Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. echere. care de multe ori se sfâşie. planşetă tip A4.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. 10. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. H3. mai moale. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele. mai fină. Iar alcoolul metilic orbeşte. rigle. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. H2. 300. şi urme mici de alcool metilic). F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. calc. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . Cu ei începi când cumperi ceva. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier. H – pentru schiţe. 4. Benzen. 12. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri. HB.

Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.Se dă pe unde a trecut foita de aur. cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.Se spală foarte bine după fiecare zi.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).moi. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.  cuţite ascutite de paletă.cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi).Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.Cele mai bune sunt cele sintetice.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .

microcaracteristici (beţe.) 9.petrol...(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină.din păr sintetic. pigmenţi 5... organici (conţin calciu şi hidrogen.. hidrocarbon) 2.. sinonim 3. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină..White Spirit. Etapa vernisare:  verni D’Amar.. bulgări.. 2.. naturali 2. 4.. putere de acoperire 10...Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare .Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1... .. origine 7.. mineral şi anorganic. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1. vegetali animali vegetali şi animali mineral.. Despre pigmenţi: 1... anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1. tonalitate 6.. în ce foloseşte ca tehnică 5. element . compoziţie şi formula chimică 11. Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic. de confirmare . noţiuni istorice 4.. 3. aspect 8.. nume antic 2.

de aceea au ne voie de mai multă emulsie. albul de zinc este transparent. În mediul alcalin el devine orange. cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină.  . Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă. dar în liant alcalin (frescă). cad.12.  Albul de titan acoperă. liant.. după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc..  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct.  Negru de ivoriu (din oase). Printre particulele de culoare să străbată fondul. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14.  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.  Siena arsă se gelatinizează în ulei.se satură foarte greu de liant.solubilitate în apă sau în alcool 15. de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent. la lumină păleşte. dar el tot mai absoarbe. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate. Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului. alterarea culorii 13. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare.  În toate culorile pui ocru.  Excesul de liant duce la cracluri. Tot ea absoarbe 200% .  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor. ruperi.  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire. după ce se usucă emulsia şi pui mâna .  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie. Cel de la „Maimeri” este bun.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi.

E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. Dar să fie bine măcinat. 4. Clasificarea culorilor . . . din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. 2. Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. Ele se folosesc cel mai des. iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb. de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. organic – de aceea e foarte uşor) 5. Nu folosii negru de tei. ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. Culori acromatice: albul şi negrul. Galben de crom închis. Cele închise bat spre orange. Galben Hansa (sintetic.poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. Când este pur amesteci cu zinc. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. azoic. În pictura veche apare peste tot) 2. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. Galben de cadmiu – închis . Galben indian . ! Să ştii ce alb cumperi. 3.mediu . Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie. 6. Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. brânzeşte.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. Galben de crom deschis . Faci un alt compus din titan şi zinc. sunt similare.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. . Laşi până ce pigmentul e jilav.

Roşu Lacca (de la greci) 6. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. 6. Orange: 1. Cinadru – se falsifică pentru că este scump. 3. Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis . 7.Ocru galben (natural) – închis . Roşu: de cadmiu – deschis . 2.de Cipru Are o putere mare de acoperire. 5. Italia sau România (oxizi). 4.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . 3. 1. Ocru roşu – Verona . 2.închis Verde de China Albastru: .Plumb 2. 8.deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.inchis .mediu Vermillion (sulfură de mercur) . Orange de Marte. Oxizi roşii din Germania. 4.puternică otravă. Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. 7. 4. 3. 3. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . 2. 1. De asemenea este foarte toxic. Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare. Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic. Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare.

Etape în elaborarea icoanei I.1. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. la celălalt mai îngustă. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. paltin.artificial 5. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4. Mineral 2. Cobalt 3. de Anthos Violet: 1. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. de Cobalt – deshis -închis 3. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . Ceruleum – „Celestial blue” 2.

căci pe acolo intră umezeala. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). Dar dacă nu se poate îndepărta. presate. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. Dacă fisura e adâncă. Ele cresc cu timpul. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. După 12 ore el s-a întărit. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. Dacă în blat există o crăpătură. Această chituire poate să crape în timp. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Dacă pui mai mult chit în gaură. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. care este mai tare decât vodca. transparent). aceasta se elimină. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească).şi se va vedea şi în pictură. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. . are caracteristicile lemnului. la întărire. iei apoi cu şmirghel. După primul strat se lasă o jumătate de oră. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. se chituieşte. După ce l-am ameatecat. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. fluturaşi şi cuie. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine.

Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . ori scrii dinainte. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). altfel . • La vopsea crapă şi intră umezeala. care se dă cu o pensulă. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. când ceruieşti iese negru. La fel şi pe margini. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. • Cu cât e mai aproape de scoarţă. scândura scade în lungimea fibrei cu 0. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . 6-10%. În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. ori laşi spaţiu. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool.3%. Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc.1-0. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). Chiar dacă ai dat cu ceară. • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului. Pregătirea cleiului. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. bine întins. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu.• La uscare. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. tot mai absoarbe şi va mai absorbii. II. gaz. Astfel nu intră umezeala in lemn. în 2 straturi. Altfel va împiedica la grunduire. III. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. terepentină.

