1

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

REFERAT ISTORIA ROMANILOR

STUDENT: GRIGORE GEORGIANA CRISTINA GRUPA 8213 AN II

Romania in al doilea razboi mondial

Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietica si Germania au semnat un pact de neagresiune, intrat in istorie ca "pactul Ribbentrop-Molotov", care continea un protocol aditional secret prin care cele doua puteri imparteau Europa de Est intre ele. La putin timp dupa aceea, pe 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia pornind al doilea razboi mondial. Armata poloneza a fost distrusa rapid si in plus, pe 17 septembrie, URSS a invadat partea estica a tarii. Romania a permis guvernului polonez si rezervelor sale de aur, precum si celor 50.000 de refugiati, sa ii tranziteze teritoriul. Dupa cadrea Frantei pe 22 iunie 1940 si retragerea trupelor britanice de pe continent, Romania si-a pierdut cei mai importanti aliati. In aceste conditiii, URSS a ocupat Basarabia si Bucovina de Nord pe 28 iunie, Ungaria a anexat nordul Transilvaniei pe 30 august, si Bulgaria a primit Cadrilaterul pe 7 septembrie. Romania era acum redusa la doua treimi din marimea initiala. Pe 6 septembrie 1940, Regele Carol II a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I, care, in aceeasi zi a conferit puteri nelimitate primului ministru, generalul Ion Antonescu. Generalul a decis sa formeze un nou guvern cu Garda de Fier. Pe 12 octombrie a sosit in Romania Misunea Militara Germana. Aceste trupe aveau sarcina de a antrena armata romana, de a impartasi din experienta lor si bineinteles, de a asigura controlul campurilor petroliere si a rafinariilor. Pasul urmator a fost facut pe 23 noiembrie 1940, Antonescu semnand Pactul Tripartit. Romania devenise aliata Germaniei naziste, iar pana in primavera lui 1941, Wehrmacht-ul isi sporise prezenta in tara pana la 370.000 de oameni. Totusi, Garda de Fier s-a dovedit a fi mai mult o problema decat o solutie pentru Antonescu. Generalul avea insa de partea sa armata, precum si acordul tactit al lui Hitler. Garda de Fier a fost distrusa, iar membrii sai ucisi sau arestati. Liderii au reusit sa se refugieze in Germania, unde Hitler i-a tinut in rezerva in caz ca Antonescu l-ar trada.

Razboiul static - 1941 Grupul de armate din sud al maresalului Gerd von Rundstedt, in care erau incorporate si fortele roamnesti, era impartit in doua de catre Mlastinile Pripiat. Pricipalul sau efort la declansarea operatiunii Barbarossa urma sa aiba loc la nord, in timp ce fortele aflate in Romania trebuiau sa astepte ca ofensiva sa progreseze mai mult in Ucraina pana sa inceapa si ele atacul. Aceasta decizie a fost luata de OKH in primavara anului 1941, deoarece gen. col. Franz Halder considera Prutul ca fiind o bariera prea grea pentru o ofensiva motorizata si pentru ca potentialul ofensiv al trupelor romane nu era prea ridicat in ochii comandantilor germani. De aceea vasta majoritate a fortelor mecanizate germane a Grupului de Armate Sud era concentrata in Polonia, pe frontul romanesc aflandu-se in principal doar unitatile motorizate romanesti. Dupa cum urma sa se vada, Prutul nu era o bariera chiar atat de fomidabila in conditiile atacului surpriza, soldatii romani ocupand cateva poduri intacte peste rau inca de la inceputul razboiului. Probabil ca o ofensiva puternica inca din prima zi pe frontul din Moldova ar fi cauzat probleme serioase Frontului de Sud-Vest sovietic, care a opus o puternica rezistenta lui von Rundstedt. Fortele care urmau sa ia parte la operatiile din Basarabia si Bucovina de Nord erau: Armata 3 romana (Corpul de Munte si Corpul de Cavalerie) in nord, comandata de gen. de corp de armata Petre Dumitrescu, in centru Armata 11 germana (Corpurile 11, 30 si 54 germane ) a gen. col. Eugen von Schbert, caruia i se subordona si Armata 3, si in sud Armata 4 romana (Corpurile 5, 3 si 11) a gen. de corp de armata Nicolae Ciuperca. In Delta Dunarii era detasat Corpul 2 Armata, comandat de gen. de divizie Nicolae Macici. Toate aceste mari unitati formau Grupul de Armate Antonescu. Pe 22 iunie 1941, numarul total de soldati romani aflati in prima linie era de 325.685, distribuiti in 12 divizii de infanterie, o divizie blindata, o divizie de infanterie rezerva, o divizie de graniceri, 3 brigazi de munte, 3 brigazi de cavalerie si 2 brigazi de fortificatii. La aceste forte se adaugau 5 divizii de infaterie germane. Puterea ofensiva a ARR (aeronautica Regala Romana) era concentrata in GAL (Gruparea aeriana de Lupta), care avea in total 253 de avioane, din care numai 205 erau disponibile pe 22 iunie. Misiunea lor era de a castiga suprematia aeriana deasupra Basarabiei si Bucovinei de Nord si de a sprijini ofensiva Armatei 4. Era alcatuita din 4 grupuri de bombardament (1, 2, 4 si 5) si 2 escadrile independente de bombardament (82 si 18), 3 grupuri de vanatoare (5, 7 si 8), 4 escadrile de observatie (11, 12, 13 si 14) si o escadrila de recunoasterebombardament (1).

Armatele 3 si 4 aveau propriile lor escadrile de observatie, bombardament usor si legatura (5 escadrile si respectiv 4). O escadrila de observatie (15) era atasata Diviziei 1 Blindate. Restul teritoriului Romaniei era impartit intre Regiunea 2 aeriana: 2 grupuri de vanatoare (3 si 4) si escadrila de de legatura (112), si Regiunea 3 aeriana: Grupul 6 Vanatoare si o escadrila de legatura (113). In Dobrogea se aflau cele 2 escadrile (101 si 102) ale Flotilei de Hidroaviatie, o escadrila de observatie (16) si una de vanatoare (53). ARR concentrase 672 de avioane la inceputul Operatiunii Barbarossa. Fortele Luftwaffe in Romania insumau 420 de aparate. Dunarea si litoralul Marii Negre erau aparate de Divizia de Dunare (15 nave militare si 30 nave auxiliare) si de Divizia de Mare a Marinei Regale Romane (14 nave militare si 9 nave auxiliare). Regimentul de Infanterie Marina era dispus in defensiva in Delta. De partea cealalta a frontului in Bucovina de Nord se afla Armata 12 sovietica, comandata de gen. lt. P. G. Ponedelin, subordonata Frontului de Sud-Vest. In Basarabia stationa Armata 9 sovietica a gen. col. T. Cerevicenko, care a fost intarita apoi cu Armata 18 a gen. lt. A. K. Smirnov trimisa din Districtul Militar Moscova. Elementele mobile erau concentrate in principal in Corpurile 2 (Diviziile 11 si 16 Tancuri, Divizia 15 Motorizata, Regimentul 6 Motociclisti) si 18 Mecanizate (Diviziile 44 si 47 Tancuri, Divizia 218 Motorizata, Regimentul 26 Motociclisti). Pe 25 iunie Armatele 9 si 18 au format Frontul de Sud, sub comanda gen. col. I. V. Tiulenev. In total erau 16 divizii dispuse in adancime pe doua linii: 5 de infanterie, 2 de munte una de cavalerie pe granita si una de infanterie, una de cavalerie si cele doua corpuri mecanizate intre Prut si Nistru. Rezerva era alcatuita din 3 divizii de infaterie si o brigada antitanc. La acestea se adaugau trupele a 5 regiuni fortificate (80, 81, 82, 84 si 86). Erau in total 364.700 de soldati si 799 tancuri, din care numai 10 KV-1 si 50 T-34, restul fiind T-26, BT-5 sau BT-7. Flota sovietica a Marii Negre era mult mai numeroasa decat cea a Axei, iar VVS avea 1.750 de avioane in zona. Duminica, 22 iunie 1941. La ora 3:00 primele avioane germane si romanesti de recunoastere au trecut Prutul, iar la ora 3:15 primele bombardiere decolau de pe aerodromurile din Moldova avand ca obiective bazele aeriene sovietice din Basarabia, in timp ce artileria a inceput sa traga asupra pozitiilor Armatei Rosii. Unitatile din prima linie au inceput sa faca incursiuni in liniile inamice. In nord Armata 3 fusese redusa practic la Corpului de Munte (Brigazile 1,2 si 4 Munte, Divizia 7 Infaterie si Brigada 8 Cavalerie), deoarece Corpul de Cavalerie fusese direct subordonat Armatei 11. De fapt comandamentul Armatei 3 a fost lipsit de atributii operative pana pe 2 iulie 1941 cand a inceput ofensiva si pe frontul romanesc. In zorii zilei,

Divizia 7 Infanterie a ocupat satul Bahrinesti, iar recunoasterile executate de Brigazile 1 si 4 Munte au fost respinse. La Corpul de Cavalerie, Regimentul 2 Calarasi din Brigada 8 Cavalerie a capturat temporar satul Fantana Alba, pierzandu-l in urma unui contraatac sovietic.Escadronul 3/Regimentul 6 Rosiori din Brigada 5 Cavalerie a cucerit cazematele de pe Dealul Bobeica, de la nord de Dorohoi. In timpul acestui atac a fost ucis slt. Paul Liviu Popescu, care a primit mai tarziu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a post-mortem, fiind probabil primul ofiter roman care a castigat aceasta inalta distinctie in al doilea razboi mondial. Divizia 6 Infanterie a realizat un cap de pod la Mitoc, dar care a fost abandonat in cele din urma.

BIBLIOGRAFIE: http://www.referat.ro