Fibrele textile

naturale: vegetale animale chimice:

artificiale (din polimeri naturali) sintetice (din polimeri sintetici)

Recunoasterea tesaturilor
Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cteva fire att din batatura, ct si din urzeala, din materialul care ne intereseaza. Rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei. Datorita comportarii diferite a fibrelor de origine animala si vegetala fa $%##&a de reactivi, fibrele pot fi identificate si prin metode c'imice. (stfel, ncalzeste o solutie de 'idroxid de sodiu (soda caustica) ")* n care se esantioanele de tesaturi, se poate observa ca fibrele se dizolva usor (dispar) n timp ce fibrele vegetale nu sint atacate. !"!f#"i daca se introduc animale

Bumbacul, inul, cnepa, iula, ramia (fibre natu rale, de origine vegetala) ard repede, cu flacara, dega+nd un miros de 'rtie arsa si se transforma ntr-o cenusa alba, inconsistenta. (ceste fibre au rezistenta scazuta la actiunea acizilor, n special a acizilor anorganici (clor'idric, sulfuric etc.). ,olutiile diluate ale acestora nsa (--. g/l) nu ataca fibra la rece. Dupa tratamentele facute n mediu acid tesatura trebuie clatita foarte bine. Lina, parul de capra, mohairul, parul de camila (fibre naturale, de origine animala) ard lent, locul arderii scnteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid (sub forma unui fir negru, ntortoc'eat) dar sfa-rmicios. 0irosul este neplacut, da corn ars. 1na, n comparatie cu bumbacul, inul, cnepa, iuta si ramia, nu rezista la actiunea substantelor alcaline. (moniacul ars actiune mai redusa, prezentnd avanta+ul ca fiind volatil se ndeparteaza prin uscare. De asemenea, nu rezista ia actiunea acidului sulfuric concentrat. Matasea naturala (fibra naturala, de origine ani mala) se recunoaste usor dupa aspect, are luciu si un fosnet caracteristic. (rde ca si lina cu miros de corn ars, locul aprins se umfla, formnd o mica gamalie. (ceasta fibra se dizolva, c'iar la rece, n solutii concentrate de acizi anorganici (clor'i-dric, sulfuric etc.). (cizii organici (acetic, formic) in concentratii reduse ("*) nu ataca fibra nici c'iar la fierbere. 0atasea naturala nu rezista la actiunea substantelor alcaline concentrate. ,olutiile foarte diluate de soda calcinata si cele de amoniac nu-i produc degradari nsemnate la cald (2#34).

Matasea viscoza, matasea cupro amoniacala (bem berg), matasea acetat si lna artificialasnt fibre artificiale. 0atasea de viscoza si matasea cupro-amoniacala ard ca si fibrele naturale de origine vegetala cu flacara si miros de 'rtie arsa, lsind o cenusa alba. 5n comparatie cu bumbacul, arderea este mai vie si mai rapida. (ceste tesaturi snt mult mai sensibile la actiunea acizilor dect bumbacul. ,e recomanda sa se spele cu detergenti, fara adaos de substante alcaline (soda calcinata etc.), pentru a se evita degradarea lor. Matasea acetat are luciu placut asemanator cu al matasii naturale. (rde cu miros ntepator, lasnd un rest mineral consistent. ,e dizolva n acetona. 6u rezista n acizi concentrati si n alcalii. Lina artificiala prezinta nsusiri asemanatoare linii naturale. 7a ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars, iar firul ars prezinta o gamalie sfarmicioasa. 7a fabricarea tesaturilor textile industriale se foloseste n amestec cu lina naturala. !ibrele poliamidice, poliesterice, poliuretanice elastomere, poliacrilonitrilice, polipropilenice, din policlorura de vinii si din alcool polivinilic snt fibre sintetice. 8oliamidele (relon, nailon etc.) se folosesc in tricota+e, la fabricarea ciorapilor, a len+eriei de corp, a mbracmintii exterioare, de asemenea, pentru tesaturi te'nice, frng'ii, furnituri pentru ncaltaminte etc. (ceste fibre au rezistenta foarte buna la substantele alcaline, c'iar n solutii mai concentrate si la cald. ,nt sensibile nsa la acizi, rezistnd numai n solutii diluate de acizi si la rece. 6u rezista la actiunea substantelor oxidante ca apa oxigenata sau 'ipoclorit de sodiu. (rd cu flacara si se topesc formnd la capatul fibrei o gamalie, care se ntareste la rece. ,e dizolva n fenol si n acid formic concentrat. !ibrele poliesterice, cunoscute la noi in tara sub denumirea comerciala de terom, se folosesc n tricota+e, la fabricarea perdelelor, a tricota+elor pentru len+eria de corp, la diferite tesaturi, cravate. ,e folosesc si n amestec cu lna si cu bumbacul pentru tesaturi care prezinta o buna revenire din sifonare. Rezista la actiunea solutiilor diluate de acizi, dar snt mai putin stabile la alcalii. De asemenea, au o buna stabilitate fata de substantele oxidante (apa oxigenata etc.). ,e dizolva n fenoli. (rd, se topesc si formeaza o gamalie care se ntareste la rece. !ibrele poliacrilonitrilice, fabricate la noi n tara sub denumirile comerciale de melana, "#$, ("$#), orlon, acrilan, se folosesc n tricota+e, ca nlocuitori ai lnii sau n amestec cu fibre celulozice, n tricoturi si tesaturi. 8oseda o buna stabilitate la acizi si la actiunea substantelor oxidante. Fata de substantele alcaline snt mai putin rezistente dect poliamidele. (rd ca si celelalte fibre sintetice. !ibrele polipropilenice se folosesc n industria textila n tricota+e si la fabricarea covoarelor si, de asemenea, n industria electrote'nica. 8rezinta o foarte buna rezistenta la actiunea substantelor c'imice (acizi, alcalii, solventi organici etc.) si la putrezire. !ibrele din policlorura de vinii snt hidrofobe (nu au afinitate pentru apa), ceea ce le face improprii pentru industria textila, unde se folosesc numai n cazuri speciale la tricota+e pentru produse anti-reumatice. (ceste fibre nu ard, nu putrezesc, snt

rezistente la actiunea acizilor, alcaliilor, substantelor oxidante, solventilor organici. ,nt atacate nsa de amoniac si snt solubile n eteri si esteri. !ibrele din alcool polivinilic snt sifonabile, se folosesc de obicei pentru nlocuirea bumbacului. ,nt mai stabile la acizi dect fibrele celulozice, prezinta o rezistenta slaba la substantele alcaline si nu snt atacate de substantele oxidante.