UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Discriminarea persoanelor de
etnie romă

Studenți:

CINIERU SIMONA-CRISTINA

POPESCU OANA-MARIA

IANUARIE 2018

1
 Romii sunt definiți precum „persoane care fac parte dintr-o populație originară din India
și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă”1. Atunci
când vorbești despre romi sau țigani, vorbești despre „persoane cu apucături rele”2. Această
definiție a fost dată în anul 1957, continuată și în anul 1994, din păcate de actualitate și în 2018
(vezi Dicționar Explicativ al Limbii Române, varianta online).

Discriminarea reprezintă conform dicţionarului „politica prin care un stat sau o categorie
de cetăţeni ai unui stat sunt lipsiţi de anumite drepturi pe baza unor considerente etnice, rasiale,
sexuale, etc.” 3

Obiectivul lucrării a constat în observarea felului în care sunt discriminate persoanele de

etnie romă de către români. Metoda de cercetare folosită a fost observația participativă.

Am făcut lucruri obișnuite pentru o zi de sâmbătă, îmbăcate însă în portul tradițional al

romilor. Prima oprire a fost într-o benzinărie din București în care am intrat să alimentăm. Acolo
ne-am întâlnit cu alte persoane de etnire romă, care au fost extrem de prietenoase cu noi. Le-am
explicat că ceea ce facem noi nu este nimic altceva decât un experiment pentru facultate, ne-au
urat succes și ne-au dat chiar câteva sfaturi pentru a intra mai bine în pielea personajelor.

Următoarea oprire a fost într-un hypermarket. La prima vedere, oamenii începuseră deja
să ne ocolească și să se uite suspect. Mergând printre raioane, încercând să nu atragem atenția și
să ne concentrăm doar pe ceea ce aveam noi de cumpărat, am observat cum oamenii plecau
imediat de lângă noi atunci când ne opream să luăm vreun produs de pe raft, își puneau mâna pe
genți și la buzunare şi chiar își mutau bagajele dintr-o mână într-alta în așa fel ca acestea să nu
fie pe partea noastră. Ne-am îndreptat spre raioanele cu electronice și electrocasnice. Aici,
consilierii de vânzări erau în permanență cu ochii pe noi. La un moment dat, un agent de pază a
venit la noi și ne-a spus să plecăm din magazin pentru că este interzisă fotografierea sau
filmarea. Am oprit și am încercat să-i explicăm că este un experiment pentru facultate și nu
suntem țigănci. Reacția agentului de pază a fost absolut frapantă: „Nu sunteți țigănci, sunteți de
etnie romă, așa vă place să vi se spună.” Ne-am îndreptat spre casele de marcat, am achitat

1
Dicționarul Limbii Romane, Tomul XII, litera Ț, 1994, serie nouă, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Cotescu, pag.
85

2
idem
3
Dicţionarul explicativ al limbii române

2
produsele și ne-am dus spre ieșirea din magazin. În drumul către mașină, cei care treceau pe
lângă noi îșă fereau în continuare căruciloarele cu ceea ce îşi cumpăraseră și gențile.

Următoarea oprire urma să fie într-un restaurant sau cafenea în care am vrut să bem o
cafea. Am încercat să intrăm în cinci locuri, dar nu ni s-a dat voie sa intrăm. Motivul a fost cât se
poate de clar: „Avem dreptul de a ne selecta clienții din restaurant nostru, deci vă rugăm să ieșiți,
să nu fim nevoiți să chemăm paza.” sau „Ne pare rău, dar nu avem mese libere.”

Concluziile pe care le-am tras după acestă zi au fost că romii nu discriminează, ci românii
sunt cei care fac asta. Cel mai elocvent exemplu este atitudinea romilor cu care ne-am întâlnit în
benzinărie. Au fost foarte prietenoși și deschiși cu noi crezând că facem parte din același grup
etnic. Atitudinea față de noi nu li s-a schimbat nici când au aflat că este doar un experiment. La
polul opus s-a situat atitudinea agentului de pază și a consilierilor de vânzări din hypermarket,
precum și a ospătarilor din restaurantele în care am încercat să intrăm.

În urma acestui experiment am constatat faptul că accesul romilor la educaţie, la locuinţă

şi cel mai important la un loc de muncă, le este îngrădit din cauza românilor care judecă oamenii
după modul în care sunt îmbrăcaţi.