4.05 % +97 %=100. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. Dacă te grăbeşti. Se dă prin sită într. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei. .7%  clei de iepure. Se lasă la răcit la temperatura camerei. se pune acoperit în frigider.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început.05 pentaclor fenolat de Na. acoperit. Apoi se pune în bain – marin. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă .05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0.6. în care se ţine cleiul 30 de minute.05 g pentaclor fenolat =100. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). După ce se răceşte.pate. pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0. 2.7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. Şi avem astfel soluţia de clei. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C). 5 ore. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10. IV. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat.un vas întins. Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1.12%  clei de peşte– 6. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia.

pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. se fierbe. dar nu mai groasă decât itamina. se lasă cam o palmă.pate şi se imersează în soluţie. să fie întinsă. După ce cumperi pânza. dublă (groasă.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă. fiind foarte groasă . De asemenea rupe pânza obişnuită.o cameră încălzită: 24 –250C.Se dă fierbinte ca să absoarbă. Recomandat este de 300C. nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. când o bagi în apă ea se micşorează. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul. Se pune suportul într. Vara poţi lucra afară la soare. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm. La materialul apretat pus direct pe lemn.rezistente se ia. absorbind tot cleiul. Exemplu la oase – maxim 700C. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. se calcă şi apoi se taie la dimensiune. Se pune la fiert 10. cu podul palmei se apasă bine în spirală. Dar dacă e pusă bine. 2. se va deforma la colţuri. Temperatura cleiului să fie până la 800C. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă.    etamină groasă. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. de la centru spre margini. Se foloseşte numai la ulei. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul. Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. ca să nu se deformeze lemnul. se taie. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. pentru că o rupe. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn.marin. mai mare decât dimensiunea icoanei. Se pune în bain. Şi se lipeşte pânza de lemn. nu lasă să respire lemnul. . poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. ea face băşici şi trebie tăiată. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. 3. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. aceea este urzeala. Ca să iasă aerul. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. Se ia o cantitate oarecare de clei. V.15min. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei. se stoarce. De aceea când o tai. Dacă tai pânza înainte la dimensiune. pentru ca fibra să se satureze de clei. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. rară) tifon cafas (ca inul . Când pui pânza. Dacă se pune pe diagonală.

1. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. iar partea lichidă. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă.pate. Grundul se întinde cu o pensulă. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. La această mână se dau cel puţin 2 straturi. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. Primul strat se dă greu. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. cu vârful degetelor. Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). Şi se pune grundul cât să acopere găurile.pate Acum avem partea solidă. Grundul se prepară ca o smântână. se pune 1sfert de levuloză(25% ).apa. Riscă să crape. e un fel de izolare.cleiul. Ea se va pune mai întâi în clei. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. la care se foloseşte aceeaşi concentraţie.5g de levuloză. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza. ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. 20% din grund se pierd. apoi se pune creta.creta. Apa se evaporă. Se lasă o zi. ca plastifiant. De asemenea crapă şi la soare.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund.La prima soluţie am avut partea solidă. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. . Dacă e fierbinte.2 mm grosime. crapă.5. Iar cât clei uscat ai în soluţie. din ochi. 10 kg de grund. se elimină alcoolul. Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%. adică. La început se pune mai puţină glicerină-1%. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. ⇒ soluţia de clei. Rămâne levuloza insolubilă în alcool. iar partea lichidă – soluţia de clei. Se scoate partea cu alcool şi se aruncă.5% . pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool). 1. În grund se pune glicerină tehnică.

intră mai multă . ca atunci când şlefuieşti. ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. Şi se dă întins să nu rămână luciu. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. 3. Dacă este mai grea creta. Mâna a doua: Are 2-3 straturi. Mâna a patra: Are 9 straturi. intră mai puţină cantitativ în grund. Dacă este mai umflată. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. Va fii mai consistentă în clei. mai poroasă. 2. La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. Şi se pune concentraţie diferită de ocru.ţi dai seama de straturi. să. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). parcă ai picta pe sticlă. După fiecare strat se poate şmirghelui. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. Iar la margine să nu rămână prea mult grund. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). Nici lăsat să stea că face pori. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. . cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte.

2.Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete. Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet. Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport.proplasmă . cu păr aspru în acelaşi plan. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. 280.rămânând pieliţa în mâini. dar după ce va fi şlefuită va aluneca. Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă.desen schiţă . Dacă nu are defecte. La început va fi greu. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta.dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit.prima carnaţie .VI.Pentru umbre mai diluată. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti. Se uniformizează. dacă are defecte sau denivelări mici.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. 300. Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit.ton valoric (lumini. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul.decât după ce am făcut culoarea în godetă. Şlefuirea lemnului: 1. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla.carnaţia finală . ca pe gheaţă.rumenelile Emulsia: Se sparge oul. Se curătă de albuş. Nu se pune apă deloc. Pictura: Etapele picturii: .Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături. umbre) . se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. .lumini . Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade.

!Verniurile nu se împacă cu acrilicele. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). Alcoolul absoarbe apa. Şi îl ia din aer.Nitrolac. Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut.Apoi vernisarea-o jumătate de an.O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri. şi rămâne lipicios.ul boabe şi se pune în ciorap. Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă.iar unele distrug liantul. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei. deci trebuie să revii cu verni peste pictură.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta. care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze. 2 luni vernisare. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează.Verni de Yacht. Şi borcanul se închide ermetic. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani.Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei. ! Când faci o soluţie. . acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. Dacă o foloseşti la umbre sau asist.nu se solubilizează. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar . Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . 1lună uscare. Lipesc o etichetă. La tempera nu se foloseşte verni final. Adică 3luni şi ceva.Ei afectează pigmentii. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata. data şi eventual ora. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. Pictura se usucă între 3luni şi 1an.

ci de 7 – 10% .! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% .