Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

10. F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. H3. H – pentru schiţe. rigle. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele. HB. planşetă tip A4. şi urme mici de alcool metilic). depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate. 12.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. Cu ei începi când cumperi ceva.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor. calc. mai moale. H2. 80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc. Benzen. Iar alcoolul metilic orbeşte. 4. care de multe ori se sfâşie. echere. 300. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . mai fină.

moi. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.  cuţite ascutite de paletă. cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa.Cele mai bune sunt cele sintetice.Se spală foarte bine după fiecare zi. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi).Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.Se dă pe unde a trecut foita de aur.

. 4. organici (conţin calciu şi hidrogen. .. putere de acoperire 10.din păr sintetic. Despre pigmenţi: 1. 2... 3. aspect 8.. mineral şi anorganic.. tonalitate 6. compoziţie şi formula chimică 11. de confirmare .. bulgări.) 9... hidrocarbon) 2.. vegetali animali vegetali şi animali mineral.(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină. microcaracteristici (beţe. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1. sinonim 3. noţiuni istorice 4. nume antic 2. în ce foloseşte ca tehnică 5. origine 7.... naturali 2.... anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1..petrol..Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare .White Spirit. Etapa vernisare:  verni D’Amar. pigmenţi 5. Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic.. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină.Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1..... element .

de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase. alterarea culorii 13.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei.  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată.  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei.12. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate.  Excesul de liant duce la cracluri.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi. la lumină păleşte.solubilitate în apă sau în alcool 15.. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14.  În toate culorile pui ocru.. dar el tot mai absoarbe. dar în liant alcalin (frescă).  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.  . Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului. Tot ea absoarbe 200% . Cel de la „Maimeri” este bun.se satură foarte greu de liant.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor. de aceea au ne voie de mai multă emulsie.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var. albul de zinc este transparent. ruperi. În mediul alcalin el devine orange.  Siena arsă se gelatinizează în ulei. cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină. după ce se usucă emulsia şi pui mâna . cad.  Negru de ivoriu (din oase).alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă. după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct. liant. Printre particulele de culoare să străbată fondul.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie.  Albul de titan acoperă.

. din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1. Faci un alt compus din titan şi zinc. Galben Hansa (sintetic. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. ! Să ştii ce alb cumperi.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură.poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. organic – de aceea e foarte uşor) 5. Galben de crom închis. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. Culori acromatice: albul şi negrul. de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. . 4. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie. sunt similare. Dar să fie bine măcinat. Galben de cadmiu – închis . Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. . acesta fiind al treilea alb de pe paletă. ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. azoic. Laşi până ce pigmentul e jilav. Când este pur amesteci cu zinc.mediu . E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. În pictura veche apare peste tot) 2. 6. 2. Galben de crom deschis . Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. 3. Galben indian . Ele se folosesc cel mai des. Clasificarea culorilor . iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. brânzeşte. Nu folosii negru de tei. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool. Cele închise bat spre orange. Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă.

1.Ocru galben (natural) – închis . 2. Italia sau România (oxizi). 7. Oxizi roşii din Germania. 4. 3. Orange de Marte. Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare. 4.puternică otravă.inchis .mediu Vermillion (sulfură de mercur) . 3. 6. Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare. 1. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic. 3.de Cipru Are o putere mare de acoperire. Cinadru – se falsifică pentru că este scump. 5. 8. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa.Plumb 2. De asemenea este foarte toxic. Ocru roşu – Verona .deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . Roşu: de cadmiu – deschis . 3. 4. 2. 7. Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. Orange: 1. Roşu Lacca (de la greci) 6. 2. Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis .închis Verde de China Albastru: .deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.

Ceruleum – „Celestial blue” 2. paltin. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. la celălalt mai îngustă. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4.1. de Anthos Violet: 1. Mineral 2. Cobalt 3. În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri.artificial 5. paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . Etape în elaborarea icoanei I. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . de Cobalt – deshis -închis 3. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei.

La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. După ce l-am ameatecat. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile.şi se va vedea şi în pictură. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. iei apoi cu şmirghel. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. După primul strat se lasă o jumătate de oră. Ele cresc cu timpul. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. fluturaşi şi cuie. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine. transparent). Dacă pui mai mult chit în gaură. Această chituire poate să crape în timp. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. Dacă în blat există o crăpătură. Dacă fisura e adâncă.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. la întărire. presate. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. Dar dacă nu se poate îndepărta. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. aceasta se elimină. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). care este mai tare decât vodca. După 12 ore el s-a întărit. căci pe acolo intră umezeala. are caracteristicile lemnului. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. . se chituieşte.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit.

gaz. în 2 straturi. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. care se dă cu o pensulă. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). tot mai absoarbe şi va mai absorbii. II.• La uscare. Altfel va împiedica la grunduire. • La vopsea crapă şi intră umezeala. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. Astfel nu intră umezeala in lemn. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. ori laşi spaţiu. În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc. • Cu cât e mai aproape de scoarţă. terepentină. când ceruieşti iese negru. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . altfel .pate: Tipuri de clei:  clei de oase . • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. 6-10%. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. Chiar dacă ai dat cu ceară. III. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. bine întins. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. scândura scade în lungimea fibrei cu 0. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge.3%. ori scrii dinainte. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) .1-0. • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. La fel şi pe margini. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. Pregătirea cleiului.

adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă . Dacă te grăbeşti. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia.05 g pentaclor fenolat =100.05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit.05 % +97 %=100. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat. Şi avem astfel soluţia de clei. Apoi se pune în bain – marin. se pune acoperit în frigider. în care se ţine cleiul 30 de minute.05 pentaclor fenolat de Na.pate. 4.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început.6. Se dă prin sită într. Se lasă la răcit la temperatura camerei.7%  clei de iepure. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei.12%  clei de peşte– 6. . pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10. Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C).7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. După ce se răceşte. acoperit. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). 5 ore. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. IV. 2.un vas întins.

Se pune în bain. nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. ca să nu se deformeze lemnul. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei.marin. pentru ca fibra să se satureze de clei. de la centru spre margini. dublă (groasă. cu podul palmei se apasă bine în spirală. 3. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. absorbind tot cleiul. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. ea face băşici şi trebie tăiată. Temperatura cleiului să fie până la 800C. se calcă şi apoi se taie la dimensiune.Se dă fierbinte ca să absoarbă.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. se fierbe. După ce cumperi pânza. Se pune suportul într. De asemenea rupe pânza obişnuită. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. Vara poţi lucra afară la soare. Recomandat este de 300C. V. dar nu mai groasă decât itamina. Când pui pânza. se taie. mai mare decât dimensiunea icoanei. rară) tifon cafas (ca inul . Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. La materialul apretat pus direct pe lemn. aceea este urzeala.rezistente se ia. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. Ca să iasă aerul. Se ia o cantitate oarecare de clei. Dacă tai pânza înainte la dimensiune.o cameră încălzită: 24 –250C. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm. se va deforma la colţuri. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul.pate şi se imersează în soluţie. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. Se pune la fiert 10. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. să fie întinsă. De aceea când o tai. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. Dacă se pune pe diagonală. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. când o bagi în apă ea se micşorează. Exemplu la oase – maxim 700C. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă.    etamină groasă. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul. fiind foarte groasă . se stoarce. Şi se lipeşte pânza de lemn. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. Se foloseşte numai la ulei. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. pentru că o rupe. se lasă cam o palmă.15min. nu lasă să respire lemnul. Dar dacă e pusă bine. 2. .

La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. 20% din grund se pierd. La această mână se dau cel puţin 2 straturi. 1. apoi se pune creta. ⇒ soluţia de clei. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. Rămâne levuloza insolubilă în alcool. Riscă să crape. La început se pune mai puţină glicerină-1%. e un fel de izolare. Grundul se prepară ca o smântână. Iar cât clei uscat ai în soluţie. Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). iar partea lichidă – soluţia de clei. ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi.pate. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. se pune 1sfert de levuloză(25% ). Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool).La prima soluţie am avut partea solidă. Apa se evaporă.creta. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza.cleiul. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. cu vârful degetelor.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund. Şi se pune grundul cât să acopere găurile. iar partea lichidă. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. . Pentru 20 de straturi vom folosi aprox. Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%.1. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă. se elimină alcoolul.pate Acum avem partea solidă. Se lasă o zi. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. De asemenea crapă şi la soare. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. din ochi. 10 kg de grund. Grundul se întinde cu o pensulă. Primul strat se dă greu. ca plastifiant.2 mm grosime. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură. Dacă e fierbinte. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. Se scoate partea cu alcool şi se aruncă.apa. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. În grund se pune glicerină tehnică. adică. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. Ea se va pune mai întâi în clei. crapă.5.5% .5g de levuloză. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa.

Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. Dacă este mai umflată. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. . ca atunci când şlefuieşti. Mâna a doua: Are 2-3 straturi. La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. intră mai multă . Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. Şi se dă întins să nu rămână luciu. Nici lăsat să stea că face pori. Iar la margine să nu rămână prea mult grund. Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). intră mai puţină cantitativ în grund. Va fii mai consistentă în clei. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte.ţi dai seama de straturi. 2. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. 3. să. Şi se pune concentraţie diferită de ocru. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei. Mâna a patra: Are 9 straturi. Dacă este mai grea creta. ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. parcă ai picta pe sticlă. mai poroasă. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. După fiecare strat se poate şmirghelui. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui.

Nu se pune apă deloc. 2. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti. Şlefuirea lemnului: 1.desen schiţă . Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit.ton valoric (lumini.rumenelile Emulsia: Se sparge oul.dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit. Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă.decât după ce am făcut culoarea în godetă.prima carnaţie . Se uniformizează. Pictura: Etapele picturii: .Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm.Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături.Pentru umbre mai diluată. Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. Se curătă de albuş. Dacă nu are defecte. 300. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla. 280.rămânând pieliţa în mâini.carnaţia finală .lumini . dacă are defecte sau denivelări mici.proplasmă . ca pe gheaţă. . Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. La început va fi greu. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul. se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. cu păr aspru în acelaşi plan. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade. umbre) . dar după ce va fi şlefuită va aluneca. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta.VI.Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete.

Lipesc o etichetă. Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. Adică 3luni şi ceva. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani. Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . .Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei. şi rămâne lipicios. acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta. care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze.Apoi vernisarea-o jumătate de an. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele. La tempera nu se foloseşte verni final. Şi borcanul se închide ermetic. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei. Dacă o foloseşti la umbre sau asist. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. data şi eventual ora. 1lună uscare. deci trebuie să revii cu verni peste pictură. Alcoolul absoarbe apa. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata.Nitrolac.nu se solubilizează. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură.O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri. Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile.Ei afectează pigmentii. Pictura se usucă între 3luni şi 1an.ul boabe şi se pune în ciorap. 2 luni vernisare. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar . ! Când faci o soluţie. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului.Verni de Yacht. Şi îl ia din aer.iar unele distrug liantul. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac.

ci de 7 – 10% .! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful