P. 1
Materiale Pt Pictura Curs Pictura

Materiale Pt Pictura Curs Pictura

|Views: 178|Likes:
pictura
pictura

More info:

Published by: Irina Daniela Spataru on Apr 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2013

pdf

text

original

Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

care de multe ori se sfâşie. HB. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. 300. mai fină. echere. şi urme mici de alcool metilic). F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. 10. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele. 12. planşetă tip A4. calc. H2.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . 80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor. Benzen. rigle.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. mai moale. H – pentru schiţe. 4. Cu ei începi când cumperi ceva. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. H3. Iar alcoolul metilic orbeşte.

 cuţite ascutite de paletă.moi. cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi).Cele mai bune sunt cele sintetice.Se spală foarte bine după fiecare zi.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa.Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.Se dă pe unde a trecut foita de aur.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .

... 2.. noţiuni istorice 4. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1. nume antic 2. de confirmare . Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic.. organici (conţin calciu şi hidrogen.. pigmenţi 5.. microcaracteristici (beţe. anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1.. mineral şi anorganic.Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare . sinonim 3.) 9. tonalitate 6.. Despre pigmenţi: 1. . naturali 2. element . putere de acoperire 10.(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină... vegetali animali vegetali şi animali mineral. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină... în ce foloseşte ca tehnică 5. bulgări.. aspect 8.. 3. hidrocarbon) 2. origine 7. compoziţie şi formula chimică 11.White Spirit...din păr sintetic.... 4..Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1. Etapa vernisare:  verni D’Amar..petrol..

liant. de aceea au ne voie de mai multă emulsie. după ce se usucă emulsia şi pui mâna . În mediul alcalin el devine orange. de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase. cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină. după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie.  În toate culorile pui ocru.  . Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor. ruperi. Printre particulele de culoare să străbată fondul.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor.12. Tot ea absoarbe 200% . Cel de la „Maimeri” este bun.  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct.solubilitate în apă sau în alcool 15. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent.  Siena arsă se gelatinizează în ulei.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc. dar în liant alcalin (frescă). dar el tot mai absoarbe.  Negru de ivoriu (din oase).  Excesul de liant duce la cracluri.se satură foarte greu de liant. alterarea culorii 13.. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate.  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire. la lumină păleşte.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi..  Galbenul crom se înverzeşte în ulei. cad. albul de zinc este transparent. Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului.  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei.  Albul de titan acoperă.

de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. În pictura veche apare peste tot) 2. azoic. Cele închise bat spre orange. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. . 6. Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. 3. Nu folosii negru de tei. Clasificarea culorilor . ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. Dar să fie bine măcinat. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. Laşi până ce pigmentul e jilav. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. . ! Să ştii ce alb cumperi. Faci un alt compus din titan şi zinc. iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase.mediu . 2. Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. 4. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. Galben indian . sunt similare.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. Când este pur amesteci cu zinc. brânzeşte. Galben de crom deschis . din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1. . se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool. Ele se folosesc cel mai des. Galben de crom închis.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. Galben Hansa (sintetic. Galben de cadmiu – închis .poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. Culori acromatice: albul şi negrul. organic – de aceea e foarte uşor) 5.

Cinadru – se falsifică pentru că este scump. 3. Orange: 1. 3.închis Verde de China Albastru: . De asemenea este foarte toxic. 3. 2.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . 7. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . 6.puternică otravă. 4. 8. 5. Italia sau România (oxizi).deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.Ocru galben (natural) – închis . Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare. 1. Oxizi roşii din Germania. 1. Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. 4. 2. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare. Roşu: de cadmiu – deschis .inchis . 3. Ocru roşu – Verona . Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis .mediu Vermillion (sulfură de mercur) . Orange de Marte.Plumb 2. 2. 7. Roşu Lacca (de la greci) 6.de Cipru Are o putere mare de acoperire. Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic. 4.

ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. Ceruleum – „Celestial blue” 2. Cobalt 3. paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . Mineral 2. de Anthos Violet: 1. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. la celălalt mai îngustă.artificial 5. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. paltin.1. de Cobalt – deshis -închis 3. azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4. Etape în elaborarea icoanei I.

la întărire. După primul strat se lasă o jumătate de oră.şi se va vedea şi în pictură. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). fluturaşi şi cuie. căci pe acolo intră umezeala. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. Această chituire poate să crape în timp. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. După ce l-am ameatecat. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. Ele cresc cu timpul. Dacă în blat există o crăpătură.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. După 12 ore el s-a întărit. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). iei apoi cu şmirghel. Dar dacă nu se poate îndepărta. se chituieşte. Dacă pui mai mult chit în gaură. care este mai tare decât vodca. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. Dacă fisura e adâncă. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine. are caracteristicile lemnului. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. aceasta se elimină. transparent). presate. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. .

1-0. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu. Chiar dacă ai dat cu ceară. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului. • La vopsea crapă şi intră umezeala. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. tot mai absoarbe şi va mai absorbii.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . Astfel nu intră umezeala in lemn. Pregătirea cleiului. Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. 6-10%. când ceruieşti iese negru. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. în 2 straturi. • Cu cât e mai aproape de scoarţă.• La uscare. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. terepentină. Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). III. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi.3%. bine întins. • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . gaz. scândura scade în lungimea fibrei cu 0. altfel . • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. II. care se dă cu o pensulă. ori laşi spaţiu. La fel şi pe margini. Altfel va împiedica la grunduire. ori scrii dinainte. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă.

05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0. 4. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început. Şi avem astfel soluţia de clei. Se lasă la răcit la temperatura camerei.un vas întins. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia.pate. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. Dacă te grăbeşti.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă . se pune acoperit în frigider. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. IV.6. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit.05 g pentaclor fenolat =100. în care se ţine cleiul 30 de minute. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei. . Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). Apoi se pune în bain – marin. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat.7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. 5 ore.7%  clei de iepure.05 % +97 %=100. După ce se răceşte.12%  clei de peşte– 6.05 pentaclor fenolat de Na. Se dă prin sită într. pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0. 2. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C). Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. acoperit. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate.

marin. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. să fie întinsă. dar nu mai groasă decât itamina. După ce cumperi pânza. de la centru spre margini. se taie. se stoarce. pentru ca fibra să se satureze de clei. V. se va deforma la colţuri. se calcă şi apoi se taie la dimensiune. Ca să iasă aerul.15min.Se dă fierbinte ca să absoarbă. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. Exemplu la oase – maxim 700C. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. Recomandat este de 300C.pate şi se imersează în soluţie. nu lasă să respire lemnul. 2. pentru că o rupe. Se pune la fiert 10. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. se lasă cam o palmă. Se ia o cantitate oarecare de clei. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. dublă (groasă. ea face băşici şi trebie tăiată. Se pune în bain. se fierbe. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri.o cameră încălzită: 24 –250C. De asemenea rupe pânza obişnuită. Apoi cu o pereche de mănuşi termo.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. fiind foarte groasă . Temperatura cleiului să fie până la 800C.rezistente se ia. ca să nu se deformeze lemnul. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. Dar dacă e pusă bine. când o bagi în apă ea se micşorează. cu podul palmei se apasă bine în spirală. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. 3. La materialul apretat pus direct pe lemn. aceea este urzeala. mai mare decât dimensiunea icoanei. absorbind tot cleiul. rară) tifon cafas (ca inul . Se foloseşte numai la ulei. Dacă se pune pe diagonală. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă. Dacă tai pânza înainte la dimensiune. Şi se lipeşte pânza de lemn. De aceea când o tai. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm.    etamină groasă. . Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. Vara poţi lucra afară la soare. Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. Când pui pânza. nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul. Se pune suportul într.

la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. apoi se pune creta.pate. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. iar partea lichidă – soluţia de clei. se pune 1sfert de levuloză(25% ). Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). Se scoate partea cu alcool şi se aruncă. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. crapă.La prima soluţie am avut partea solidă. 10 kg de grund. Riscă să crape. Apa se evaporă. Ea se va pune mai întâi în clei.creta. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă.5g de levuloză. ⇒ soluţia de clei. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. 1. se elimină alcoolul.2 mm grosime. Iar cât clei uscat ai în soluţie. din ochi.apa. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei.5. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. În grund se pune glicerină tehnică.5% . Şi se pune grundul cât să acopere găurile. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. iar partea lichidă. Dacă e fierbinte.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund. Grundul se prepară ca o smântână. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza. 20% din grund se pierd. La început se pune mai puţină glicerină-1%. Se lasă o zi. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. . ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. Grundul se întinde cu o pensulă. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox.pate Acum avem partea solidă. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. e un fel de izolare. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. cu vârful degetelor. De asemenea crapă şi la soare. Rămâne levuloza insolubilă în alcool. ca plastifiant. adică. Primul strat se dă greu. Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%. La această mână se dau cel puţin 2 straturi.cleiul. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool).1.

ţi dai seama de straturi. Şi se dă întins să nu rămână luciu. . La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. intră mai multă . mai poroasă. Mâna a doua: Are 2-3 straturi. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. Dacă este mai grea creta. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei. Mâna a patra: Are 9 straturi. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. 2. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. intră mai puţină cantitativ în grund. Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. parcă ai picta pe sticlă. 3. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. Va fii mai consistentă în clei. Dacă este mai umflată. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Iar la margine să nu rămână prea mult grund. Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). ca atunci când şlefuieşti. Nici lăsat să stea că face pori. să. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. După fiecare strat se poate şmirghelui. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. Şi se pune concentraţie diferită de ocru.

carnaţia finală . se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. umbre) .lumini . Nu se pune apă deloc.Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături.ton valoric (lumini. cu păr aspru în acelaşi plan.Pentru umbre mai diluată. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta. 300. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade.rumenelile Emulsia: Se sparge oul. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul. La început va fi greu.dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit.VI.proplasmă . Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit.desen schiţă .prima carnaţie . Dacă nu are defecte.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. dacă are defecte sau denivelări mici.rămânând pieliţa în mâini. ca pe gheaţă. 280. Şlefuirea lemnului: 1. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla. Pictura: Etapele picturii: . . Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă. Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet.Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete. Se curătă de albuş.decât după ce am făcut culoarea în godetă. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. 2. dar după ce va fi şlefuită va aluneca. Se uniformizează.

iar unele distrug liantul. data şi eventual ora. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata.Nitrolac. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. şi rămâne lipicios. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă.Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă. . Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat. Şi borcanul se închide ermetic. deci trebuie să revii cu verni peste pictură. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului. Alcoolul absoarbe apa.nu se solubilizează. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. Lipesc o etichetă. Şi îl ia din aer. Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. Dacă o foloseşti la umbre sau asist. care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze.Ei afectează pigmentii. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 .ul boabe şi se pune în ciorap. Adică 3luni şi ceva. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele.O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. 1lună uscare.Verni de Yacht. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. 2 luni vernisare. Pictura se usucă între 3luni şi 1an. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar . ! Când faci o soluţie.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. La tempera nu se foloseşte verni final. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru.Apoi vernisarea-o jumătate de an.

ci de 7 – 10% .! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->