Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele. H3. Iar alcoolul metilic orbeşte. se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate. mai fină. 300. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier. şi urme mici de alcool metilic). care de multe ori se sfâşie. HB. Cu ei începi când cumperi ceva. F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. calc.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. H2. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. echere. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri. H – pentru schiţe. Benzen. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. mai moale. 12. rigle.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. planşetă tip A4. 4. 10.

cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa.Cele mai bune sunt cele sintetice.Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi).Se spală foarte bine după fiecare zi.Se dă pe unde a trecut foita de aur.moi. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.  cuţite ascutite de paletă.integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.

White Spirit. mineral şi anorganic. 3..... element ......Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare .. naturali 2. aspect 8..petrol... pigmenţi 5.) 9.Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1. 2.din păr sintetic. Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic.. Etapa vernisare:  verni D’Amar. tonalitate 6. anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1.. . nume antic 2. putere de acoperire 10.. Despre pigmenţi: 1.. de confirmare ... origine 7. microcaracteristici (beţe.. hidrocarbon) 2.. în ce foloseşte ca tehnică 5.. organici (conţin calciu şi hidrogen. vegetali animali vegetali şi animali mineral. 4.. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină. sinonim 3. bulgări. noţiuni istorice 4.(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină. compoziţie şi formula chimică 11. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1.

cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină. după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie. dar el tot mai absoarbe. Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului. În mediul alcalin el devine orange.. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct. la lumină păleşte.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie. albul de zinc este transparent.  Albul de titan acoperă. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare. după ce se usucă emulsia şi pui mâna . ruperi. dar în liant alcalin (frescă). de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase.  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire.  Siena arsă se gelatinizează în ulei.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă. cad.. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor.  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron. de aceea au ne voie de mai multă emulsie. alterarea culorii 13.  În toate culorile pui ocru.  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată.  .12.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var.solubilitate în apă sau în alcool 15.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent. liant.  Excesul de liant duce la cracluri. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor. Cel de la „Maimeri” este bun. Printre particulele de culoare să străbată fondul.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc. Tot ea absoarbe 200% .se satură foarte greu de liant.  Negru de ivoriu (din oase).

Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. Galben de cadmiu – închis . Nu folosii negru de tei. Galben indian . Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. Galben de crom deschis . Faci un alt compus din titan şi zinc. Dar să fie bine măcinat. . Ele se folosesc cel mai des. Cele închise bat spre orange. Galben Hansa (sintetic. .mediu . iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb. Clasificarea culorilor . Galben de crom închis. În pictura veche apare peste tot) 2. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. 6. ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. azoic. Culori acromatice: albul şi negrul. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. 2. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. . sunt similare. Când este pur amesteci cu zinc. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. Laşi până ce pigmentul e jilav. 4. Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. ! Să ştii ce alb cumperi. Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun.poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. organic – de aceea e foarte uşor) 5. 3. brânzeşte. din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1.

Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare.Plumb 2. 3.Ocru galben (natural) – închis . 1.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . 3. Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis . Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare. 6.inchis . Ocru roşu – Verona . Cinadru – se falsifică pentru că este scump. 7. Roşu: de cadmiu – deschis . 7.mediu Vermillion (sulfură de mercur) . Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. Orange de Marte. 5.închis Verde de China Albastru: . 2. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. 4. 2. 4. Oxizi roşii din Germania. 3. Italia sau România (oxizi). 4. 3. 1. Orange: 1. 2. Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . 8.de Cipru Are o putere mare de acoperire. Roşu Lacca (de la greci) 6.deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.puternică otravă. De asemenea este foarte toxic.

Ceruleum – „Celestial blue” 2. paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . de Cobalt – deshis -închis 3. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . de Anthos Violet: 1. În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. la celălalt mai îngustă. Mineral 2.1. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. paltin. Cobalt 3. Etape în elaborarea icoanei I. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) .artificial 5.

• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. După 12 ore el s-a întărit. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. transparent). poţi să lucrezi cu el după 6 ore. Această chituire poate să crape în timp. fluturaşi şi cuie. aceasta se elimină. căci pe acolo intră umezeala. iei apoi cu şmirghel. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). Dacă fisura e adâncă. se chituieşte. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. Dar dacă nu se poate îndepărta.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). are caracteristicile lemnului. presate. Dacă pui mai mult chit în gaură. care este mai tare decât vodca. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. După ce l-am ameatecat. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Dacă în blat există o crăpătură.şi se va vedea şi în pictură. . la întărire. Ele cresc cu timpul. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine. După primul strat se lasă o jumătate de oră.

bine întins. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. tot mai absoarbe şi va mai absorbii. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. Astfel nu intră umezeala in lemn. gaz. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. 6-10%. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . când ceruieşti iese negru. În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). • La vopsea crapă şi intră umezeala. La fel şi pe margini. Pregătirea cleiului. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc. care se dă cu o pensulă. Chiar dacă ai dat cu ceară.3%. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. altfel . Să fie diluat în proportie de 1:5 apă.1-0. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. ori scrii dinainte. III. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului.• La uscare. scândura scade în lungimea fibrei cu 0. II. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . ori laşi spaţiu. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. în 2 straturi. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. • Cu cât e mai aproape de scoarţă. terepentină. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. Altfel va împiedica la grunduire.

Şi avem astfel soluţia de clei. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0.un vas întins. După ce se răceşte. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei. acoperit. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C).05 pentaclor fenolat de Na. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate. 4.7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. se pune acoperit în frigider. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit.05 g pentaclor fenolat =100. IV. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă . .05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0. Se dă prin sită într. Apoi se pune în bain – marin.pate. 2. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia.7%  clei de iepure. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. 5 ore.12%  clei de peşte– 6.05 % +97 %=100. Dacă te grăbeşti.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început. Se lasă la răcit la temperatura camerei. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat.6.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. în care se ţine cleiul 30 de minute.

Recomandat este de 300C.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. Vara poţi lucra afară la soare. Se foloseşte numai la ulei. 2. După ce cumperi pânza. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul. se taie.    etamină groasă. rară) tifon cafas (ca inul . se va deforma la colţuri. ea face băşici şi trebie tăiată.marin. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. V. De aceea când o tai. Temperatura cleiului să fie până la 800C. La materialul apretat pus direct pe lemn.Se dă fierbinte ca să absoarbă. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. De asemenea rupe pânza obişnuită. pentru că o rupe. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul. fiind foarte groasă . ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. Se ia o cantitate oarecare de clei. cu podul palmei se apasă bine în spirală. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. aceea este urzeala. se calcă şi apoi se taie la dimensiune. să fie întinsă. dar nu mai groasă decât itamina. ca să nu se deformeze lemnul. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. Se pune suportul într.15min.rezistente se ia. Exemplu la oase – maxim 700C. se lasă cam o palmă. dublă (groasă. Dacă se pune pe diagonală. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. Când pui pânza. de la centru spre margini. nu lasă să respire lemnul. Dar dacă e pusă bine. Şi se lipeşte pânza de lemn. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm. Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. 3. mai mare decât dimensiunea icoanei. se fierbe. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. pentru ca fibra să se satureze de clei. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. Ca să iasă aerul. Se pune la fiert 10. când o bagi în apă ea se micşorează. Dacă tai pânza înainte la dimensiune.o cameră încălzită: 24 –250C. .pate şi se imersează în soluţie. absorbind tot cleiul. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei. Se pune în bain. se stoarce. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă.

Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. Rămâne levuloza insolubilă în alcool.2 mm grosime. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. se pune 1sfert de levuloză(25% ). Se lasă o zi.La prima soluţie am avut partea solidă. Riscă să crape. Iar cât clei uscat ai în soluţie. Primul strat se dă greu. Grundul se întinde cu o pensulă. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza. din ochi. apoi se pune creta. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. La început se pune mai puţină glicerină-1%. 1.pate. La această mână se dau cel puţin 2 straturi. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. iar partea lichidă. Apa se evaporă. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox. 20% din grund se pierd. cu vârful degetelor. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. Se scoate partea cu alcool şi se aruncă. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. ca plastifiant.1.5. crapă. iar partea lichidă – soluţia de clei. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. De asemenea crapă şi la soare. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură.cleiul. ⇒ soluţia de clei. e un fel de izolare. 10 kg de grund. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. se elimină alcoolul. Şi se pune grundul cât să acopere găurile. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool). Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă).creta.5% . Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%. Ea se va pune mai întâi în clei.5g de levuloză. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă. Dacă e fierbinte. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. Grundul se prepară ca o smântână.apa.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund. .pate Acum avem partea solidă. În grund se pune glicerină tehnică. adică.

Mâna a patra: Are 9 straturi. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. Nici lăsat să stea că face pori.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. Mâna a doua: Are 2-3 straturi.ţi dai seama de straturi. 3. să. Dacă este mai umflată. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. . ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. Va fii mai consistentă în clei. intră mai puţină cantitativ în grund. Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). Şi se dă întins să nu rămână luciu. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. Dacă este mai grea creta. cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. parcă ai picta pe sticlă. ca atunci când şlefuieşti. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. După fiecare strat se poate şmirghelui. intră mai multă . La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. Şi se pune concentraţie diferită de ocru. 2. mai poroasă. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. Iar la margine să nu rămână prea mult grund.

Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul. dar după ce va fi şlefuită va aluneca.decât după ce am făcut culoarea în godetă.ton valoric (lumini.prima carnaţie .Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade.rămânând pieliţa în mâini. 300. Dacă nu are defecte. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti.rumenelile Emulsia: Se sparge oul.proplasmă .Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături.Pentru umbre mai diluată.carnaţia finală . Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet.VI.desen schiţă .lumini . cu păr aspru în acelaşi plan.dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit. Se uniformizează. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta. Şlefuirea lemnului: 1.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. Nu se pune apă deloc. 2. dacă are defecte sau denivelări mici. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. Pictura: Etapele picturii: . se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. 280. Se curătă de albuş. Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit. umbre) . Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. ca pe gheaţă. La început va fi greu. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla. .

La tempera nu se foloseşte verni final. . Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac.nu se solubilizează. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină.O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri. ! Când faci o soluţie. şi rămâne lipicios. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. 2 luni vernisare. Adică 3luni şi ceva. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata. care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele. Şi borcanul se închide ermetic. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. Pictura se usucă între 3luni şi 1an. Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. Dacă o foloseşti la umbre sau asist. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. Alcoolul absoarbe apa.Apoi vernisarea-o jumătate de an. Şi îl ia din aer.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru. 1lună uscare. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă.ul boabe şi se pune în ciorap. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani.Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă.iar unele distrug liantul. deci trebuie să revii cu verni peste pictură.Ei afectează pigmentii. data şi eventual ora. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului.Verni de Yacht. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar . „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul.Nitrolac. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei. Lipesc o etichetă.

ci de 7 – 10% .! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% .