Materiale Pt Pictura Curs Pictura

Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

 alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. mai fină. 12. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . planşetă tip A4. Benzen. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. mai moale. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. 80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc. H2. echere. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor. calc. 300. F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. HB. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. H3. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri. 4. Iar alcoolul metilic orbeşte. rigle. 10. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier. care de multe ori se sfâşie. şi urme mici de alcool metilic). Cu ei începi când cumperi ceva. se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate. H – pentru schiţe.

integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.moi. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.Cele mai bune sunt cele sintetice.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa.  cuţite ascutite de paletă.Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .Se spală foarte bine după fiecare zi.Se dă pe unde a trecut foita de aur.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi).  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur). cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.

.. putere de acoperire 10. Despre pigmenţi: 1. naturali 2.) 9.. noţiuni istorice 4..Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1. Etapa vernisare:  verni D’Amar. pigmenţi 5. organici (conţin calciu şi hidrogen..... 3.. vegetali animali vegetali şi animali mineral. hidrocarbon) 2.. sinonim 3. origine 7..... tonalitate 6.. aspect 8..... de confirmare . element .din păr sintetic. .. 2.(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină. compoziţie şi formula chimică 11.White Spirit. în ce foloseşte ca tehnică 5.petrol. 4. microcaracteristici (beţe. bulgări. mineral şi anorganic. nume antic 2.. anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1.Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare ... Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină.

Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului.se satură foarte greu de liant.12. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc. dar în liant alcalin (frescă).  În toate culorile pui ocru.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată.  .  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor.  Excesul de liant duce la cracluri. cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie. cad. la lumină păleşte.  Siena arsă se gelatinizează în ulei. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă. liant. dar el tot mai absoarbe. de aceea au ne voie de mai multă emulsie.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei. Cel de la „Maimeri” este bun.  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare.  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire.solubilitate în apă sau în alcool 15.. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate. alterarea culorii 13. albul de zinc este transparent. după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie. Tot ea absoarbe 200% . ruperi. Printre particulele de culoare să străbată fondul. de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase.. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct.  Albul de titan acoperă. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14.  Negru de ivoriu (din oase). după ce se usucă emulsia şi pui mâna . În mediul alcalin el devine orange.  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei.

4. Galben indian . 2. Galben de cadmiu – închis . Galben de crom închis. Faci un alt compus din titan şi zinc. E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. Galben de crom deschis . . Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. Laşi până ce pigmentul e jilav.poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb. Culori acromatice: albul şi negrul. . Galben Hansa (sintetic. 3. În pictura veche apare peste tot) 2. Cele închise bat spre orange.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. 6. azoic. Clasificarea culorilor . Nu folosii negru de tei. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie. brânzeşte.mediu . ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. Dar să fie bine măcinat. organic – de aceea e foarte uşor) 5. Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. . Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. Când este pur amesteci cu zinc. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. ! Să ştii ce alb cumperi.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. Ele se folosesc cel mai des. de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool. sunt similare.

Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. 1.mediu Vermillion (sulfură de mercur) . 6. 7. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . 3.închis Verde de China Albastru: . 1. Roşu Lacca (de la greci) 6. Orange: 1.deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.puternică otravă. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. De asemenea este foarte toxic. 8. 2.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . 4. 7. 2.Ocru galben (natural) – închis . Oxizi roşii din Germania. Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis .Plumb 2. 5. 3. Ocru roşu – Verona . 4. 2. Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare.inchis . 3. 4.de Cipru Are o putere mare de acoperire. Roşu: de cadmiu – deschis . Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare. Italia sau România (oxizi). Orange de Marte. 3. Cinadru – se falsifică pentru că este scump. Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic.

1. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. de Cobalt – deshis -închis 3. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. paltin. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . la celălalt mai îngustă.artificial 5. Ceruleum – „Celestial blue” 2. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. Mineral 2. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . de Anthos Violet: 1. În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4. Etape în elaborarea icoanei I. Cobalt 3. paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia .

După ce l-am ameatecat. transparent). care este mai tare decât vodca. fluturaşi şi cuie. se chituieşte. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. iei apoi cu şmirghel. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). Ele cresc cu timpul. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. la întărire. Dar dacă nu se poate îndepărta. are caracteristicile lemnului. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. Dacă fisura e adâncă. presate. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. . Dacă pui mai mult chit în gaură. După primul strat se lasă o jumătate de oră.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. aceasta se elimină. căci pe acolo intră umezeala. Această chituire poate să crape în timp. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. După 12 ore el s-a întărit.şi se va vedea şi în pictură.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). Dacă în blat există o crăpătură. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb.

Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. • La vopsea crapă şi intră umezeala. Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. gaz. care se dă cu o pensulă. tot mai absoarbe şi va mai absorbii. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. terepentină. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu. • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului.3%. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. bine întins.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . ori scrii dinainte. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului.• La uscare. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. Chiar dacă ai dat cu ceară.1-0. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. când ceruieşti iese negru. în 2 straturi. scândura scade în lungimea fibrei cu 0. II. 6-10%. • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. III. • Cu cât e mai aproape de scoarţă. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). Pregătirea cleiului. La fel şi pe margini. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. Astfel nu intră umezeala in lemn. Altfel va împiedica la grunduire. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . ori laşi spaţiu. Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc. altfel . În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată).

După ce se răceşte. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). Şi avem astfel soluţia de clei. pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat.pate. 2. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. 5 ore. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. Apoi se pune în bain – marin.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început.7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit. acoperit. în care se ţine cleiul 30 de minute. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. IV. Se lasă la răcit la temperatura camerei.6. se pune acoperit în frigider. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă .05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0.12%  clei de peşte– 6.05 pentaclor fenolat de Na.05 % +97 %=100. 4. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei. Se dă prin sită într. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C). ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia.un vas întins. Dacă te grăbeşti.7%  clei de iepure.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10.05 g pentaclor fenolat =100. .

se lasă cam o palmă. se stoarce. dublă (groasă.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. Recomandat este de 300C. Se pune suportul într. Se pune în bain. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul.pate şi se imersează în soluţie. Ca să iasă aerul. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. După ce cumperi pânza. se va deforma la colţuri. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. pentru că o rupe. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. Se pune la fiert 10. cu podul palmei se apasă bine în spirală. dar nu mai groasă decât itamina. Dar dacă e pusă bine. de la centru spre margini. ea face băşici şi trebie tăiată. V. Exemplu la oase – maxim 700C. De asemenea rupe pânza obişnuită. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm.15min. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. Dacă tai pânza înainte la dimensiune. se fierbe. când o bagi în apă ea se micşorează. Şi se lipeşte pânza de lemn. Dacă se pune pe diagonală. fiind foarte groasă . De aceea când o tai. La materialul apretat pus direct pe lemn. nu lasă să respire lemnul. absorbind tot cleiul. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. Se foloseşte numai la ulei. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. 3. Când pui pânza. se taie. Temperatura cleiului să fie până la 800C.o cameră încălzită: 24 –250C.marin. rară) tifon cafas (ca inul .Se dă fierbinte ca să absoarbă. să fie întinsă. pentru ca fibra să se satureze de clei.    etamină groasă. aceea este urzeala.rezistente se ia. Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei. Se ia o cantitate oarecare de clei. 2. . şi se umezeşte suprafaţa lemnului. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul. Vara poţi lucra afară la soare. ca să nu se deformeze lemnul. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. mai mare decât dimensiunea icoanei. se calcă şi apoi se taie la dimensiune.

la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. Grundul se prepară ca o smântână.cleiul. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. Rămâne levuloza insolubilă în alcool. e un fel de izolare. Se lasă o zi. Se scoate partea cu alcool şi se aruncă. Riscă să crape. La început se pune mai puţină glicerină-1%. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. La această mână se dau cel puţin 2 straturi. apoi se pune creta. iar partea lichidă. Primul strat se dă greu. În grund se pune glicerină tehnică. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). 10 kg de grund. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. cu vârful degetelor.1. ca plastifiant. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă. Ea se va pune mai întâi în clei. se pune 1sfert de levuloză(25% ).La prima soluţie am avut partea solidă. se elimină alcoolul.apa. 20% din grund se pierd. Dacă e fierbinte.5. Iar cât clei uscat ai în soluţie. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. Şi se pune grundul cât să acopere găurile. din ochi. Grundul se întinde cu o pensulă. . ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza.2 mm grosime. ⇒ soluţia de clei. adică. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. De asemenea crapă şi la soare.5% .pate Acum avem partea solidă. 1.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund. Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. crapă. iar partea lichidă – soluţia de clei.creta.5g de levuloză. Apa se evaporă. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură.pate. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool).

intră mai multă . Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei. 3. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. mai poroasă. . să. La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). Mâna a treia: Are tot 3 straturi. Nici lăsat să stea că face pori. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. Mâna a patra: Are 9 straturi. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte. Iar la margine să nu rămână prea mult grund. ca atunci când şlefuieşti. parcă ai picta pe sticlă. cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. Şi se pune concentraţie diferită de ocru. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. Şi se dă întins să nu rămână luciu. Mâna a doua: Are 2-3 straturi. Va fii mai consistentă în clei. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra.ţi dai seama de straturi. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. Dacă este mai grea creta. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. După fiecare strat se poate şmirghelui. 2. Dacă este mai umflată. intră mai puţină cantitativ în grund.

Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit. dacă are defecte sau denivelări mici. umbre) .dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit. Şlefuirea lemnului: 1. 2. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta.lumini . dar după ce va fi şlefuită va aluneca. Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. Nu se pune apă deloc.prima carnaţie .rumenelile Emulsia: Se sparge oul. Se curătă de albuş. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. 300.Pentru umbre mai diluată.Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete.desen schiţă . . Dacă nu are defecte.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă.proplasmă .rămânând pieliţa în mâini. La început va fi greu.ton valoric (lumini. Se uniformizează. ca pe gheaţă. Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul. cu păr aspru în acelaşi plan. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade.VI. 280.decât după ce am făcut culoarea în godetă. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla.carnaţia finală . Pictura: Etapele picturii: . se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240.

Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac. Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat.Ei afectează pigmentii.iar unele distrug liantul. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. Adică 3luni şi ceva.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta.Apoi vernisarea-o jumătate de an. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei. Lipesc o etichetă.Nitrolac. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut.ul boabe şi se pune în ciorap. Dacă o foloseşti la umbre sau asist. 2 luni vernisare. şi rămâne lipicios.O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri.nu se solubilizează. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata. Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină. Şi borcanul se închide ermetic. acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. Pictura se usucă între 3luni şi 1an. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. . data şi eventual ora. Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele. Alcoolul absoarbe apa. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. deci trebuie să revii cu verni peste pictură. Şi îl ia din aer. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar .Verni de Yacht. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani. ! Când faci o soluţie.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă. La tempera nu se foloseşte verni final. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei. 1lună uscare. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează.

! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% . ci de 7 – 10% .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful