv: diagnostic si consiliere n vederea armonizrii.
Cathexis: sens si manifestare. Identificarea cathexis-ului. Activit|i de implicare a metodelor de diagnostic n
consilierea psihologic bazat pe AT.
Defini|ie si tipuri de patologii structurale. Patologiile structurale contaminarea incluziunea si excluziunea.
Contaminarea: forme si manifestri. Incluziunea si excluziunea: identificare manifestri. Raportul dintre
patologiile structurale si structura func|ional. Exerci|ii de identificare si excludere a patologiilor structurale.
Analiza comunicrii prin prisma AT
Defini|ia comunicrii n AT. Tranzac|iile n comunicare. Tipuri de tranzac|ii: tranzac|ii complementare
tranzac|ii ncrucisate tranzac|ii ulterioare. Tranzac|ii si reguli ale comunicrii. Tranzac|ii si mesaje ascunse
(nivelul latent al comunicrii). Alegerea tranzac|iilor si organizarea comunicrii. Mngierile (stroke):
condi|ionare clasificare descriere dinamic. Profilul stroke: descrierea metodei utilizarea n AT.
Comunicare si structurarea timpului. Modalit|i de structurare a timpului: retragerea ritualurile discu|iile
tematice activit|ile jocurile intimitatea.
Eric Berne despre jocuri i juctori
Defini|ia si descrierea (particularit|i distincte) jocului n AT. Geneza si func|iile jocului. Intensitatea jocului:
etape construc|ii Clasificarea jocurilor: dup numrul participan|ilor; n conformitate cu con|inutul verbal
para- si non-verbal; cu parametrii clinici caracteristicile psihodinamice tririle instinctive. Tezaurul
jocurilor: jocuri pentru o via|; jocuri n cuplul familiar; jocuri n cercul de amici; jocuri sexuale; jocuri
criminale; jocuri n clinica psihoterapeutic. J ocurile pozitive si utilizarea lor n consilierea AT. Importan|a
92
jocurilor. J ocuri si juctori. Moduri de dezvoltare a autonomiei. Metode de identificare a jocurilor n AT:
stabilirea planului si interpretarea; determinarea jocului.
Teoria scenariilor n analiza tranzacional
Geneza si natura scenariilor. Scenariul ca o strategie infantil: reac|ia la lumea ostil; testarea realit|ii prin
prisma emo|iilor personale; eroi si scenarii; visele si scenariile; lumea material si scenariile; influen|a
strmosilor si scenariile; numele prenumele si scenariile. Scenariile n via|a adult: reac|ii ale nvingtorilor
nvinsilor si cu con|inut banal: stressul si scenariile; amintirile din copilrie si scenariile; scenariile si
manifestrile somatice. Identificarea con|inutului scenariilor: rezolvare magic; protec|ie; strategii.
Cele patru scenarii existen|iale: eu sunt OK tu esti OK; eu sunt OK tu nu esti OK; eu nu sunt OK tu esti
OK; eu nu sunt OK tu nu esti OK. Metode ale analizei tranzac|ionale a scenariilor si schimbrii pozi|iilor
de via|. Mesajele scenariului si cile de transmitere a lor. Ordine si decizii. Paterne ale procesului
constituirii scenariului. Mituri si scenarii. Descoperirea si anihilarea paternelor. Manifestarea func|ional a
contrascenariilor negative si miniscriptele. Tipuri de driver si 1moduri de identificare a lor. Manifestri-
driver si scenarii. Driver-uri de baz si secundare. Driver si scenarii existen|iale (pozi|ii de via|). Planul de
via| si identificarea matricei biografice.
Scenariul ca o condi|ie a comportamentului pasiv. Tipuri de comportament pasiv: ignorare; apreciere
eronat; disfunc|ii ale referin|elor de via|. Ignorarea si patologiile structurii eului. Identificarea ignorrilor si
alctuirea matricei: domenii ignorate; moduri de ignorare; mijloace. Utilizarea matricei ignorrilor
(discounting matrix) n consilierea AT. Referin|e eronate si stadii ale eului. Referin|e eronate si scenarii.
Geneza structura si func|iile referin|elor eronate. Tranzac|ii eronate (redefining transaction): evitarea si
blocarea. Simbioza n comunicare. Simbioz pozitiv si patologic. Scenarii si simbioz.
Schimbarea psihoterapeutic n practica AT
Consiliere si terapie AT: particularit|i contiguit|i si deosebiri aspecte structurale.
Modelul terapeutic al AT. Scopurile si modurile de utilizare a AT. Formarea grupului psihoterapeutic si
activitatea n cadrul lui. Strategii terapeutice ale AT: dezvoltarea motiva|iei clientului si constientizarea ei;
stabilirea contractului; deconfuzia Eului Copil; redecizia; renv|area; ncheierea. Contractul
psihoterapeutic: condi|ii ale ncheierii contractului necesitatea contractului eficacitatea contractului.
Perspectiva terapeutului si a clientului. Scopurile psihoterapeutice: autonomie (insight spontaneitate
intimitate) eliberare de conduite impuse de scenariu rezolvarea problemelor. Rolul psihoterapeutului n AT.
Particularit|i ale terapiei AT. Inventarierea metodelor si tehnicilor AT: analiza regresiei de vrst; analiza
scris; analiza jocurilor; psihodrama; schimbarea egogramei; realizarea tranzac|iilor autentice; opozi|ie a
stadiului eului. Scoli psihoterapeutice AT.
Utilizarea consilierii AT n organiza|ie si ntreprindere. AT n practica educa|ional. AT n consilierea
familiei. AT n consilierea copilului. Rela|ia consultant-client n AT.
Raportul AT cu alte tipuri de consiliere psihologic. AT si gestaltterapia. AT si metodele consilierii centrate
pe client. Elemente de terapie cognitiv n AT. Influen|a terapeutic AT prin utilizarea metodelor
gestaltterapeutice.
Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris, 1995.
Berne E. Beyond Games and Scripts. N-Y. 1977.
Berne E. Games People Play. N-Y. 1964.
Berne E. Principles of Group Treatment. N-Y. 1966.
Berne E. Transactional Analysis in Psychotherapy. N-Y. 1964.
Berne E. What do You Say after You Say Hello? N-Y. 1972.
Brems C. A Comprehensive Guide to Child Psychotherapy. Allin and Bacon 2002.
Corey G. Theory and Practice of Group Counseling. Brooks/Cole Publishing Company. Monterey (trad. n
rus.). Hs-no 3xcmo, Mocxna, 2003.
Dusay Y. Egograms. N-Y. 1980.
Gladding S. T. Counseling a Comprehensive Profession (trad. n rus.). Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr,
2002.
Gladding S. T. Counseling a Comprehensive Profession (trad. n rus.). Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr,
2002.
Grand dictionnaire de la psychologie. Laroussse Paris 1997.
Harris T. I'm OK You're OK. N-Y. 1969.
Holdevici I. Psihoterapie. Bucuresti 1993.
Holdevivi I. Elemente de psihoterapie. Bucuresti 1996.
Holdevivi I. Vasilescu P. Psihoterapia: tratament fr medicament. Bucuresti 1993.
93
Ionescu G. Psihoterapia. Bucuresti 1990.
Ionescu G. Tratat de psihologie medical i psihoterapie. Bucuresti 1995.
Ionescu G. Tratat de psihologie medical i psihoterapie. Bucuresti 1995.
J ames M. Techniques in Transactional Analysis. Addison-Wesley 1977.
Marcus S. Empatia i personalitatea. Bucuresti 1997.
Nevis E. C. Organizational Consalting. A Gestalt Approach. Gardiner Press New York London (trad. n
rus). Hs-no Hnpoxxona, Canxr-Herepypr, 2002.
Perls F. Gestalt Therapy Verbatim. Lafayette 1969.
Bucuresti 1999.
Rudestam K. E. Experiential Groups in Theory and Practice. Brooks/Cole Publishing Company. Monterey
(trad. n rus.). Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.
Rusnac, S. Consilierea psihologic n grup: forme i metode. Ed. ULIM, Chisinu, 2006
Rusnac S. nvingtori i nvini sau scurt ndrumar de analiz a Eului//Studii Gender, nr.1, 2002, p.10-11.
Rusnac S. Scenarii i destine//Studii Gender, nr.4, 2001, p.12-13.
Schiff J. Et al. The Cathexis Reader: Transactional Analysis Treatment of Psychosis. N-Y. 1975.
Stewart I. Vann J . TA Today. A New Introduction to Transactional Analysis. Nottingham 1987.

Modulul: Tehnici yi metode cognitive yi comportamentale n consilierea psihologic
Denumirea disciplinei: Psihoterapii comportamentale si cognitive
Autor: Svetlana Moraru
Codul disciplinei:
S.02.O.011-012
Ore contact direct:
120
240
Nr. credite:
12
Evaluare final:

Competene gnoseologice: s cunoasc si s opereze cu concep|iile teoretice ale psihoterapiilor cognitive si
comportamentale; s ofere o explica|ie conceptual-metodologic a problemelor personalit|ii, structurii
psihicului, snt|ii si patologiilor n psihoterapiile cognitive si comportamentale; s determine modul de
implicare a psihoterapiilor cognitive si comportamentale n activitatea de consiliere psihologic n diverse
domenii; s reproduc particularit|ile esen|iale ale diferitor metode de consiliere psihologic si psihoterapiei
n conformitate cu principiile cognitive si comportamentale; s identifice con|inutul specific al psihoterapiei
cu diverse categorii de clien|i.
psihoterapeutice cognitive si comportamentale; s aplice tehnicile si metodele psihoterapiilor cognitive si
comportamentale n procesul cunoasterii de sine si formrii competen|elor profesionale; s demonstreze
capacitatea de analiz a personalit|ii prin intermediul concep|iilor psihoterapiilor cognitive si
comportamentale.
psihoterapeutic cognitiv si comportamental; s aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a psihoterapiilor
cognitive si comportamentale.

Obiectul psihoterapiilor cognitive si comportamentale. Diferen|a dintre consilierea psihologic si
psihoterapie n carul modelelor cognitive si comportamentale. Tipuri de psihoterapii si raportul lor cu
modelele psihoterapeutice cognitive si comportamentale. Condi|ii si materiale necesare pentru psihoterapia
cognitiv si comportamental. Principii etice si cod deontologic n psihoterapia cognitiv si
comportamental. Proces si principalele situa|ii-problem n psihoterapiile cognitive si comportamentale.
Psihoterapiile behavioriste: aspecte teoretice si practice (condi|ionarea clasic a lui I. Pavlov, teoriile lui
Skinner, Wotson, Wolpe, Eysenck); organizarea sedin|elor psihoterapeutice, scopuri psihoterapeutice,
evaluri, tehnici de relaxare, metode.
Psihoterapia si consilierea psihologic social-cognitiv: teoria lui A. Bandura, planificare, scopuri, sisteme,
metode si tehnici, dificult|i ale procesului psihoterapeutic social-cognitiv.
Teorii si modele terapeutice cognitive (A. Beck). Modele cognitive n psihoterapie.
Teoria si metodele psihoterapiei ra|ional-emotiv-comportamentale (A. Ellis).
94

Brainster, Ph. Terapia cognitiv. Iasi: Polirom, 2004.
Bandura A. Principles of behavior modification. New York: Holt, 1969.
Bandura A. Social learning theory. Englewood cliffs. New York: Prentice Hall, 1977.
Beck A. T. Cognitive therapy and emotional disorders. New York: International University Press, 1976.
Ellis A. Rational-emotive couple therapy. New York, 1990.
Enchescu, C. Tratat de psihanaliz si psihoterapie. Iasi: Polirom, 2003.
Wolpe J . The practice of behavior therapy. New York: Pergamon Press, 1973.
A.ercauopoe A. A. Conpemennax ncnxorepannx: xypc nexnn. CHF:Hnrep, 1997.

Denumirea disciplinei: Stresul posttraumatic si lucrul cu trauma psihic
Autor: Oxana Furtun-Sevcenco
Codul disciplinei:
S.02.O.013
Ore contact direct:
60
120
Nr. credite:
6
Evaluare final:

stresului posttraumatic; s ofere o prezentare a tipurilor si modelelor de consiliere psihologic n cazul
stresului posttraumatic; s defineasc particularit|ile stresului posttraumatic; s identifice rolul consilierului
n rezolvarea situa|iei de stres posttraumatic; s posede formele de analiz a strii clientului care suport
consecin|ele stresante ale traumei psihice; s cunoasc con|inutul specific al programelor de ac|iune de
consiliere a situa|iilor specifice de stres posttraumatic.
Competene praxiologice: s poat analiza tot spectrul de probleme legate de manifestrile stresului
posttraumatic; s posede si s poat aplica modelele psihologice care deservesc asisten|a psihologic a
stresului posttraumatic; s utilizeze aparatul de psihodiagnostic n cercetarea stresului posttraumatic; s
ntocmeasc programe de consiliere psihologic n stresul posttraumatic.
promovare a atmosferei moral-psihologice favorabile, a profilaxiei traumelor psihice provocate de calitatea
rela|iilor sociale.

No|iune si con|inut al termenului stres posttraumatic. Teoriile stresului, tipurile de stres,copingul la stres.
Frustrare si stres. Conflict intra- si interpersonal si stres.
Evenimente de via| stresogene. Tensiune stresant. Tensiune afectiv. Emo|ii bazale si manifestarea lor n
rela|iile sociale. Comunicarea ca surs a stresului.
Simptomatica tulburrilor post-traumatice.
Metode si tehnici de depsire a stresului posttraumatic: relaxarea, trainingul, metode cognitive si
comportamentale, tehnici de desensibilizare.

Boexo P.H., Maso I.E. Kax ynpannxrt coo. Hcnxo]nsnonornuecxax camoperynxnnx. Mnncx, 1983.
80 c.
KnraenCmtx. Hcnxonornx crpecca. M., Hayxa, 1989, - 368 c.
Koxc T. Crpecc. Hep. c anrn. M., Mennnna, 1981. 254 c.
Mnmnn I.H. Tpn npnunnt crpecca. Henpost, nononte paccrpocrna, anxoronnsm. H. Hennsar, 1990,
- 160 c.
Hpac P. Cnryannn pncxa // Hcnxonornx connantntx cnryann. Xpecromarnx. / Cocr. n omax
peaxnnx H.B. Ipnmnno. CH.: Hnrep. 2001. C. 354-363
Hcnxorepanenrnuecxax +nnnxnonenx. /Ho pe. F.. Kapnacapcxoro. Hsarentcrno Hnrep, 2000.
752 c.
Cente I. Ouepx o aanrannonnom cnnpome. M., 1990. 209 c.
Cente I. Crpecc es ncrpecca/ Hep. C anrn. M.: Hporpecc, 1979. - 187 c.
95
Xaapnny C.X. nynnxn crpecc. Knmnnen, Kaprx Mononenxcx+, 1986, -144 c.
Hcnxonornx connantntx cnryann. Xpecromarnx. / Cocr. n omax peaxnnx H.B. Ipnmnno. CH.:
Hnrep. 2001. C. 58-91
3nepnn x., Posen]ent P., Crpecc. Hpnpoa n neuenne, - M.: Mennnna, 1986.- 215
c.

Denumirea disciplinei: Modelul experien|ial n psihoterapie si consiliere psihologic
Autor: dr. Tatiana Baciu
Codul disciplinei:
S.03.O.014
Ore contact direct:
100
260
Nr. credite:
12
Evaluare final:
examen n semestrul III

Competene gnoseologice: s cunoasc si s opereze cu concep|iile teoretice ale psihoterapiilor
experien|iale; s ofere o explica|ie conceptual-metodologic a problemelor personalit|ii, structurii
psihicului, snt|ii si patologiilor n psihoterapiile experien|iale; s determine modul de implicare a
psihoterapiilor experien|iale n activitatea de consiliere psihologic n diverse domenii; s reproduc
particularit|ile esen|iale ale diferitor metode de consiliere si psihoterapie experien|ial; s identifice
con|inutul specific al psihoterapiei experien|iale cu diverse categorii de clien|i.
psihoterapeutice experien|iale; s aplice tehnicile si metodele psihoterapiilor experien|iale n procesul
cunoasterii de sine si formrii competen|elor profesionale; s demonstreze capacitatea de analiz a
personalit|ii prin intermediul concep|iilor psihoterapiilor experien|iale.
psihoterapeutic experien|ial; s aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a psihoterapiilor experien|iale.

Psihoterapiile sugestive. Defini|ie, clasificare, modele. Autosugestia si antrenarea autogen. Medita|ia
autogen (Shultz). Reac|ia autogen (Lute). Metodele hipnotice ale lui M. Erikson.
Artterapia. Con|inutul si direc|iile esen|iale n artterapia contemporan (Anastasi A., Foley I. P., Klein M.,
Klumbies G.). Metodele de baz. Utilizarea pentru diverse categorii de pacien|i.
Psihoterapiile corporale. Modele si metode contemporane n psihoterapiile corporale (Lowen A., Reich W.,
Alexander F.).

Alexander F., French M., Pollock G. Psychosomatic specificity. Experimental study and results. Chicago,
1968.
Bucuresti 1999.
Reich W. The Function of the orgasm. Sex-economic problems of biological energy. New York, 1964.
Reich W. Character analysis. New York: Noonday Press, 1949.
Hovou A. Fno+neprernxa. CHF:Hnrep, 1998
Tenecno-opnenrnponannax ncnxorepannx. Xpecromarnx / Anrop cocr. H. C. Cepreena, CH., 2000.

Denumirea disciplinei: Tehnici de psihodram si teatrul social
Autor: dr. Tatiana Baciu
Codul disciplinei:
S.03.O.015
Ore contact direct:
100
260
Nr. credite:
12
Evaluare final:

96
Competene gnoseologice: s cunoasc si s opereze cu concep|iile teoretice ale psihodramei; s ofere o
explica|ie conceptual-metodologic a problemelor personalit|ii, structurii psihicului, snt|ii si patologiilor
n psihodram; s determine modul de implicare a psihodramei si teatrului social n activitatea de consiliere
psihologic n diverse domenii; s reproduc particularit|ile esen|iale ale psihodramei si teatrului social; s
identifice con|inutul specific al psihodramei si utilizarea metodelor n consilierea cu diverse categorii de
clien|i.
Competene praxiologice: s analizeze cadrul de no|iuni, modelele teoretice si practice ale psihodramei; s
aplice tehnicile si metodele psihodramei n procesul cunoasterii de sine si formrii competen|elor
profesionale.
Competene de cercetare: s elaboreze si s promoveze propria pozi|ie n raport cu psihodrama; s
aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a psihodramei si teatrului social.

J acob Levy Moreno si sociometria. Tehnicile sociometrice (testul sociometric, testul configura|iei sociale,
psihodrama) si teoria microsociologic. Psihodrama: defini|ie a metodei, utilizare, specific. Psihodrama
terapeutica: utilizare n domeniul clinic ca terapie preventiv, suportiv si n situa|ii de criz. Utilizarea ca:
tehnic terapeutic independent, n grup sau individual (monodrama), tehnica poten|atoare sau mod de
lucru ntr-o abordare terapeutic eclectic. Aplicabilitatea concep|iei si metodelor psihodramatice n
domeniul educa|iei (copii, tineri, adul|i) si n domenii specifice asisten|ei sociale. Psihodrama
organiza|ional. Concepte si no|iuni din psihodram: atomul social, protagonistul, dublul, eul auxiliar,
inversiunea de rol, psihodramatistul. Sesiunea de psihodram. Metode n psihodram: scaunul auxilliar,
solilocviul, oglinda. Teatrul de psihodram sau teatrul social: utilizare, constituire, mpr|irea rolurilor,
spa|iu, ritualuri.

Alexander F., French M., Pollock G. Psychosomatic specificity. Experimental study and results. Chicago,
1968.
Bucuresti 1999.
Reich W. The Function of the orgasm. Sex-economic problems of biological energy. New York, 1964.
Reich W. Character analysis. New York: Noonday Press, 1949.
Hovou A. Fno+neprernxa. CHF:Hnrep, 1998
Tenecno-opnenrnponannax ncnxorepannx. Xpecromarnx / Anrop cocr. H. C. Cepreena, CH., 2000.

Modulul: Cercetarea ytiinific n psihologie

Denumirea disciplinei: Cercetarea stiin|ific n psihologie
Autor: dr. Nicolae Sali
Codul disciplinei:
S.03.O.016
Ore contact direct:
50
130
Nr. credite:
6
docimologic; studii de caz; lucrare de control.
Evaluare final:

Competene gnoseologice: s opereze cu principiile si metodele de cercetare stiin|ific; s identifice si s
compare metodele cunoscute pentru identificarea tangen|elor si diferen|elor; s explice esen|a proiectrii
cercetrii experimentale.
Competene praxiologice: s-si formeze abilit|i de aplicare a metodelor de cercetare n psihologie; s
aplice cunostin|ele n modelarea cercetrii; s demonstreze capacitatea de analiz a rezultatelor cercetrii
stiin|ifice; s proiecteze designul experimental.
Competene de cercetare: s elaboreze si s promoveze propria pozi|ie n raport cu principiile de organizare
a activit|ii de cercetare n psihologie; s formeze o atitudine pozitiv fa| de performan|a de cercetare; s-si
97
formeze competen|e de proiectare si aplicare a proiectului de cercetare, de ntocmire a raportului de
cercetare.

Generarea si formularea problemei cercetrii. Metode si designuri experimentale. Tipuri de designuri
experimentale: multigrup, monogrup, complex. Structura raportului de cercetare. Modele formale de
culegere a datelor n psihologie. Interferen|a: scopul stiin|ific de colectare a datelor. Cauzalitatea si inferen|a
cauzal.
Organizarea colec|iei de date. Calcularea indicilor statistici de start. Statistica inferen|ial. Corela|ii statistice
a datelor. Analiza de varian|.
Utilizarea soft-urilor speciale n prelucrarea statistic a datelor n psihologie: Excel, SPSS.
Aplicarea tehnologiilor informa|ionale n sistematizarea si prezentarea grafic a informa|iei, a rezultatelor
cercetrii.

Clocotici, V., Stan, A. Statistic aplicat n psihologie Ed. Polirom, Iasi, 2000
Gherghnel, N. Cum s scriem un articol stiin|ific. EDP: Bucuresti, 1996.
Havrneanu, C. Metodologia cercetrii n stiin|ele sociale. Polirom: Iasi, 2000.
Ludusan, N., Voiculescu, F. Msurarea si analiza statistic n stiin|ele educa|iei. Ed. Imago, Sibiu, 1997
Mrginean, I. Proiectarea cercetrii sociologice. Polirom: Iasi, 2004.
Ilu|, P. Abordarea calitativ a socioumanului. Polirom: Iasi, 1997.
Radu, I. Si al. Metodologia psihologic si analiza statistic a datelor. Sincron: Cluj, 1996.

Denumirea disciplinei: Consilierea psihologic a cuplului si familiei
Codul disciplinei:
S.03.A.017
Ore contact direct:
30
60
Nr. credite:
3
Evaluare final:

problemelor cuplului si familiei; s cunoasc particularit|ile psihologice ale cuplului si familiei; s
defineasc manifestrile conflictului n cuplu si familie; s identifice rolul consilierului n rezolvarea
problemelor cu care se confrunt cuplul si familia; s posede formele de analiz a diferitor situa|ii din cuplu
si familie; s cunoasc con|inutul specific al programelor de ac|iune de consiliere a situa|iilor specifice din
cuplu si familie.
cuplu si familie; s posede si s poat aplica modelele psihologice care deservesc con|inutul activit|ii
psihologice n cuplu si familie; s utilizeze aparatul de psihodiagnostic n cercetarea cuplului si familiei; s
ntocmeasc programe de consiliere a cuplului si familiei pentru cazuri concrete.
promovare a atmosferei moral-psihologice favorabile n cuplu si familie; s promoveze principiile consilierii
psihologice a cuplului si familiei.

Defini|ia si con|inutul no|iunii de consiliere psihologic a familiei. Probleme psihologice ale cuplului si
familiei. Popularitatea serviciilor de consiliere psihologic a cuplului si familiei. Direc|ii psihoterapeutice n
consilierea psihologic a cuplului si familiei: psihodinamic (Mxrep B. K., Mnmnna T. M., 1976; Kocrepena
B. ., 1979; Tperyon H. F., 1987; Fann C. M., 1996; Ackermann N. W., Franklin P. F., 1985), sistemic
si strategic cncremnoe n crparernuecxoe (3emnnnep 3. I., 1990, 1994; uaena C. H., 1992; Haley J .,
1976; Minuchin S., Fishman H. C., 1981; Palazzoli M. S. et al., 1981; Burnham G., 1991), eclectic
(3emnnnep 3. I., 1980; 3axapon A. H., 1982).
Tipuri de consiliere psihologic si etape ale rezolvrii problemelor cuplului si familiei n sedin|e.
Diagnosticul problemei cuplului si familiei. Analiza si rezolvarea situa|iei de conflict n cuplu si familie.
Etapele reconstructiv si de sus|inere.
98
Metode, utilizate n consilierea cuplului si familiei. Calit|i ale consultantului n probleme de cuplu si
familie.
Perspectivele consilierii psihologice a cuplului si familiei n Republica Moldova.

Beuo.ep P., Ipuuoep r., Camup B. Cemenax repannx. CH., 1993.
Kpamoxeu. C. Hcnxorepannx cemeno-cexcyantntx ncrapmonn. M., 1991.
Heeu . A. Cemenax ncnxorepannx. Hcropnx, reopnx, npaxrnxa. CH., 1993.
Muuvxuu C., 4uu+au U. Texnnxn cemeno repannn. M., 1998.
Pu:apocou P. Cemenax ncnxorepannx. M., 1992.
Ca+ou P. Onn x onomy. Fecet c cosarenem cemeno repannn. M., 1996.

Denumirea disciplinei: Modelul integrativ n consilierea psihologic a familiei
Codul disciplinei:
S.03.A.019
Ore contact direct:
30
60
Nr. credite:
3
Evaluare final:


problemelor cuplului si familiei; s cunoasc particularit|ile psihologice ale cuplului si familiei; s
defineasc manifestrile conflictului n cuplu si familie; s identifice rolul consilierului n rezolvarea
problemelor cu care se confrunt cuplul si familia; s posede formele de analiz a diferitor situa|ii din cuplu
si familie; s cunoasc con|inutul specific al programelor de ac|iune de consiliere a situa|iilor specifice din
cuplu si familie.
cuplu si familie; s posede si s poat aplica modelele psihologice care deservesc con|inutul activit|ii
psihologice n cuplu si familie; s utilizeze aparatul de psihodiagnostic n cercetarea cuplului si familiei; s
ntocmeasc programe de consiliere integrativ a cuplului si familiei pentru cazuri concrete.
promovare a atmosferei moral-psihologice favorabile n cuplu si familie; s promoveze principiile consilierii
psihologice a cuplului si familiei.

Defini|ia si con|inutul no|iunii de consiliere psihologic a familiei. Probleme psihologice ale cuplului si
familiei. Popularitatea serviciilor de consiliere psihologic a cuplului si familiei. Direc|ii psihoterapeutice n
consilierea psihologic a cuplului si familiei: psihodinamic (Mxrep B. K., Mnmnna T. M., 1976; Kocrepena
B. ., 1979; Tperyon H. F., 1987; Fann C. M., 1996; Ackermann N. W., Franklin P. F., 1985), sistemic
si strategic cncremnoe n crparernuecxoe (3emnnnep 3. I., 1990, 1994; uaena C. H., 1992; Haley J .,
1976; Minuchin S., Fishman H. C., 1981; Palazzoli M. S. et al., 1981; Burnham G., 1991), eclectic
(3emnnnep 3. I., 1980; 3axapon A. H., 1982).
Con|inutul modelului psihoterapeutic integrativ. Perspectivele dezvoltrii modelului intergrativ si
oportunitatea utilizrii lui n consilierea psihologic a cuplului si familiei. Specialisti, implica|i din
perspectiv integrativ, n consilierea cuplului si familiei. Exemple de modele integrative, utilizate n
consilierea psihologic a cuplului si familiei (Murray M. E., Mahoney M. J ., sinteza psihologic, PNL,
orientarea spre persoan, Petzold H. etc.)
Tipuri de consiliere psihologic si etape ale rezolvrii problemelor cuplului si familiei n sedin|e.
Diagnosticul problemei cuplului si familiei. Analiza si rezolvarea situa|iei de conflict n cuplu si familie.
Etapele reconstructiv si de sus|inere.
Metode, utilizate n consilierea cuplului si familiei. Calit|i ale consultantului n probleme de cuplu si
familie.
Perspectivele consilierii psihologice a cuplului si familiei n Republica Moldova.
99
Beuo.ep P., Ipuuoep r., Camup B. Cemenax repannx. CH., 1993.
Kpamoxeu. C. Hcnxorepannx cemeno-cexcyantntx ncrapmonn. M., 1991.
Heeu . A. Cemenax ncnxorepannx. Hcropnx, reopnx, npaxrnxa. CH., 1993.
Muuvxuu C., 4uu+au U. Texnnxn cemeno repannn. M., 1998.
Pu:apocou P. Cemenax ncnxorepannx. M., 1992.
Ca+ou P. Onn x onomy. Fecet c cosarenem cemeno repannn. M., 1996.

Denumirea disciplinei: Consilierea psihologic n grup
Codul disciplinei:
S.03.A.021
Ore contact direct:
30
60
Nr. credite:
3
Evaluare final:

Competene gnoseologice: s opereze cu aparatul terminologic, intergrnd no|iunile n modele de explicare
teoretic a realit|ii psihice si utiliznd cunostin|ele n proiectarea consilierii psihologice si psihoterapiei n
grup; s ofere o prezentare a tipurilor si modelelor de consiliere psihologic si psihoterapie n grup; s
determine rolul si modelele de comportament ale moderatorului grupului psihologic; s reproduc etapele
consilierii psihologice si psihoterapiei n grup si particularit|ile lor; s identifice con|inutul specific al
rela|iei cu diverse categorii de clien|i n cadrul grupului psihologic.
Competene praxiologice: s demonstreze posedarea aparatului de no|iuni si a cadrului de modele teoretice
si practice care deservesc consilierea psihologic si psihoterapia n grup; s-si formeze abilit|i de
autoanaliz si orientare spre autoperfec|ionare; s demonstreze abilit|i de aplicare a tehnicilor si metodelor
psihoterapeutice n consilierea psihologic |i psihoterapia n grup; s aplice metode potrivite fiecrei etape si
meniri psihoterapeutice, n conformitate cu con|inutul programului.
Competene de cercetare: s-si formeze abilit|i de autoanaliz si orientare spre autoperfec|ionare; s
aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a modelelor consilierii psihologice |i psihoterapiei n grup
capacitatea de utilizare a lor n diverse medii si n solu|ionarea diferitor probleme; s ntocmeasc un
program a unei sedin|e psihoterapeutice n grup.

Introducere n problematica consilierii psihologice n grup. Grupul psihoterapeutic: defini|ie istoric al
teoriilor popularitate. Tipuri de grupuri psihoterapeutice: de orientare si instruire psihologic; de rezolvare a
problemelor n contextul rela|iilor interpersonale; de dezvoltare personal. Grupuri tradi|ionale: T-group
grup de ntlnire grup-maraton psihodram grup de autoinstruire. Alte tipuri de consiliere n grup: grupul
de rezolvare a problemelor social-psihologice. Specific ale grupurilor nchis-deschis omogen-heterogen.
Particularit|i ale consilierii n grup a copiilor a adolescen|ilor a studen|ilor a persoanelor n vrst.
Personalitatea rolul si func|iile psihologului consilier n grupul psihoterapeutic. Profilul de personalitate al
consilierului. Componente ale profesiogramei psihoterapeutului/consilierului eficient. Func|iile
psihoterapeutului/consilierului n grup. Dificult|i ale psihologului debutant. Dezvoltarea capacit|ilor de
ascultare activ comprehensiune urmrire a paternelor afective ale membrilor grupului empatie facilitare
congruen| apreciere. Standarde profesionale de a pregtire a psihoterapeutului/consilierului pentru
moderarea grupului.
Scopurile consilierii psihologice/psihoterapiei n grup. Etapele consilierii psihologice/psihoterapiei n grup.
Teoriile psihoterapeutice despre consilierea/psihoterapia n grup. Consilierea psihologic n grup si
psihoterapiile de grup n societatea multicultural.

Psihoterapia experienjial. O paradigm a autorestructurrii i dezvoltrii personale.
100
Rusnac, S. Consilierea psihologic n grup: forme si metode. Ed. ULIM, Chisinu, 2005
Fepn, 3. Ipvnnoea ncuxomepanu. M., 2000.
Kopn, . Teopu u nparmura epvnnoeoeo roucv.imupoeauu. Hs-no 3xcmo, Mocxna, 2003.
Pyecram, K. Ipvnnoea ncuxomepanu. Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.
uonent, K. B. Hcuxo.oeu:ecrue epvnni. Paoo:ue +amepua.i o. eeovueeo. Hs-no Ienesnc, Mocxna,
2001.

Denumirea disciplinei: Trainingul psihosocial
Codul disciplinei:
S.03.A.023
Ore contact direct:
30
60
Nr. credite:
3
Evaluare final:
Competene gnoseologice: s opereze cu aparatul terminologic, intergrnd no|iunile n modele de explicare
teoretic a realit|ii psihice si utiliznd cunostin|ele n proiectarea trainingului; s ofere o prezentare a
tipurilor si modelelor trainingului; s trainingului si particularit|ile lor; s identifice con|inutul specific al
rela|iei cu diverse categorii de clien|i n cadrul grupului psihologic.
Competene praxiologice: s demonstreze posedarea aparatului de no|iuni si a cadrului de modele teoretice
si practice care deservesc trainingul; s-si formeze abilit|i de autoanaliz si orientare spre autoperfec|ionare;
s demonstreze abilit|i de aplicare a tehnicilor si metodelor n training; s aplice metode potrivite fiecrei
etape si meniri de schimbare si formare, n conformitate cu con|inutul programului.
Competene de cercetare: s-si formeze abilit|i de autoanaliz si orientare spre autoperfec|ionare; s
aprecieze valoarea teoretico-aplicativ a modelelor trainingul capacitatea de utilizare a lor n diverse medii
si n solu|ionarea diferitor probleme; s ntocmeasc un program a unei sedin|e de training.
Cercetarea grupului restrns si a dinamicii proceselor grupale. Rela|iile interpersonale si comunicarea n
grup. Structurarea grupurilor mici. Leadership-ul si exercitarea puterii n grup. Activitatea n grup si
formarea de echipe. Competi|ia n grup. Fenomenul polarit|ii n grup. Conflictul intragrupal: apari|ie
manifestare modalit|i de rezolvare. mpr|irea rolurilor n grupuri cu orientare diferit si func|ia lor.
Activitatea de animare n grupul centrat pe sarcin. Organizarea grupului spre activit|i productive.
Introducere n problematica training. Trainingul psihosocial: defini|ie istoric al teoriilor popularitate. Tipuri
de traininguri: de orientare si instruire psihologic; de rezolvare a problemelor n contextul rela|iilor
interpersonale; de dezvoltare personal. Grupuri tradi|ionale: T-group grup de ntlnire grup-maraton
psihodram grup de autoinstruire. Specific ale grupurilor nchis-deschis omogen-heterogen.
Personalitatea rolul si func|iile psihologului moderator n training. Profilul de personalitate al
moderatorului. Componente ale profesiogramei moderatorului eficient. Func|iile moderatorului n grupul-
training. Dificult|i ale psihologului debutant. Dezvoltarea capacit|ilor de ascultare activ comprehensiune
urmrire a paternelor afective ale membrilor grupului empatie facilitare congruen| apreciere. Standarde
profesionale de a pregtire a moderatorului.
Scopurile trainingului psihosocial. Etapele trainingului. Metode si tehnici, utilizate n training.

De Visscher, P. Neculau, A. (coord.) Dinamica grupurilor. Polirom Iasi 2001.
Doise, W., Deschamp, J .-C., Mugny, G. Psihologie social experimental. Iasi, 1996.
Moscovici, S. (coord.). Psihologia social a relajiilor cu cellalt. Polirom Iasi 1998.
Myers, D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. n rus n 2000).
Rusnac, S. Consilierea psihologic n grup: forme i metode. Ed. ULIM, Chisinu, 2005
Kopn, . Teopu u nparmura epvnnoeoeo roucv.imupoeauu. Hs-no 3xcmo, Mocxna, 2003.
Hepcnermuei coua.iuo ncuxo.oeuu. 3KCMO, M., 2001.
Pyecram, K. Ipvnnoea ncuxomepanu. Hs-no Hnrep, Canxr-Herepypr, 2000.
uonent, K. B. Hcuxo.oeu:ecrue epvnni. Paoo:ue +amepua.i o. eeovueeo. Hs-no Ienesnc, Mocxna,
2001.
101
IX. CAIETUL DE SARCINI PENTRU EXAMENUL DE LICEN|

Examenele de licen| se desfsoar n conformitate cu Regulamentul privind organizarea si desfsurarea
examenelor de licen| n institu|iile de nv|mnt superior universitar si planul de studiu, aprobat pentru
specialitatea dat. Studen|ii sus|in 2 examene, examen la disciplinele fundamentale si examen la disciplinele
de specializare, si teza de licen|.
Examenul la disciplinele fundamentale se sus|une n form scris, examenul la disciplinele de specializare
n form oral.
n scopul pregtirii ctre examenele de licen| sunt elaborate, discutate si aprobate n sedin|a catedrei
psihologie subiectele, n conformitate cu care vor fi alctuite:
- variantele pentru lucrrile scrise care urmeaz s fie prezentate de studen|ii de la anul IV la examenul de
licen| la disciplinele fundamentale;
- biletele de examinare la examenul de licen| la disciplinele de specializare.
Subiectele sunt puse la dispozi|ia studen|ilor si pot fi consultate la Catedra Psihologie si n Mediateca ULIM.
Structura biletului de examinare
Examenul la disciplinele fundamentale Psihologie general se realizeaz n scris. Proba scris prevede:
a) 1 subiect prevede controlarea cunostin|elor la Psihologie general
b) al 2-lea subiect Psihologia persoanei, Psihologia vrstelor
c) al 3-lea subiect se refer la con|inutul disciplinelor Istoria psihologiei, Metodologie psihologic si
Analiz statistic a datelor.
Aprecierea cunostin|elor se realizeaz dup urmtorul algoritm: subiectele sunt apreciate de la 1 la 10, suma
punctelor acumulate este mpr|it la 3.
Examenul la disciplinele de specialitate Psihologie aplicat se realizeaz oral. Fiecare bilet include cte
trei subiecte:
a) 1 subiect - Psihologie social teoretic si aplicat
b) al 2-lea subiect Psihodiagnostic general si clinic, psihologie clinic si a snt|ii, Patopsihologie;
c) al 3-lea subiect Consiliere psihologic si psihoterapie.
Aprecierea cunostin|elor se realizeaz dup urmtorul algoritm: subiectele 1-3 sunt apreciate de la 1 la 10,
suma punctelor acumulate este mpr|it la 3.

Criterii de apreciere a cunoytinelor
Cunostin|ele studen|ilor la examenele de licen| urmeaz s fie apreciate n conformitate cu un sir de criterii.
Le nominalizm n continuare.
1. La examenele de licen| cunostin|ele studen|ilor sunt apreciate de la nota 1 pn la nota 10 n
conformitate cu urmtoarele criterii:
POSEDAREA DE COMPETEN|E GNOSEOLOGICE (CUNOA$TERE):
cunoasterea principalelor opinii, elaborri conceptuale, cercetri experimentale n cadrul fenomenului
analizat;
operarea cu aparatul terminologic al disciplinei, intergrnd no|iunile n modele de explicare teoretic a
realit|ii psihologice;
explicarea esen|ei fenomenului si a caracteristicilor lui de baz;
reproducerea con|inutului proceselor, fenomenelor, strilor, subiectului descris;
detarminarea si interpretarea problemei prin punerea-n uz a modelele teoretico-explicative, propuse de
orientrile, teoriile si scolile psihologice de baz);
identificarea raporturilor cu caracter interdisciplinar, a importan|ei cunostin|elor n domeniul profesional
si general;
COMPETEN|E PRAXIOLOGICE (APLICARE N PRACTIC)
s defineasc si s explice probleme concrete din spectrul fenomenelor si proceselor determinate de
activitatea psihicului uman si de influen|ele socialului asupra acestuia;
102
s stabileasc si s explice importan|a si modul de aplicare a cunostin|elor n activitatea profesional-
practic;
s exemplifice si s analizeze fenomenul psihologic concret real prin prisma modelelor teoretico-
explicative;
s aplice competen|ele personale motiva|ia, aten|ia si abilit|ile cognitive, asertivitatea,
comunicativitatea, empatia, spiritul de cooperare, modurile eficiente de prezentare n expunerea
materialului;
COMPETEN|E DE CERCETARE (CREARE)
s demonstreze o pozi|ie profesional activ cu referin| la cele mai actuale aspecte psihologice ale vie|ii
cotidiene;
s dea dovad de capacit|i de selectare a metodelor, proiectare a cercetrilor aplicate, aplicare a
rezultatelor;
s se manifeste ca un specialist apt de a realiza activit|i profesionale de consulta|ie si consiliere a
individului uman, grupului social, organiza|iei.
2. n conformitate cu criteriile men|ionate mai sus cunostin|ele vor fi apreciate cu:
nota 10 se atribuie n cazul cnd se d dovad de cunostin|e teoretice exep|ionale care depsesc
limitele con|inutului programei analitice la disciplina din care este selectat subiectul respectiv, care
demonstreaz a) posedarea temeinic a aparatului terminologic, b) cunoasterea principalelor teorii, scoli,
orientri, autori care s-au preocupat de fenomenul pus n discu|ie, c) capacitatea de a cita lucrri si autori,
care |in de bibliografia obligatorie si cea suplimentar la disciplina dat; d) abilit|i inductiv-deductive
care-i permit formularea propiilor opinii n problema abordat; e) capacit|i de aplicare constient a
postulatelor teoretice n explicarea evenimentului real, n activitatea profesional; f) aptitudinea de a
explica fenomenul prin prisma interdisciplinarit|ii, opernd cu no|iuni si explica|ii teoretice din
disciplinele adacente, din alte stiin|e nrudite; g) expunere coerent, logic, fr greseli a materialului;
nota 9 se atribuie studentului care d dovad de cunostin|e teoretice si practice foarte bune, temeinice
si multilaterale conform materialului de program la disciplin: a) demonstreaz posedarea cert a
termenilor si no|iunilor, b) cunoaste principalele teorii, scoli, orientri, autori care s-au preocupat de
fenomenul pus n discu|ie si care au constituit subiectul discu|iei prevzut de programa la disciplina dat,
c) citeaz lucrri si autori din bibliografia obligatorie la disciplina dat; d) poate formula opinii proprii n
problema abordat; e) d dovad de capacit|i de aplicare constient a postulatelor teoretice n explicarea
evenimentului real, n activitatea profesional; f) explic fenomenul prin prisma interdisciplinarit|ii,
opernd cu no|iuni si explica|ii teoretice din disciplinele adacente; g) expune coerent, logic, fr greseli
materialul;
nota 8 se atribuie studentului care d dovad de cunostin|e teoretice si practice bune, temeinice si
complete conform materialului de program la disciplin: a) demonstreaz posedarea cert a termenilor
si no|iunilor, b) cunoaste principalele teorii, scoli, orientri care s-au preocupat de fenomenul pus n
discu|ie si care au constituit subiectul discu|iei prevzut de programa la disciplina dat, c) cunoaste
bibliografia obligatorie la disciplina dat; d) poate formula unele sugestii proprii n problema abordat,
demonstreaz capacitatea de a aplica cunostin|ele n activitatea profesional; f) gseste analogii si
explica|ii ale fenomenului n cadrul altor discipline psihologice; g) expune coerent, logic, cu lacune
neesen|iale materialul;
nota 7 se atribuie studentului care d dovad de cunostin|e teoretice si practice suficiente conform
materialului de program la disciplin: a) demonstreaz posedarea constient a termenilor si no|iunilor,
b) cunoaste principalele teorii, scoli, orientri care s-au preocupat de fenomen n conformitate cu
programa la disciplina respectiv, c) cunoaste, dar incomplet, bibliografia obligatorie la disciplina dat;
d) demonstreaz posedarea constint a materialului si capacitatea de a aplica cunostin|ele n activitatea
profesional; e) gseste unele explica|ii ale fenomenului n cadrul altor discipline psihologice n
conformitate cu planul si programele de studii; f) comite greseli nensemnate si d dovad de mici lacune
n expunerea subiectului;
nota 6 se atribuie studentului care d dovad de cunostin|e teoretice si practice suficiente conform
materialului de program la disciplin: a) poate constient defini si descrie n termeni si no|iuni prevzute
de program fenomenul; b) are cunostiin|e despre cercetrile teoretice n cadrul subiectului dat; c)
cunoaste selectiv bibliografia recomandat la disciplina dat; d) demonstreaz posedarea constient dar
slab a materialului si capacitatea suficient de a aplica cunostin|ele n activitatea profesional; e) comite
103
greseli si d dovad de lacune n expunerea subiectului, dar nu mai mult de 2-3 esen|iale, n rest -
nensemnate;
nota 5 se atribuie studentului care d dovad de cunostin|e n propor|ie de nu mai pu|in de 70% din
materialul de program la disciplinele care constituie subiectele examinrii: a) poate defini si descrie n
termeni si no|iuni prevzute de program fenomenul; b) are cunostiin|e foarte superficiale despre
cercetrile teroretice n cadrul subiectului dat, la nivel de numire a unor autori, teorii, orientri; c)
cunoaste selectiv bibliografia recomandat la disciplina dat; d) demonstreaz posedarea constient dar
slab a materialului si capacitatea suficient, cu mici lacune, de a aplica cunostin|ele n activitatea
profesional; e) comite greseli si d dovad de lacune n expunerea subiectului, dar nu mai mult de 2-3
esen|iale, n rest - nensemnate;
materialul de program la disciplinele care constituie subiectele examinrii, confund termeni si no|iuni;
numeste cu greu si foarte limitat autori si teorii, fr a specifica con|inutul; nu cunoaste dect 1-2 tituluri
ale bibliografiei recomandate, fr a poseda con|inutul; are capacit|i insuficiente de aplicare a
cunostin|elor n parctica profesional, expune superficial cu lacune considerabile materialul;
materialul de program la disciplinele care constituie subiectele examinrii;
materialul de program la disciplinele care constituie subiectele examinrii;
nota 1 se atribuie studentului care d dovad de cunostin|e n propor|ie de nu mai mult de 20% din
materialul de program la disciplinele care constituie subiectele examinrii.
3. Examenele se realizeaz n condi|ii stipulate de Regulamentul privind organizarea si
desfsurarea examenelor de licen| n institu|iile de nv|mnt superior universitar, prevznd:
oferirea condi|iilor optimale pentru pregtire de rspuns si expunerea cunostin|elor; timp pentru pregtire
n cazul sus|inerii orale; acordarea posibilit|ii de expunere complet a cunostin|elor n subiectele
con|inute n bilet; adresarea de ctre comisie a ntrebrilor cu menirea precizrii anumitor momente care
n-au reflectat pe deplin calitatea cunostin|elor; consultarea expunerii scrise, ntocmite n cadrul pregtirii
de rspuns oral, n cazul cnd e nevoie de a preciza anumite momente incert expuse de student; alte
prevederi, con|inute n documentele de rigoare;
oferirea condi|iilor optimale pentru expunerea n scris a rspunsurilor; timp rezervat expunerii n scris a
rspunsurilor la probele con|inute n variantele propuse pentru examenul scris; controlul riguros al
lucrrilor, inclusiv consultarea maculatorului n cazul precizrii unor momente care prezint
incertitudine, alte prevederi reglamentare.

4. Tezele de licen| sunt apreciate n conformitate cu corespunderea cerin|elor, expuse n recomandrile
n vederea ntocmirii lucrrilor. Notele sunt corespondente urmtoarelor criterii:
nota 10 apreciaz lucrrile care corespund n propor|ie de 100% recomandrilor: con|in
compartimentele si subcompartimentele respective; reflect complet si corect din punct de vedere
metodologic n introducere asupra aspectelor principale ale lucrrilor; expun logic si complet subiectul,
analizndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor, orientrilor din domeniu, con|innd o analiz
personal raportat la n|elegerea si raportarea la realitatea practic a evenimentului, procesului,
fenomenului; sunt ntregite din punct de vedere al concluziilor pe marginea analizei teoretice; prezint cu
respectarea tuturor rigorilor fa| de o cercetare investiga|ia practic; denot capacitatea autorului de a
concluziona si recomanda din punctul de vedere al propriei cercetri; sunt bazate pe consultarea
bibliografiei din domeniu, con|innd o list vast de surse bibliografice n msura n care aceast
problem este cercetat; sunt ntocmite ngrijit, cu respectarea cerin|elor tehnice; sunt prezentate coerent,
logic, n timp prevzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile s faciliteze expunerea;
nota 9 apreciaz lucrrilor care corespund n propor|ie de 95% recomandrilor: sunt oportun prezentate
n compartimente si subcompartimente; reflect complet si corect din punct de vedere metodologic n
introducere asupra aspectelor principale ale lucrrilor; expun logic si complet subiectul, analizndu-l din
punct de vedere al teoriilor, autorilor, orientrilor din domeniu, con|innd o analiz personal raportat la
n|elegerea si raportarea la realitatea practic a evenimentului, procesului, fenomenului; expun concluzii
pe marginea analizei teoretice; prezint cu respectarea tuturor rigorilor fa| de o cercetare investiga|ia
practic; denot capacitatea suficient a autorului de a concluziona si a face anumite recomandri din
104
punctul de vedere al propriei cercetri; sunt bazate pe consultarea bibliografiei din domeniu, con|innd o
list vast de surse bibliografice; sunt ntocmite ngrijit, cu respectarea cerin|elor tehnice; sunt prezentate
coerent, logic, n timp prevzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile s faciliteze
expunerea;
nota 8 apreciaz lucrrilor care corespund n propor|ie de 90% recomandrilor: sunt expuse n
conformitate cu un plan bine stabilit; reflect corect din punct de vedere metodologic n introducere
asupra actualit|ii problemei obiectului si scopului cercetrii ipotezelor principalelor elaborri
teoretice metode procedee si tehnici, bazei experimentale termenilor-cheie; expun logic subiectul,
analizndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor din domeniu, indic la n|elegerea bun a
raportului dintre modelul teoretic si realitatea practic; prezint cu respectarea tuturor rigorilor fa| de o
cercetare investiga|ia practic efectuat si concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea
suficient de ampl a bibliografiei din domeniu; sunt ntocmite ngrijit, cu respectarea cerin|elor tehnice;
sunt prezentate coerent, logic, n timp prevzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile s
faciliteze expunerea;
conformitate cu planul care con|ine compartimente teoretice si practice stabilite de recomandri; prezint
n introducere actualitatea studiului problema obiectul scopul cercetrii ipotezele investiga|iei baza
conceptual metodele procedeele si tehnicile etapele baza experimental termenii-cheie; expun logic
subiectul, analizndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor din domeniu, indic la n|elegerea
suficient a raportului dintre modelul teoretic si realitatea practic; prezint cu mici lacune, dar nu mai
mult de 1-2, investiga|ia practic efectuat si concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea
bibliografiei din domeniu; sunt ntocmite ngrijit, cu respectarea cerin|elor tehnice; sunt prezentate
coerent, logic, n timp prevzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile s faciliteze
expunerea;
nota 6 apreciaz lucrrile care corespund n propor|ie de 80% recomandrilor: sunt expuse n
conceptual metodele procedeele si tehnicile etapele baza experimental termenii-cheie, dar dau
dovad de anumite lacune n stabilirea acestora; expun logic subiectul, analizndu-l din punct de vedere
al unor teorii, autori din domeniu, indic la n|elegerea insuficient de complet a raportului dintre
modelul teoretic si realitatea practic; prezint cu mici lacune, dar nu mai mult de 3-4, investiga|ia
practic efectuat si concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea bibliografiei din
domeniu; sunt ntocmite ngrijit, cu respectarea cerin|elor tehnice; sunt prezentate cu anumite lacune si
greseli, dar cu respectarea logicii unui discurs, cu utilizarea unor metode capabile s faciliteze
expunerea;
conceptual metodele procedeele si tehnicile etapele baza experimental termenii-cheie, dar dau
dovad de lacune considerabile n stabilirea lor, nu mai mult de 2-3; expun subiectul, analizndu-l din
punct de vedere al unor teorii, autori din domeniu, indic la n|elegerea insuficient de complet a
raportului dintre modelul teoretic si realitatea practic; prezint cu mici lacune, dar nu mai mult de 5-6,
investiga|ia practic efectuat si concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea redus a
bibliografiei din domeniu; sunt ntocmite ngrijit, cu respectarea cerin|elor tehnice; sunt prezentate cu
anumite lacune si greseli;
nota 4 apreciaz lucrrilor care corespund n propor|ie de 65% recomandrilor;
nota 1 apreciaz lucrrilor care corespund n propor|ie de 25% recomandrilor.

105
X. CERIN|E PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE LICEN| (MASTERAT)

RECOMANDRI N VEDEREA NTOCMIRII TEZEI DE LICEN|
LA SPECIALITATEA PSIHOLOGIE
Aprobate n sedin|a Catedrei Psihologie,
proces-verbal nr. 3 din 10 octombrie 2007
Teza de de licen| reprezint o activitate prevzut n curriculumul specialit|ii care are menirea de a forma
abilit|i de cercetare teoretic si practic de aprofundare ntr-un anumit domeniu al specialit|ii n scopul
realizrii unui studiu consecutiv si finit al unei probleme actuale si importante pentru formarea profesional a
studentului.
Tema tezei de licen| urmeaz:
s reflecte problemele de cel mai mare interes teoretic si practic din domeniul de cercetare fiind de o
actualitate deosebit si de importan| major pentru stiin|a si via|a cotidian;
s-i solicite autorului valorificarea cunostin|elor acumulate si posibilitatea de a realiza aplicarea lor practic
de a-si aduce contribu|ia personal la solu|ionarea aspectelor practice derivate din tem;
s fie asigurat de condi|ii care ar facilita cercetarea: posibilit|i de documentare de elaborare a aparatului
de investiga|ie practic de realizare a cercetrilor n teren de efectuare a calculelor inclusiv statistice de
analiz cantitativ si calitativ a datelor etc.
(Galben A. Roman A. Postic Gh., 2000, Teza de licenj (Studiu metodic), Ed. ULIM, Chisinu 2000).
PROIECTAREA ACTIVIT|II DE CERCETARE N CADRUL TEZEI DE LICEN|
n scopul realizrii cercetrii studentul sub conducerea conductorului stiin|ific ntocmeste un plan al
activit|ilor. Planul de activitate al studentului poate fi ntocmit n conformitate cu recomandrile fa| de o
cercetare din domeniul stiin|elor socio-umaniste, n care se prevd anumite etape consecutive, selectate din
literatura din domeniu (Mrginean, I., 2000, Proiectarea cercetrii sociologice, Ed. Polirom, Iasi, p. 101-102)
si care n varianta de mai jos snt completate cu etape suplimentare, reiesind din specificul unei lucrri de
licen| la specialiatea psihologie.
1) stabilirea temei;
2) fixarea obiectivelor;
3) selectarea surselor de informare;
4) investiga|ia cadrului teoretic al cercetrii (teoria problemei);
5) expunerea cadrului teoretic al cercetrii;
6) ntocmirea problemei cercetrii;
7) stabilirea tipului de cercetare;
8) elaborarea ipotezelor;
9) definirea unit|ilor de analiz si de nregistrare;
10) specificarea unit|ilor (popula|iei) studiate;
11) construc|ia variabilelor (descrierea calitativ);
12) cuantificarea (descrierea cantitativ);
13) alegerea metodelor de cercetare; stabilirea tehnicilor si procedeelor de lucru n
conformitate cu decizia despre caracterul lucrrii: experiment de constatare, experiment
formativ etc.;
14) culegerea datelor;
15) selectarea modalit|ilor de prelucrare a datelor; stocarea datelor; prelucrarea datelor;
16) analiza datelor (verificarea ipotezelor);
17) rezolvarea aspectelor de grafic si design la calculator;
18) interpretarea rezultatelor;
19) formularea propunerilor de solu|ionare a problemei cercetrii vizate n lucrare;
elaborarea concluziilor si a recomandrilor practice;
106
20) prezentarea tezei conductorului stiin|ific;
21) prezentarea tezei si a materialelor suplimentare la catedr;
22) sus|inerea preventiv a tezei de licen|;
23) pregtirea avizului si a recenziei respective;
24) prezentarea tezei n sedin|a plenar public a comisiei pentru examenul de licen|.
Planul este fixat ntr-un orar al activit|ilor, realizate n cadrul ndeplinirii lucrrii de licen|, cu indicarea
perioadelor concrete de timp. Fiecare din etapele planificate se prezint ca o activitate, care si gseste
reflectare n lucrarea de licen|.
Stabilirea temei de cercetare. Tema de cercetare se stabileste n conformitate cu interesul de cunoastere al
studentului si competen|ele conductorului stiin|ific, vizeaz o problem cu semnifica|ie psihologic si
importan| social, urmnd s rspund la anumite comenzi sociale. Tema de cercetare se stabileste de
ctre studen|ii de la anul III pn la 1 octombrie, urmnd s fie discutat si aprobat n sedin|a catedrei.
Fixarea obiectivelor cercetrii. Se va face distinc|ie ntre obiectivele generale: elucidarea specificului unui
fenomen (descrierea lui n baza analizei surselor teoretice); realizarea unei diagnoze (determinarea
particularit|ilor manifestrii fenomenului prin aplicarea unui instrument de cercetare); formularea de
explica|ii privind manifestarea fenomenului, rela|iile lui cu alte fenomene; identificarea unor concluzii,
solu|ii, strategii de ac|iune, efecte ale unor ac|iuni n cazul implicrii formative etc.; si obiectivele particulare
cu referin| la caracterul problemei selectate pentru cercetare.
Cadrul teoretic al cercetrii. Const din analiza cadrului conceptual-teoretic al problemei. n acest scop se
efectueaz un studiu al surselor bibliografice cu scopul:
a) eviden|ierii elementelor principale n explicarea fenomenului;
b) eviden|ierea tezelor de consens si a celor aflate n disput;
c) analiza modelelor teoretico-empirice: cazuri de verificare a unor ipoteze si
rezultatele ob|inute;
d) msura n care cercetrile anterioare corespund cu domeniul vizat pentru cercetare
(adecvarea n timp, cultur, cadru social etc.);
e) detasarea aspectelor care necesit noi clarificri.
Definirea problemei cercetrii. Orientarea spre semnifica|ia social a temei conduce la urmrirea unui
rspuns la o anumit comand social, la delimitarea unei probleme care se prezint ca o deficien| n
cadrul fenomenului studiat si asupra creia se poate efectua o analiz si concluziona n vederea unor
rezolvri.
Tipul de cercetare. Cercetarea rspunde specificului temei si obiectivelor. n cercetarea standard se recurge
deopotriv la nivelul teoretic si cel empiric al cunoasterii, se combin metode de culegere a datelor, de
analiz a lor, de construc|ie teoretic n baza informa|iei noi. n cadrul lucrrii de licen| la psihologie
cercetarea poate fi efectuat n cadrul unui experiment de constatare sau formativ. n stabilirea tipului de
cercetare urmeaz s se precizeze: este sau nu cercetarea bazat pe interac|iunea cu popula|ia, dac nu, ce
metode se folosesc n scopul adunrii materialului empiric (studiul documentelor, observa|ia extern etc.); ce
grad de structurare a instrumentelor de cercetare se solicit; cum este dozat analiza cantitativ si calitativ;
se recurge sau nu la analiz comparativ, longitudinal; se presupune o reprezentativitate sau se limiteaz
doar la o ilustrare etc.
Elaborarea ipotezelor. Ipoteza se prezint ca un enun| referitor la rela|ia dintre dou si mai multe
fenomene, o explica|ie plauzibil din punct de vedere al experien|ei practice si al cercetrilor anterioare,
con|innd un aspect nou, neidentificat. Ipoteza con|ine n sine posibilitatea testrii empirice n scop de
ob|inere a unor explica|ii suficiente pentru a demonstra corectitudinea sau incorectitudinea presupunerii.
Ipoteza se situeaz ntre teorie si observa|ie- Ipoteza nu este o simpl constatare constatarea nu mai are
nevoie de verificare si demonstrare, nu este o predic|ie predic|ia este un rezultat al verificrii ipotezelor.
Eyantionarea. Const din extragerea a unui numr de unit|i statistice din universul cercetat. Se realizeaz n
func|ie de tipul de cercetare.
Construcia variabilelor yi elaborarea schemei discriptive de cercetare. Const n definirea
dimensiunilor, indicatorilor si indicilor empirici n scop de opera|ionalizare a conceptelor puse n discu|ie n
cadrul cercetrii: definirea unor aspecte ale conceptelor care comport posibilitatea msurrii.
Cuantificarea. Const din elaborarea unor scheme de descriere calitativ, care permit msurarea modului de
manifestare a fenomenului studiat.
107
Alegerea metodelor, tehnicilor yi procedeelor de cercetare. Se realizeaz, |inndu-se cont de: adecvan|a
metodelor si tehnicilor specificului temei si obiectivelor urmrite; posibilitatea utilizrii lor n cadrul social
ales pentru cercetare; dispunerea de logistica necesar (resurse umane si materiale). n anumite condi|ii se
poate recurge la elaborarea unor instrumente de cercetare specifice n func|ie de obiectivele lucrrii.
Culegerea, stocarea yi prelucrarea datelor. n func|ie de natura surselor, tipul de cercetare, metodele
folosite etc. se programeaz culegerea datelor, prelucrarea lor n conformitate cu condi|ia metodei utilizate,
stocarea n baze de date. Prelucrarea se realizeaz n conformitate cu obiectivele cercetrii, recurgndu-se la
metode statistice adecvate scopului si obiectivelor cercetrii.
Verificarea ipotezelor. n baza informa|ie cantitative se confrunt rezultatele studiului empiric cu ipotezele.
Interpretarea rezultatelor. Se prezint ca o analiz calitativ a rezultatelor cantitative, care se realizeaz
prin implicarea informa|iei selectate n cadrul analizei teoretico-conceptuale si prin observa|ie a
fenomenului.
ntocmirea concluziilor si recomandrilor. Concluziile se refer la un nou model teoretic, rezultat din
cercetarea efectuat. Recomandrile rspund comenzii sociale.
DESIGN-UL GENERAL AL TEZEI DE LICEN|
Foaia de titlu indic la locul realizrii tezei autorul tema ei conducerea stiin|ific (Anexa 1).
Planul tezei de licen reflect structura con|inutul de baz n forma unei liste sumare a principalelor
probleme reflectate n lucrare, cu men|ionarea paginilor. n conformitate cu acest plan se alctuieste structura
tezei care cuprinde:
compartimentul introductiv (introducerea) care are caracter teoretic istoriografic metodologic yi
metodic reflectnd actualitatea studiului problema obiectul scopul cercetrii ipotezele yi
obiectivele investigaiei baza conceptual metodele procedeele yi tehnicile etapele baza
experimental inovaia ytiinific importana teoretic yi valoarea practic termenii-cheie;
argumentarea teoretic a studiului, reflect rezultatele studiului teoretic;
prezentarea cercetrii empirice n care snt expuse analizele cercetrii empirice yi concluziile la
compartiment;
un compartiment final (concluzii i recomandri) n care sunt sintetizate concluziile yi expus aportul
personal la soluionarea problemelor abordate n lucrare propuse recomandri;
listele bibliografice reflect literatura consultat n vederea ntocmirii lucrrii fiind aranjate ntr-o
anumit consecutivitate: dup caracter n ordine alfabetic yi a anului publicrii.
CON|INUTUL TEZEI DE LICEN|
n INTRODUCERE (expus n 4-5 pagini) sunt reflectate urmtoarele aspecte.
Actualitatea cercetrii. Subcompartimentul prevede judec|ile autorului asupra oportunit|ii alegerii temei
din considerente teoretice si practice care prezint un aport la dezvoltarea domeniului si inclusiv la
formarea profesional. Stabileste caracterul actual al cercetrii practice si teoretice reiesind din abordrile
problemei n literatura din domeniu si realitatea psihosocial. Indic la raportul dintre problema studiat si
problemele din cotidian. Actualitatea cercetrii se prezint ca o aprofundarea n subiectul investiga|iei
relevarea tuturor aspectelor teoretice legate de acesta si probarea lor n cadrul unei cercetri experimentale.
Problema investigaiei: este formulat ntr-o fraz care reflect coresponden|a dintre studiul efectuat si
necesitatea solu|ionrii teoretice si practice a unei situa|ii specifice prin investigarea unui anumit aspect si
stabilire a unor solu|ii.
Obiectul cercetrii: se refer la aspectul teoretico-practic selectat pentru un studiu mai detaliat care
constituie un fenomen sau un proces o categorie sau un concept etc.
Scopul cercetrii: reflect elucidarea anumitor particularit|i ale obiectului investiga|iei elaborarea unui
program de activitate sau cercetare expunerea unor concluzii relevante studiului.
Obiectivele investigaiei: se mpart n teoretice si practice si presupun un plan sumar al efecturii
investiga|iei n scopul explicrii problemei alese pentru cercetare studiul aspectelor teoretice precizarea
prin analiz teoretic si practic a unor no|iuni elucidarea unor particularit|i identificarea factorilor
construirea modelelor elaborarea aparatului de cercetare eviden|ierea unor rezultate specifice etc.
Ipotezele cercetrii: modelul ipotetic al investiga|iei formulat n fraze testabile empiric care reflect
cunoasterea problemei la nivel teoretic si raportul cu propriile observa|ii. Urmeaz s reflecte anumite rela|ii
108
dintre cauz si efect. Este formulat n tezele care-si pun scopul unei testri empirice a problemei alese pentru
cercetare.
Baza conceptual a cercetrii: nominalizarea teoriilor abordrilor principiilor conceptelor modelelor si
a autorilor lor rezultate din analiza literaturii din domeniu.
Metode procedee yi tehnici de cercetare: se mpart n teoretice studiu al surselor bibliografice analize
sinteze clasificri; de colectare a materialului empiric experimentale alese n conformitate cu obiectivele;
de prelucrare statistic i interpretare a datelor n scopul analizei cantitativ-calitative.
Etapele investigaiei: reflect consecutivitatea ac|iunilor autorului tezei n vederea rezolvrii scopului
cercetrii.
Baza experimental a cercetrii: indicarea popula|iei si descrierea esantionului supus cercetrii n
conformitate cu criteriile care urmeaz a fi supuse probrii experimentale.
Importan|a lucrrii (n anumite cazuri n funcie de caracterul tezei se specific yi aspectul inovator):
contribuii personale ale autorului n elucidarea problemei propuse pentru studiu.
Termeni-cheie: no|iunile de baz utilizate n conformitate cu problema obiectul scopul si obiectivele
lucrrii. No|iunile sunt aduse n ordine alfabetic ilustrnd competen|ele achizi|ionate pe parcursul realizrii
lucrrii.
ARGUMENTAREA TEORETIC A STUDIULUI (expus n 10-12 pag.) reflect contribu|iile
stiin|ifice ale cercettorilor din domeniu n reflectarea temei enun|ate. Con|inutul textului urmeaz s
corespund urmtoarelor cerin|e:
s respecte tema aleas con|innd abordri ale problemei de studiu si elemente stiin|ifice inovatorii;
s elucideze evolu|ia cercetrilor contribu|ia diferitor autori profunzimea tratrii problemei;
s eviden|ieze conceptele de baz care deservesc n|elegerea problemei;
s expun convingtor si logic ideile principale realiznd o sintez si expunnd concluzii.
De mare importan| se prezint utilizarea corect a aparatului stiin|ific a totalit|ii materialelor cu caracter
informativ-teoretic si practic a notelor anexelor materialului ilustrativ listelor surselor etc. Reflectarea
surselor se face prin prezentarea unor citate sau a unor formulri ale autorilor utilizndu-se lista
bibliografiei oferit la sfrsitul lucrrii. Referin|ele la aceast list se realizeaz ntre paranteze ptrate, n
care este indicat nr. de ordine al sursei si pagina (de ex. [45, p.15-18]). Utilizarea ct mai larg a surselor
denot maturitate stiin|ific si documentare fundamental n tema aleas pentru studiu. Textul trebuie s
corespund urmtoarelor cerin|e: continuitatea expunerii consecutivitatea logic a ideilor caracterul
convingtor al demonstra|iilor.
PREZENTAREA CERCETRII EMPIRICE (n 25-30 pag.) prezint partea experimental a lucrrii. n
condi|iile cnd s-a realizat doar un experiment de cercetare lucrarea se va rezuma doar la un compartiment
care reflect aceast activitate efectuarea experimentului formativ sau a unei implicri cu caracter de
rezolvare practic a problemei solicit un compartiment n plus. Prezentarea cercetrii se poate realiza si n
cteva compartimente reiesind din con|inutul obiectivelor practice.
n debut ntr-un subcompartiment aparte sunt expuse principiile metodologice i metodele cercetrii:
obiectivul investiga|iei practice;
scopul experimental;
obiectivele experimentale;
etapele realizrii cercetrii experimentale;
descrierea esantionului;
prezentarea modelului ipotetic;
specificarea metodelor si tehnicilor folosite: scurta lor descriere; menirea.
Obiectivul investiga|iei experimentale reflect problema expus n debutul lucrrii fiind corespondent
obiectivului general al cercetrii. Esantionul cercetrii este descris n conformitate cu criteriile calitativ-
cantitative solicitate de con|inutul obiectivelor experimentale.
n urmtoarele subcompartimente sunt expuse rezultatele experimentale. Se recomand n scopul men|inerii
unei consecutivit|i si expuneri logice a textului urmtoarea structur a compartimentelor:
con|inutul ipotezei de lucru;
men|ionarea metodei folosite n scopul controlrii ipotezei;
109
descrierea cantitativ a rezultatelor cercetrii;
analiza lor calitativ inclusiv prin utilizarea metodelor de calcul matematico-statistic;
concluziile cu privire la confirmarea sau infirmarea ipotezei;
concluzii generalizate.
Prezentarea rezultatelor cercetrii poate fi realizat prin intermediul tabelelor schemelor graficelor
diagramelor etc. expuse n text si/sau n anexe. Se recomand includerea n structura capitolelor a formelor
grafice de prezentare a materialului relevant pentru o descriere succint si ilustrativ a rezultatelor cercetrii.
n anexe pot fi prezentate tabele generale cu date rezultatele largi ale calculului statistic reflectat n text dor
n form de coeficien|i textul sau descrierea deplin a unor metode mai pu|in cunoscute n practica
cercetrii. n condi|iile cnd teza reflect un experiment formativ n anexe poate fi prezentat descrierea
activit|ilor n form de program general si plan al fiecrei n parte anumite stenograme etc.
Capitolul se finalizeaz cu un compartiment aparte care reflect concluziile generale rezultate din
cercetarea empiric iar n cazul aplicrii unui experiment formativ din implementarea programului dat.
n condi|iile prezen|ei unui al treilea compartiment sunt expuse detaliat sarcinile experimentului formativ,
principiile elaborrii programului, descrierea participan|ilor particularit|ile activit|ilor ipotezele si
verificarea lor prin compararea datelor test-retest. Se fac referin|e la experimente similare.
n CONCLUZII $I RECOMANDRI (4-5 pagini) se con|ine rezumarea succint a ideilor
formulate n debutul investiga|iei si a rezultatelor ob|inute:
rezumatul principalelor idei expuse n lucrare;
demonstra|iile cu privire la caracterul finit al studiului efectuat n conformitate cu obiectul si obiectivele
propuse;
concluziile teoretice si practice rezultate din cercetare;
sugestii si recomandri practice.
Lucrarea se finalizeaz cu liste bibliografice.
DESIGN-UL TEHNIC AL TEZEI DE LICEN|
Lucrrile sunt culese la calculator si prezentate n 2 exemplare (unul este ntors autorului dup sus|inere).
Textul tiprit este imprimat pe hrtie A4 legat n copert. Textul tezei se culege cu utilizarea caracterelor
Times New Roman mrimea literelor 12 distan|a dintre rnduri 1,5 intervale. Amplasarea n pagin:
cmp stnga 30; dreapta 10; sus 1,5; jos 20. Fiecare compartiment ncepe dintr-o pagin nou.
n text se utilizeaz forme de eviden|iere:
a compartimentului caractere ngrosate litere majuscule: de ex. INTRODUCERE;
a subcompartimentelor caractere ngrosate, oblice: de ex. I.1. Elaborri teoretice ale problemei
schimbrii sociale;
a unor pr|i componente caractere ngrosate: Actualitatea cercetrii; Scopul lucrrii;
a unor concepte no|iuni de baz - caractere ngrosate: Media abaterea standard frecvena sunt
moduri de condensare a informa|iei folosite n statistic n scopul unei exprimri sintetice a ansamblului
de date servindu-se de anumite valori numerice;
a cuvintelor preluate dintr-o limb strin caractere oblice: training; feed-back;
a unor defini|ii concluzii specificri importante caractere oblice: Astfel n finalul acestei expuneri se
poate concluziona despre raportul direct strns ntre consumul de droguri i anxietate.
Comport anumite cerin|e prezentarea bibliografiei; utilizate n elaborarea lucrrii. Listele
bibliografice urmeaz s ilustreze competen|a teoretic a autorului tezei capacitatea lui de a analiza profund
tema propus.
Prezentarea bibliografiei se face n conformitate cu urmtoarele cerin|e:
monografii: Doise W. Mugny G. 1998. Psihologie social i dezvoltare cognitiv. Ed. Polirom Iasi
230 p.;
articole rezumate: Neculau A. 1996. O perspectiv psihologic asupra schimbrii // Cmpul social
(intervenjii psihopedagogice). Ed. Stiin|a. Chisinu p. 6-28;
disertajii autoreferate: Gon|a V. 2003. Formarea imaginii de sine la adolescenji // Autoref. tezei de
doctor n st. psih.: Univ. Pedag. de Stat din Chisinu. Chisinu 21 p.
110
n conformitate cu ultimele deschideri informa|ionale se pot face referin|e la surse electronice men|inndu-
se forma de articol sau rezumat: From the Green Notebook // Inter-net MyLibia.com 2002.
n listele bibliografice se expune pentru nceput literatura editat n limba romn englez francez etc. (cu
caractere latine) mai apoi cea prezentat cu caractere chirilice. Se men|ine strict ordinea alfabetic. n
cazul mai multor opere ale aceluiasi autor ordinea aranjrii se face dup principiul cronologic: de la lucrrile
mai recente la cele mai timpurii. n condi|iile prezen|ei unor coautori de la lucrrile individuale la cele
scrise n colaborare. Cnd lucrrile unui autor au aprut n acelasi an se respect ordinea alfabetic a
titlurilor specificndu-se dup anul edi|iei o alt ordine abc etc. Astfel n referin|ele din text se fac
aceleasi nsemnri cu litere pentru ca cititorul lucrrii s n|eleag cert care edi|ie a fost citat.
Note yi specificri.
1. Volumul unei teze de licen| este de 40-45 pagini.
2. Tezele trebuie s fie prezentate ntr-o form ngrijit copertate: partea estetic a lucrrii nu
este mai pu|in importan| dect con|inutul ei.
3. Cercetarea realizat n cadrul tezei poate constitui subiectul unei comunicri la simpozioane
si conferin|e stiin|ifice a unor publica|ii.
4. Termenii de stabilire a temelor tezelor de licen|: n anul III pn la 1 octombrie.

RECOMANDRI N VEDEREA NTOCMIRII TEZEI DE MASTER

Aprobate n sedin|a Catedrei Psihologie General
si a Consiliului Metodic al Departamentului Psihologie
si Asisten| Social din 12 noiembrie 2003

Teza de master reprezint o activitate prevzut n curriculumul specialit|ii care are menirea de a forma
abilit|i de cercetare teoretic si practic de aprofundare ntr-un anumit domeniu al viitoarei specialit|i n
scopul realizrii unui studiu consecutiv si finit al unei probleme actuale si importante pentru formarea
profesional a studentului.

DESIGN-UL GENERAL AL TEZEI DE MASTER
Foaia de titlu indic la locul realizrii tezei autorul tema ei conducerea stiin|ific (vezi Anexa 1).
Planul tezei de master reflect structura con|inutul de baz n forma unei liste sumare a principalelor
probleme reflectate n lucrare, cu men|ionarea paginilor. n conformitate cu acest plan se alctuieste structura
tezei care cuprinde:
compartimentul introductiv (introducerea) care are caracter teoretic istoriografic metodologic si
metodic reflectnd actualitatea studiului problema obiectul scopul cercetrii ipotezele si obiectivele
investiga|iei baza conceptual metodele procedeele si tehnicile etapele baza experimental inova|ia
stiin|ific importan|a teoretic si valoarea practic termenii-cheie;
2-3 capitole n care se dezvolt con|inutul temei sunt reflectate rezultatele documentrii si investiga|iei
teoretice si argumentele autorului prezentate analizele cercetrii n teren si concluziile la fiecare
compartiment (n conformitate cu oportunitatea prezentrii materialului capitolele pot fi divizate n
subcapitole paragrafe si subparagrafe);
un compartiment final (ncheiere sau concluzii i recomandri) n care sunt sintetizate concluziile si
expus aportul personal la solu|ionarea problemelor abordate n lucrare propuse recomandri;
listele bibliografice reflect literatura consultat n vederea ntocmirii lucrrii fiind aranjate ntr-o
anumit consecutivitate: dup caracter n ordine alfabetic si a anului publicrii.

CON|INUTUL TEZEI DE MASTER
n INTRODUCERE (expus n 5-6 pagini) sunt reflectate urmtoarele aspecte.
Actualitatea cercetrii. Subcompartimentul prevede judec|ile autorului asupra oportunit|ii alegerii temei
din considerente teoretice si practice care prezint un aport la dezvoltarea domeniului si inclusiv la
111
formarea profesional. Stabileste caracterul actual al cercetrii practice si teoretice reiesind din abordrile
problemei n literatura din domeniu si realitatea psihosocial. Indic la raportul dintre problema studiat si
problemele din cotidian. Actualitatea cercetrii se prezint ca o aprofundarea n subiectul investiga|iei
relevarea tuturor aspectelor teoretice legate de acesta si probarea lor n cadrul unei cercetri experimentale.
Problema investigaiei: este formulat ntr-o fraz care reflect coresponden|a dintre studiul efectuat si
necesitatea solu|ionrii teoretice si practice a unei situa|ii specifice prin investigarea unui anumit aspect si
stabilire a unor solu|ii.
Obiectul cercetrii: se refer la aspectul teoretico-practic selectat pentru un studiu mai detaliat care
constituie un fenomen sau un proces o categorie sau un concept etc.
Scopul cercetrii: reflect elucidarea anumitor particularit|i ale obiectului investiga|iei elaborarea unui
program de activitate sau cercetare expunerea unor concluzii relevante studiului.
Obiectivele investigaiei: se mpart n teoretice si practice si presupun un plan sumar al efecturii
investiga|iei n scopul explicrii problemei alese pentru cercetare studiul aspectelor teoretice precizarea
prin analiz teoretic si practic a unor no|iuni elucidarea unor particularit|i identificarea factorilor
construirea modelelor elaborarea aparatului de cercetare eviden|ierea unor rezultate specifice etc.
Ipotezele cercetrii: modelul ipotetic al investiga|iei formulat n fraze testabile empiric care reflect
cunoasterea problemei la nivel teoretic si raportul cu propriile observa|ii. Urmeaz s reflecte anumite rela|ii
dintre cauz si efect. Este formulat n tezele care-si pun scopul unei testri empirice a problemei alese pentru
cercetare.
Baza conceptual a cercetrii: nominalizarea teoriilor abordrilor principiilor conceptelor modelelor si
a autorilor lor rezultate din analiza literaturii din domeniu.
Metode procedee yi tehnici de cercetare: se mpart n teoretice studiu al surselor bibliografice analize
sinteze clasificri; practice experimentale alese n conformitate cu obiectivele; statistice n scopul
analizei cantitativ-calitative.
Etapele investigaiei: reflect consecutivitatea ac|iunilor autorului tezei n vederea rezolvrii scopului
cercetrii.
Baza experimental a cercetrii: indicarea si descrierea esantionului supus cercetrii n conformitate cu
criteriile care urmeaz a fi supuse probrii experimentale. Este specificat doar n tezele cu caracter de
cercetare experimental.
Importana lucrrii (n anumite cazuri n funcie de caracterul tezei se specific yi aspectul inovator):
contribu|ii personale ale autorului n elucidarea problemei propuse pentru studiu. n cadrul unei teze de an
pot fi efectuate analize care vor conduce la anumite precizri compara|ii clasificri dar si la elucidarea
unor aspecte problematice prin intermediul cercetrii experimentale. n acest sens sunt relevate dou aspecte:
importan|a teoretic a lucrrii: rezultatele unei analize sinteze clasificri ale moytenirii teoretico-
conceptuale expunerea propriilor concluzii modele;
importan|a practic a lucrrii: precizarea yi descrierea unor aspecte concepte modele rezultat din
cercetarea experimental.
Termeni-cheie: no|iunile de baz utilizate n conformitate cu problema obiectul scopul si obiectivele
lucrrii. No|iunile sunt aduse n ordine alfabetic ilustrnd competen|ele achizi|ionate pe parcursul realizrii
lucrrii.
Expunerea rezultatelor studiului teoretic si a cercetrii practice se realizeaz n 2-3 capitole care constituie
reflectarea convingtoare a activit|ii n vederea realizrii obiectivelor propuse n partea introductiv. Teza
cuprinde trei capitole n cazul cnd reflect studiul teoretic practic si experimentul de formare dou cnd
ultima activitate nu se prevede n obiectivele lucrrii sau cnd lucrarea nu prevede realizarea unei cercetri
experimentale. Volumul fiecrui compartiment este stabilit n conformitate cu volumul lucrrii prezentnd
propor|ii relativ egale. n total partea de baz a tezei de master urmeaz s fie expus n 65-75 pagini.
CAPITOLELE TEORETICE reflect contribu|iile stiin|ifice ale cercettorilor din domeniu n reflectarea
temei enun|ate. Con|inutul textului urmeaz s corespund urmtoarelor cerin|e:
s respecte tema aleas con|innd abordri ale problemei de studiu si elemente stiin|ifice inovatorii;
s elucideze evolu|ia cercetrilor contribu|ia diferitor autori profunzimea tratrii problemei;
s eviden|ieze conceptele de baz care deservesc n|elegerea problemei;
s expun convingtor si logic ideile principale realiznd o sintez si expunnd concluzii.
112
Fiecare compartiment urmeaz s con|in n debut ideea principal si obiectivele de baz rezultate din
obiectivele lucrrii iar n final concluzii reiesite din activitatea de analiz teoretic. Con|inutul textului
trebuie s corespund temei s abordeze ct mai complet si profund problema aleas s demonstreze
posedarea aparatului conceptual s fie ntocmit ntr-un limbaj corespunztor si corect.
De mare importan| se prezint utilizarea corect a aparatului stiin|ific a totalit|ii materialelor cu caracter
informativ-teoretic si practic a notelor anexelor materialului ilustrativ listelor surselor etc. Reflectarea
surselor se face prin prezentarea unor citate sau a unor formulri ale autorilor utilizndu-se subsolul
paginii sau lista bibliografiei oferit la sfrsitul lucrrii.
n primul caz dup citat se face o not respectiv iar n subsol se indic sursa: autorul titlul
publica|iei edi|ia anul pagina (de exemplu (Doise W. Mugny G. Psihologie social i dezvoltare
cognitiv. Ed. Polirom Iasi 1998 p. 29).
n cel de-al doilea dup citat sau formulare este indicat ntre paranteze autorul anul edi|iei pagina (de
exemplu (Doise Mugny 1998 29) pentru ca n lista bibliografiei s fie oglindite toate datele despre
opera citat.
Utilizarea ct mai larg a surselor denot maturitate stiin|ific si documentare fundamental n tema aleas
pentru studiu.
Textul trebuie s corespund urmtoarelor cerin|e: continuitatea expunerii consecutivitatea logic a ideilor
caracterul convingtor al demonstra|iilor.
CAPITOLELE PRACTICE prezint partea experimental a lucrrii. n condi|iile cnd s-a realizat doar un
experiment de cercetare lucrarea se va rezuma doar la un compartiment care reflect aceast activitate
efectuarea experimentului formativ sau a unei implicri cu caracter de rezolvare practic a problemei solicit
un capitol n plus. Prezentarea cercetrii se realizeaz n cteva compartimente n conformitate cu con|inutul
obiectivelor practice.
n debutul capitolului ntr-un compartiment aparte sunt expuse principiile metodologice i metodele
cercetrii:
obiectivul investiga|iei practice;
ipotezele de baz;
descrierea esantionului;
nominalizarea etapelor investiga|iei;
specificarea metodelor si tehnicilor folosite: scurta lor descriere; menirea.
Obiectivul investiga|iei experimentale reflect problema expus n debutul lucrrii fiind corespondent
obiectivului general al cercetrii Ipotezele prezint o detaliere a modelului ipotetic general. Esantionul
cercetrii este descris n conformitate cu criteriile calitativ-cantitative solicitate de con|inutul obiectivelor
experimentale.
n urmtoarele compartimente sunt expuse rezultatele experimentale. Se recomand n scopul men|inerii
unei consecutivit|i si expuneri logice a textului urmtoarea structur a compartimentelor:
con|inutul ipotezei de lucru;
men|ionarea metodei folosite n scopul controlrii ipotezei;
descrierea cantitativ a rezultatelor cercetrii;
analiza lor calitativ inclusiv prin utilizarea metodelor de calcul matematico-statistic;
concluziile cu privire la confirmarea sau infirmarea ipotezei;
concluzii generalizate.
Prezentarea rezultatelor cercetrii poate fi realizat prin intermediul tabelelor schemelor graficelor
diagramelor etc. expuse n text si/sau n anexe. Se recomand includerea n structura capitolelor a formelor
grafice de prezentare a materialului relevant pentru o descriere succint si ilustrativ a rezultatelor cercetrii.
n anexe pot fi prezentate tabele generale cu date rezultatele largi ale calculului statistic reflectat n text dor
n form de coeficien|i textul sau descrierea deplin a unor metode mai pu|in cunoscute n practica
cercetrii. n condi|iile cnd teza reflect un experiment formativ n anexe poate fi prezentat descrierea
activit|ilor n form de program general si plan al fiecrei n parte anumite stenograme etc.
Capitolul se finalizeaz cu un compartiment aparte care reflect concluziile generale rezultate din
cercetarea empiric iar n cazul aplicrii unui experiment formativ din implementarea programului dat.
113
n condi|iile prezen|ei unui al treilea capitol sunt expuse detaliat sarcinile experimentului formativ,
principiile elaborrii programului, descrierea participan|ilor particularit|ile activit|ilor ipotezele si
verificarea lor prin compararea datelor test-retest. Se fac referin|e la experimente similare.
n CONCLUZII (4-5 pagini) se con|ine rezumarea succint a ideilor formulate n debutul
investiga|iei si a rezultatelor ob|inute:
rezumatul principalelor idei expuse n lucrare;
demonstra|iile cu privire la caracterul finit al studiului efectuat n conformitate cu obiectul si obiectivele
propuse;
concluziile teoretice si practice rezultate din cercetare;
sugestii si recomandri practice.
Lucrarea se finalizeaz cu liste bibliografice.

DESIGN-UL TEHNIC AL TEZEI DE MASTER
Lucrrile sunt culese la calculator si prezentate n 2 variante: tipar si form electronic. Textul tiprit este
imprimat pe hrtie A4 legat n copert. Textul tezei se culege cu utilizarea caracterelor Times New Roman
mrimea literelor 12 distan|a dintre rnduri 1,5 intervale. Amplasarea n pagin: cmp stnga 30;
dreapta 15; sus 20; jos 20. Fiecare compartiment ncepe dintr-o pagin nou.
n text se utilizeaz forme de eviden|iere:
a compartimentului caractere ngrosate litere majuscule: de ex. INTRODUCERE; CAPITOLUL I.
CERCETRI ALE CON$TIIN|EI DE SINE N PSIHOLOGIA CONTEMPORAN;
a subcompartimentelor caractere ngrosate oblice: de ex. I.1. Elaborri teoretice ale problemei
schimbrii sociale;
a unor pr|i componente caractere ngrosate subliniere: Actualitatea cercetrii; Scopul lucrrii;
a unor concepte no|iuni de baz - caractere ngrosate: Media abaterea standard frecvena sunt
moduri de condensare a informa|iei folosite n statistic n scopul unei exprimri sintetice a ansamblului
de date servindu-se de anumite valori numerice;
a cuvintelor preluate dintr-o limb strin caractere oblice: training; feed-back;
a unor defini|ii concluzii specificri importante caractere oblice: Astfel n finalul acestei expuneri se
poate concluziona despre raportul direct strns ntre consumul de droguri i anxietate.
Comport anumite cerin|e prezentarea bibliografiei; utilizate n elaborarea lucrrii. Listele
bibliografice urmeaz s ilustreze competen|a teoretic a autorului tezei capacitatea lui de a analiza profund
tema propus.
Prezentarea bibliografiei se face n conformitate cu urmtoarele cerin|e:
monografii: Doise W. Mugny G. 1998. Psihologie social i dezvoltare cognitiv. Ed. Polirom Iasi
230 p.;
articole rezumate: Neculau A. 1996. O perspectiv psihologic asupra schimbrii // Cmpul social
(intervenjii psihopedagogice). Ed. Stiin|a. Chisinu p. 6-28;
disertajii autoreferate: Gon|a V. 2003. Formarea imaginii de sine la adolescenji // Autoref. tezei de
doctor n st. psih.: Univ. Pedag. de Stat din Chisinu. Chisinu 21 p.
n conformitate cu ultimele deschideri informa|ionale se pot face referin|e la surse electronice men|inndu-
se forma de articol sau rezumat: From the Green Notebook // Inter-net MyLibia.com 2002.
n listele bibliografice se expune pentru nceput literatura editat n limba romn englez francez etc. (cu
caractere latine) mai apoi cea prezentat cu caractere chirilice. Se men|ine strict ordinea alfabetic. n
cazul mai multor opere ale aceluiasi autor ordinea aranjrii se face dup principiul cronologic: de la lucrrile
mai recente la cele mai timpurii. n condi|iile prezen|ei unor coautori de la lucrrile individuale la cele
scrise n colaborare. Cnd lucrrile unui autor au aprut n acelasi an se respect ordinea alfabetic a
titlurilor specificndu-se dup anul edi|iei o alt ordine abc etc. Astfel n referin|ele din text se fac
aceleasi nsemnri cu litere pentru ca cititorul lucrrii s n|eleag cert care edi|ie a fost citat.
Note yi specificri.
5. Volumul unei teze de master este de 65-75 pagini.
114
6. Tezele trebuie s fie prezentate ntr-o form ngrijit copertate: partea estetic a lucrrii nu
este mai pu|in importan| dect con|inutul ei.
7. Cercetarea realizat n cadrul tezei poate constitui subiectul unei comunicri la simpozioane
si conferin|e stiin|ifice a unor publica|ii.
8. Termenii de stabilire a temelor tezelor de master: n anul I pn la 1 noiembrie.

Anexa 1
MINI$TERUL EDUCA|IEI $I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL DIN MOLDOVA
FACULTATEA PSIHOLOGIE $I ASISTEN| SOCIAL
CATEDRA PSIHOLOGIE

Irina COLUN
PRACTICAREA ARTELOR MAR|IALE CA MODALITATE DE AUTOCUNOA$TERE $I
AUTOAPRECIERE

Tez de licen| (tez de master)

Admis pentru sus|inere
Conductor tiinific: Svetlana RUSNAC,
doctor n psihologie, confereniar universitar
____________________________
Autor: Irina COLUN,
specialitatea psihologie
___________________________

Chiyinu-2007

Curriculum Psihologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Psihologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE $I ASISTEN| SOCIAL

S-ar putea să vă placă și