Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

echere. 300. H3. Cu ei începi când cumperi ceva.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . calc. HB. şi urme mici de alcool metilic). se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. Benzen. 12. care de multe ori se sfâşie. H – pentru schiţe. H2. mai moale.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. mai fină. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor. 80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc. F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. 4. Iar alcoolul metilic orbeşte. rigle. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. planşetă tip A4. 10.

integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.moi.Se spală foarte bine după fiecare zi.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.Cele mai bune sunt cele sintetice. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi). cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.  cuţite ascutite de paletă.Se dă pe unde a trecut foita de aur. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.

.petrol. element . compoziţie şi formula chimică 11. Etapa vernisare:  verni D’Amar... sinonim 3. pigmenţi 5... putere de acoperire 10..... în ce foloseşte ca tehnică 5.Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare . de confirmare . hidrocarbon) 2. 3. organici (conţin calciu şi hidrogen. origine 7. anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1...) 9. vegetali animali vegetali şi animali mineral. noţiuni istorice 4. mineral şi anorganic..... 2..... nume antic 2. bulgări. aspect 8.(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină. 4. naturali 2. . tonalitate 6. Despre pigmenţi: 1.. Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic.din păr sintetic...Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1. microcaracteristici (beţe. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină..White Spirit.

după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor. Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului. În mediul alcalin el devine orange. ruperi. Cel de la „Maimeri” este bun.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie.  Negru de ivoriu (din oase). albul de zinc este transparent.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi. de aceea au ne voie de mai multă emulsie.. cad. dar în liant alcalin (frescă). cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate.  . Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct.  Albul de titan acoperă. la lumină păleşte.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată.  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei. dar el tot mai absoarbe.se satură foarte greu de liant. Printre particulele de culoare să străbată fondul.12. după ce se usucă emulsia şi pui mâna .  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire. Tot ea absoarbe 200% . O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14. alterarea culorii 13.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei.  Excesul de liant duce la cracluri.solubilitate în apă sau în alcool 15. de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase..  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var. liant.  Siena arsă se gelatinizează în ulei.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent.  În toate culorile pui ocru.

de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. Ele se folosesc cel mai des. Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. .     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. ! Să ştii ce alb cumperi. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. Galben de crom deschis . din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1.poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. 3. 4. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool. azoic. Dar să fie bine măcinat.mediu . Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. Nu folosii negru de tei. Când este pur amesteci cu zinc. Culori acromatice: albul şi negrul. 2. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. Galben de cadmiu – închis . . Faci un alt compus din titan şi zinc. În pictura veche apare peste tot) 2. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. Galben de crom închis. Galben Hansa (sintetic. iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb. E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie. Cele închise bat spre orange. . Laşi până ce pigmentul e jilav. sunt similare. organic – de aceea e foarte uşor) 5. Galben indian . Clasificarea culorilor . brânzeşte. 6.

de Cipru Are o putere mare de acoperire. Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare. 6.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic. Cinadru – se falsifică pentru că este scump. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . Roşu: de cadmiu – deschis . Oxizi roşii din Germania. 4.inchis .mediu Vermillion (sulfură de mercur) . Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis . 8. 5. 2. 4. 3. 3. Orange de Marte. 4. 7. De asemenea este foarte toxic. 3. Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare. Roşu Lacca (de la greci) 6.Plumb 2. 1. Italia sau România (oxizi). 3. 1. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. Ocru roşu – Verona . 2.deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.puternică otravă. 2. Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1.Ocru galben (natural) – închis . Orange: 1. 7.închis Verde de China Albastru: .

paltin. Etape în elaborarea icoanei I.1. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele.artificial 5. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . la celălalt mai îngustă. de Anthos Violet: 1. Ceruleum – „Celestial blue” 2. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. Cobalt 3. Mineral 2. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . de Cobalt – deshis -închis 3. azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4.

La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. se chituieşte. aceasta se elimină. transparent).şi se va vedea şi în pictură. care este mai tare decât vodca. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). fluturaşi şi cuie. Ele cresc cu timpul. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). la întărire. căci pe acolo intră umezeala. presate. După ce l-am ameatecat. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Dar dacă nu se poate îndepărta. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. După 12 ore el s-a întărit. iei apoi cu şmirghel. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. Dacă pui mai mult chit în gaură. Dacă fisura e adâncă. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. . Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. Această chituire poate să crape în timp. După primul strat se lasă o jumătate de oră. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. are caracteristicile lemnului. Dacă în blat există o crăpătură.

• De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . • Cu cât e mai aproape de scoarţă. În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. II. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. terepentină. tot mai absoarbe şi va mai absorbii.• La uscare. când ceruieşti iese negru. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. 6-10%. bine întins. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. care se dă cu o pensulă. • La vopsea crapă şi intră umezeala. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. în 2 straturi. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). Astfel nu intră umezeala in lemn. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului. La fel şi pe margini.3%. ori scrii dinainte. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. ori laşi spaţiu. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). scândura scade în lungimea fibrei cu 0. tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. altfel . Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. III. Altfel va împiedica la grunduire. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. Chiar dacă ai dat cu ceară. Pregătirea cleiului. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu.1-0. gaz.

6. 4. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate.05 g pentaclor fenolat =100. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei.12%  clei de peşte– 6. Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit.7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3.05 % +97 %=100.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10. 2. Se lasă la răcit la temperatura camerei. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). acoperit. se pune acoperit în frigider. Apoi se pune în bain – marin. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia. pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0. După ce se răceşte. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C). Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă .05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0. Dacă te grăbeşti. în care se ţine cleiul 30 de minute. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat.pate. IV. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început. 5 ore. Şi avem astfel soluţia de clei.un vas întins.05 pentaclor fenolat de Na. Se dă prin sită într. .7%  clei de iepure.

nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. de la centru spre margini. se lasă cam o palmă. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. când o bagi în apă ea se micşorează. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul.marin. Ca să iasă aerul. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. . Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. pentru ca fibra să se satureze de clei. De asemenea rupe pânza obişnuită. De aceea când o tai.pate şi se imersează în soluţie. rară) tifon cafas (ca inul . Nu mai mult pentru că nu poţi rezista.    etamină groasă. Temperatura cleiului să fie până la 800C. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. mai mare decât dimensiunea icoanei. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. dar nu mai groasă decât itamina. Se pune în bain. V. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. Se pune la fiert 10. Se foloseşte numai la ulei. Recomandat este de 300C. să fie întinsă.rezistente se ia. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. absorbind tot cleiul. Se ia o cantitate oarecare de clei. dublă (groasă. nu lasă să respire lemnul. La materialul apretat pus direct pe lemn. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. 2.o cameră încălzită: 24 –250C. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul.Se dă fierbinte ca să absoarbă. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. cu podul palmei se apasă bine în spirală. ea face băşici şi trebie tăiată.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. Exemplu la oase – maxim 700C. 3. se calcă şi apoi se taie la dimensiune. se stoarce. se taie. pentru că o rupe. fiind foarte groasă . După ce cumperi pânza. Dar dacă e pusă bine. Dacă tai pânza înainte la dimensiune. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. ca să nu se deformeze lemnul. Vara poţi lucra afară la soare. Dacă se pune pe diagonală. Şi se lipeşte pânza de lemn. se fierbe. Se pune suportul într. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă.15min. aceea este urzeala. se va deforma la colţuri. Când pui pânza.

Ea se va pune mai întâi în clei.pate Acum avem partea solidă.1. 1. Apa se evaporă. Se lasă o zi. 10 kg de grund. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă. . În grund se pune glicerină tehnică. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza. Dacă e fierbinte. Grundul se prepară ca o smântână. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. se pune 1sfert de levuloză(25% ). Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%.5g de levuloză. Riscă să crape. adică.La prima soluţie am avut partea solidă. La început se pune mai puţină glicerină-1%. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură. Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). La această mână se dau cel puţin 2 straturi.cleiul. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool). Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. Primul strat se dă greu. e un fel de izolare. 20% din grund se pierd.apa.creta. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. Şi se pune grundul cât să acopere găurile.2 mm grosime. iar partea lichidă – soluţia de clei. ca plastifiant. ⇒ soluţia de clei. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. De asemenea crapă şi la soare. apoi se pune creta. Iar cât clei uscat ai în soluţie. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. Grundul se întinde cu o pensulă. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. Se scoate partea cu alcool şi se aruncă. la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. crapă.pate. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund.5.5% . cu vârful degetelor. Rămâne levuloza insolubilă în alcool. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. din ochi. se elimină alcoolul. iar partea lichidă.

Iar la margine să nu rămână prea mult grund. La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. Va fii mai consistentă în clei. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. Mâna a doua: Are 2-3 straturi. intră mai puţină cantitativ în grund.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei. Mâna a patra: Are 9 straturi. 2. Dacă este mai grea creta. Nici lăsat să stea că face pori. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură.ţi dai seama de straturi. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). mai poroasă. cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. Dacă este mai umflată. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. 3. . ca atunci când şlefuieşti. să. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. Şi se dă întins să nu rămână luciu. intră mai multă . ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. Şi se pune concentraţie diferită de ocru. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. parcă ai picta pe sticlă. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. După fiecare strat se poate şmirghelui.

VI.rămânând pieliţa în mâini.Pentru umbre mai diluată. 2.ton valoric (lumini. Şlefuirea lemnului: 1. dacă are defecte sau denivelări mici. Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet. Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă. se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. umbre) .Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete.Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături. Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială.lumini . cu păr aspru în acelaşi plan. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul. Se curătă de albuş. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100.proplasmă . dar după ce va fi şlefuită va aluneca.carnaţia finală .decât după ce am făcut culoarea în godetă. La început va fi greu. Pictura: Etapele picturii: .dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta.desen schiţă . Se uniformizează. 280. Dacă nu are defecte. 300.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. Nu se pune apă deloc. ca pe gheaţă.prima carnaţie . Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla.rumenelile Emulsia: Se sparge oul. . Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti.

Adică 3luni şi ceva. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei. acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani.Nitrolac. data şi eventual ora. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. La tempera nu se foloseşte verni final.Ei afectează pigmentii. Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar .⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă. 2 luni vernisare. Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata. care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina.Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut. deci trebuie să revii cu verni peste pictură. Alcoolul absoarbe apa. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului. Dacă o foloseşti la umbre sau asist.Verni de Yacht. Lipesc o etichetă. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar.O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează.nu se solubilizează. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei.ul boabe şi se pune în ciorap. Şi borcanul se închide ermetic. Pictura se usucă între 3luni şi 1an. şi rămâne lipicios. Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat.Apoi vernisarea-o jumătate de an. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. .iar unele distrug liantul. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. 1lună uscare. ! Când faci o soluţie.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta. Şi îl ia din aer.

! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% . ci de 7 – 10% .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful