Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate. mai moale.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. Benzen. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. H3. Iar alcoolul metilic orbeşte. planşetă tip A4. 4.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. H2. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier. 12. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. calc.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . 10. HB. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele. şi urme mici de alcool metilic). piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. care de multe ori se sfâşie. 300. rigle. echere. H – pentru schiţe. Cu ei începi când cumperi ceva. F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. mai fină. 80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc.

Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).Se dă pe unde a trecut foita de aur.  Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi). Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.Se spală foarte bine după fiecare zi.moi.Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa. cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.  cuţite ascutite de paletă.Cele mai bune sunt cele sintetice.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.

.. hidrocarbon) 2.(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină.White Spirit.... 2. element .. Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic. .. aspect 8.Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare . 4... origine 7.din păr sintetic.. în ce foloseşte ca tehnică 5. sinonim 3.. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină. mineral şi anorganic.petrol... 3.. vegetali animali vegetali şi animali mineral. nume antic 2.) 9. putere de acoperire 10. de confirmare . bulgări.... pigmenţi 5.. tonalitate 6. noţiuni istorice 4. organici (conţin calciu şi hidrogen.Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1. microcaracteristici (beţe. compoziţie şi formula chimică 11.. sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1.. anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1. Etapa vernisare:  verni D’Amar. Despre pigmenţi: 1.... naturali 2.

după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie.  . stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă.  Excesul de liant duce la cracluri.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi. În mediul alcalin el devine orange.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor. ruperi. Cel de la „Maimeri” este bun.  În toate culorile pui ocru.  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei.se satură foarte greu de liant. Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului.  Siena arsă se gelatinizează în ulei. de aceea au ne voie de mai multă emulsie. de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase. la lumină păleşte. cad. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare.12. dar el tot mai absoarbe.. după ce se usucă emulsia şi pui mâna . dar în liant alcalin (frescă). alterarea culorii 13.  Albul de titan acoperă.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie. Printre particulele de culoare să străbată fondul.solubilitate în apă sau în alcool 15. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate.. cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină.  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată.  Negru de ivoriu (din oase). liant.  Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei. albul de zinc este transparent. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct.  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc. Tot ea absoarbe 200% .

Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. Cele închise bat spre orange. Galben Hansa (sintetic.mediu . Faci un alt compus din titan şi zinc. Galben de crom închis. iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1. ! Să ştii ce alb cumperi. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. organic – de aceea e foarte uşor) 5. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool. . Laşi până ce pigmentul e jilav. ! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. Galben indian . În pictura veche apare peste tot) 2. 2. de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. Galben de crom deschis . Clasificarea culorilor . Ele se folosesc cel mai des. Culori acromatice: albul şi negrul. 6. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. azoic. Dar să fie bine măcinat. Când este pur amesteci cu zinc.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. 4. brânzeşte.poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. 3. sunt similare. Galben de cadmiu – închis . Nu folosii negru de tei. Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. . Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. .

de Cipru Are o putere mare de acoperire. Ocru roşu – Verona . Italia sau România (oxizi).Ocru galben (natural) – închis . Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. Roşu Lacca (de la greci) 6. 8. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . 6. Cinadru – se falsifică pentru că este scump. 4. 3. 3.deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini. 4.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare. 3. 1.puternică otravă.Plumb 2. 2. Roşu: de cadmiu – deschis . 5. Orange de Marte.închis Verde de China Albastru: . 3.mediu Vermillion (sulfură de mercur) . Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. De asemenea este foarte toxic. Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic. 1. 2. Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis . Oxizi roşii din Germania. 4. 7. 7. Orange: 1.inchis . Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare. 2.

Cobalt 3. la celălalt mai îngustă. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . de Anthos Violet: 1. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . Etape în elaborarea icoanei I. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată. azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4. paltin.1. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. Mineral 2. de Cobalt – deshis -închis 3. În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. Ceruleum – „Celestial blue” 2. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice.artificial 5.

Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. presate. Dacă pui mai mult chit în gaură.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. care este mai tare decât vodca. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. se chituieşte. transparent). Dar dacă nu se poate îndepărta. la întărire. Ele cresc cu timpul. căci pe acolo intră umezeala. are caracteristicile lemnului. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. aceasta se elimină. După ce l-am ameatecat. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. După primul strat se lasă o jumătate de oră.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. iei apoi cu şmirghel. După 12 ore el s-a întărit. Dacă în blat există o crăpătură. Dacă fisura e adâncă. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. fluturaşi şi cuie. Această chituire poate să crape în timp. . Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor.şi se va vedea şi în pictură.

Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc. 6-10%. tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. Astfel nu intră umezeala in lemn. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. terepentină. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. Altfel va împiedica la grunduire. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) .3%. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu.1-0. • Cu cât e mai aproape de scoarţă.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . La fel şi pe margini. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. bine întins. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). în 2 straturi. când ceruieşti iese negru. • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. III. • La vopsea crapă şi intră umezeala. II. Chiar dacă ai dat cu ceară. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. gaz. altfel . dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. care se dă cu o pensulă. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului. • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. Pregătirea cleiului. ori laşi spaţiu. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. ori scrii dinainte. scândura scade în lungimea fibrei cu 0. tot mai absoarbe şi va mai absorbii. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn.• La uscare.

Apoi se pune în bain – marin. se pune acoperit în frigider. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit. 2. pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0.05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10.05 g pentaclor fenolat =100.05 % +97 %=100.12%  clei de peşte– 6. 5 ore. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). IV. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia. Se lasă la răcit la temperatura camerei. Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei. . acoperit.7%  clei de iepure.05 pentaclor fenolat de Na. Dacă te grăbeşti. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat. în care se ţine cleiul 30 de minute. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C).7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă . Se dă prin sită într.pate. După ce se răceşte. 4.6.un vas întins. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. Şi avem astfel soluţia de clei.

mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. După ce cumperi pânza. rară) tifon cafas (ca inul . Dacă se pune pe diagonală. De asemenea rupe pânza obişnuită.15min. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm. se taie. Se ia o cantitate oarecare de clei. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. aceea este urzeala. Se pune în bain. pentru ca fibra să se satureze de clei. Dacă tai pânza înainte la dimensiune. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. pentru că o rupe. Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. V.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă.    etamină groasă. ca să nu se deformeze lemnul. de la centru spre margini.rezistente se ia. Dar dacă e pusă bine. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul. ea face băşici şi trebie tăiată. mai mare decât dimensiunea icoanei. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. Se pune la fiert 10. să fie întinsă. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. cu podul palmei se apasă bine în spirală. Temperatura cleiului să fie până la 800C. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei.marin. Recomandat este de 300C.Se dă fierbinte ca să absoarbă. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. se fierbe. Exemplu la oase – maxim 700C. 3. Ca să iasă aerul. . nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. Se foloseşte numai la ulei. se stoarce. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. nu lasă să respire lemnul. De aceea când o tai. când o bagi în apă ea se micşorează. dar nu mai groasă decât itamina. Când pui pânza. se lasă cam o palmă. Şi se lipeşte pânza de lemn. se va deforma la colţuri.o cameră încălzită: 24 –250C. absorbind tot cleiul. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. Se pune suportul într. La materialul apretat pus direct pe lemn. fiind foarte groasă . dublă (groasă. se calcă şi apoi se taie la dimensiune. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. Vara poţi lucra afară la soare. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. 2. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul.pate şi se imersează în soluţie.

Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. Grundul se prepară ca o smântână. La început se pune mai puţină glicerină-1%. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn. crapă. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox.5g de levuloză. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. ca plastifiant.cleiul. 10 kg de grund.1. din ochi. În grund se pune glicerină tehnică. Iar cât clei uscat ai în soluţie. rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă. De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. 20% din grund se pierd. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. Dacă e fierbinte. La această mână se dau cel puţin 2 straturi. cu vârful degetelor.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund.2 mm grosime. iar partea solidă rămâne la fundul vasului.creta.apa.5% . adică. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei.La prima soluţie am avut partea solidă.pate Acum avem partea solidă. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1. Apa se evaporă. e un fel de izolare.5. Se scoate partea cu alcool şi se aruncă. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. Primul strat se dă greu. se elimină alcoolul. Riscă să crape. Ea se va pune mai întâi în clei. Se lasă o zi. iar partea lichidă.pate. Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă. apoi se pune creta. . ⇒ soluţia de clei. 1. iar partea lichidă – soluţia de clei. Grundul se întinde cu o pensulă. se pune 1sfert de levuloză(25% ). ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. Şi se pune grundul cât să acopere găurile. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool). De asemenea crapă şi la soare. Rămâne levuloza insolubilă în alcool.

Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. mai poroasă. 3. cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. Iar la margine să nu rămână prea mult grund. După fiecare strat se poate şmirghelui. Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. intră mai puţină cantitativ în grund. intră mai multă . . ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. să. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei. Dacă este mai umflată. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte. Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). Nici lăsat să stea că face pori.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată.ţi dai seama de straturi. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. Dacă este mai grea creta. Mâna a doua: Are 2-3 straturi. Va fii mai consistentă în clei. ca atunci când şlefuieşti. Mâna a patra: Are 9 straturi. parcă ai picta pe sticlă. Şi se dă întins să nu rămână luciu. Şi se pune concentraţie diferită de ocru. 2. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4.

Se curătă de albuş.lumini .prima carnaţie . 2. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade.VI. Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet. dacă are defecte sau denivelări mici. 280. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. dar după ce va fi şlefuită va aluneca.ton valoric (lumini.carnaţia finală . 300.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit. umbre) . cu păr aspru în acelaşi plan. Pictura: Etapele picturii: .proplasmă . Şlefuirea lemnului: 1. Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. Nu se pune apă deloc.decât după ce am făcut culoarea în godetă. .Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti.desen schiţă . Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta.dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit. Se uniformizează.rumenelile Emulsia: Se sparge oul. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla.Pentru umbre mai diluată.rămânând pieliţa în mâini. ca pe gheaţă. Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă. se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. La început va fi greu. Dacă nu are defecte.Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul.

Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă.ul boabe şi se pune în ciorap.Nitrolac.Verni de Yacht. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar . Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului. deci trebuie să revii cu verni peste pictură. Ca să cunoşti proprietăţile substanţei.Apoi vernisarea-o jumătate de an. Alcoolul absoarbe apa. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. data şi eventual ora. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani. Pictura se usucă între 3luni şi 1an. Şi borcanul se închide ermetic. . pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac. Dacă o foloseşti la umbre sau asist. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut.a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă. Adică 3luni şi ceva. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei. 1lună uscare. 2 luni vernisare. La tempera nu se foloseşte verni final. Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata. acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele. ! Când faci o soluţie. şi rămâne lipicios.iar unele distrug liantul. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele).O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină.nu se solubilizează. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. Şi îl ia din aer.Ei afectează pigmentii. Lipesc o etichetă.

! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% . ci de 7 – 10% .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful