Materiale pentru pictură

Se clasifică în funcţie de etape: 1. Etapa suport:  chituri de lemn  ceară  colofoniu (sacâz)  lacuri (nucă, cireş)  solvenţi organici: White Spirit (spirt alb), terebentină, gaz lampant rafinat  pensulă lată - păr de porc  cârpe aspre: lână, pâslă  cuţite late/ spatule de curăţat surplusul de ceară 2. Etapa grund şi lipit:  foarfecă, cuţite, cuter mare si mic  vase de diferite mărimi (late şi înalte) de inox sau emailate (nu le mai poţi folosi la mâncare)  aragaz  pensule rotunde şi pensule late  sită mare şi mică  mănuşi de protecţie  halat  şorţ  spatule de lemn şi metalice  cântar – balanţă, măsuri pentru cântar  căni de diferite mărimi – porţelan/inox – transmit căldura mai repede, bune pentru „Bain marie”. Cele de porţelan au o capacitate calorică mai mult timp; conţinutul se răceşte mai greu.  vase din sticlă termorezistentă, sticlă de laborator  baghetă de sticlă şi lemn  spatule  linguri de bronz/alamă cu mâner rezistent  piatră de polizor şlefuită  vată  clei de oase, iepure, piele şi peşte  praf de cretă, ipsos („gesso”) Ipsos hidratat/stins în apă: CaSO4 se pune într-un lighean cu apă, pe care o absoarbe. Astfel îşi pierde puterea şi se stinge. Se scoate apa, se expune la soare, se usucă şi se macină, rezultând astfel ipsosul hidratat. Pentru că acesta absoarbe apa, şi pictura o va absorbi. De aceea trebuie folosiţi plastifianţi: levuloză sau glicerină.

echere. F  radiere tip creion – pentru feţe Materiale consumabile  calc (hârtie de orez) – subţire pentru schiţe după o fotocopie (40-45 gm2)  schiţe pentru arhivă (calc mai gros: 90-95 gm2. Benzen. depinzând de dimensiunea foiţei  piele de căprioară de diferite mărimi: mai groasă. şi urme mici de alcool metilic). planşetă tip A4. care de multe ori se sfâşie. HB. piele de căprioară/viţel  pensule late pentru transpus foiţa  pensule tip evantai  pensulă păr natural lat de 8. se rupe  indigo de carbon negru Pelikan 410  mapă pentru schiţe/tuburi pentru suluri – sulurile sunt sensibile la umiditate.  alcool tehnic  acetonă (la degresare) ( de exemplu: ceară pe grund)  săpun  găleţi (metal)  maşină de şlefuit  trafaleţi cu bureţi   3. Schiţele cu mâna liberă se transpun pe lemn tot cu cacl. 400 solvenţi organici Solvenţii şi alcoolul sunt necesari în atelier. rigle. 10.  alcool etilic ( de 960 nu este bun de băut – are Toluen. mai fină. H – pentru schiţe. calc. Iar alcoolul metilic orbeşte. Cu ei începi când cumperi ceva. 80-85 gm2)  scotch – cu el întăreşti marginea la calc. H2. Etapa desen:  planşetă  masă – sticlă mată – dedesubt lumină pentru desen  trusă Rotring  tuş Rotring (nu se şterge)  trusă de compas cu trasor. T-uri  radiere – nu orice fel ci cea care nu lasă creionul pe hârtie  creioane: B-uri.hârtie abrazivă cu granulaţia: 120. H3. Etapa pictură: Aurirea: suport din piele. 300.  piatră de agat  pensulă lată pentru bol (dacă eşti atent cu pensula o poţi folosi şi la pictură)  vase joase şi largi pentru puţin ulei ca să transporţi foiţa de aur . 4. mai moale. 12.

 Şlepere-cele cu păr lung  pensule late pentru a acoperi şi pentru a aşeza proplasma(de diferite mărimi).  cuţite ascutite de paletă.  cuţit mic pentru unt  pahare şi vase pentru emulsie  pensule de diferite mărimi(sunt cele mai apropiate şi intime de pictor de aceea trebuie avut grijă de ele) Pensula te ajută 80% să scoti efecte picturale.Ele se folosesc pentru ca să nu se usuce pigmentii  sticle de mir pentru emulsia de ou-pipetă  fiere de bou:Ox Gall (Anglia Londra – tel : 01 81 42 74 343) -tenso activ.Se spală foarte bine după fiecare zi. Plasticul se lipeşte cu scotch de grund ca să nu înţepi  pix care să nu mai scrie (mai ales pix rotund)  faci un compas mai mare cu o baghetă de lemn pus în plastic  şevalet – obiectul la care să ţii cel mai mult De şevalet depinde sănătatea ta.integral de metal fără mâner de plastic foarfec cu vârf îndoit – manichiură dacă lucrezi la reliefuri (stuc) – îţi trebuie dălţi baghete subţiri de bambus vată hârtie abrazivă la vârf – şlefuieşti florile de pe grund punctatoare – tije de oţel în vârf cu diferite modele bucăţi mici de plastic unde vine vârful de la compas.cuţit de tăiat foiţa foste vase din bucătărie foarfec fin de tăiat foiţa. cu hârtie abraziva  godete albe(suporturi pentru ouă)  bucăţi metalice rotunde de dimensiunea fiecărui orificiu al godetei.Se folosesc din alamă sau din material inoxidabil pentru că la cele din cupru sunt sensibili unii pigmenti.  pensule din păr sintetic sau natural:cu păr scurt sau lung  pensule cu păr scurt sau mediu  pensule subtiri pentru asist(liniile de aur).Se dă pe unde a trecut foita de aur.Cele mai bune sunt cele sintetice. Poate avea sus o tijă cu cuie/simplu ca la pictura în ulei La icoane mari ai de trasat linii lungi şi foloseşti un malerstoch lung şi uşor din ţeavă de aluminiu să nu te doară mâna (poate să fie lung cât înălţimea ta sau unul scurt care să aibă la capăt o cârpă care se schimbă când se murdăreşte.moi.elastice  pensule late pentru îndepărtarea prafului  cozi de pensule cu ace de gămălie pentru a pune puncte pe pictură  carton sau caiet cu probe de culoare şi notaţii           .

sintetici Clasificare în funcţie de origine: 1.din păr sintetic..) 9. anorganici Clasificare dupa modul de prelucrare: 1. sinonim 3... 3... .petrol. putere de acoperire 10... bulgări. Exemplu: ocru roşu: natural/sintetic. hidrocarbon) 2. element .Mastic  verni final Briliante (Italia) – pentru ulei  esentă de terebentină  ulei de in sicativat  pensule foarte late şi plate pentru vernisare . 4.. galben  vase folosite la grund care se pot folosi şi aici  farfurii întinse în care să speli pensulele cu solventi organici:terepentină. aspect 8. în ce foloseşte ca tehnică 5....(pentru că terepentina este scumpă speli pensula de vernisat cu celelalte substanţe iar la final cu terepentină.White Spirit. microcaracteristici (beţe.Pentru că dacă rămâne petrol pe ea poţi distruge verniul Pigmenţii Clasificare chimică: 1. pigmenţi 5.. noţiuni istorice 4.. organici (conţin calciu şi hidrogen. de confirmare . 2. mineral şi anorganic.... Etapa vernisare:  verni D’Amar. nume antic 2. vegetali animali vegetali şi animali mineral. compoziţie şi formula chimică 11. origine 7. tonalitate 6. naturali 2... Despre pigmenţi: 1......

 Albul de titan nu se amestecă cu culori de gudron.  Galbenul crom se înverzeşte în ulei.  Ocru cu o cantitate ridicată de argilă acoperă mai mult decât ocrul cu var.  Anumiţi pigmenţi (de exemplu ultramarinul) datorită structurii cristaline prezintă o transparenţă mai mare cu lianţi şi diluanţi. cad.  În toate culorile pui ocru. dar în liant alcalin (frescă).  Negru de ivoriu (din oase).  Greutatea specifică a componenţilor amestecului trebuie să fie apropiată. Tot ea absoarbe 200% . la lumină păleşte.solubilitate în apă sau în alcool 15. de aceea au ne voie de mai multă emulsie.  Pigmenţii pe bază de fier sau alte substanţe absorb din emulsie. după ce se usucă emulsia şi pui mâna .  Culorile cu ulei acoperă mai bine decât cele de ulei. ruperi.  .  Pământul verde are o capacitate redusă de acoperire. Printre particulele de culoare să străbată fondul.. O consistenţă corespunzătoare duce la stabilitatea peliculei de culoare. Dar emulsia fiind galbenă suplineşte lipsa ocrului.  Ultramarinul este afectat de oţet  Culorile de albastru se înverzesc. Astfel dacă pui pigmentul uscat în emulsie şi pictezi direct. Uleiul în exces duce la îngălbeniri accentuate. stabilitate în timp:  umiditate  var (pigmeţii îşi pierd culoarea în timp)  lumină  temperatură  substantă chimică 14.  Albul de titan acoperă.se satură foarte greu de liant.alterarea “comercială” a culorii Caracteristici ale unor pigmenti: Albastru de Prusia (ferocianură ferică) în ulei este excelent.  Siena arsă se gelatinizează în ulei. alterarea culorii 13. Exemplu: miniu de plumb + negru de fum ⇒ miniu de plumb se depune pentru ca negru de fum este de 20 de ori mai uşor. Cel de la „Maimeri” este bun.  Excesul de liant duce la cracluri. cel de la „Winsor & Newton” nu este din ivoriu ci din anilină. Aceşti pigmenţi rezistenţi la alcalini sunt indicaţi pentru frescă. de aceea se foloseşte numai în soluţii apoase. În mediul alcalin el devine orange.12. liant. albul de zinc este transparent.. după câteva ore devine brun (murdar) ! Albastrul de Prusia şi Vermillionul sunt substanţe chimice toxice cu autorizaţie.  Capacitatea de colorare depinde de mărimea particulelor. dar el tot mai absoarbe.

! Alcoolul etilic în emulsie se coagulează. brânzeşte.     Pigmenţii cu greutatea mai mare se depun. Nu se prea foloseşte în tempera pentru că sunt prea vii şi duc la tonuri verzui. În pictura veche apare peste tot) 2. Clasificarea culorilor . Laşi până ce pigmentul e jilav.deschis Galbenul de cadmiu este o sulfură. 3. din sâmburi de caise sau fructe) este foarte uşor Negru de ivoriu (de oase) Negru oxid sau de Marte (sintetic) Galben: 1. Când este pur amesteci cu zinc. Alb: Alb de argint (albul de plumb nu se foloseşte pentru că este foarte toxic şi nu-l poţi amesteca cu orice fel de culoare. . E bine să foloseşti culori cu o mare putere de acoperire. 6. acesta fiind al treilea alb de pe paletă. iar cei cu masa mai mică rămân la suprafaţă Unii pigmenţi în emulsie se separă. Cele închise bat spre orange. Negru de viţă de vie dă uin efect albăstrui şi griuri foarte frumoase. ! Să ştii ce alb cumperi. Dar să fie bine măcinat. Galben Hansa (sintetic. 2. Galben de crom închis. Galben de cadmiu – închis . Ele se folosesc cel mai des. . Pigmenţii organici care nu se solubilizează în apă. de aceea când lucrezi îi amesteci din când în când. azoic. Culori acromatice: albul şi negrul. Galben de crom deschis .poate fi deschis la limon sau foloseşti galben citron. Apoi adaugi apă şi aştepţi să se evapore alcoolul. Dacă ai titan + bariu nu mai pui zinc. Alb de titan E puternic acoperitor dar puţin gălbui. se amestecă mai întâi cu câteva picături de alcool.mediu . sunt similare. Galben indian . Nu folosii negru de tei. . 4. Alb de zinc (ZnO2) Negru: Negru de carbon: (de viţă de vie. Faci un alt compus din titan şi zinc. organic – de aceea e foarte uşor) 5. iar sulfurile nu se maestecă cu pigmenţi pe bază de cupru şi plumb.

4. Pigmenţi pe bază de – Cadmiu . Orange: 1. 3. 3.mediu Vermillion (sulfură de mercur) . 2. Orange de Marte. Umbrele (pământul) Umbra naturală arsă – culoare brună cu diferite nuanţe Umbră verde arsă sau „Terra de Cassel” – este bună pentru veşminte deschise Pământ verde sau „Terra verde” Umbre artificiale – sunt bune pentru veşminte albastre sau pentru gri-uri Culori verzi: Terra verde (pământ verde) Verde Bretonia (Italia) Oxid verde de crom – închis . 4. 3. 2.deschis În greacă se mai numeşte verde ciment Verde oxid de fier Verde cobalt Smarald green – deschis . 7. De asemenea este foarte toxic. 4.Ocru galben (natural) – închis . 1. 6. Au aceiaşi compoziţie chimică dar diferă nuanţa. Cinadru – se falsifică pentru că este scump. 5. Roşu: de cadmiu – deschis . Roşu Carmin – este un pigment organic foarte uşor şi cu putere mare de colorare. Roşu englez sau de Marz (oxizi) 1. Lac de Garanza – este tot organic şi un roşu foarte puternic.închis Verde de China Albastru: . Ocru roşu – Verona . Puterea de acoperire a oxizilor este mai mare.deschis Depinde de firmă: vezi Maimeri Putem avea în aceeaşi categorie de culoare şi oxizii de fier care se pot folosi la frescă pentru că sunt mai ieftini.de Cipru Are o putere mare de acoperire. 1.inchis .Plumb 2. Oxizi roşii din Germania. 2. Roşu Lacca (de la greci) 6.puternică otravă. 3. 8. Italia sau România (oxizi). 7.

paltin. de Anthos Violet: 1.artificial 5. Ultramarin violet – arată roz Nota: Toţi pigmenţii sunt puri. dar mai bine să ai pe paletă compuşi Pigmenţii ruseşti sunt diferiţi (adică sunt naturali) . azurit: Lapis Lazuli (cantitatea sa în aur) 4. paralelă cu marginea traversă necesară pentru dimensiuni mari capătul mai lat se lasă puţin înafară iar după 10 ani se poate tăia . de Cobalt – deshis -închis 3. Lemnul se consolidează la mişcări în plan şi împotriv curbării cu traverse conice. Prepararea lemnului pentru icoană: • • • • Se foloseşte lemn nerăşinos: tei. ultramarin – natural (se găseşte foarte greu pentru că e făcut din piatră) . Ceruleum – „Celestial blue” 2. Ele se pun astfel: la un capăt mai lată.1. În celălalt capăt al blatului icoanei traversa este pusă invers ca să se egalizeze forţele. Etape în elaborarea icoanei I. Traversele nu se lipesc de blat deoarece acesta poate crăpa din cauza tensiunii La o icoană nu se pune o singură traversă deoarce nu arată bine. Cobalt 3. la celălalt mai îngustă. Mineral 2.

Dar dacă nu se poate îndepărta.şi se va vedea şi în pictură. După 12 ore el s-a întărit. Faţa lemnului se acoperă cu chit sintetic care. Se poate folosii chit “Holz-Fuller”(2kg): este de 2feluri în 2 cutii (avem o parte activă şi una care se întăreşte. La o fisură se ia o daltă de sculptat şi se face un şanţ. Această chituire poate să crape în timp. Dacă gaura e profundă îţi ia mai mult timp s-o acoperi. care este mai tare decât vodca.Dacă fisura este adâncă poţi pune câlti(cânepă)-adică fire. se chituieşte. iei apoi cu şmirghel. Se acoperă fiecare crapătură sau gaură cât este moale şi se curăţă uşor cu alcool de 960 (alb. Crăpăturile se repară acoperindu-le cu răşină sintetică. poţi să lucrezi cu el după 6 ore. La uscare pot apărea crăpături care sunt greu de remediat. doar pe spate! La o crăpătură se pune un fluturaş dat cu clei (să băltească). Ele cresc cu timpul. Un altfel de chit: clei de oase şi praf de cretă. . la întărire. Se ia câte o lingurită şi se amestecă timp de 30 de minute. După primul strat se lasă o jumătate de oră. Când am pus un fluturaş trebuie astupate şanturile. Dacă fisura e adâncă. cu o spatulă micuţă se dau 2 straturi şi se apasă foarte bine. Dacă în blat există o crăpătură. Dacă pui mai mult chit în gaură. scândurile se deplasează de-a lungul traverselor. căci pe acolo intră umezeala.• La îmbinarea scândurilor se folosesc următoarele profile obţinute cu maşina: • • • • Lemnul dacă se usucă diferit. presate. aceasta se elimină. are caracteristicile lemnului. Se dă şi în gaura de forma fluturaşului şi se bate cu un ciocănel pe o bucată de lemn(nu direct pe lemn). Chitul îl putem şlefui cu maşina şi apoi aspirăm suprafaţa. După ce l-am ameatecat. fluturaşi şi cuie. transparent).

scândura scade în lungimea fibrei cu 0. La fel şi pe margini. dar grecii pun chit pentru că ei folosesc lemne prelucrate industrial. • La impregnarea cu ceară se începe din partea de sus spre cea de jos. Şi nu poate fi îndepărtată definitiv decât dacă răzui din lemn. • Cu turbosuflanta nu dai într-un singur loc şi să nu fie temperatura mai mare de 1000C. ca să pătrundă în lemn (se pârleşte puţin pensula) . gaz.pate: Tipuri de clei:  clei de oase . altfel . • Cera se înmoaie şi cu :White Spirit. lemnul se izolează cu ceară şi colofoniu (sacâz). ori ştergi ceara cu un solvent: Toluen (hidrocarbură aromată). • Se ia ceara de pe foc şi se dă cu o pensulă lată puţin şi apoi dai cu o turbosuflantă (ex:Skil) . tot găseşte pe unde să tragă apa • Într-un vas emailat se pune la topit mai întâi colofoniul apoi ceara tăiată fulgi. • La dimensiuni mari se termină mai întâi de preparat spatele ca să nu crape grundul din cauza greutăţii lemnului. în 2 straturi. Astfel nu intră umezeala in lemn. Altfel va împiedica la grunduire. Şi în timp ce dai poţi lustrui cu o cârpă cu care iei şi surplusul de ceară. • Împotriva absorbţiei apei din atmosferă. • Baiţul poate fii un praf amestecat cu alcool. • În baiţ se mai poate pune puţin amoniac ca să pătrundă bine în fibra lemnului. lemnul este mai umed şi scade mai mult la uscare. Prepararea spatelui icoanei: • Se foloseşte baiţ de nuc.1-0. • La vopsea crapă şi intră umezeala. • Dacă vrei să scrii ceva pe spate. Sau dacă pui o cârpă umedă pe spate şi o laşi câteva zile. Să fie diluat în proportie de 1:5 apă. În secţiune transversală (în lăţime) scade cu 3-5%. Chiar dacă ai dat cu ceară. bine întins. ori scrii dinainte. ! Când ceruieşti spatele ai grijă să nu curgă ceară pe rama de pe fată a lemnului. când ceruieşti iese negru. ori laşi spaţiu. ! Pe lemn nu trebuie să ajungă sânge. tot mai absoarbe şi va mai absorbii. Exemplu: pentru 100g de amestec se pun: 40g colofoniu + 60g ceară La 1m2 ar trebui 70g ceară cu colofoniu. Laturile lemnului nu se acoperă cu chit. În orice caz se lipeşte pe ramă o bandă lată de scotch. • De asemenea se dau şi marginile pentru că prin ele intră cea mai multă umezeală. Pregătirea cleiului. II. • Cu cât e mai aproape de scoarţă. care se dă cu o pensulă. terepentină. 6-10%.3%. Te opreşti când a absorbit (arată mat) –te uiţi în lumină razantă. III.• La uscare.

se pune acoperit în frigider. pentaclor fenolat (toxic): 3 % + 0.7% Exemplu: la clei de iepure cu concentraţia de 6%: pentru 100g soluţie de clei –pate punem într-un vas: 6g clei uscat 94ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei: 3. 4. . 2. Acesta este un adevărat conservant din care se iau 3 –6 picături la 100 g clei. ! Cleiul-pate nu este la fel cu cleiul uscat. se mai poate pune într-un vas rezistent la temperatură apă distilată fierbinte. adăugăm cât e fierbinte 12 % conservant:  parametyl  pentaclor fenolat în soluţie bazică de carbonat de Na (sodiu) parametyl: 1 – 2 g praf parametyl + 98 –99 g apă distilată = 100 g soluţie apoasă . Pânza folosită pentru icoane poate fii de mai multe feluri: 1. Şi avem astfel soluţia de clei.pate Cleiul de oase este bun pentru grundul de început.05 soluţie Exemplu: 3 g carbonat de sodiu (Na CO3) + 97 g apă distilată =100 g de soluţie + 0. Sau pentru clei de oase cu concentraţia de 10 %: 100g soluţie clei –pate punem: 10 g clei uscat 90 ml apă distilată Şi se lasă la temperatura camerei 12 ore (temperatura camerei fiind de 200 C).un vas întins.7%  clei de iepure. Apoi se pune în bain – marin. acoperit. în care se ţine cleiul 30 de minute.05 pentaclor fenolat de Na.   clei de peşte clei de iepure clei de piele Concentraţia folosită la fiecare tip de clei:  clei de oase– 10. Se lasă la răcit la temperatura camerei.6. ca să nu se evapore apa pentru că scade concentraţia. 5 ore. Dacă te grăbeşti. Dacă ne trebuie cleiul pentru mai mult de 2 săptămâni. IV.pate. Îl ţinem aşa până se topeşte (10 – 15 min). Se dă prin sită într. Din care iau 5 –10 picături la 100 g clei pate. După ce se răceşte.05 % +97 %=100.12%  clei de peşte– 6. Maruflarea (lipirea) pânzei pe lemn: 1. Cleiul de la început rămâne până la sfârşit.05 g pentaclor fenolat =100.

pentru ca fibra să se satureze de clei. Aşa cum vine îmfăşurată pe sul. se calcă şi apoi se taie la dimensiune. absorbind tot cleiul. Prepararea grundului : Orice soluţie are 2 părţi: una solidă şi una lichidă. se lasă cam o palmă. Temperatura cleiului să fie până la 800C. nu lasă să respire lemnul. ! Pânza pentru ulei nu se foloseşte la maruflare. Se ia o cantitate oarecare de clei. se fierbe. După ce cumperi pânza.Se dă fierbinte ca să absoarbă. Dacă tai pânza înainte la dimensiune.o cameră încălzită: 24 –250C. Ca să iasă aerul. cu podul palmei se apasă bine în spirală. poţi să o laşi deasupra lemnului să se usuce. mai mare decât dimensiunea icoanei. Exemplu la oase – maxim 700C. urzeala se pune de-a lungul fibrei iar bătătura perpendicular pe fibră. Surplusul de clei se îndepărtează cu o spatulă de lemn. Pentru icoane mici se foloseşte pânză deasă şi fără găuri. mai subţire decât itamina şi rară) La icoane peste 1m2 se foloseşte pânză groasă. se stoarce. rară) tifon cafas (ca inul .pate şi se imersează în soluţie. V. Când pui pânza.subţirică) sac (mai groasă decât cafasul. se va deforma la colţuri. de la centru spre margini. Exemplu: 1m de itamină groasă scade 5cm. pentru că se întăreşte şi se face ca un pergament. Se pune în bain. dublă (groasă. . să fie întinsă. nu ştim exact reacţia dintre clei şi ce conţine apretul. Se foloseşte numai la ulei. Apoi cu o pereche de mănuşi termo. ea face băşici şi trebie tăiată.    etamină groasă. ! Dacă pânza este groasă şi nu iese aerul. La fel şlefuieşti şi suprafaţa lemnului ca să nu rămână noduri ce pot apărea în pictură. 3.marin. La materialul apretat pus direct pe lemn. Şi se lipeşte pânza de lemn. fiind foarte groasă . Nu mai mult pentru că nu poţi rezista. 2. se taie. Dacă ai o lampă de infraroşu cu căldură. Dar dacă e pusă bine. Vara poţi lucra afară la soare. De aceea când o tai. aceea este urzeala. nu lasă traversele sau fibra să se strâmbe. pentru că o rupe.15min. Se pune la fiert 10. dar nu mai groasă decât itamina. Dacă se pune pe diagonală. când o bagi în apă ea se micşorează. Recomandat este de 300C. şi se umezeşte suprafaţa lemnului. Se usucăîn 24 de ore la temperatura camerei. Se pune suportul într. Mai ales la pânza groasă acesta iese greu. De asemenea rupe pânza obişnuită. Apoi se taie marginile cu hârtie abrazivă sau cu maşina de şlefuit. ca să nu se deformeze lemnul.rezistente se ia.

rămânând doar cleiul uscat cu puţină apă şi cretă.2 mm grosime. Dacă nu ai glicerină se poate pune levuloză(miere de albine amestecată cu alcool). De exemplu la 100g de grund se pun 1-2% glicerină. iar partea solidă rămâne la fundul vasului. Acest strat de preparaţie evită absorbţia grundului în lemn.La prima soluţie am avut partea solidă. iar partea lichidă.creta. La început se pune mai puţină glicerină-1%.cleiul. cu vârful degetelor. . Suprafaţa pe care pui grundul să fie puţin poroasă (nu lucioasă). Apa se evaporă. ! nu se pune o cantitate prea mică într-un vas prea mare pentru că se evaporă prea mult În primele straturi cantitatea de clei este mai mare ca să facă priză cu pânza. ⇒ soluţia de clei. 1. Primul strat se dă greu. 10 kg de grund. Mai întâi se lipeşte o bandă de scotch pe marginile lemnului. Şi se pune grundul cât să acopere găurile. crapă. Se lasă o zi.5g de levuloză. Primul strat: 37% cretă 63% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x37 g cretă=185 g 5x63 g clei=315 g De primul strat depind celelalte. Grundul se prepară ca o smântână. Pentru că ia timp se pune pe bucăţi grund şi apoi se dă cu mănuşa. Dacă e fierbinte. topeşte pe cel de desubt şi pătrunde în lemn. e un fel de izolare. 20% din grund se pierd.⇒ grundul La 1m2 de lemn trebuie aproximativ 20 de straturi de grund.apa. De asemenea crapă şi la soare. se pune 1sfert de levuloză(25% ). ! Nu se pune prea mult grund pe lemn. ca plastifiant.pate. Iar cât clei uscat ai în soluţie.5% . Se scoate partea cu alcool şi se aruncă. Rămâne levuloza insolubilă în alcool.pate Acum avem partea solidă. apoi se pune creta. În grund se pune glicerină tehnică. pentru că nu poţi controla umiditatea şi la variaţii de temperatură. Ea se va pune mai întâi în clei. la care se foloseşte aceeaşi concentraţie. Textila nu se lipeşte de lemn şi se exfoliază. La 1m2 sunt necesare 200 g clei de oase şi 500 g grund. se elimină alcoolul. iar partea lichidă – soluţia de clei. din ochi. ! Unde lucrezi grundul nu trebuie să faci focul în sobă. Pentru 20 de straturi vom folosi aprox. adică. Grundul se întinde cu o pensulă.1. În final stratul de grund rămas pe lemn va avea:1. Apoi se amestecă soluţia în bain-marin şi se dă călduţ pe lemn pentru că e necesar ca el să rămână la suprafaţă şi să facă priză cu primul strat de clei. La această mână se dau cel puţin 2 straturi. La primul strat foloseşte o mănuşă de plastic pentru a presa grundul în reţeaua pânzei. Cu cât scade cleiul creşte şi glicerina la 2%. Şi se amestecă cu o pensulă lată şi lungă. Riscă să crape. Prima mână: Mâna 1 are 1-5 straturi. Exemplu:la 100g soluţie de clei-pate cu 6g de clei uscat se pune 1.5.

cu concentraţia: 40% cretă 60% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 40 g cretă=200g 5x 60 g clei=300g Creşte creta şi scade cleiul. mai poroasă. cu concentraţia: 44% cretă 56% clei-pate exemplu: la 500g grund: 5x 44 g cretă= 220g 5x 56g clei= 280g 4. La următoarele straturi te poţi folosi de spatule de metal. După fiecare strat se poate şmirghelui. creta romănească este mai grea şi va absorbi mai puţin clei.ţi dai seama de straturi. Unde s-a răcit grundul nu se mai poate lucra. Mâna a treia: Are tot 3 straturi. ! Calculele sunt pentru cretă din Grecia sau Italia. parcă ai picta pe sticlă. Iar la margine să nu rămână prea mult grund. să.Şi se lasă 12 ore ca să se usuce altfel va crăpa următorul strat pe care îl pui. Şi se dă întins să nu rămână luciu. ca atunci când şlefuieşti. Ultimele 3 straturi se dau colorat(se pune puţin ocru in grund). 3. Mâna a patra: Are 9 straturi. dar atenţie să nu rupi pânza că se slăbeşte. Ideal este să pictezi pe un astfel de strat cu o astfel de concentraţie(clei mai slab pe clei mai tare). Şi se apasă bine ca să nu rămână pori. Dacă este mai umflată. intră mai puţină cantitativ în grund. Concentraţia de la mâna a patra este pentru o pictură mată. Pentru primul strat pânza se va comporta ca o armătură. cu concentraţia: 50% cretă 50% clei-pate Se dau cel puţin 4 straturi pentru că 2-3 straturi se duc la şlefuit şi e bine ca măcar 1 strat să rămână cu această concentraţie. . Mâna a doua: Are 2-3 straturi. Va fii mai consistentă în clei. 2. Dacă este mai grea creta. Dacă e un strat cu mai mult clei vezi că nu absoarbe. intră mai multă . Şi se pune concentraţie diferită de ocru. Iar gradul de absorbţie al oului în grund dă caracterul de strălucire. Exemplu: pentru o pictură strălucitoare te opreşti la straturi cu o concentraţie mai mare de clei. Nici lăsat să stea că face pori.

280. Şlefuirea lemnului: 1. Se adaogă oţet alimentar de 7-9grade.decât după ce am făcut culoarea în godetă. Şlefuirea umedă: Se ia puţină apă în mână şi se întinde pe suport. Şi se ia o piatră şlefuită de râu cu care începi să şlefuieşti.proplasmă .lumini . Nu se pune apă deloc.Pentru asist şi umbre încă o linguriţă şi amestecăm. se foloseşte cu o granulaţie mai mare: 240. Sau la final se netezeşte cu un şerveţel de hârtie şi devine ca sticla.carnaţia finală .prima carnaţie . Pentru emulsia folosită la proplasmă se pun 3 linguriţe de oţet. Dacă nu are defecte. Până la 300 se poate şlefui cu maşina vibrantă pentru şlefuit.VI. Şlefuirea uscată: Se foloseşte hârtie abrazivă cu granulaţia de 100. Se curătă de albuş. cu păr aspru în acelaşi plan.dacă nu poti cu 2 şi îl spargi dedesubt cu un bisturiu sau cutit ascuţit. Dacă depăşeşte granulaţia de 300 poate topi grundul.Şi se probează fluiditatea astfel:picurând cu degetul trebuie să curgă 3-4 picături. 300. Gălbenuşul se spală sub apă rece plimbându-l dintr-o mână în alta. Se uniformizează. La început va fi greu. dacă are defecte sau denivelări mici.rumenelile Emulsia: Se sparge oul. dar după ce va fi şlefuită va aluneca. umbre) .ton valoric (lumini. 2. Pictura: Etapele picturii: . Se mai poate şlefui şi cu o perie de bărbierit specială. .Pentru umbre mai diluată.Se prinde într-o mână(cea dreaptă) cu 3 degete. ca pe gheaţă.rămânând pieliţa în mâini.desen schiţă . Pentru proplasme şi lumini trebuie emulsie mai vâscoasă.

O strecurăm să nu rămână embrionul (altfel folosit la proplasmă rişti să–ţi iasă găuri.Ei afectează pigmentii. Reţetă Verni D’Amar: 50g -cantitate de terepentină – esenţă: 200ml -concentraţie verni: 20% -ulei de in sicativat –1 – 2% din cantitatea de D’Amar uscat (chiar şi 5 – 10%) -1borcan curăţat de apă cu alcool de 960 . Ca verni final se foloseşte D’Amar cu ulei de in. Dacă se foloseşte D’Amar cumpărat. Vernisare !Verniuri ireversibile:Badulac. verniul nu se usucă nici în treizeci de ani. Dacă îl izolezi nu mai are de unde să ia aerul.ul boabe şi se pune în ciorap. -o pereche ciorapi de damă = sită (să fie noi) Se cântăreşte D’Amar . Ca să cunoşti proprietăţile substanţei.Pentru fiecare umbră-emulsie proaspătă. Marginea de sus se agaţă în jurul marginii borcanului.iar unele distrug liantul. !Verniurile nu se împacă cu acrilicele. !Dacă pictura nu este uscată şi se vernisează. 2 luni vernisare. acesta are o concentraţie de 40% sau 25%⇒îl diluezi. deci trebuie să revii cu verni peste pictură. Pictura se usucă între 3luni şi 1an. ! Când faci o soluţie. Dacă o foloseşti la umbre sau asist. Nu se şterge borcanul pe interior cu cârpa sau cu o hârtie pentru că rămân scame ce ajung pe pictură. 1lună uscare. Rămâne aşa până se topeşte şi ultima picătură de D’Amar. lipeşti o etichetă pe borcan şi scrii ce soluţie ai făcut. Şi borcanul se închide ermetic. Teoretic o icoană este gata într-un an şi jumătate: 2săptămâni – lucru. Ciorapul de damă înodat să atingă fundul borcanului. La tempera nu se foloseşte verni final. devin lipicioase pentru că solvenţii organici (terebentina reacţionează cu acrilicele). care are nevoie de oxigen ca să polimerizeze.Apoi vernisarea-o jumătate de an. Pentru a îndepărta verniul se pune pe suprafaţa icoanei terebentină. .a doua zi nu mai e bună şi trebuie să faci alta. iar data viitoare voi ştii în cât timp se diluează. Adică 3luni şi ceva. Se toarnă conţinutul într-o sticluţă de mir şi rezistă aşa la frigider 3zile. data şi eventual ora.Nitrolac. verniul se umezeşte şi se da jos cu podul palmei. „Embourile” sunt zone mate care nu au absorbit verniul. Alcoolul absoarbe apa. pentru că apa din pictură nu lasă verniul să se usuce. Gălbenuşul din ou are un element activ: lecitina. şi rămâne lipicios.nu se solubilizează. Şi îl ia din aer.Verni de Yacht. pentru ca suprafaţa să fie complet uscata. Lipesc o etichetă.⇒ 3 luni şi jumătate înainte să accepţi o comandă.

! Niciodată însă nu foloseşti verni de 20% . ci de 7 – 10% .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful